IL Caragiale

EtimologieDenumirea actual a comunei I.L. Caragiale a survenit din anul 1952 la aniversarea a 100 de ani de la na terea dramaturgului I.L. Caragiale n anul 1852. Istoric

Scurt istoricIn secolul al XVI-lea si in prima jumatate a secolului al XVII-lea, parti din mosia Moreni de pe ambele maluri ale Cricovului Dulce erau stapanite de mosneni, boierii Cantacuzini si Manastirea Margineni, In a doua jumatate a sec. al XVII-lea, parti din mosia Moreni de pe malul drept al Cricovului Dulce erau stapanite de familia Cantacuzino in special de Draghici paharnicul, mai tarziu mare spatar si de Udriste, paharnicul din Campina. Ultimul Udriste paharnicul din Cmpina, lasa mostenire fiilor sai, postelnicul Gheorghe si Patrascu. n anul 1660, Gheorghe postelnicul vinde partea sa de mosie, cu rumni, din apa Cricovului pna la Pscov (Schela Mare) lui Draghici Cantacuzino. Cel de-al doilea fiu, Patrascu, vinde jumatate din mosia Moreni, situata n sud, aceluiasi Draghici Cantacuzino, iar cealalta jumatate, situata n nord o vinde Mariei si fiului sau Calota clucerul. n sec. al XVIII-lea, parti din mosia Moreni, situate n dreapta Cricovului Dulce erau stapnite de Iorgu Starostea. n anul 1767 acesta a donat parti din mosia Moreni, Manastirii Stavropoleus din Bucuresti, mosia primind numele noului proprietar Stavropoleus. Mosia Cricoveni se afla n 1736 n prelungirea mosiei Moreni. Aceasta mosie este mentionata pentru prima oara n hrisovul din 24 noiembrie 1529 al lui Moise Voievod, fiul marelui Vladislav pentru satul Cricoveni . La 1 iulie 1574 satul Cricoveni este stapnit de Draghici si Udriste Cantacuzino pe care le doneaza cu rumni si cu tot hotarul Manastirii Margineni, prin cartea domneasca emisa de cancelaria lui Alexandru Voda, ntarit prin hrisovul din anul 1621 al lui Radu Mihnea Voievod si prin documentul din anul 1635 al lui Matei Basarab. Satul Cricoveni figureaza n harta rusa din 1835 si cea din 1838. Din anul 1826 alaturi de trupul de mosie Cricoveni apare mentionat nsa n toponimia locala si numele de Ghirdoveni Moreni. Autorii Dictionarului Geografic al Romniei, afirma ca satul Ghirdoveni a fost ntemeiat prin unificarea mai multor catune: Chira, Cioranesti, Stefanoaia, toponime ce sunt cunoscute pe mosia Moreni. De la mosia Cricoveni se prelungeste satul Boboci cu tot hotarul daruit n 1571 de jupn Draghici Vornicul, mpreuna cu fratii sai Manastirii Margineni, prin cartea domneasca emisa de cancelaria lui Alexandru al II-lea ntarit si prin hrisovul din 1635 al aceluiasi Matei Basarab. n hotar cu mosia Boboci este amintita silistea ce se cheama Branistea din judetul Dmbovita ntr-un document din 1649. Traversata de praiele Valea Seaca si Provita se afla satul Margineni care este atestat prima oara ntr-un document din 1510, n care Vlad cel Tnar ntareste vlastenicului sau Neagoe, fiul lui Draghici vornic , Marginenii toti si Filipestii toti . n anul 1574 parti din mosia Margineni, alaturi de Cricoveni erau stapnite de Draghici ban. n anul 1655 mosia era divizata n Marginenii de sus si Marginenii de jos. Principala ocupatie ale locuitorilor acestor meleaguri era agricultura, n special cultivarea plantelor si cresterea animalelor. Pamntul ca sol nu avea valoare economica foarte nsemnata, avnd n vedere ca aceste asezari erau strajuite

de paduri de nepatruns dinspre apus de Trgsor, din malul Cricovului Dulce si Provitei pna la jumatatea drumului spre Trgoviste. Zona aceasta fiind o zona deluroasa, iar terenurile destul de accidentate, nepotrivita pentru agricultura intensiva, locuitorii acestei zone cultivau putin porumb si legume necesare doar pentru gospodarie. Cresterea animalelor s-a dezvoltat n strnsa legatura cu agricultura, animalele fiind folosite att n activitatile economice ct si n transporturi, ca sursa de materii prime (lna, piei) si ca sursa alimentara (pentru carne si lapte). Cresterea vitelor a fost stimulata de conditiile favorabile pe care le prezenta aceasta Vale a Cricovului, zona specifica regiunii subcarpatice, unde reteaua hidrografica destul de bogata a fragmentat terenul, facndul mai putin favorabil dezvoltarii unei agriculturi extensive. Astfel n satele mosnenesti de pe Valea Cricovului Dulce se cresteau att vite mari, bovinele si cabalinele ce asigurau buna desfasurare a activitatilor economice de baza dar si ovinele si caprinele, acestea mai ales n zona nalta. Toate animalele asigurau resursele de hrana ale populatiei acestei zone, unele materii prime ct si gunoierea unor terenuri arabile.

