Carmen Cecilia Solomonea - Biserica Moldovita

8/16/2019 Carmen Cecilia Solomonea - Biserica Moldovita

1/16

1 Aceastã porþiune mare de frescã aplicatã dintr-o singurã bucatã (giornata) a fostpictatã simultan cu scena tabloului votiv deci implicând pictori diferiþi, tehnica fresceiimpunând o duratã relativ scurtã de timp pentru realizarea picturii; se poate emite ideea

cã pictorul tabloului nu avea timpul necesar pentru a finaliza atât aceastã scenã complexãcu semnificaþie puternicã în cadrul întregii decoraþii, ca mai apoi sã treacã la pictareaceleilalte porþiuni la fel de întinsã la scena tabloului.

Intervenþii de restaurare a tabloului votiv

din biserica „Bunavestire” MoldoviþaCarmen Cecilia Solomonea

Biserica cu hramul „Bunavestire” din Vatra Moldoviþei, ctitoria lui PetruRareº a fost ziditã în anul 1532 ºi apoi decoratã cu picturi murale în 1537,date pãstrate în pisania bisericii.

Tabloul votiv este localizat în încãperea naosului, la baza peretelui

vestic pe partea sud-vesticã, respectiv în dreapta intrãrii dinspre camera mor-mintelor cãtre naos. Scena se încadreazã printre celelalte imagini ale progra-mului iconografic conform tradiþiei ºi evident a fost executatã odatã cu sceneleadiacente. Dimensiunile tabloului sunt: lungimea 181 cm, lãþimea (pe laturastângã care este verticalã) 173 cm, iar suprafaþa sa circa 313 cm. La parteasuperioarã este mãrginit de banda decorativã pictatã într-un ton ocru-galben,iar la partea inferioarã îl delimiteazã douã ºiruri suprapuse de elemente deco-rative geometrice (pãtrate împãrþite de diagonale asemenea structurii unorcristale) care se continuã în toatã încãperea naosului la acest nivel. Parteainferioarã a decoraþiei murale se continuã cu registrul draperiei care încheiedecorul interior al pereþilor. La toate cele patru laturi ale sale scena este înca-dratã de feºe roºii a cãror lãþime variazã între 4-5 cm lãþime.

Prin analizarea suprafeþei decorate s-a constatat cã în aceeaºi porþiunede frescã care include ºi tabloul se înscriu atât banda decorativã ocru de deasuprasa, elementul floral situat deasupra intrãrii ºi personajele (sfinþi figuraþi înpicioare) pe partea opusã tabloului la nivelul aceluiaºi registru al pereteluivestic din naos. Toate aceste porþiuni sunt încadrate într-o singurã giornatã

ceea ce demonstreazã cã stratul de frescã a fost aplicat odatã pe toate aceste zone ºiapoi pictatã1. Îmbinarea acestei mari giornate cu giornata existentã în intradosulintrãrii cãtre naos este vizibilã pe muchia dintre intrados ºi tabloul votiv.

Scena prezintã familia ctitorului compusã din Elena doamna (fiica des-potului Serbiei) cu cei doi fii Iliaº ºi ªtefan alãturi de domnul Petru Rareºcare închinã ctitoria sa înaintea lui Hristos. Poziþia copiilor în compoziþia


2/16

Semnatar articol324

scenei constituie un fapt interesant: Iliaº,urmaºul la tron este aºezat în faþa tatãlui,iar, deasupra sa, Petru Rareº þine chivotulbisericii; celãlalt fiu mai mic ªtefan esteplasat dupã Petru Rareº ºi înaintea mameisale. Tablourile votive din perioada luiPetru Rareº au caracteristic acest tip deaºezare a membrilor familiei încadraþi

între domn - primul care pãºeºte cãtre

Isus Hristos ºi doamna Elena - ultimacare încheie scena (la Humor, Probota).Ca o excepþie, în tabloul Moldoviþei

întâiul fiu este plasat de fapt înaintea luiPetru Rareº sugerând intenþia prezentãriiviitorului domn cãtre Hristos, dar ºi în-chinarea sa spre protecþia divinã odatãcu închinarea bisericii. Imaginea trans-mite astfel mai mult decât o simplã pre-zentare a familiei ctitorului. La momentulrealizãrii picturii ceilalþi copii Constantin

Foto 1. Tabloul votiv, ansamblu, imagine dupã intervenþiile de conservare ºi restaurare.

Foto 2. Partea dreaptã a scenei, detaliu cuIsus pe tron binecuvântând ºi Maica Domnului

care susþine cu mâna dreaptã machetabisericii, iar dedesubt Iliaº – fiul cel

mare a lui Rareº.


