Caragiale Vizita Si 2 Loturi

7/22/2019 Caragiale Vizita Si 2 Loturi

http://slidepdf.com/reader/full/caragiale-vizita-si-2-loturi 1/13

Vizita, (I.L .Caragiale)- dramatizareMoment mut (Domnul bate la usa, are un buchet de flori in mina, ii deschide slujitoarea, iida acesteia altonul, se descalta de antofi, dua care cu florile in mina intra in salonuldoamnei. Doamna il intimina in icioare, ia florile, i le da slujitoarei care le une in !aza,

dua care ii face semn domnului sa se aseze la masuta de ceai. In timul acesta Ionel sta inmijlocul camerei si ri!este foarte atent la noul !enit si la mama lui. "u-i con!ine camaica-sa nu-i mai da lui atentie, dua care iese din scena imreuna cu ser!itoarea)

Domnul# Dar bine, !eche rietena, nu mai iesiti la nicio etrecere$Cucoana# sa-ti sun dret, cind era Ionel mititel, mai mergea% acu, de cind s-a facut baiatmare, trebuie sa ma ocu de el, trebuie sa &i fac educatia.'er!itoarea (intrind cu cestile de ceai e ta!a, n tim ce Ionel in!irte sada in jurulei)# ite conita, Ionel nu se astimara$Cucoana# Ionel, !ino la mama$ (catre domn) "u stii ce strengar se face si destet$'er!itoarea# Conita, Ionel nu ma lasa in ace$ *stimara-te, ca se !arsa ceaiul$Cucoana (sarindu-i dinainte baiatului si orindu-l sa mai e+erseze sada)#"u ti-am sus sa

nu te mai aroii de ser!itoare cind e cu miinile incarcate Daca atesti ce!a moare mama. Vrei sa moara mama (il saruta e frunte, Ionel o saluta militareste si se retrage intr-uncolt, de unde !a scoate o toba si o trimbita% curind nu se !or mai auzi mama si musafirul,caci Ionel !a face turul camerei marsaluind% o muzica e tobe)Dua un scurt moment mut in care cei doi isi o!estesc e muzica, se aude glasulCucoanei.

Cucoana# Ionel$ Ionel$ Du-te dincolo, mam% sargi urechile dumnealui$ "u e frumos, cindsunt musafiri$Domnul (n-are ce face si se baga in seama)# 'i e urm, dumneata esti rosior in ca!alerie.Ionel# Maior$

Domnul# ocmai$ La ca!alerie nu e toba% si maiorul nu cinta cu trimbita% cu trimbita cintanumai gradele inferioare% maiorul comanda si merge in fruntea soldatilor cu sabia scoasa.

Ionel trinteste toba, scoate sabia si striga lutindu-se cu tot ce iese in cale./ muzica ritmata e care cei doi musafiri se feresc sa nu rimeasca lo!ituri, in acelasi timcontinua discutia e muteste.'er!itoarea (intra cu rajituri e care Ionel le imrastie in sus, in toate directiile)# ine-lconita, ca ma da jos$

Lo!itura de gratie este rajituri. Cicoana se reede sa-l oreasca si incaseaza si ea olo!itura, in cele din urma reuseste sa-l oreasca e Ionel din atac.Cucoana# Vezi Vezi, daca faci nebunii 0ra sa-mi scoti ochiul. i-ar fi lacut sa ma omori

'aruta-ma sa-mi treaca si sa te iert$'er!itoarea se ridica in !iteza si fuge sa aduca dulceata, cit Ionel e tinut rizonier in bratelemamei% musafirul infuleca dulceata in !iteza cu ochii la rizonier, sa nu scae. Ionel seridica si ia si el o dulceata de e masuta.Cucoana# nde te duciIonel# Vin imediat.

Merge in hol, in fata aucilor musafirului, goleste chiseaua cu dulceata acolo, dua carese intoarce si une chiseaua goala e masuta. Ia mingea e care a rimit-o cadou de lamusafir si dua ce o izbeste de odea, o arunca in musafir care tocmai duce cana de ceai lagura, i se !arsa cana.

Cucoana# *i !azut ce-ai facut "u ti-am sus sa te astimeri *i suarat e domnul$ *ltadata n-o sa-ti mai aduca nicio jucarie$ (intorcindu-se catre domn) "u-i nimic, ceaiulnu ateaza. rece cu nitica aa rece.



Ionel cade lesinat.Cucoana# Ionel$ Mama$ Ce ai Vai de mine$ 0 rau coilului$ *jutor$ Moare coilul$Domnul# (ii descheie haina)# 1eede, aa rece$'er!itoarea intra cu aa. Domnul uda e iet si e fata e Ionel, ser!itoarea curata cu aarece antalonii domnului.Domnul# 'arut miinile, draga rietena, cred ca e !remea sa ma intorc acasa.

Scena muta in care domnul primeste pantofii de la servitoare, se incalta si descoperaacolo dulceata. Ionel ridica putin capul, semn ca lesinul a fost regizat si ii face in ciuda.

Domnul isi ia palaria, paltonul, saruta mina Cucoanei si iese. Servitoarea ramine la urma si cinta un cintec despre alintati.

VIZITĂ... de Ion Luca Caragiale - Partea întâi

M-am dus de Sf. Ion să fac o vizită doamnei Maria Popescu, o veche prietenă,

ca s-o felicit pentru onomastica unicului său fiu, Ionel Popescu, un copilaș

foarte drăguț de vreo opt anișori. N-am voit să merg cu mna goală și i-am dus!ăiețelului o minge foarte mare de cauciuc și foarte elastică. "tențiunea mea afăcut mare plăcere amicei mele și mai ales copilului, pe care l-am găsit #m!răcat ca maior de roșiori #n uniformă de mare ținută.$upă formalitățile de rigoare, am #nceput să convor!im despre vreme, despresorții agriculturii - d. Popescu tatăl este mare agricultor - despre criză ș.cl. "mo!servat doamnei Popescu că #n anul acesta nu se prea vede la plim!are, lateatru, la petreceri... $oamna mi-a răspuns că de la o vreme i se urăște chiarunei femei cu petrecerile, mai ales cnd are copii.- Să-ți spun drept, ct era Ionel mititel, mai mergea% acu, de cnd s-a făcut!ăiat mare, tre!uie să mă ocup eu de el% tre!uie să-i fac educația. &i nu știți dv.

