Cariile din adolescenta isi au radacinile inca din frageda copilarie

Cretu Andrei Grupa 13,seria B ,anul III

OBIECTIVE.Cercetarea relatiilor intre determinantii cariosi din frageda copilarie si prevalenta cariilor la nivelul fetelor proximale in adolescent,varsta de 15 ani.METODE.Studiul a fost efectuat pe 671 de copii,cu varste cuprinse intre 1 si 15 ani,datele fiind selectate in timpul examinarilor,interogari sau chestionare la 1,3 si 6 ani si radiografii la 15 ani.Variabila rezultanta au fost leziuni carioase si oturatii intre fetele aproximale ale suprafetelor dentare la varsta de 15 ani.Comparatii statistice au fost facute intre adolescentii fara carii(Dfa=0 si adolescenti cu un Dfa>0,Dfa diferit de 4 si respectiv,diferit de 8)In analizaele de regresie logistica finala,a rezultat ca existenta cariilor la varsta de 6 ani si estimarea acestora la sanatatea orala a mamei s-au dovedit a fi mai putin bune la cei saraci si erau relationate cu cariile tuturor celor 3 grupe.Consumul de dulciuri la varsta de 1 an a ramas semnificativa statistic cu o prevalenta a cariilor:DF>4,DF>8.Variabilele parintilor nascuti peste hotare si ale femeilor erau semnificative statistic,fiind asociate cu un DF>4 si un DF>8.Mai mult,obiceiul unui periaj neregulat la varsta de 3 ani si lipsa examenului medical la 1 an,de asemenea s-au dovedit semnificative statistic,fiind asociate cu leziuni carioase la varsta de 15 ani. Existenta cariilor inca din frageda copilarie,consumul abuziv de dulciuri la o varsta frageda,si estimarea sanatatii orale a mamei,care s-a dovedit a fi mai putin satisfacatoare la cei saraci sunt asociate cu exitenta leziunilor carioase la varsta de 15 ani.Studiul arata ca determinantele cariilor existente in copilarie au un impact enorm asupra cariilor interproximale din adolescenta. Factorii de risc si indicatorii sunt adesea subiecte de discutie in literatura,si o cercetare efectuata de Consiliul Suedez in Evaluarea Sanatatii a constatat ca cariile existente in trecut sunt un bun prezicator pentru aparitia leziunilor carioase din viitor in randul prescolarilor,scolarilor si adolescentilor.Mai mult,este cert faptul ca consumul excesiv de carbohidrati este un factor etiologic al aparitiei cariilor.Un studiu facut pe un grup de copii,de la varste infantile pana la 10 ani,a concluzionat ca consumul zaharurilor,creste riscul cariilor dentare la copii.Oarecum,cercetari periodice au demonstrat ca in prezent,expunerea frecventa cu fluor,scade prevalenta cariilor,chiar daca exista consum de carbohidrati. Studii indelungate in sanatatea orala la copii cu varste cuprinse intre1 si 15 ani au fost efectuate in Suedia.Aceste studii au avut ca scop cercetarea influentei determinantilor de carie in frageda copilarie:leziunea carioasa,igiena orala,obiceiurile de-a consuma carbohidrati,influenta genetica in corelatie cu existenta cariilor aproximale la varsta de 15 ani.Obiectivul acestui studiu a fost de-a analiza statistic relatia dintre deteminantii de leziuni carioase din copilarie si prevalenta acestora in adolescenta. MATERIALE SI METODE.Acest studiu face parte dintr-o serie de investigatii in sanatatea orala la copii cu varste cuprinse intre 1 si 15 ani,Suedia.Toti cei 671 de copii care aveau varsta de un an in 1988,din Suedia au fost invitati sa participe.Cele patru districte ,inclusiv orasul si suburbiile acestora,reflectau nivelele socio-economice ale populatiei.Datele pentru studiul prezent au fost luate din din examinari,interviuri,si chestionare la 1,3 si respectiv 6 ani.Cercetarile efectuate la 1,3 si 6 ani au fost efectuate de