3/16

Titlu articol 325

ºi Ruxandra nu erau nãscuþi, de aceea n-au fost reprezentaþi în scena votivãaºa cum apar la biserica „Sfântul Nicolae” Probota în tabloul votiv refãcut

mai târziu ºi care l-a înlocuit pe cel original. Personajele familiei domneºti sesucced având aceeaºi poziþie a corpului, repetându-se acelaºi gest cu mâinile întinse cãtre partea dreaptã a scenei unde este reprezentat Isus Hristos impunãtor,stând pe tron ºi binecuvântând.

Caracterul solemn al scenei este dat mai ales prin atitudinea destul derigidã a personajelor, dar ºi prin reprezentarea veºmintelor de ceremonie.Înãlþimea fiecãruia dintre cei patru membri ai familiei ctitorului, aºa cumapar reprezentaþi în scenã este: Petru Rareº 132,5 cm, doamna Elena 122 cm,diferenþa de înãlþime dintre ei fiind de 10 cm ceea ce probabil este aproape

de realitate; Iliaº 96 cm ºi ªtefan 79,5 cm, înãlþimi care în raport cu înãlþimeapãrinþilor sugereazã o vârstã mai mare decât ar avea copiii la acea datã - anul1537 (care apare în pisanie referindu-se la realizarea picturii).

Alãturând tabloul votiv al bisericii din Humor, acesta se diferenþiazãvizibil ca mod de tratare a personajelor. Acestea pierd din statura oficialãdevenind mai realiste, reprezentate cu un desen spontan ºi atitudini naturalecum este de exemplu gestul doamnei Elena care þine mâna stângã într-un gestprotectiv pe umãrul fiului ªtefan.

În ansamblul scenei votive de la Moldoviþa familia domneascã ocupã

partea încadratã între axul central pânã la extrema stângã delimitatã de faºaroºie verticalã, apoi în ax apare Maica Domnului (cea care intermediazã actul

închinãrii cãtre Isus) care susþine ºi ea cu mâna dreaptã chivotul bisericii alã-turi de Rareº. Partea dreaptã a scenei este dedicatã divinitãþii - Isus Hristosimpresionant ca proporþii ºi aparte din punct de vedere al realizãrii artistice.Fundalul compoziþiei votive este împãrþit în douã zone reprezentând cerul(fondul albastru azurit) ºi pãmântul (fondul verde de pãmânt) aplicat la bazã.Pe fundalul albastru se regãseºte textul tabloului unde sunt menþionate numelemembrilor familiei lui Petru Rareº, apoi în dreptul celor douã personajedivine sunt însemnele lor specifice. Este de remarcat faptul cã pe suprafaþaterestrã sugeratã prin pãmântul verde (înãlþimea acestui fond fiind de 53 cm)este plasat ºi tronul pe care stã aºezat Isus Hristos, chiar în acelaºi plan cufamilia domneascã. Desigur prin înãlþimea ºi masivitatea tronului, Isus estepoziþionat mai sus decât nivelul personajelor pãmânteºti. La partea superioarãcentralã a scenei se creeazã un dialog datã fiind poziþia portretelor, între Rareº –Maica Domnului – Isus Hristos, dar personajele divine sunt mai apropiate ºiuºor înclinate unul cãtre celãlalt.

Autorul compoziþiei a încercat sã redea fidel portretele, probabil ºi cos-tumele de ceremonie purtate de cãtre membrii familiei ctitorului, acesteaconstituind o importantã sursã documentarã cu privire la particularitãþile epocii


4/16

Semnatar articol326

2 În tablourile votive din vremea lui ªtefan cel Mare, doamna Maria Voichiþapoartã un veºmânt diferit de domn, respectiv o mantie de brocart bogat decoratã cu ele-

mente florale, prin care pictorul a realizat de fapt o copie a modelelor de stofe purtate înepocã. În cazul Moldoviþei nu se pãstreazã urme ale unor astfel de elemente florale penici unul dintre veºminte.

respective. Toate cele patru personaje sunt repre-zentate în acelaºi gen de costume ºi poartã coroanerafinat decorate pe cap.

Doamna Elena poartã ºi ea granaþa asemeneadomnilor2 , mantie împodobitã cu fâºii late pe caresunt aplicate mici perle albe ºi diverse tipuri depietre preþioase – aici apar alternând colorate în roºuºi verde. Aceste fâºii late împodobite se regãsesc în

jurul rãscroielii gâtului, pe piept ºi coboarã pânãla poale, la fel sunt pe umeri ºi pe verticala mâne-cilor largi. Acest costum de facturã bizantinã dinvremea Paleologilor are aceeaºi croialã ºi formãdin punct de vedere artistic la toate personajelefamiliei domneºti, diferã doar puþin cromatic benziledecorative de pe costumele copiilor. Costumele

Foto 3. Partea inferioarã a tabloului, veºmintele domneºti în timpul operaþiunilorde curãþire a stratului pictural.