!ăr!ații ct timp #i ia unei femei educația unui copil, mai ales cnd mama nuvrea să-l lase fără educație 'Pe cnd doamna Popescu #mi e(pune părerile ei sănătoase #n privința educațieicopiilor, auzim dintr-o odaie de alături o voce răgușită de femeie !ătrnă)- *ite, coniță, Ionel nu s-astmpără '- Ionel ' strigă madam Popescu% Ionel ' vin+ la mama '"poi, către mine #ncet)- Nu știi ce ștrengar se face... și deștept...$ar vocea de dincolo adaogă)- oniță ' uite Ionel ' vrea să-mi răstoarne mașina '... "stmpără-te, că te arzi '

- Ionel ' strigă iar madam Popescu% Ionel ' vin+ la mama '- Sări, coniță ' varsă spirtul ' s+aprinde '- Ionel ' strigă iar mama, și se scoală repede să meargă după el.$ar pe cnd vrea să iasă pe ușă, apare micul maior de roșiori cu sa!ia scoasăși-i oprește trecerea, lund o poză foarte marțială. Mama ia pe maiorul #n !rațeși-l sărută...- Nu ți-am spus să nu te mai apropii de mașină cnd face cafea, că daca te-aprinzi, moare mama rei să moară mama - $ar, #ntrerup eu, pentru cine ați poruncit cafea, madam. Popescu - Pentru dumneata.- $a+ de ce vă mai supărați

- $a+ ce supărare 'Madam Popescu mai sărută o dată dulce pe maiorașul, #l scuipă, să nu-ldeoache, și-l lasă /os. 0l a pus sa!ia #n teacă, salută militărește și merge #ntr-un



pune #n gură și mă salută militărește, ca orice soldat care cere unui țivil să-i #mprumute foc. 0u nu știu ce tre!uie să fac. Mama, rznd, #mi face cu ochiul șimă-ndeamnă să servesc pe domnul maior. 1ntind țigareta mea, militarul oaprinde pe a lui și, fumnd, ca orice militar, se plim!ă foarte grav de colo pnăcolo. 0u nu-l pot admira #ndestul, pe cnd mama #l scuipă, să nu-l deoache, și #mi zice)

- Scuipă-l, să nu mi-l deochi 'Maiorul și-a fumat țigareta pnă la carton. "poi se repede la mingea pe care i-am adus-o eu și-ncepe s-o trntească. Mingea sare pnă la policandrul dintavanul salonului, unde tur!ură grozav liniștea ciucurilor de cristal.- Ionel ' astmpără-te, mamă ' "i să spargi ceva... rei să mă superi vrei sămoară mama $ar maiorul s-a-ndr/it asupra ghiulelei săltătoare, care i-a scăpat din mnă) otrntește cu mult necaz de parchet. 0u aduc spre gură ceașca, dar, vor!afrancezului, entre la coupe et les lèvres...9 mingea #mi z!oară din mnă ceașca,opărindu-mă cu cafeaua, care se varsă pe pantalonii mei de vizită, coloarea

oului de rață...- "i văzut ce-ai făcut ... Nu ți-am spus să te astmperi... ezi ' ai supărat pedomnul '... "l+dată n-o să-ți mai aducă nici o /ucărie '"poi, #ntorcndu-se către mine, cu multă !unătate)- Nu e nimic ' iese... afeaua nu pătează ' iese cu nițică apă caldă '...$ar n-apucă să termine, și deodată o văd schim!ndu-se la față ca de o adncăgroază. "poi dă un țipăt și, ridicndu-se de pe scaun)- Ionel ' mamă ' ce ai Mă-ntorc și văz pe maiorul, al! ca varul, cu ochii pierduți și cu drăgălașa luifigură strm!ată. Mama se repede spre el, dar pnă să facă un pas, maiorulcade lat.

- ai de mine ' țipă mama. 0 rău copilului '... "/utor ' moare copilul ':idic pe maiorul, #i deschei repede mondirul la gt și la piept.- Nu-i nimica ' zic eu. "pă rece '1l stropesc !ine, pe cnd mama pierdută #și smulge părul.- ezi, domnule maior #l #ntre! eu după ce-și mai vine #n fire% vezi Nu ți-amspus eu că tutunul nu e lucru !un "l+ dată să nu mai fumezi'"m lăsat pe madam Popescu liniștită cu scumpul ei maior afară din orice starealarmantă, și am ieșit. Mi-am pus șoșonii și paltonul și am plecat. nd ama/uns acasă, am #nțeles de ce maiorul ieșise un moment cu cheseaua #nvesti!ul - ca să-mi toarne dulceață #n șoșoni.

S f âr i t ș



Doua loturi, de I. L. Caragiale

Asta e culmea!... culmea!... strigă d. Lefter, ştergându-şi fruntea de sudoare, pe când madam Popescu,consoarta sa, caută fără preget în toate părţile... Nu e şi nu e!...

- Femeie, treuie să fie-n casă... racu n-a "enit să le ia!...

ar ce au pierdut# $e caută#

$aută două ilete de loterie, cu care d. Lefter Popescu a câştigat.