Actuala localitate I.L. Caragiale este constituit din 3 sate: Ghirdoveni, I.L. Caragiale i Colonia Mija. Ne vom ocupa n continuare de istoria a ez rilor I.L. Caragiale i Ghirdoveni, satul Colonia Mija fiind constituit relativ recent ca re edin pentru cei ce lucrau la fosta Uzin Mecanic Mija, devenit azi parc industrial. Satul Ghirdoveni, al carui nume mai vechi era Ghizdaveni , Ghizdavu traducndu-se prin frumos sau dragut se presupune ca s-ar fi nfiintat pe la anul 1700 prin reunirea satelor Rasnari, Stefanoaia, Ciorinesti si Ghira. Celalalt sat Cricoveni este nsa tot mai vechi, dovada fiind documentele care atesta existenta acestei localitati sub denumirea de Cricoveni , ce vine de la numele rului care curge prin aceasta localitate. Asezat pe malul Cricovului Dulce, satul Cricoveni se afla n apropiere de orasul Moreni, la egala distanta de orasele Trgoviste si Ploiesti. Denumirea veche a satului Cricoveni s-a mentinut pentru partea de sud si dupa 1887, cnd partea de nord va lua numele de Ghirdoveni asa cum rezulta si din registrele de stare civila. Privind dupa culmea acestor dealuri, satul Ghirdoveni pare asezat ntr-un defileu destul de ngust, strajuit la sud de Manastirea Margineni, n timp ce partea de N-E era acoperita n trecut de paduri uriase care nvaluiau temeinicele asezari ale Cantacuzinilor si Filipestilor pierzndu-se dincolo de Ploiesti. n satul Cricoveni, asezat pe malul drept al Cricovului Dulce, este atestat documentar nca de la nceputul sec. al XVI-lea, memorabil fiind n acest sens Hrisovul dat de Moisi Voievod, fiul lui Vladislav al III-lea pentru mosia Cricoveni, n anul 1529: Din mila lui Dumnezeu, la Moisi Voevod si Domn a Toata Tara Ungrovlahiei, fiul marelui Vladislau Voevod. Da domnia mea aceasta porunca a domniei mele, jupnul Draghici mare comis si jupenului Udriste postelnic si cu fii lor cti le va da Dumnezeu le-am dat si domnia mea, ca sa le fie ocina si obada lor si fiilor si nepotilor si stranepotilor si de nimeni neatins dupa spusa domniei mele mosia Cricoveni . Hrisovul respectiv este semnat de Stoica gramatic care precizeaza clar: am scris n Cetatea Trgoviste, luna noiembrie, 24 zile, n anul 7038 (1529) . Un alt document deosebit de important pentru satul Cricoveni este hrisovul raposatului Alexandru Voevod de la leat 7082 , n perioada 1573-1574 precizeaza: Cu mila lui Dumnezeu la Alixandru Voevod si domn a toata Tara Romneasca, feciorul lui Mihai Voevod dat-am domnia mea aceasta porunca a domniei mele ca sa tie ei satul Cricoveni, cu tot hotarul pentru ca iste a lor ocina da mosie dreapta si batrna. n anul 1635, n timpul domnitorului Matei Basarab povatuitor al plaiurilor Almasului si Fagarasului, ntareste Manastirii Margineni si episcopului Partenie, satul Cricoveni, judetul Prahova, cu toti rumnii, care a fost a lui Draghici si Udriste banul si l-au nchinat cu carte de la Alexanru Voevod din 1574 . Actualul sat I.L. Caragiale cunoscut si sub denumirea de Haimanale, dupa unii autori s-ar fi numit nainte Boboci, fiind un sat vechi, existnd nca de la sfrsitul sec. XV (1482-1495), cnd se afla n stapnirea lui Draghici, vornicul din Margineni, care l-a daruit ctitoriei sale, Manastirea Margineni. De fapt, istoria satului de azi I.L. Caragiale, fostul Haimanale sau Vornicul cum i se mai spunea, este strns legata de istoria Manastirii Margineni, atestata documentar mai trziu, dar construita n 1486.