Foto 4. Detaliu, doamna Elenaimagine dupã restaurare.


5/16

Titlu articol 327

sunt pictate în ocru-galben, iar interiorul mânecilor cu roºu. Pentru linia dese-nului este folosit negrul. De asemenea sunt vizibile mânecile cãmãºilor albe

care ies de sub mantie, având aceeaºi cãptuºealã de culoare roºie. Foarte atentlucrate sunt gulerele veºmintelor pictate o porþiune în roºu cinabru acelaºi ton cucãptuºelile mânecilor o parte interioarã cu albastru azurit peste care se suprapunperle foarte mici albe. Guleraºul doamnei Elena are un fond ocru, desenul cu linieneagrã ºi dungi albastre trasate la intervale regulate peste fond, încadrate deperluþe albe foarte fine.

Se remarcã tendinþa pictorului de a trata în mod diferit suprafeþele: cu tuºelargi pentru ansamblul veºmintelor fãrã a insista prea mult pe redarea materia-litãþii ºi texturii specifice stofelor, dar cu detalii fine pentru porþiunile decorate.

La fel în ceea ce priveºte coroanele par sã fi reprezentat porþiuni foarteinteresante pentru pictor, fiecare dintre ele având forme particulare. Doar celeale fiilor se aseamãnã ca formã dar nu sunt identice. Coroanele au dimensiunidiferite: coroana doamnei Elena are ace-eaºi lãþime la bazã ca ºi coroana luiRareº - 14,5 cm, dar înãlþimea este de16,5 cm faþã de cea a domnului - 13,5 cm.Dintre cele douã coroane, este remarca-bilã cea purtatã de doamna Elena prin

ductul rafinat al liniei ºi formele interioarecompuse prin împletiri de vrejuri asemeneaunui fleuron amplu ornamentat. Perluþeledin coronamentul ambelor coroane suntgrupate sub forma unei mici cruci exis-tente deasupra fiecãrui vârf în parte.

Înãlþimea coroanei la Iliaº este de11 cm, iar cea a fratelui sãu ªtefan de8,8 cm. Coroanele au forme mai simpledecât celelalte, cu cinci vârfuri inegale.

Notã. Nici o porþiune din tabloulvotiv nu a fost poleitã cu foiþã de aur,cum în mod tradiþional se proceda pentruporþiuni de veºminte, coroane, podoabe, aureole, steluþe, detalii diverse. Dacãla Moldoviþa toþi membrii familiei poartã coroanã, în tabloul Probotei - PetruRareº, Iliaº, doamna Elena ºi Ruxandra au coroane, iar fii ªtefan ºi Constantinsunt reprezentaþi purtând bonete decorate cu perle albe.

Doamna poartã pe cap un vãl alb lung lãsat sã cadã pe spate, ale cãruicute reliefate sunt realizate din tuºe pãstoase de var cu care este modelatacesta. Pãrul este complet acoperit, strâns sub vãl.

Foto 5. Detaliu cu Iliaº, urmaºul la tron.Imagine din timpul intervenþiilor

de restaurare.


6/16

Semnatar articol328

Desenul costumelor ºi coroanelor este trasat liber, nu sunt incizii pestestratul de frescã. Cutele veºmintelor sunt trasate cu un ton transparent deocru-brun, tente transparente aplicate peste fondul ocru de bazã. Toate celepatru personaje au în picioare pantofi de culoare roºie, care sunt o parte com-ponentã a costumului de ceremonie bizantin, subliniind statutul social al celorreprezentaþi. Pantofii doamnei Elena ºi ai lui ªtefan au fost afectaþi de degra-dãrile produse pe acea suprafaþã dar se pãstreazã urme slabe din pigmentulroºu cu care au fost pictaþi peste fondul verde de pãmânt de la baza scenei.

Macheta bisericii pe care Petru Rareº o prezintã lui Hristos este repre-zentatã ca vedere dinspre latura nordicã, imagine fidel urmãritã faþã de original

în ce priveºte proporþiile, elementele arhitecturale ce compun faþadele ºiturla, acoperiºul realizat pe volume de arhitecturã. Biserica este pictatã într-ogamã monocromã cu tonalitãþi ocru-gri având nuanþe deschise ºi închise.