%nsă oricine mă poate întrea&

- 'ine, dacă a pierdut iletele, de unde ştie d. Lefter de câştig#

- ( lucru simplu. 'iletele le-a fost cumpărat cu ani împrumutaţi, ca de caulă, de la d. căpitan Pandele,fiindcă îi spuseseră mulţi, când se tot plângea că n-are noroc la )oc, să-ncerce a )uca cu ani de-mprumut... *i a făcut în"oială, pe onoare, faţă cu martori, să dea din câştig, dacă s-o întâmpla, +ece lasută căpitanului.

$ând a cumpărat iletele, d. Lefter a râs pesimist&

- i-ai găsit! eu şi noroc!ar d. căpitan Pandele, mai optimist&

- e unde ştii dumneata norocul meu#

*-a pus pe d. Lefter să-i însemne+e în carnet numerele iletelor.

A trecut mult de la aceasta. Lotăriile, amânate de atâtea ori, s-au tras, în sfârşit, amândouă în aceeaşi+i. La prima Lotăria /ocietăţii pentru fundarea unei 0ni"ersităţi 1omâne în orogea, la $onstanţa2,lotul cel mare de 34.444 lei l-a câştigat numărul 456.789: iar la a doua Lotăria Asociaţiunii pentrufundarea şi în+estrarea unui ;ser"atoriu Astronomic la 'ucureşti2, lotul cel mare de 34.444 lei l-acâştigat numărul <4=.3>4.

. Lefter, până adineaori, ?aar n-a"ea că se trăseseră ieri amândouă lotăriile. (ra seară: omul şedeala masă cu consoarta sa în săliţa de intrare, "orind în ticnă despre cum se scumpeşte "iaţa din +i în +i,când aude o ir)e oprindu-se-n poartă, apoi paşi apăsaţi în curticică şi pe urmă ătând cine"a taregrăit la geamlâcul d-afară. . Lefter sare să desc?idă ănuind în gând&

@ait! iar ne c?iamă deseară la ser"iciu etraordinar turatul turatul e şeful2, să ne canonească pânăla mie+ul nopţii, ca să se recomande ministrului că e gro+a"! - iar madam Popescu se repede în odaie,fiindcă era în nBgligB. . căpitan Pandele intră ca o furtună şi, "orind din ce în ce mai tare, ca şi cumd. Lefter ar fi surd&

- 'ine, nene, păcatele mele! de ce n-ai "enit la erărie#... se poate să fii aşa de indiferent# te caut caun neun de atâtea ceasuri#

- Ne-a ţinut până adineaori turatul la canţilerie... e ce#

- Leftere!... nu ştii nimica#

- $e!

- Ceri s-a tras lotăriile noastre!

- (i#

- Am câştigat!

- Nu mă-nneuni!... $ât#

- La amândouă am câştigat loturile mari! ale mari de tot! *i căpitanul pune pe masă listele oficiale şialături carnetul său. %n ade"ăr, carnetul sună tocmai ca-n liste& 456.789 0ni"ersitate-$onstanţa,<4=.3>4 'ucureşti-Astronomie.



$ititorul a înţeles acuma ce căuta de trei +ile pe rânci soţii Popescu.

. Lefter a trimis turatului o scrisoare, cerând cu tot respectul un concediu de două-trei +ile, pe moti"că nu se simte de loc ine. Aşa şi e: e olna".

upă o muncă +adarnică de atâta "reme, dupa ce toată casa a fost răsturnată de +ece ori, când aşa,când aminterea, d. Lefter a că+ut pe o canapea sfărâmat de ooseală: a simţit că i se taie înc?eieturile

şi aşa, un fel de slăiciune la lingurea, parcă-l lua o apă: a moţăit câte"a ore ş-a adormit. Femeia aşe+ut şi ea pe un scaun că nu mai putea de picioare şi de mi)loc - se-nţelege de atâta alergătură şi de-atâtea ridicături. /ă fi aţipit d. Lefter ca "reun sfert de ceas şi de odată, se scoală drept, cu faţaluminată de ra+a ade"ărului...

- *tiu unde sunt! acuma ştiu!... uf!... le-am găsit.

- 0nde#

- %n )ac?eta mea a cenuşie de "ară... $u ea eram la erărie când le-am cumpărat. iu minte ine, le-ampus în u+unarul de la piept, înăuntru... Acolo, sunt!... sigur!... Adu-mi )ac?eta!

Pe cât îşi aducea mai limpede aminte domnul Lefter, pe atât madam Popescu se turura, se roşea, se-ngălenea...

- $are )ac?etă# întreaă ea aiurită, ca de pe altă lume.

- A cenuşie.

- Leftere! +ice femeia punând mâna la sânul stâng, ca şi cum ar fi simţit un )ung?i gro+a".

- $e#

- Am... dat-o.

- $e-ai dat#

- Dac?eta!

- $are )ac?etă#- A cenuşie!

- $ui#

- N-ai spus tu că n-o mai porţi#

- $ui# cui ai dat-o, nenorocito!

- La o c?i"uţă.

- Pentru ce#

- Pe farfurii.

- $ând#

- Alaltăieri...

- Alaltăieri!... fără s-o cauţi pân u+unare!

- Am căutat-o, răspunde femeia îngro+ită de "ina ei: nu era nimic.

- Eaci! strigă crunt d. Lefter... Pe câte farfurii ai dat-o#

- Pe +ece... estul m-am tocmit& n-a "rut să-mi dea o du+ină întreagă, răspunde ea fără să mai ştie cespune.

- 0nde sunt farfuriile#... oi să "ă+ farfuriile! Adu farfuriile! porunceşte straşnic d. Lefter.

$onsoarta sa, fără să mai +ică o "oră, se supune: i le aduce şi le pune pe masă. Frumoase farfurii! cuc?enar dulu, unul conaiu lat pe muc?e, şi altul peme îngust pe u+ă. omnul Lefter ia una ş-o sună- porţălan.



- 'ra"o! un gust ai! +ice rân)ind sardonic.

*i, pac! trânteşte una )os... ţăndări! şi pe urmă, paf! alta asemenea.