Denumirea atestata documentar este de Margineni, ca urmare a construirii pe aceasta mosie a unei manastiri, de domnitorul de atunci Vlad Calugarul (1492-1495). Construirea manastirii nu a fost ntmplatoare. Ea se leaga de o scurta legenda, spun batrnii, pastrata prin viu grai, printre batrnii locului care povestesc cum ca un alai vnatoresc mpreuna cu Vlad Calugarul, care se ndrepta spre padurea Neagra este oprit de un batrn spunnd ca locurile acelea sunt sfinte. Domnitorul Vlad Calugarul a construit n aceste locuri manastirea, pe care a nzestrat-o cu numeroase mosii. Pe mosiile manastirii au venit tarani din mprejurimi, care neavnd nici o alta sursa de existenta dect bratele de munca, s-au statornicit pe aceste locuri n partea de nord a asezarii, cartierul fiind numit Haimanale. Pe mosiile manastirii au fost adusi numerosi tigani robi care s-au asezat n partea de sud a localitatii, azi denumita Branistea. Rasplata muncii lor era foarte mica, pentru ca veniturile manastirii n proportie de 80% luau drumul Greciei. Cnd tiganii robi nu se supunea, erau nchisi n pivnitele manastirii, care treptat au devenit adevarate celule pentru cei razvratiti.

Resurse si asezariLocuitorii de pe valea Cricovului Dulce aveau n preocuparea lor si exploatarea subsolului acesta fiind bogat n zacaminte de petrol si sare. Prima atestare documentara a zacamintelor de petrol n Tara Romneasca apartine lui Franco Sivori, secretarul lui Petru Cercel din anul 1583 care spunea ca muntii din Tara Romneasca contin o specie de bitum din care se extragea gudronul. Documentele demonstreaza ca extragerea petrolului era o ocupatie a locuitorilor ce se aflau pe mosiile care apartineau Manastirii Margineni sau vecine cu ea nca din sec. al XVII-lea. Unii proprietari sunt interesati a cumpara fntni de pacura situate pe Valea Cricovului Dulce pna n apa Vaii lui Dan n sus, dupa cum reiese dintr-un document din 1763 cnd Dumitru Lungeanu si Bucur Lungeanu vnd prin zapis aceste asa numite fntni de pacura vistiernicului Constantin Cantacuzino. Denumirea generica de pacuri atesta preocuparile locuitorilor pentru extragerea petrolului oglindite n toponime. La nceputul exploatarilor necunoscndu-se valoarea acestora, se sapau putine puturi folosindu-se mai mult la unsul carelor si pentru lecuirea unor boli. Mai trziu descoperindu-se secretele rasinei pamntului va fi folosita n stare bruta, la iluminatul gradinelor de pe lnga conacele boieresti. Tot n aceste locuri de unde se extragea pacura, n est si nord-est la Sngeris sau Pacurile cum mai era numit sunt amintite izvoarele de apa minerala cunoscute de locuitori ca ape de leac cu care se spalau, dar n cele mai multe cazuri le beau. n cantitati mici se exploata nisipul, n special de pe Valea Cricovului Dulce dar si piatra folosita la diferitele constructii. Locuitorii acestei frumoase zone se ocupau cu zidaria, implicit si cu fabricarea varului alb gasit din abundenta pe prundul Cricovului ca si piatra pentru constructie.

Manastirea Margineni si biblioteca stolnicului CantacuzinoPu ine informa ii au mai r mas despre M n stirea M rgineni, care se pare c ar fi fost o ctitorie impresionant , i cu att mai pu in nu am putut g si nici un desen sau o schi care s o reprezinte. R mn m rturie ns descrierile celor de au vizitat-o Ctitorul manastirii, Draghici Stoicev a fost una din figurile cele mai de seama ale vietii politice a Tarii Romnesti din ultimele decenii ale sec. XV, fiind prezent n Sfatul Tarii ca postelnic, spatar si vornic ntre anii 1471-1497. Situata pe Valea Cricovului Dulce, manastirea Margineni avea o minunata pozitie strategca, fiind aparata la nord de o culme de dealuri paduroase, iar n celelalte laturi tot de paduri nesfrsite si de nepatruns: la apus padurea Trgovistei, la sud codrii Baraganului, spre rasarit padurea Crivat.