Pentru porþiunile ce reprezintã ocniþe, firide, conturul ferestrelor ºi alintrãrii, desenul este trasat cu pigment ºi var pastã creând linii uºor reliefate.Înãlþimea bisericii cu turla este 52,5 cm, iar lungimea 42 cm, înãlþimea turlei26,5 cm. Biserica – chivot reprezintã imaginea bisericii reale dinaintea exe-

cuþiei programului decorativ. Stratul pictural al acesteia este bine conservat,fãrã a prezenta indicii despre eventuale urme de culoare care sã sugereze decorulexterior actual.

Foto 6. Detaliu cu Petru Rareº ºi Maica Domnului susþinând biserica-chivot; imagine în timpul curãþirii cu soluþii în comprese aplicate urmãrind formele compoziþiei.


7/16

Titlu articol 329

Imaginea lui Isus Hristos în scena votivã a bisericii Moldoviþa este unareprezentativã prin realizarea sa artisticã ºi tehnicã. Atât portretul cât ºi veºmin-

tele au un desen sigur, expresiv ce demonstreazã o bunã stãpânire a manierii dereprezentare în canonul bizantin. Veºmântul albastru are cute ample, trasatecu o liniaturã de tonalitate neagrã ce creeazã profunzime ºi în acelaºi timp dãamploare creând un puternic impact vizual. În raport cu forþa pe care o suge-reazã masa veºmântului, portretul lui Isus este sensibil modelat peste o pro-plasmã de tonalitate ocru-brun, pictorul a creat modeleul carnaþiei cu trecerifine de ocru pentru lumini. Tonalitatea roºu-brunã a pãrului contrasteazã cuansamblul portretului. Cele douã por-trete alãturate – al Maicii Domnului

ºi cel al lui Isus Hristos deºi sunt pictate în aceeaºi manierã au caracteristiciproprii.

Portretul lui Isus se detaºeazãnet ca execuþie artisticã de cel al Maicii,

în special prin rafinamentul formelorfeþei ºi subtilitatea cromaticã. În por-tretul Maicii Domnului pictorul a in-sistat sã redea chiar prin expresia feþei

rolul de mediator cãtre Isus ce îi revineMaicii în aceastã scenã, de închinarea ctitoriei lui Rareº. Tronul supradi-mensionat pe care stã aºezat Isus faceca prezenþa acestuia sã fie dominantãvizual în suprafaþa scenei.

La portretele domneºti pic-torul a abordat o altã manierã artisticã,deºi cromatica a pãstrat-o aproape simi-larã cu cele douã portrete divine. Având

în vedere anul realizãrii picturii conformpisaniei bisericii, Iliaº ar fi trebuit sã aibã

în jur de 7 ani, iar ªtefan 5 ani, dat fiind cãsãtoria lui Rareº cu doamna Elena în anul 1530. În imaginea pictatã copiii par sã fie reprezentaþi cu vârste mai mari,astfel cã Iliaº fiul dintâi, pare sã aibã circa 9-10 ani, iar fratele sãu vreo 7-8 ani.Dar acest aspect este greu de susþinut întrucât implicã atât o posibilã viziunesubiectivã a pictorului, dar ºi caracteristicile convenþionale ale acestui gen descenã. Totuºi cele patru portrete nu sunt schematizate sau inexpresive, fiecareare particularitãþi care au fost urmãrite evident de cãtre pictor pentru a se apropiade o redare a trãsãturilor cât mai aproape de realitate.

Foto 7. Portretul lui Isus Hristos, detaliu întimpul operaþiunii de curãþire a stratului

pictural; Se observã degradãrile existente –pierderi ale peliculei de culoare care fuseserãacoperite de depunerile de murdãrie ºi fum gros.


8/16

Semnatar articol330

Specific portretelor lui Rareº ºi a soþiei sale sunt dimensiunea ochilor - mari,

expresiv sugeraþi prin linie precisã. Toate elementele componente ale feþeisunt desenate cu linie de culoare brun, iar alãturi de aceasta linia de conturcu pigment negru a fost utilizatã la portretele divine. Portretul Elenei se înca-dreazã într-o formã perfect ovalã, cu nasul drept, iar buzele proporþionate înraport cu celelalte elemente ale feþei contureazã împreunã o figurã distinsãdominatã evident de expresia ochilor care, poate sugera de altfel un caracterputernic sub aceastã primã senzaþie creatã de impactul formelor estetice.Înãlþimea feþei este de 11,5 cm, iar lãþimea la nivelul pomeþilor de 8,3 cm.Lungimea palmei sale corespunde cu lungimea feþei. Nimic nu este prea apa-