- Leftere!

- Aşa sunt eu, galant, cocoană! când am c?ef, sparg: sparg cocoană, când am c?ef, farfurii de câte+ece mii de franci una! sparg, mă-nţelegi, sparg al dracului!

*i iar pac! paf! până la a din urmă, pe când cocoana se scutură la fiecare, parcă ar arde-o cu un ici defoc. upă ce le ispră"eşte pe toate d. Popescu îşi scoate atista, îşi şterge sudoarea frunţii şi seaşea+ă gra" pe scaun, apoi, cu tonul se"er, dar calm, al )udecătorului ne-nduplecat către criminalulcare-i stă de faţă-n picioare&

- La care c?i"uţă# o ştii#

- La âca, aia tânără frumoasă, care "ine totdeauna pe aici, răspunde "ino"ata, plângând cu inimafrântă de târ+ie căinţă.

- *tii unde se află această c?i"uţă#

- Gice că stă tocmai la margine, în ma?alaua Farfurigiilor.

- estul, nenorocito!

Peste un ceas, pe-nserate, o ir)e trece în goana mare prin strada (mancipării din Farfurigii& pe capră,alături cu ir)arul, un sergent: în fund, d. Lefter şi d. căpitan Pandele& iar, dinainte, încă un sergent şi d.comisar al secţiei respecti"e, Eurtureanu, de)a cointeresat cu cinci la sută asupra câştigului - se-nţelege, câştig, dacă se "or găsi cele două ilete. $omisarul ştie unde stă c?i"uţa âca.

'ir)a, trecând din greu prin noroi, se opreşte în sfârşit în apropierea unei cocioae de pământ, careşade singuratică pe un peş, pe un maidan. $omisarul postea+ă pe sergenţi, pitulaţi, în dosul cocioaei,după regula strategică consacrată la călcări de "i+uini: le face semnul clasic al lui @arpocrates, ş-apoitrece, urmat de d. căpitan şi de d. Popescu, să ată la uşe... ; fetică +drenţuită "ine să desc?i+ă. %n

săliţa luminată de pălpăiala a câţi"a tăciuni de pe "atră, miroase straşnic a carne cu prune& o ţigancăătrână pregăteşte de cină. oţi trei "i+itatorii se dau înapoi pe prispă punându-şi mâna la nas.

- 0nde-i mă-ta, fa# întreaă d. comisar.

- Ereuie să "ie acuma, +ice copila uitându-se sperios la cei trei domni.

- Aprinde-un muc de lumânare şi ?ai de ne du în odaie, s-o aşteptăm. Fata stă la-ndoială.

- @aide! se răsteşte d. Eurtureanu... şi toţi trei intră, împingând pe fată-nainte.

- a ce e# întreaă ătrâna, ridicându-se de la "atră, unde sta stârcită.

- A"em treaă cu fie-ta, cu âca...

- Lipseşte ce"a dintr-o casă... ştie ea ce lipseşte, adaogă d. Lefter.- ai de mine! oiarule, +ice ătrâna... N-are âca oiceiul... La toate casele oiereşti o cunoaşte peâca... la toate cocoanele mari o ştie pe âca...

- @aide! nu mai lungi "ora, comandă d. căpitan Pandele, ş-aprinde! cât "rei să mă ţii în picioare#

- Cac-aprin+... a nu se poate, âca, oiarule! să ferească umne+eu! eu, pântru âca, poci să-mi puimâna-n foc pântru âca... Poate, altă c?i"uţă...

*i +icând aceasta, aa a aprins o lumânare de seu ş-a trecut în odaie, urmată de oieri. ;daia aredouă paturi, o masă, o la"iţă, un scaun şi o soiţă de tuci. Pe amândouă paturile, stau grăme+i de?aine, încălţăminte, pălării, şaluri purtate, pe su paturi şi pe la"iţă fel-de-fel de mărfuri de farfurărie şi

sticlărie...La "ederea mormanelor de "ec?ituri, d. Lefter tresare: se repede şi-ncepe să scotocească luând şieaminând pe rând ucăţică cu ucăţică, fir cu fir. $âte refleiuni ironice, picante, sentimentale, se pot



face asupra unei aşa grăme+i pestriţe de "ec?ituri, cu pri"ire la +ădărnicia lumii trecătoare prin care autrecut şi ele o clipă, nouă, ne"eşte)ite! ar d. Lefter n-are "reme să filosofe+e... el caută... cautămereu... Fatalitate! )ac?eta cenuşie nu se află. $ând gânduri peste gânduri îi clocotesc în cap, iacătă şiâca, d-aia ducându-şi coşul plin de "ec?ituri nouă, foarte oosită de alergătura +ilii-ntregi şiflămândă& de departe i s-au umflat nările ca răspuns la c?emarea generosului miros de pe "atră.

$um intră, o încon)ură toţi trei musafirii: d. Lefter o ia de pept&

- 0nde mi-e )ac?eta#

- $are )ac?etă#

- Dac?eta a cenuşie...

- $are )ac?etă cenuşie#

- Dac?eta cu iletele...

- $are elete, oiarule#

- Ee faci că nu ştii, gaşperiţă!

- /ă mă trăsnească umne+eu! să ?ie al dracului!- Hai ine, spune drept, +ice d. Eurtureanu.

- acă spui ai acşiş un, adaogă d. căpitan Pandele.

- $e sa spuie oiarule! +ice ătrâna apilpisită& ce să spuie# "ai de păcatele noastre, dacă nu ştie... au+icolo! ce sa spuie#

- Eaci tu! +iară d. Eurtureanu şi-i dă rânci aei cât colo în săliţă.

'aa îşi face cruci, iar copila tremură ca "arga lângă "atră, unde prunele sfârâie tare-n cratiţă.

- /ă n-aiă parte!... dă să +ică âca.