unul din autorii proiectului si au fost descrise in detaliu undeva.Variabilele rezultate in prezent alcatuiesc studiul leziunilor carioase pe fetele proximale si existenta obturatiilor la varsta de 15 ani.Informatia despre existenta cariilor interproximale a fost stabilit prin efectuarea unor radiografii,care au fost ulterior analizate.Astfel,din cei 671 au fost examinati pe parcurs 568,fiind inclusi ulterior in studiu.Prin urmare,539 de copii au fost examinati la varsta de 1 an si respectiv 15 ani;555-la 3 si 15 ani si 517 au fost examinati la 6 si respectiv,15 ani.20 de copii care nu au fost examinati la varsta de 1 an,au fost consultati separat la varsta de 15 ani.S-a constatat o diferenta statistica in prevalenta cariilor intre cei care nu au fost consultati la 1 an si cei care au fost examinati atat la 1 an,cat si la 15 ani.Ambele grupe de parinti au completat un chestionar cu privire la vizita copilului la stomatolog la varsta de 1 an,acesta constituind o pondere de 81%.Cand au venit pentru a completa chestionarul la varsta de 1 an,nu a existat o oarecare diferenta intre cei ale caror parinti au completat chestionarul si cei care nu au facut acest lucru.Insa s-a constatat ca cei care au abandonat consultul au avut un consum mai mare de carbohidrati si-a produselor cu risc cariogen,la varsta de 1 an;acest lucru nu a fost detectabil la varsta de 3 ani. Rezultatele variabile.Existenta cariilor aproximale la 15 ani.Informatia despre existenta leziunilor carioase la varsta de 15 ani si-a obturatiilor a fost obtinuta prin efectuarea radiografiilor,care au fost analizate de unul din autorii proiectului.Pentru a calcula reproductibilitatea examinarii,10% din radiografii au fost reexaminate la un interval de 2 luni.Suprafetele aproximale de la partea distala a primului premolar pana la suprafata meziala a celui de-al doilea molar(24 suprafete per total) au fost evaluate ca fiind leziuni carioase si obturatii.Cariile au fost inregistrate ca fiind incipiente sau recidive.Cariile incipiente au fost definite ca fiind leziunile carioase care se gasesc in smalt,care nu au atins jonctiunea amelo-dentinara sau ca o leziune care a patruns la nivelul jonctiunii amelo-dentinare,dar nu s-a extins in dentina.Caria matura a fost definita ca acea leziune carioasa care a patruns in dentina.Totalul cariilor,atat incipiente,cat si obturatii au fost grupate si utilizate in analiza unei variabile dependente,care va fi numita Dfa.In conformitate cu prezenta cariilor,copiii au fost grupatiastfel:Dfa=0(n=187,33%);Dfa>0(n=381,67%);Dfa>4(n=189,33%); si Dfa>8(n=79,14%).Trebuie insa de specificat ca toti subiectii din grupul Dfa>8 sunt inclusi in grupul celor cu Dfa>4 si ferspectiv subiectii acestui grup,sunt inclusi inDfa>0. Variabilele explicative.Existenta cariilor intre 3 si 6 ani.Cariile au fost inregistrate clinic prin examinare vizuala si radiografic,daca contactele proximale ale molarilor temporari a facut examenul clinic sa intampine dificultati.Clinic,cariile incipiente apareau la examenul clinic ca o suprafata de smalt demineralizata,necavitara,pe cand cariile propriu-zise apareau ca leziuni cavitare,care se adincea in dentina.Radiografic,cariile incipiente,aratau ca radiotransparente in smalt,care nu au trecut inca in dentina,pe cand leziunile carioase mature,trecusera deja si in dentina.Suprafetele au fost obturate,inclusiv leziunile cariose incipiente.Copiii au fost clasificati conform cariilor(3-6 ani):Carii incipiente:0,1-2 sau>2Carii mature:da sau nu.Aceste clasificari au fost utilizate ca variabile explicabile al acestui studiu.Mai