rent ca formã la acest portret, nimic nu iese din armonia sobrã a pãrþilor salecomponente. Degajã o expresie detaºatã dar profundã, nicidecum lipsitã deesenþã. În contrast, portretul lui Petru Rareº este un complex de trãsãturi caretrimit cãtre tipologia portretelor lui ªtefan cel Mare, tatãl sãu. Partea inferioarãa feþei pãstreazã clar aceste caracteristici: în primul rând forma rotunjitã ºimasivã a feþei, bãrbia puternicã, gura micã cu buze mari ºi pronunþate. Spredeosebire de ªtefan cel Mare (comparând imaginea sa din tabloul votiv albisericii Voroneþ unde portretul lui ªtefan este în mod cert cel mai bine realizatdin punct de vedere artistic ºi tehnic), fiul sãu Petru are o formã mai accentuatã

a nasului, cu tendinþã uºor acvilinã. Ochii mari ºi sprâncenele puternic marcatedau forþã portretului. Proporþiile feþei sunt: înãlþimea feþei 13,5 cm, iarlãþimea 9,5 cm.

Foto 8. Portretul lui Rareº, detaliu, aspect din momentul efectuãrii curãþirii;porþiune de pãr dupã eliminarea depunerilor.


9/16

Titlu articol 331

Observarea atentã a fiecãrui portret în parte contureazã ideea cã pic-torul a pornit de la modelele reale, pãstrând caracteristicile proprii fiecãruia

ºi nu a realizat doar o reprezentare formalã. Portretele fiilor sunt relativ ase-mãnãtoare: forma feþei plinã, dar mai accentuatã la Iliaº care are elementeapropiate de trãsãturile tatãlui mai mult decât fratele sãu ªefan. Proporþiilecelor doi fii sunt: înãlþimea feþei primului copil 9 cm, iar lãþimea 6,2 cm, iarla portretul celui de-al doilea fiu înãlþimea 7 cm ºi lãþimea 5 cm.

Pãrul celor doi fii este tuns maiscurt decât îl aveau fii lui ªtefan celMare în urmã cu mai puþin de 50 deani. La fel Petru Rareº are un pãr buclat,

dar mult mai scurt decât nivelul ume-rilor. Este evident cã moda vremiiaducea schimbãri chiar ºi în þinutã nunumai în atitudinea societãþii cãtre eve-nimentele istorice, deºi probabil se

încerca conservarea valorilor tradiþio-nale puternice din trecut. Se poate spunecã în cazul portretelor individualizatede la Moldoviþa (chiar dacã aparent par

sã tindã spre un uºor manierism al for-melor este o impresie creatã privindu-ledoar în mod superficial), acestea com-penseazã sobrietatea costumelor. Pro-porþiile lui Petru Rareº ºi ale soþiei salesunt de ºase capete ºi jumãtate - ºaptecapete în înãlþimea corpului, spre deose-bire de Isus Hristos la care sunt circaºapte capete în înãlþimea corpului sãuºezând pe tron. Dacã imaginea din picturã ar corespunde cu cea din realitate,domnul ºi doamna Elena aveau o înãlþime medie.

Literele textului existent la partea superioarã a scenei au fost trasate cuvar, dimensiunea literelor fiind de 5 cm înãlþime. Încadrarea acestui text afost iniþial stabilitã prin douã linii orizontale paralele incizate în stratul depreparaþie intonaco, dimensiunea lor marcând lungimea textului. De asemenea

între linii incizate orizontal sunt delimitate iniþialele Maicii Donului ºi ale luiIsus Hristos.

Tabloul votiv este bine realizat tehnic, în maniera bizantinã moldove-neascã. Peste suportul de zidãrie a fost aplicatã preparaþia de frescã compusãdintr-un amestec de var pastã ºi fibre vegetale (câlþi tocaþi mãrunt, paie).

Foto 9. Portretul doamnei Elena, aspect înluminã lateralã dupã îndepãrtarea compreseiºi efectuarea curãþirii; este evidentã texturastratului de culoare – modeleul portretului

cu tuºe aplicate pãstos.


10/16

Semnatar articol332

3 Ioan Istudor Buletine de analize chimice realizate la Biserica „Sf. Nicolae” Pro-bota 1997 , 1998; Biserica „Bunavestire” Moldoviþa, 2001, 2003.

4

Ioan Istudor, Ion Balº Contribuþii la cunoaºterea materialelor folosite în picturamuralã exterioarã a bisericilor din secolul al XVI-lea din Bucovina ºi la unele problemede tehnicã , extras din „Revista Muzeelor” nr. 6, 1968, p. 491-497.