- Na-i fost tu, o-ntrerupe d. Lefter, în strada Pacienţii numărul <7, la madam Popescu, madam LefterPopescu, o damă - naltă, suţirică, frumoasă, oac?eşă, casele ale "er+i cu geamlâc, care are o aluniţăcu păr d-asupra sprâncenii din stânga şi se poartă legată la cap cu roşu#

- 'a, am fost.

- Atunci, de ce minţi#

- 'a, nu minţ, oiarule: am fost. (i#

- Nu ţi-a dat pe +ece farfurii, că n-ai "rut să dai o du+ină-ntreagă, cu c?enar conaiu lat pe muc?e şialtul peme îngust pe u+ă, o )ac?etă cenuşie#

- 'a, mi-a dat.

- Atunci, de ce minţi#

- Nu minte, oiarule! +ice ătrâna din săliţă.

- Eaci tu!... 0nde e )ac?eta#

- ( pa mine... o port pa dedesut.

- $a să nu te prin+!

- 'a, sa ?ie al dracului care n-o poartă de frig... /unt orţoasă, oiarule... alerg toată +âulica pân +loată- ogdaproste, îmi ţâne cald la pântece şi la şale.

- e+racă-te, porunceşte d. Lefter.

- Caca...

*i âca începe a-şi lepăda ţoalele de pe ea. Eocmai dedesut de tot, peste cămaşe, se "ede )ac?eta



cenuşie. . Lefter repede o caută-n u+unarul de la piept: c?i"uţa se strâmă, că se gâdilă la sân. %nu+unar, nimic: dar în fund are o descusătură... desigur o fi că+ut în căptuşeală. âca scoate şi o dă d-lui Lefter, care o descoase cu riceagul din toate tig?elurile... %n căptuşală, nimic şi iar nimic.

- $e mi-ai făcut iletele# răcneşte îngro+itor cu pumnii-n-cleştaţi d. Lefter, pe când ceilalţi doi o strângde aproape într-un colţ.

- $are elete# +iară şi c?i"uţa ca o neună ş-apoi, sc?imând tonul, strigă tare către aa din săliţă înţigăneşte& /ăi, că se sfaro)esc prunele de tot!

- $e ai spus pe ţigăneşte# urlă d. Lefter.

- @auleu! începu să se ocească aa şi copila, ce năpaste a fost să ca+ă pe noi!

- /ă-mi scoţi iletele! scrâşneşte d. Lefter: să-mi scoţi iletele, ?oaţo! că te omor, mă-nţelegi# te omor!

*i-i trage âc?ii o palmă, s-o năucească. Atunci, toate trei femeile se pornesc pe răgete, să cre+i că s-aaprins o cuşcă cu pantere. . Eurtureanu dă într-o parte pe d. Lefter şi cu gra"itate&

- Las-o mă rog... LasI că spun dumnealor la secţie. Apoi iese-n uşă, dă un ţignal: sergenţii răsar ca dinpământ, şi ?aide! le-au pornit pe nemâncate...

Eoată arta d-lui Eurtureanu a rămas infructuoasă... Femeile nu ştiau nimic despre ilete... $u tot +elulsău, nu putuse depăşi limitele prudenţii: de aceea, el spunea seara la erărie d-lui Lefter şi căpitanului&

- $u aa şi cu fata, de! merge să le mursici mai +dra"ăn: dar cu âca, nu prea, fiindcă, e pardon, înpo+iţie: dacă se întâmplă la secret "reun a"ort... Nu ştii dumneata# Astă+i nu mai poţi conta peinferiori... şi nici pe superiori! /-aude... Ja+etele atât aşteaptă ca să ne persecute... ar îţi spun eu cănu e! 'iletele n-au fost în )ac?etă: pot face prinsoare pe ce pofteşti... /ă "e+i când ţi-o mai trece niţelasta... cum să +ic# amorul-propriu, - aşa e tot omul la început când îi "ine o surpri+ă de aşa un câştig -să "e+i, ai să dai peste ele acasă.

. Lefter susţine că âca i-a furat iletele - c?i"uţele şi )idanii nu sunt proşti& când cumpără ?aine "ec?i,le purică pân toate-ndoiturile.

- Ca, dă-mi-le, mă-nţelegi, la discreţie, să stau eu cu dumnealor în tete-a-tete la secret... /ă "e+i cumscot iletele...

*i +icând aceasta, se uită cruciş, fioros şi scrâşneşte din dinţi. . Eurtureanu răspunde făcând teoriiasupra instrucţiunei criminale pe temeiul îndelungatei d-sale eperienţe în ser"iciul siguranţei pulice. Aşa, femeile radă mai mult, sunt mai piloase decât araţii. intre ăraţi, ulgarii întrec pe toţi larădare: mai puţin ca toţi radă ţiganii şi ţigancele mai puţin de cât toate& cum le strângi puţin în corset,stai că spui, mânca-te-aş!

e aceea le slăise pe c?i"uţe, lăsându-le însă tot la secret nemâncate, să se mai gândească -poate!... dar nu-i "ine să crea+ă.

Pe când "oreşte d. Eurtureanu, d. căpitan Pandele citeşte ga+eta de seară, iar d. Lefter ascultă dus pegânduri. La un moment, d. Popescu se face palid& un domn a intrat în erărie şi trece pe lângă masa lorcătre fund. (ste şeful său de la minister, un tip foarte posomorât şi din cale afară aspru. . Lefter sescoală şi salută: şeful d-aia moţăie din cap şi se aşea+ă la o masă puţin mai departe.

- 0ite, +ice d. căpitan şi arată şi celorlalţi ga+eta care scrie&

Precum se ştie, cele două mari loterii s-au tras +ilel trecute. Numerile care au câştigat loturile celemari, de câte 34.444 lei sunt& la $onstanţa-0ni"ersitate, 456.789 - la 'ucureşti-Astronomie, <4=.3>4.