Desi era ferita din calea ostilor, manastirea era foarte aproape de Trgoviste, resedinta voievodala, tot asa cum, traversnd dealurile mpadurite de la miazanoapte, se putea ajunge, n vreme de nevoie, mai lesne n Transilvania. n anul 1654, manastirea a fost vizitata de diaconul sirian Paul de Alep, care ne-a lasat o frumoasa si interesanta descriere a manastirii de pe Cricov: Postelnicul cladise de curnd aceasta manastire, cladire ce minuneaza pe vizitatori. Biserica manastirii are o turla nalta, acoperita cu tabla si trei altare, fiecare avnd deasupra o cupola eleganta. n fata portii se afla o cupola rotunda si larga cu mai multe arcade, n mijlocul acesteia este un bazin mare cu joc de ape, alimentat de un canal ce aduce apa de departe. De jur mprejurul acestei cupole sunt picturi n serie. Este un lucru care minuneaza mintea si lucrarea unui mester artist care a facut si picturile de la manastirea lui Vasile Lupu (domnul Moldovei). Toate frescele de pe ziduri sunt aurite, iar catapeteasma facuta pe lemnarie; te uimeste frumusetea picturilor sale dar este si mai frumoasa cea de pe ziduri. ntregul interior al bisericii este aurit n ntregime, aici fiind vorba si despre usa bisericii, iar interiorul este zugravit proaspat pna n partea de sus a cupolei. Iconostasul acestei biserici, crucea rastignirii si icoanele nu poate fi asemuite cu cele de la manastirile lui Vasile Lupu. n afara acestei biserici mari mai este nca o biserica noua, frumoasa, apoi pe rndul pridvorului chiliilor manastirii, se afla o a treia biserica. Aceasta a treia biserica da spre manastire si spre padure. E lunga, spatioasa, cu multe ferestre, cu arce rotunde. Este mpodobita toata cu picturi si cu tablouri, reprezentnd subiecte bine alese; la capatul ei pe perete sunt picturi nfatisnd nfriosata Judecata de apoi . Manastirea a adapostit si importanta biblioteca a Stolnicului Constantin Cantacuzino, una dintre cele mai mari biblioteci din sec. XVII. Stolnicul Constantin Cantacuzino, unul dintre cei mai de seama reprezentanti ai umanismului din Tara Romaneasca de la sfarsitul sec al XVII-lea si inceputul celui urmator, face parte din cunoscuta familie a Cantacuzinilor din Constantinopol, familie ce ii va forma inca de mic respectul pentru pretuirea invataturii si pentru carte. La resedinta de la Margineni, in posesia tatalui sau se afla o impresionanta colectie de carti pe care o va lauda Del Chiaro, afirmand ca el va zidi si bogata manastire Margineni si va avea o biblioteca frumoasa . In ceea ce priveste studiile in strainatate, Stolnicul a studiat mai intai la Adrianopol, apoi la Constantinopol, iar de aici s-a indreptat spre Universitatea din Padova, unul din centrele cele mai renumite din Europa in acea perioada. Dintr-o matricola padovana, aflam ca s-a inscris la 17 septembrie 1667 la Universitas aristarum. Trebuie sa remarcam faptul ca studiile realizate in strainatate au avut o mare contributie in formarea sa, Stolnicul venind cu o noua atitudine fata de cultura, avand modestia si simplitatea aceluia care-si cunoaste posibilitatile, dand dovada si de spirit critic, acesta fiind exigent cu sine insusi. Aceste pregatiri il pun in legatura cu mari carturari si dascali ai vremii, ca Gherasim Cretanul, Antonio dall Acqua, Albano Albanese, si altii. In perioada studiilor, Stolnicul a intocmit un catalog al cartilor pe care le-a achizitionat incepand cu data de 1 iulie 1667, acesta cuprinzand poemele homerice Iliada si Odiseea, versrile lui Virgiliu, Terentiu, Horatiu si Martial, si altele. Profesorul Mario Ruffini a fost cel care a acordat o atentie speciala bibliotecii stolnicului, mai ales debutului acestuia. Bazele bibliotecii au fost puse de Postelnicul Constanti Cantacuzino, tatal ce dorea sa le ofere fiilor o educatie orientata spre cultura antica si neobizantina. Din biblioteca tatalui, al carei continut nu ne este cunoscut, fiul lui Constantin Cantacuzino a mostenit foarte putin, printre care se numara un manuscris miscelaneu grecesc care continea texte religioase si morale, si trei volume ale pastorului luteran Luca Osiander. In componenta bibliotecii pe langa publicatiile amintite pana acum, mai intrau calendare si almanahuri, dupa cum reiese din corespondenta Stolnicului purtata cu Hrisant Notara, patriarhul Ierusalimului; apoi acele carti aduse de ostenii romani ce au participat la asediul Vienei in 1683.