Din punct de vedere al cromaticii scenei ea se încadreazã în cromaticageneralã a picturii naosului, aceeaºi pigmenþi3 (pãmânturi, oxizi de fier, car-

bonaþi bazici de cupru) cu nuanþele lor obþinute prin diverse amestecuri seregãsesc ºi aici: ocru, ocru-galben, roºu cinabru, roºu miniu, roºu-brun, verdede pãmânt, albastru azurit, alb de var, negru de cãrbune de lemn. Perlele albe4

reliefate care decoreazã veºminte, coroane, tronul lui Isus au fost realizatedin var pastã în amestec cu un liant proteic cel mai probabil caseina.

La momentul restaurãrii stratul de preparaþie intonaco avea o bunã coe-ziune a particulelor ºi bunã aderenþã la suportul de zidãrie. Portretele ºi mâi-nile sunt pictate în tonuri de ocru, modeleul are treceri fine de la un ton laaltul, necesare apropierii de portretul laic.

Pe pomeþi este suprapus un ton transparent de ocru-roºu, iar pe con-turul feþei ºi gâtului la fiecare personaj se regãseºte trasat un ton transparentde verde. Acest verde mãrgineºte ºi contururile portretelor divine.

Date tehnice cunoscute în decursul realizãrii intervenþiilor de con-servare ºi restaurare a tabloului votiv.

Fondul scenei pãstreazã urme ale stratului de albastru azurit care a fostaplicat peste un ton iniþial de negru. S-a observat cã albastrul a fost aplicatdirect peste stratul de negru fãrã ca acesta sã fi fost polisat înainte, iar la mo-mentul polisãrii ambelor straturi pe parcursul procesului de carbonatarealbastrul s-a pãstrat în cantitate mai micã, o parte fiind atacat de alcalinitateavarului. Datoritã polisãrii inegale a frescei pe acest fond, albastrul s-a pãstratmai puþin decât în alte zone ale decoraþiei naosului. S-a constat cã parteadreaptã a scenei cu Isus Hristos ºi Maica Domnului a fost mai atent polisatãdecât partea stângã unde este textul cu numele familiei domneºti. Aceastãporþiune are o suprafaþã mai grosierã, polisarea din jurul personajelor pare sãfi fost efectuatã dupã aplicarea stratului de albastru azurit peste negru.Urmele de polisare s-au observat în luminã lateralã care a evidenþiat direcþia

ºi localizarea lor: pe orizontal la zona coroanelor; în jurul tuturor portretelorºi mâinilor; în jurul picioarelor lui Isus; pe suprafaþa pantofilor la membriifamiliei domneºti. Pe jumãtatea inferioarã a scenei sunt prezente în numãrmare urme imprimate de þesãtura bãþului pe care pictorii îºi sprijineau mânapentru a picta în special detaliile.

Dacã veºmintele ºi portretele ctitorilor au fost pictate cu un desen liber,pe veºmântul lui Isus având tonuri de albastru azurit sunt prezente incizii care


11/16

Titlu articol 333

sugereazã direcþia ºi forma cutelor. La partea inferioarã a scenei pe fondul depãmânt verde sub picioarele personajelor este vizibilã îmbinarea pontatei

(situatã la baza tabloului votiv) cu ultimul registru al peretelui ce cuprinde ºirulde pãtrate decorative ºi draperia. De multe ori în decoraþia muralã a bisericiiMoldoviþa îmbinãrile pontatelor sunt localizate pe fonduri în imediata apropierea feºelor roºii care demarcheazã registrele ºi implicit scenele.

Intervenþii de conservare ºi restaurare a tabloului votivÎnainte de intervenþiile practice de conservare ºi restaurare s-a realizat

o cercetare preliminarã a suprafeþei murale ºi în acelaºi timp o documentaþiefotograficã detaliatã. Au fost apoi efectuate o serie de teste ale cãror rezultateau cumulat informaþii necesare identificãrii stãrii de conservare specifice pig-menþilor componenþi ai stratului pictural.

Testele de curãþire s-au realizat prin aplicare etapizatã de soluþii por-nindu-se de la concentraþii foarte slabe pe urmãtoarele porþiuni ale scenei:banda ocru decorativã de deasupra tabloului votiv; fondul pictat cu albastruazurit peste un strat de negru; peste biserica-chivot; aureola maicii Dom-nului; pe spãtarul tronului lui Isus Hristos, respectiv zona decoratã cu liniialbastre încruciºate ºi pete de roºu cinabru; veºmântul lui Petru Rareº; pecâteva dintre literele textului cu numele ctitorilor; mâna lui Iliaº; perna pictatã

cu pigmenþi roºii (roºu-brun ºi roºu intens) pe care este aºezat Isus; pe scãunelul

Foto 10. Tabloul votiv partea superioarã cu testele de curãþire.