0n lucru curios însă: până acuma, fericiţii posesori ai numerilor câştigătoare nu s-au pre+entat să-şireclame dreptul. Pentru numeroşii noştri cititori şi gentilele noastre cititoare, în rândurile cărora am doridin suflet să se afle câştigătorii, amintim că, după şase luni de la trageri, nu se mai poate su nici uncu"ânt reclama "reun câştig. /umele nereclamate până la termenul fatal trec de drept la fondurilesocietăţilor respecti"e.



$u tot respectul ce i-l insufla d-lui Lefter şeful său, care-l oc?ia pe su sprincene din când în când cupri"irea plină de mustrare - adică& umneata ne tragi pe sfoară: scrii că eşti olna", ca să-mi lipseştide la datorie, şi pe urmă-mi aţi erăriile... 'ra"o! - cu tot respectul acela foarte legitim, d. Popescu nuse putu stăpâni la propo+iţia finală din notiţa ga+etei, şi i+ucni într-un ?o?ot de râs, un râs "ânăt&

- @a?a?a! să ştii nene Eurturene, că le găsim tocma a doua +i după termen... îmi cunosc eu norocul!...@a?a?a!

1âsul şi "orele acestea au făcut pe d. căpitan Pandele să sară din loc. (l, care până aci păstrase oatitudine calmă, mai presus de orice laudă, a treuit în sfârşit şi el să i+ucnească... Cmputări amare denegli)enţă, de indiferenţă, de imprudenţă! $ând are cine"a ?ârtii de "aloare aşa de mare, nu le lasă săse târâie astfel de colo până colo... Ereuie să fie cine"a prea sec! Aşa treuie să paţi când faci afaceride o sută de mii de franci cu un +e"+ec! ş.c.l... *i asupra acestora d. căpitan pleacă, spumând şi în)urând ca un grad inferior. . Lefter parcă n-a au+it nimic: ate toa încetinel cu deştele pe marmuramesii.

Peste câte"a momente, domnul şef, care a plătit pa?arul său de ere, se scoală şi, trecând spre uşă pelângă masă, +ice&

- omnule Popescu, dacă dumneata nu mai "rei să "ii la ser"iciu, atunci, te rog, cel puţin trimite mâinec?eia sertarului, unde ai acte pulice în întâr+iere.

- Am fost olna", domnule şef.

- Hofturi!...

- Parol, domnule şef: mâine "iu negreşit.

- Ee rog! +ise scurt şi apăsat şeful şi plecă fără să salute. . Eurtureanu se uită la ceas... Eâr+iu! Ereuiesă meargă la ser"iciul de noapte& peste un ceas trece inspectorul pe la secţie. Pleacă: d. Lefter pleacădupă el. /ă aruncă într-o ir)ă: d. Lefter se aruncă după el.

- Herg şi eu la secţie, nene Eurturene, s-o mai "ă+ pe ?oaţă! . Eurtureanu se-n"oieşte numai după ce

amicul îşi da cu"ântul solemn de onoare că n-are să mai fie "iolent, n-are să mai facă nimic femeilorarestate. Pe drum, d. Popescu promite amicului său să-i ridice partea din câştig de la cinci la +ece tasută, dacă se găsesc iletele.

- Pe "iitorul şi pe onoarea mea! nene Eurturene!

Au sosit... Nenorocire!... Cnspectorul trecuse pe la secţie adineauri: cercetase la secret, notase ce"afoarte supărat, în portofel, şi lierase pe cele trei femei, îmunându-le cu "ore lânde.

- e mare elea mi se pare că m-ai dat, nene Popescule, cu ipo?ondriile dumitale! a +is d. comisar.

. Letter atunci a-nceput să se "aite.

- Prin urmare, care "a să +ică, dacă nici d"., poliţia, nu ne prote)aţi contra andiţilor, atunci, mă rog, ce

mai rămâne# Am înţeles, care "a să +ică, cum merge c?estia! Nu "ă săturaţi nici cu +ece la sută# $ât"reţi, cât poftiţi, domnule# şapte+eci# nouă+eci# sută la sută#

*i apoi o cascadă, un torent de in"ecti"e la adresa autorităţii, care e compusă din pungaşi, din +iricomplici cu rigan+ii! eemplu& d. inspector, care s-a în"oit cu ţigancele...

- Frumos! sulim! adaogă, după o pau+ă de resuflu, d. Popescu, cu un ton de acră ironie.

*-apoi, sc?imând tonul, cu glasul tunător&

- 1uşine pentru acest început de secol! de trei ori ruşine!

Prudenţa şi amiciţia au oprit pe d. Eurtureanu să nu-i drese+e cu"enitul proces-"eral pentru insultăadusă autorităţii în eerciţiul funcţiunei, şi poate că tot i l-ar fi dresat dacă, asupra ultimelor cu"inte d.

Lefter n-ar fi ieşit în fuga mare ca un neun, strigând că se duce să reclame la parc?et.

(ra cam pe la rândul al treilea al salipgiilor: mi)ea ine de +iuă, când d. Lefter, după ce rătăcise atâta"reme prin ma?alale, a)unse în sfârşit în maidanul din strada (mancipării, în faţa cocioaei, de unde



ridicaseră aseară pe cele trei c?i"uţe...

Poate... poate că rugăciunea să iruie ce n-a putut irui "iolenţa... şi d. Popescu ate cu sfială la uşasărmanei locuinţe... Nici un răspuns... Hai ate odată, tot aşa de discret... Acelaşi re+ultat... /ă atămai cu inimă!... ar mai multă inima n-are... /e apropie în "ârful galoşilor de ferestruică şi ascultă ce săfie înăuntru... %n tăcerea dimineţii umede şi neguroase, se aud ine ?orcăieli... Femeile, +droite de împre)urările prin care trecuseră, dormeau duse.