Daca facem o comparatie intre biblioteca acestui mare om de cultura cu alte biblioteci umaniste, se observa faptul ca biblioteca ce ne intereseaza prezinta caracteristici importante date de organizarea acesteia dupa un sistem propriu. Cartile, manuscrisele si periodicele provenite de la Margineni poarta pe cotor un numar de inregistrare si denumirea domeniului din care face parte, domeniu ce este mentionat in toate cazurile in limba greaca. Publicatiile au fost grupate pe formate tip editoriale, iar in cadrul fiecarui format pe domenii. In urma examinarii atente se poate observa ca biblioteca este structurata in trei departamente: carti cu caracter stiintific, carti cu caracter istoric-umanistic, carti cu caracter filozofic si teologic-religios. Corneliu Dima Dragan a fost primul care a publicat catalogul bibliotecii stolnicului. Un rol deosebit in sistematizarea bibliotecii l-a avut carturarul strain Nicolae de Porta, secretar diplomatic la curtea lui Constantin Brancoveanu si omul de incredere al stolnicului, eforturile sale s-au concretizat prin contributiile importante la organizarea pe baze moderne a bibliotecii. Nicolae Iorga a descoperit si publicat in anul 1910 catalogul publicatiilor achizitionate de stolnic in anii studentiei sale la Padova, iar in 1907 a prezentat pentru prima data, pe baza materialului existent, istoricul si continutul bibliotecii acestui mare om de cultura. In Biblioteca Academiei si in alte depozite de carti, s-au identificat atat in tara, cat si in strainatate, numeroase lucrari purtand ex-librisul Stolnicului Constantin Cantacuzino. Cercetarile realizate la Arhivele Statului din Bucuresti au dus la aflarea unui catalog al bibliotecii manastirii Margineni datand din 1839 ce continea 263 de titluri de carti ce apartineau Cantacuzinilor si ctitorilor manastirii. La finalul acestui articol, putem spune ca stolnicul fiind cunoscator al mai multor limbi straine (italiana, latina, greaca) a stiut sa se foloseasca de publicatiile pe care le avea la dispozitie, aflandu-se intr-o continua cautare, pentru a fi mai bine informat. Operele din biblioteca sa au introdus noi idei in cultura timpului sau, aflata inca in parte sub influenta bizantina. Dupa moartea sa tragica, o parte din carti au luat drumul strainatatii, iar cealalta jumatate a fost insusita de Nicolae Mavrocordat. Mai putem afirma ca aceasta biblioteca a fost prima mare biblioteca cu rasunet in intreaga Europa, iar unele dintre principiile organizarii sale au ramas valabile pana in prezent.

Penitenciarul Margineni istoric

scurt

Pe locul manastirii, grav afectata de cutremurul din 1838, la ordinul lui Alexandru Ioan Cuza a fost construita nchisoarea Margineni, actualmente n acest loc aflndu-se penitenciarul de maxima securitate Margineni.

In anul 1869, din orinul Ministrului de interne de atunci, Dimitrie Bolintineanu, manastirea Margineni a fost transformata definitiv intr-un asezamant de tip concentrationar. Anul 1949 a marcat transformarea inchisorii intr-un asezamant modern, prin construirea unui pavilion de detentie. In anul 1951 s-a infiintat si componenta productiva, prin construirea a trei hale de productie, cu o suprafata totala de 2500mp. Constructia Fabricii de Mobila I.L. Caragiale a fost definitivata in 1963, aceasta functionand in decursul anilor si ca un important centru de calificare pentru persoanele private de libertate din Penitenciarul Margineni si din alte penitenciare din tara, in meserii cum ar fi: tamplar universal, tamplar manual, lacuitor lemn, ambalator.