12/16

Semnatar articol334

de la picioarele lui Isus; pe fondul verdede pãmânt al scenei. Apoi au fost efec-

tuate teste de curãþire de mici dimen-siuni pe portrete avându-se în vederestarea de conservare a fiecãrei zone.

În ansamblu curãþirea stratuluipictural s-a realizat prin aplicarea so-luþiilor urmãrindu-se formele distincteale compoziþiei.

Observaþie. Peste suprafaþa por-tretelor depunerile de murdãrie erau

puternic fixate iar stratul pictural aveaporþiuni pulverulente. Este evident faptulcã în timp suprafaþa acestei scene afost umezitã mai ales în scopul des-cifrãrii textului ºi a cercetãrii perso-najelor, fapt sugerat de aspectul an-samblului acestei zone care era maipuþin acoperitã de depuneri decât restulpicturii din naos. Fiind intervenþii nea-

vizate, acestea au dus treptat la o fixareputernicã a peliculei de murdãrie ºi fumpeste stratul pictural ºi la o sensibilizare a pigmenþilor ducând treptat la pier-derea parþialã a coeziunii particulelor componente, apoi la mici pierderi dinstratul pictural. Partea inferioarã a scenei este vizibil afectatã de acþiunile fac-torului uman: existã abraziuni ºi lacune provocate de sprijinirea stranelor saulovirea stratului de preparaþie (fresca) accidental. O altã zonã care prezintãmici lacune este îmbinarea tabloului cu intradosul intrãrii din naos, unde por-þiunea este mai expusã la prezenþa turiºtilor sau cumulãrilor masive de persoane

din timpul slujbelor.Etapele de curãþire a fragmentului votiv s-au succedat în felul urmãtor:

1. feºele roºii perimetrale, fondul cu pigment albastru azurit aºezat pestestratul de negru; 2. textul tabloului; 3. Tronul lui Isus; 4. Aureolele Maicii ºiIsus, biserica-chivot; 5. fondul verde de pãmânt de la baza scenei; 6. veºmin-tele personajelor domneºti, veºmintele personajelor divine ºi cartea lui Isus;7. portretele, mâini, picioare la personajele divine; 8. portretele ºi mâinilepersonajelor domneºti.

Porþiunile care au necesitat o curãþire minuþioasã sunt portretele, bise-rica ºi textul scenei. Pe aceste porþiuni s-au realizat intervenþii succesive, cureveniri la intervale de timp. Pigmentul ocru prezenta o lipsã de coeziune a

Foto 11. Portretul lui Petru Rareº, aspect înluminã directã în momentul aplicãrii soluþiei

în compresã cu pastã de celulozã Arbocel,peste un strat de hârtie japonezã.


13/16

Titlu articol 335

particulelor sub forma pulverulenþelor de diverse grade, în general portreteleprezentau un strat pictural sensibilizat peste care depunerile de murdãrie se

fixaserã destul de dur datoritã climatuluiintern al bisericii ºi în special datoritãintervenþiilor neavizate din trecut.

Metodologia de intervenþieSoluþiile au fost aplicate peste un

strat sau mai multe suprapuse de hârtie japonezã (în funcþie de caz), prin pensu-lare, iar îndepãrtarea depunerilor solubi-

lizate s-a realizat cu burete natural sauburete sintetic ºi apã demineralizatã.În operaþiunile de curãþire a stra-

tului pictural ºi a lacunelor au fost utili-zate soluþii de carbonat de amoniu cuconcentraþii slabe ºi pânã la 10% în apãdemineralizatã. A fost necesarã utilizareaunei soluþii cu concentraþie de 20% înapã demineralizatã pentru partea inferioarã

a scenei la veºmintele domneºti. Pentru por-þiunile fondului albastru, veºmintele luiIsus ºi al Maicii Domnului au fost aplicatesoluþii de alcool etilic ºi apã demineralizatã,diverse concentraþii adaptate la starea pig-menþilor.

Revenirea pentru curãþirea detaliilor detipul blicurilor, perluþele albe reliefate, literele

textelor, porþiuni reliefate de pe biserica –chivot s-a realizat local cu soluþii aplicate cuvatã de bumbac sterilã fixatã pe bastoncini.De asemenea la fel s-a procedat ºi la decora-þiile tronului lui Hristos.

Pe o serie de zone unde stratul de mur-dãrie ºi fum era foarte aderent la stratul pic-tural soluþiile au fost aplicate înglobate înmateriale cu rol suportant: pastã de celulozãArbocel ºi Sepiolit. Stratul de culoare a fostacoperit cu hârtie japonezã peste care s-a aplicat

Foto 12. Petru Rareº cu biserica,operaþiunea de curãþire a benzilordecorate ale veºmântului.