. Lefter şe+u pe marginea de lemn a prispii şi aprinse o ţigaretă... *e+u cât şe+u aşa, meditând undiscurs ine simţit pentru a con"inge pe c?i"uţe că nişte femei muncitoare pot câştiga o a"ere într-unc?ip onorail, fără să caute a ruina pe un om, de la casa căruia au câştigat totdeauna o ucăţică depâine... Ar fi păcat! şi mai la urmă, el a dat de ştire& iletele sunt anulate: dar +ece, cinspre+ece la sută,da! o a"ere necalculailă, care le pică din cer& ogate, independente şi... oneste, ş.c.l...

eodată, se aude +gomot uşor în casă... în sfârşit, s-au deşteptat... Husafirul se scoală-n picioare,tuşeşte şi pune mâna pe ordul pălăriei. %n acelaşi moment uşa se desc?ide şi se arată-n prag c?ipulneţesălat al fetii&

- @aoleu, mamă! săriţi! c-a "enit ?ăla iar! Femeile sar degra&

- Car ai "enit, neunule# ţipă âca.- Ai "enit iar la elete, ai# urlă ătrâna. *i, până să n-apuce d. Popescu să salute măcar, se pomeneştefleaşc! drept în oc?i, o strac?ină cu prune sleite!

- Na elete!

- /ă pui să ne omoare, ne"ino"ate, la poliţie, ai# oţule!

*i după ce i-au luat "ă+ul, trege-i pumni, palme, şi pe urmă care cu ce apucă, aa cu o cratiţă, fata cuo scurtătură de lemn şi femeia cu un târn, şi dă-l ta"a pân noroi&

- Na elete! na elete!! na elete!!!

$ând au ostenit ine c?i"uţele, a plecat şi d. Lefter destul de ostenit şi dumnealui dar repede, şi cucapul gol, de degra ce-i era, - şi c?i"uţele după el&

- @o! @o! nu mai "rei elete# să mai "ii la elete! ?o! oarra!!

Pe la şeapte şi )umătate d. Popescu era acasă. $onsoarta sa nu dormise toată noaptea de gri)ă.$ocoana, "ă+ând ?alul omului, s-a pornit pe plâns... e cu seara, "enise un prieten de la minister şilăsase o scrisoare...

4 citeşte&

ragă Leftere,

Astă+i, când am plecat de la canţilerie, d. Jeorgescu, şeful, mi-a +is să te anunţ că, dacă mâine nu "ii

la ser"iciu, poţi să nu mai "ii deloc, căci face raport de destituire şi pune să spargă roasca sertaruluitău, unde ai încuiat dosarul cu afacerea Joldstein. Au "enit astă+i trei deputaţi şi au făcut gură că setrăgănea+ă lucrurile. e mâne, începem pe cât o ţine $amera, canţileria la 8 dim. Ee rog, în interesultău, "ină negreşit. *eful e turat rău.

Al tău fidel amic,

HCEC$0K

La opt şi cinci, d. Lefter, spălat şi premenit, suie treptele ministerului. întreaă pe aprod&

- *eful a "enit#

- Acuşica, răspunde aprodul. A ordonat să mergeţi imediat la dumnealui.

. Popescu grăeşte şi intră foarte umilit. *eful, care se plimă de colo până colo, cu mâinile înu+unar, cum îl "ede, se opreşte&



- Ai "enit, domnule#

- a, domnule Jeorgescu...

- Aici nu sunt domnul Jeorgescu, domnule! aici sunt domnul şef... /ă-mi aduci la moment dosarulafacerii Joldstein... *i altădată, să ştii că te dau afară! /tatul nu plăteşte impiegaţii, ca să facă eţiinoaptea şi +iua să +acă - uite ce prăpădit eşti! - în loc să "ie la datorie... H-ai au+it# Hergi de-mi adu

dosarul!Cmpiegatul iese împleticindu-se. /e duce la masa lui de lucru, descuie sertarul şi apucă ner"os un "rafde ?ârtii. $ând dă să pună "raful pe masă, scapă pântre deşte )os o ?ârtiuţă mică îndoită. /-apleacă - oridică o pri"eşte lung dă un ţipăt...

Eoţi +eii! toţi au murit! toţi mor! numai Norocul trăieşte şi "a trăi alături cu remea, nemuritoare ca şi el!M /unt aci!... aci iletele!... aci era soarele strălucitor căutat atâta timp oreşte pe-ntuneric!

. Lefter e liniştit - acea linişte a mării, care, înţelenită în fine, "rea să se odi?nească după +uciumulunui năprasnic uragan& faţa ei este senină, fără creţ, pe când în fundu-i +ac atâtea sfărâmâturi decorăii îng?iţite pe de-apururi, înainte de a fi putut a)unge la liman!

(l ascunde-n sân, între flanelă şi piele, într-un plic de pân+ă, cele două ucăţele de ?ârtie tipăriteconaiu, ca muc?ea unor farfurii pierdute pe "eci. /urâ+ând de această reminiscenţă "i+uală, se înc?eie la )iletcă fără pripă, se aşea+ă ine în )eţul său de muşama şi aşterne cu mâna sigură pe ocoală de ?ârtie ministerială, următoarea compo+iţie, care, su forma-i laconică, ascunde atâta ironie&

omnule Hinistru,/ănătatea mea prea delicată nu-mi permite să mai suport asprimile de tot felul ale ser"iciului.ă rog dar respectuos să ine"oiţi a-mi primi demisia din postul ce ocup la acest onor minister.'ine"oiţi etc.(L(0E@(1C0 P;P(/$0.

Ca apoi dosarul şi demisia şi intră ?otărât la şeful, care lucrea+ă cu nasul "ârât în ?ârtii&

- omnule şef, iată dosarul Joldstein.- 'ine, răspunde superiorul fără să ridice capul. Lasă-l aici.