mult,obiceiul de a manca alimente ce au un risc cariogen la varste cuprinse intre 1-3 ani(studiu care a fost efectuat cu ajutorul parintilor),parintii acestor copii fiind interogati prin chestionare despre consumul alimentelor cu risc cariogen ca:bauturi racoritoare,siropuri,dulciuri,inghetata,biscuiti;au trebuit sa completeze urmatorul tabel(i)-nu consuma,(ii)-1-7 ori/saptamana,(iii)8-14 ori/saptamana,(iv)15-21 ori/saptamana,(v)>21 ori/saptamana.Consumul de dulciuri de asemenea a fost grupat astfel: (i)fara consum,(ii) o data /saptamana sau mai putin,(iii)consumul de dulciuri mai mult decat odata/saptamana.Aceste clasificari au fost utilizate ca variabile explicative pentru studiu.Cand vorbim despre despre alimentele cariogene,la copiii cu varste cuprinse intre 3 si 6 ani,scala este egala cu 0,2.Periajul la varsta de 3 ani.Frecventa periajului la 3 ani a fost grupat astfel: (i)uneori/niciodata(n=17),(ii)odata/zi(n=96) si (iii)de doua ori/zi sau mai mult(n=376).In studiul prezent,95% dintre copii au utilizat paste cu fluor.Evitarea examenului stomatologi la varsta de 1 an,a avut urmatoarea clasificare: (i)copii care nu au fost consultati la varsta de 1 an,dar au fost consultati la 15 ani(n=20) si (ii) copii care au fost examinati atat la varsta de 1 an,cat si la 15 ani(n=539).Igiena orala si influenta parintilor asupra acesteia a fost de asemenea clasificata ca o variabila,pentru copiii cu varste cuprinse intre 1 si 3 ani.Chestionarul a inclus diverse aspecte ca:statutul socio-economic,factorii de comportament.Variabilele semnificative statistic copiii cu varste 15 ani(%) DFa

Copiii:Tartru pe incisivii maxilari la 1 an 38 538 (7) >0, >4,>8Igiena orala intermediara la 3 ani 189 492 (38) >4, >8Igiena orala deficitara la 3 ani 95 492 (19) >0, >4, >8Sexul femenin 286 568 (50) >4, >8Influenta parintilor:Mama singura 20 434 (5) >0, >4, >8Tata nesatisf de situatia materiala 166 382 (43) >4,>8Mama ce-si creste sg copilul 109 425 (26) >8Mama cu sanatate orala deficitara 225 433 (52) >0, >4, >8Tata cu sanatate orala deficitara 267 402 (66) >4Mama suedeza,tata-strain 19 536 (4) >0, >4, >8Tata suedez,mama-straina 19 536 (4) >0, >4, >8Ambii parinti nascuti peste hotare 49 536 (9) >0, >4, >8Tabelul reflecta variabilele semnificative statistic.Analize statistice.La nivelul regresiilor,rezultatul variabilei a fost existenta cariilor aproximale si-a obturatiilor la varsta de 15 ani.Variabilele demonstrative au fost stranse din examene clinice si chestionare la 1 si 3 ani si chestionare efectuate la varsta de 1 an.Regresiile multi- si univariabile au fost utilizate pentru a calcula rata si 95% intervalul de confidenta.Variabilele demonstrative au fost semnificative statistic si incluse ca analize univariabile in cele multivariabile.Toate comparatiile statistice au fost efectuate intre adolescentii fara carii si cei cu un Dfa>0,Dfa>4 si respectiv cu un Dfa>8.Regresiile univariabile au fost utilizate pentru variabilele demonstrative,care au fost descrise in materiale si metode.Variabilele ce se refera la modul de alimentatie al copiilor cu alimente potential cariogene se gasesc in tabel,.Variabilele asociate cu igiena orala,sex si factorii legati de parinti,care au ramas semnificative statistic la un sau mai multe grupe cu diferite leziuni carioase la varsta de 15 ani,se gasesc tot in tabel.Deviatia standard (SD),valorile lui p=0.05 au fost considerate semnificative statistic.NS este o abreviere pentru nesemnificativ statistic. REZULTATE. Prezenta leziunilor carioase la 15 ani.Numarul Dfa va fi egal cu 3.5 pentru fete si cu 3.0 pentru baieti.Experienta