In prezent, Penitenciarul Margineni este profilat pe detinerea in custodie a persoanelor care executa sanctiuni privative de libertate in regimurile de maxima siguranta si inchis. Unitatea are in custodie persoane arestate preventiv si condamnate definitiv la pedepse privative de libertate, de regula mai mari de 10 ani. Activitati desfasurate cu detinutii: productie la punctele de lucru exterioare si puncte de lucru interioare, deservire a unitatii, in folosul comunitatii, cultural educative, sportive si religioase, de interventie psihosociala. Capacitatea de cazare: 1121 locuri. Incepand cu luna decembrie 2008, Penitenciarul Margineni este profilat pe custodierea persoanelor care executa sanctiuni privative de libertate in regimurile de maxima siguranta si inchis. Unitatea mai are in custodie persoane arestate preventiv si persoane care executa pedeapsa in regim inchis. Penitenciarul asigura prezentarea persoanelor private de libertate pe care le are in custodie la instantele de judecata si organele de urmarire penala din judetele Prahova si Dambovita. Asista persoanele private de libertate in vederea reintegrarii lor sociale prin organizarea de: activitati educative y culturale y terapeutice y de consiliere psihologica y asistenta sociala instruire scolara. Cursurile de scolarizare se desfasoara in cadrul Scolii Nr. 2 I.L. Caragiale clasele IVIII si se desfasoara in conditiile stabilite de Ministerul Educatiei si Cercetarii impreuna cu Ministerul Justitiei, cu personal didactic asigurat si salarizat de Inspectoratul Scolar Dambovita. formarea profesionala se realizeaza, in functie de optiunile si aptitudinile lor, prin cursuri de calificare si recalificare, stabilite de administratia penitenciarului impreuna cu Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Prahova.

y

y

y

In penitenciar functioneaza o biblioteca. Fondul de carte este asigurat de Administratia Nationala a Penitenciarelor, din venituri proprii, sponsorizari si donatii.

Biserica cu hramul Sfintii Voievozi Mihail si Gavril este zidita in forma de cruce si are doua turle. Peretii sunt ziditi din caramida, avand grosimea zidului de 1 metru. Constructia a inceput inainte de anul 1870. Pictura a fost executata de zugravii Dragomirescu si Pirvulescu in ulei in stil realist si terminata in anul 1870. Catapeteasma bisericii este construita din scanduri de tei si fag. Icoanele sunt pictate de aceeasi zugravi care au pictat si biserica. Sfintirea s-a facut in ziua de 13 decembrie 1870, dandu-i-se hramul Sfintii Voievozi si Adormirea Maicii Domnului. Pisania Aceasta sfanta si dumnezeiasca biserica s-a zidit din temelie impreuna cu clopotnita si cu toate cele necesare in zilele I.P.S.S. Mitropolit D.D. Nifon prin osteneala si cheltuiala principala a robului lui Dumnezeu Ion Bucuran si cu sotia sa Elena si cu din partea ajutorul si osteneala preotului Nicolae, Stan Ilie, Nita Stefanescu, Nastase Tudorache, Enescu Trandafir si altii. In anul 1826 s-a renovat si s-a spalat pictura inlocuindu-se acoperisul cu alta tabla. Pictura a fost spalata si retusata de catre pictorul Vintilescu din Ploiesti. O treime din costul acestei lucrari a fost suportata de catre predecesorul ctitorului Ion Bucuran, anume Vasile Georgescu, iar restul a fost suportat de enoriasii comunei Ghirdoveni. Cutremurul din 1940 a adus mari si insemnate stricaciuni acestei biserici, astfel ambele turle au fost aplecate si dislocate de la locurile lor; in interior tencuielile de pe turle si tavan in cea mai mare parte au cazut.

In anul 1942, preotul Constantin Th. Stanescu, a apelat la arhitectul Paul Ricman, pe atunci in serviciul uzinei Mija din localitate si acesta a intocmit planul de reparatii si consolidare a acestei biserici; astfel ca aceste lucrari au inceput si s-au sfarsit in anul 1942, iar sumele necesare acestei reparatii au fost date din fondurile primariei locale care a contribuit cu peste 50% din suma necesara casier comunal fiind bunul crestin Petre D. Voiculescu. Pictura a fost refacuta de catre pictorul Alexandru Niculescu din Ploiesti. S-a resfintit in anul 1942, decembrie 12, de catre protoiereul raionului Campina, ca delegat al I.P.S.S Patriarh Nicodim, cu preoti din imprejurimi.

I Asezare geografic Comuna este a ezat n partea de est a jude ului Dmbovi a, la limita cu jude ul Prahova este traversat de Drumul Na ional 72 Ploie ti Trgovi te. Prin limitele ei administrativ-teritoriale, comuna se nvecineaz la nord cu ora ul Moreni, la nord-vest cu localitatea Gura Ocni ei, satul Adnca, la vest cu localitatea Buc ani, la sud cu localitatea D rm ne ti, la sud-vest cu localitatea Filipe tii de P dure, sat Di e ti, jude ul Prahova. Distan a fay y y y

i

de principalele ora e:

25 km fa de Trgovi te 27 km fa de Ploie ti 7 km fa de Moreni Din punct de vedere geomorfologic, comuna I. L. Caragiale apar ine zonei dealurilor subcarpatice. Comuna este situat pe valea rului Cricovul Dulce, ntr-o zon depresionar , fiind mprejmuit de o zon de dealuri, care i asigur o protec ie natural intemperiilor de ordin climatic.