- *i mai iată, domnule Jeorgescu, "ă rog foarte mult, şi demisia mea.

- 'ine... Las-o aici.

- ă salut.

- 'ine... u-te.

upă +ece minute, omul care a scuturat în fine )ugul nesuferitei roii, intră la anc?erul unde au fostdepuse iletele en gros.

- Hă rog, unde se încasea+ă câştigurile de la lotăriile care s-au tras alaltăieri#- Fondul e depus la casa de depuneri, dar poate cine"ă să le-n-case+e şi prin noi. A"eţi "reun iletcâştigător#

- Am două câştigătoare, răspunse fără afectare d. Popescu, şi arată de departe iletele, ţinându-legraţios între două degete.

- /unt câştiguri mari#

- Hăricele... Am amândouă câştigurile mari! 'anc?erul desc?ide nişte oc?i plini de admiraţie şi +ice,dând să ia iletele&

- aţi-mi "oie, mă rog.

ar d. Lefter retrage încetinel mâna, desdoieşte iletele şi întreaă&

- N-a"eţi listele oficiale#



- 'a da. Cată-le.

- Hă rog, +ice d. Lefter cu "oră respicată, A"em odată& +ero-şapte-+eci-şi-şase-de-mii-trei-sute-opt-+eci-şi-patru 0ni"ersitate-$onstanţa.

- Nu, răspunde anc?erul& una-sută-şi-nouă-mii-cinci-sute-două-+eci.

- ă-mi "oie, nu mă-ncurca& una sută-şi-nouă-mii-cinci-sute-două-+eci - 'ucureşti-Astronomie.

- 'a, pardon, +ice anc?erul... 'ucureşti-Astronomie +ero-şapte-+eci-şi-şase-de-mii-trei-sute-opt-+eci-şi-patru.

. Lefter nu-şi dă seama ine de ce, dar simte o sfârşeală, şi cade, al ca porţelanul, pe un scaunlângă cantoră, întin+ând mac?inal mâna cu iletele. 'anc?erul le ia se uită ine la liste, la ilete, laposesorul lor, şi +âmind şi el fără afectare +ice d-lui Lefter, care ascultă stupid&

- 0ite ce e, stimaile& "-aţi înşelat. *i iacă de unde pro"ine... umneata ai... $iudat lucru, ce-i drept...$um s-a întâmplat!... Al dracului!... umneata ai la una tocmai numărul care a câştigat la cealaltă şi...

- *i ce#

- ... şi "ice-"ersa.

$um aude cu"ântul "ice-"ersa, d. Lefter se face "ânăt ca ficatul şi se ridică i+ucnind cu o "oluilitatesupremă&

- ice-"ersa! Nu se poate, domnule! peste poate! ice-"ersa! Asta-i şarlatanie, mă-nţelegi! ă-n"ăţ euminte pe d-"oastră să umlaţi d-acu-ncolo cu infamii, şi să "ă ateţi )oc de oameni, fiindcă este oeploatare şi nu "ă mai săturaţi ca "ampirii, pier+ând toată sudoarea fiecare om onest, deoarece se-ncrede oreşte-n mofturile d-"oastră şi cu tripota)uri o"reieşti de ursă, care suntem noi proşti şi nu ne-n"ăţăm odată minte ca să "enim, mă-nţelegi, şi să ne re"oltăm... da! să ne re"oltăm! Aşa să ştiţi& proşti!proşti! proşti!

*-a-nceput să se )elească, să se ată cu palmele peste oc?i şi cu pumnii în cap şi să tropăie din

picioare, făcând aşa un tărăoi, încât a treuit anc?erul să ceară a)utorul forţei pulice ca să scape ded. Lefter...

acă aş fi unul din acei autori care se respectă şi sunt foarte respectaţi, aş înc?eia po"estirea meaastfel...

...Au trecut mulţi ani la mi)loc.

%ntr-un târ+iu, cine "i+ita mânăstirea igăneşti, putea "edea acolo o mică ătrână, oac?eşă, înaltă şiuscată ca o sfântă, cu o aluniţă mare păroasă d-asupra sprincenei din stânga şi cu pri"irea etatică. (anu scotea un cu"ânt, nu "oia să răspun+ă la nici o întreare: nu făcea nici un rău, era dimpotri"ă foartelândă. ; singură apucătură denunţa oarecum că, su fruntea ei senină, clipea o minte cu rea+imulde+rădăcinat& toată +iulica, maica (lefteria culegea, te mir pe unde le mai găsea, ciouri de străc?ini,

pe care le ascundea cu scumpătate în scunda ei c?iliuţă.Eot într-un timp, colo departe, în ?aosul +gomotos al 'ucureştilor, trecătorii puteau "edea un moşneagmicuţ, intrat la apă şi scofâlcit, plimându-se liniştit, cu acea linişte a mărei, care, potolită în sfârşit, "reasă se odi?nească după +uciumul unui năprasnic uragan. 'ătrânelul se plima regulat, - dimineaţa, decolo până colo pe dinaintea 0ni"ersităţii - seara, cum răsăreau aştrii, de )ur împre)urul ;ser"atoruluipompierilor de la ifurcarea ule"ardului Pae, - şoptind mereu, cu un glas la)in, acelaşi cu"ânt& ice-"ersa!... da, "ice-"ersa!O... - cu"ânt "ag ca şi "agul "astei mări, care su faţa-i fără creţ, ascunde-ntainicele-i adâncuri stâncoase cine ştie câte corăii, +droite înainte de a fi a)uns la liman, de-a pururipierdute!

ar... fiindcă nu sunt dintre acei autori, prefer să "ă spun drept& după scandalul de la anc?er, nu ştiu

ce s-a mai întâmplat cu eroul meu şi cu madam Popescu.

Caragiale Vizita Si 2 Loturi

Documents

Transcript of Caragiale Vizita Si 2 Loturi