carioasa la 3-6 ani.Prezenta leziunilor carioase la aceasta varsta a iesit semnificativa statistic asociata cu o existenta a acestora la 15 ani egala cu Dfa>0,Dfa>4,Dfa>8.Consumul de dulciuri la varsta de 1-3 ani sunt de asemenea asociate cu un Dfa>0,Dfa>4,Dfa>8.Consumul alimentelor cu risc cariogen la varsta de 3 ani nu a fost semnificativ statistic si n-a fost asociat cu existenta cariilor la varsta de 15 ani.Efectuarea periajului la varsta de 3 ani,odata/de 2 ori pe zi a fost semnifictiv statistic fiind asociat cu existenta cariilor la varsta de 15 ani.In cazul analizelor invariabile,variabila unei vieti dezordonate la 3 ani a devenit semnificativa statistic si asociata cu existenta cariilor a Dfa>0,Dfa>4,Dfa>8(OR=2.4,2.9 si 5.7;CI:1.4-4.2,1.6-5.5, si respectiv 2.8-11,8).Variabiala unei vieti dezordonate nu fost inclusa in analiza multi variabila,deoarece aceasta reprezinta asocierea a una sau mai multe variabile demonstrative utilizate.Analizele multivariabile,regresia finala.In cadrul regresiei finale,leziunile carioase la 6 ani si estimarea sanatatii orale mamei ca fiind mai putin buna s-au dovedit a fi semnificative statistic si au fost asociate cu existenta leziunilor carioase la 15 ani.Consumul dulciurilor la varsta de 1 an au fost semnificative statistic,fiind asociate cu aparitia leziunilor carioase.Variabilele despreparintii nascuti in strainatate si a sexului feminin s-au dovedit semnificative statistic asociate cu carii Dfa>4 si Dfa>8.Daca doua dintre cele mai frecvente cazuri ar fi comparate,interpretarea cazului final ar fi urmatoarea:o fata care la varsta de 15 ani ar consuma dulciuri mai mult decat o data pe saptamana,a manifestat carii si la varsta de 1 an si respectiv 6 ani,si a carei mama s-a dovedit a avea o sanatate orala deficitara;spre deosebire de un baiat de aceeasi varsta care nu a avut leziuni carioase la varsta de 6 ani,fara consum de dulciuri la 1 an si cu o mama a carei sanatate orala s-a dovedit a fi buna.

Cariile la 15 ani DFa > 0 DFa 4 DFa 8 Variabilele la 3-6 ani n OR 95% CI P-value n OR 95% CI P-value n OR 95% CI P-valuedefs (cariile incipiente)la 3 ani 0 408 1.0 0.0003 258 1.0 8 din studiul prezent si reprezinta 14% din populatie.De aceea au fost utilizate patru clasificari pentru analiza statistica: Dfa=0,Dfa>0,Dfa>4 si Dfa>8 pentru cei cu risc cariogen inalt,utilizat de obicei in Scandinavia.Anume astfel,concluziile acestui studiu pot fi aplicate si altor grupe de adolescenti si copii.Metodele statistice de asemenea pot fi discutate.Si intrucat s-au repetat masurile pentru fiecare in parte,este necesar sa argumentam ca o metoda statistica ar trebui utilizata in analize multivariabile.In acest studiu,variabila rezultata ca si variabilele demonstrative nu sunt repetate.Anume din acest motiv,masuratorile ce se repeta nu vor fi utilizate in cadrul acestui studiu.In concluzie,s-a demonstrat ca obiceiurile de-a avea o buna igiena dentara inca din perioada prescolara scade aparitia leziunilor carioase in adolescenta.Sanatatea orala din frageda copilarie pana la adolescenta reflecta conditiile in care acel copil a trait.Acest fapt subliniaza efectuarea unui studiu indelungat,unde sunt investigate boli cronice ca cariile dentare.Mai mult,accentuam faptul ca programele de preventie si profilaxie ar trebui sa inceapa inca de la o varsta frageda si ar trebui de asemenea inclusa in perioada de sarcina a mamei,pentru a avea o sanatate orala optima mai tarziu.

Bibliografie: M. Caries in adolescence influence from early childhood. Community Dent Oral Epidemiol 2011. _ 2011 John Wiley & Sons A S