Foto 13. Detaliu cu turla bisericii-

chivot, curãþire localã folosind soluþiiaplicate cu vatã de bumbac sterilã

fixatã pe bastoncini.


14/16

Semnatar articol336

soluþia înglobatã în pastã de celulozã cu ajutorul spatulelor. Forma compreselors-a adaptat la forma destinatã a fi curãþatã. Scopul acestor comprese era de a

mãri timpul de contact a soluþiei cu suprafaþa picturalã, astfel ca depunerilesã fie solubilizate fãrã a mai fi necesare reveniri mecanice. Timpul de con-tact al compreselor cu suprafaþa s-a încadrat între 10 minute ºi pânã la 30 deminute. Dupã finalizarea reacþiei compresele s-au ridicat treptat apoi ºi foiþa

japonezã în stare semiumedã. Dupã îndepãrtarea compreselor s-a realizat ooperaþiune de eliminare în etape a depunerilor ºi de o uºoarã miºcare de pre-sare a stratului pictural în acelaºi timp. În stare de friabilitate se aflau litereletextelor ºi în general porþiunile de proplasmã de pe carnaþii. Veºmântul

albastru de pe Isus în schimb este de o mare calitate atât din punct de vedereartistic dar ºi ca realizare tehnicã, pigmentul având o bunã coeziune a parti-culelor componente. De asemenea destul de sensibile s-au prezentat tonurilede roºu de pe veºminte ºi perna pe care este aºezat Isus, fiind necesarã o curã-þire în etape realizate la intervale de timp pentru ca stratul pictural sã se sta-bilizeze. Pigmentul ocru de pe veºmintele domneºti a avut o bunã rezistenþã

întrucât pictorul îl aplicase într-un strat subþire aproape transparent ºi prinprocesul de carbonatare s-a produs o bunã fixare. Pe aceste porþiuni s-a aso-ciat operaþiunilor de curãþire chimicã ºi operaþiuni de curãþire utilizând mij-loace mecanice (burete acrilic Wishab de duritate medie), de asemenea pestevãlul doamnei Elena.

La partea inferioarã a tabloului au fost necesarã îndepãrtarea urmelor dematerii strãine de tipul cerurilor care existau pe mici porþiuni peste stratul pictural.

Dupã intervenþiile de curãþire întreaga suprafaþã a tabloului a fost tratatãpreventiv cu biocidul Preventol prin pensulare peste un strat intermediar dehârtie japonezã.

Mici lacune superficiale ºi mai adânci în stratul de intonaco (fresca) se

localizau la partea inferioarã a fragmentului, în special cãtre porþiunea ocu-patã de Isus Hristos (dreapta scenei). Acestea au fost curãþate, marginile fri-abile preconsolidate ºi completate treptat cu mortare tip arriccio ºi intonaco,amestecuri cu granulaþii diferite pe bazã de var pastã ºi adaos de materialeinerte. Suprafaþa lacunelor a fost finisatã diferenþiat, în funcþie de localizarealacunei ºi aspectul suprafeþei adiacente, unele dintre ele la nivelul stratuluipictural original, altele sub nivelul acestuia cu o suprafaþã uºor grosierã.

Pentru prezentarea esteticã a lacunelor de strat pictural ºi ale prepara-þiei de frescã s-au folosit metodele de integrare cromaticã cu materiale rever-sibile: tonuri neutre aplicate in velatura ºi ritocco pentru lacunele stratului pic-tural; tonuri neutre aplicate in velatura pentru abraziunile ºi lacunele stratului


15/16

Titlu articol 337

de preparaþie chituite sub nivelul stratului de culoare original; tehnica trat-teggio pentru lacunele chituite pânã la nivelul picturii.

Intervenþia de integrare cromaticã a fost executatã pe circa jumãtatedin suprafaþa scenei, urmând ca suprafaþa rãmasã sã fie realizatã în conti-nuare. Aceastã ultimã intervenþie încheie ansamblul intervenþiilor de conser-vare ºi restaurare desfãºurate asupra picturii tabloului votiv din naosul bisericiiBunavestire Moldoviþa. Intervenþiile s-au realizat nu numai pentru punerea învaloare a acestui fragment mural important, dar mai ales au fost impuse defazele de degradare în care se afla stratul pictural ºi preparaþia acestuia.


16/16

Carmen Cecilia Solomonea - Biserica Moldovita

Documents

Transcript of Carmen Cecilia Solomonea - Biserica Moldovita