Relieful Din punct de vedere geomorfologic, comuna I. L. Caragiale apar ine zonei dealurilor subcarpatice. Comuna este situat pe valea rului Cricovul Dulce, ntr-o zon depresionar , fiind mprejmuit de o zon de dealuri, care i asigur o protec ie natural intemperiilor de ordin climatic. [modificare] Clima Datorit a ez rii, comuna se afl la ad post de curen ii reci din nord, iar cantitatea de precipita ii este normal pentru regiunea n care se afl .

Principalele caracteristici ale climei comunei I.L. Caragiale: Temperatura medie anual +8,5C Temperatura minim absolut a aerului -30C Temperatura maxim absolut a aerului +40C Media anual a precipita iilor 700 800 mm/an

Resurse Re eaua hidrografic principal a zonei este reprezentat de rul Cricovul Dulce. Re eaua hidrografic secundar este reprezentat de praie: Racila care traverseaz satul Ion Luca Caragiale i Neagra situat n sudul comunei (satul Mija). Suprafa a comunei I.L. Caragiale este de 6178ha, din care 254 ha intravilan extravilan. Dup destina ie, situa ia se prezint astfel: Teren agricol Procent (din Total total) 2007 32,48% ha Teren arabil 1098 ha Vii i P livezi uni Islaz 220 ha Fne e 52 ha i 5924 ha

393 ha 464 ha Teren neagricol

Procent Teren (din Total Construc ii P duri Ape Drumuri neproductiv total) 3644 67,52% 4171ha 157 ha 236 ha 97 ha 37 ha ha P durile, p unile i fne ele ocup o suprafa de 4160 ha i reprezint circa 67% din totalul suprafe ei administrativ-teritoriale a comunei. Islazul ocup o suprafa de circa 220 ha. Cea mai important resurs a solului este fondul forestier, n care predomin p durile de foioase, specii predominante: fagul i stejarul. nc din trecut, locuitorii de pe valea Cricovului Dulce aveau n preocuparea lor exploatarea subsolului, acesta fiind bogat n z c minte de petrol i sare. De asemenea se exploateaz nisipul, n special de pe valea Cricovului Dulce, dar folosit n construc ii, de asemenea, piatra pentru fabricarea varului alb. i piatra

[modificare] Administra ie

Comuna cuprinde trei sate: Ghirdoveni, Ion Luca Caragiale, respectiv Mija, conform ultimei mp r ire administrativ-teritorial din anul 1968. Re edin a comunei este satul Ghirdoveni. Din punct de vedere al regiunilor de dezvoltare, comuna Ion Luca Caragiale este situat n Regiunea Sud Muntenia, n care se mai g sesc localit ile din jude ele Prahova, Arge , Teleorman, Giurgiu, Ialomi a, C l ra i i restul jude ului Dmbovi a.

[modificare] Popula iaComuna are o popula ie de 7105 locuitori Localitate Ghirdoveni I.L. Caragiale Mija Popula ie (locuitori)* 3 601 2673 831 i 2148 gospod rii, astfel:

Gospod rii* 1131 727 290

*Datele sunt preluate de la ultimul recens mnt din anul 2002

[modificare] DemografieLa 1 ianuarie 2005, popula ia comunei I.L. Caragiale era de 7105 persoane, dintre care 51.87% femei i 48.13% b rba i. n ceea ce prive te structura etnic a comunei I.L. Caragiale, romnii reprezint un peste 80%, iar restul popula iei este reprezentat de rromi. Situa ia rromilor se prezint astfel:y y

Num rul total: aproximativ 1500 Comunit ile compacte de romi sunt amplasate n toate cele 3 sate (o comunitate este format din cel pu in 10 gospod rii)

Din punct de vedere al religiei, pe teritoriul comunei exist persoane apar innd cultului cre tin-ortodox n propor ie de aproximativ 97%, iar restul apar innd cultului evanghelic, adventist de ziua a 7-a i penticostal. L ca ele de cult de care dispune comuna sunt trei biserici ortodoxe (dou n satul Ghirdoveni i una n satul I.L. Caragiale). b)Popula ia ocupat i omajul

Totalul popula iei stabile din grupa de vrst 18-60 de ani era la nivelul comunei I.L. Caragiale n anul 2004 de 5468 persoane. Num rul salaria ilor la nivelul anului 2005 era de 3512 persoane. n ceea ce prive te situatia omerilor aceasta este prezentat mai jos: Situa ia omerilor dup categorii:

Categoria Num r omeri Din care femei Someri indemnizati 76 39 omeri neindemniza i 286 98 Muncitori necalifica i 333 121 Studii medii 24 13 Studii superioare 5 3 Total 362 137 Situa ia omerilor pe categorii de vrst :

Categoria de varsta Num r omeri Din care femei 18-30 ani 86 29 30-50 ani 222 88 Peste 50 ani 54 20 Total 362 137 Conform situatiei oferita de AJOFM Dambovita la data de 25.04.2007 Rata omajului la nivelul localit ii este de 8,13%, calculat ca pondere a omerilor nregistra i n totalul popula iei stabile cu grupa de vrsta ntre 18-60 de ani. Comparnd cu media la nivel de jude , de 7,41%, se constat o rat a omajului mai ridicat n comun , datorit faptului c principalele unit i economice ce ofereau locuri de munc (Uzina Mecanic Mija, IMUT SA Moreni, Automecanica Moreni,etc) au fost restructurate. n cursul anului 2006, Prim ria I.L. Caragiale, n urma conven iilor ncheiate cu AJOFM Dmbovi a, a oferit locuri de munc pe perioad determinat pentru 50 de persoane. c)Situa ia pensionarilor Comuna I.L. Caragiale are un numar total de 1871 pensionari, reprezentand un procent de 26,33% din numarul total al locuitorilor. De asemenea sunt inregistrati si 90 pensionari CAP. In tabelul de mai jos se prezinta situatia pensionarilor pe categorii de pensii: -pensionari limita de varsta: 1056 -pensionari invaliditate: 570 -pensii de urmas: 245 d)Asisten a medical Asisten a medical Asisten a medical primar este asigurat de 2 medici de familie, unul n satul Ghirdoveni iar cel lalt n satul I.L. Caragiale. n satul Colonia Mija a fost nfiin at n urma unui proiect PHARE un centru medico-social dotat modern n care i desf oar activitatea un asistent medical. n comun func ioneaz o singur farmacie, situat n satul Ghirdoveni, care ofer medicamente n regim compensat. Protec ia social Protec ia social este desf urat prin intermediul Serviciului Public de Asisten Social din cadrul Prim riei I.L. Caragiale, care se afl n curs de acreditare. n anul 2006 au beneficiat de venitul minim garantat un num r de 247 de familii (aproximativ 870 persoane). Sunt nregistrate la Serviciul Public de Asisten Social un num r de 38 de persoane cu handicap grav, din care 10 sub 18 ani. Acestea au angaja i asisten i personali, pl ti i de c tre Prim ria I.L. Caragiale i protec ia social

(11 asisten i), 27 de bolnavi primind indemniza ie de handicap. Situatia persoanelor cu handicap din localitate este urmatoarea: -persoane cu handicap grav cu insotitor: 38 -persoane cu handicap grav fara asistent personal: 4 persoane cu handicap grav cu indemniza ie nso itor: 3 -persoane cu handicap accentuat: 77 persoane cu handicap mediu 5.

[modificare] Infrastructura[modificare] Re eaua de drumuri i c i ferate Comuna I.L. Caragiale are 2 categorii de drumuri, na ionaley

i jude ene. de jude

Drumul Na ional 72 face leg tura ntre cele dou municipii re edin Ploie ti i Trgovi te; Drumul jude ean DJ710 Moreni-I.L. Caragiale.

y

La acestea se adaug drumurile laterale (uli ele) care sunt neasfaltate iar multe dintre ele sunt impracticabile n perioadele cu precipita ii abundente. De asemenea, drumul jude ean 710 necesit o reamenajare urgent deoarece s-a deteriorat datorit condi iilor meteo. Pe teritoriul localit ii trece i calea ferat ce face leg tura ntre municipiile Ploie ti i Trgovi te, comuna dispunnd att de halt CFR ct i de gar n satul I.L. Caragiale. Traficul feroviar este ns din ce n ce mai redus, urmare a avntului luat n ultimii ani de transportul rutier. [modificare] Re eaua de alimentare cu ap Re eaua de alimentare cu ap potabil s-a realizat n anul 2005 ca urmare a ob inerii unor fonduri externe nerambursabile prin Agen ia Sapard. Prim ria are n vedere extinderea acestei re ele tiut fiind faptul c aceasta nu acoper n ntregime teritoriul comunei. [modificare] Re eaua de canalizare Re eaua de canalizare este inexistent . Se are n vedere ca n urm torii ani s se realizeze un sistem de canalizare a apelor menajere, fiind ntocmit un studiu de fezabilitate n acest sens. De asemenea, se vor avea n vedere amenajarea an urilor de scurgere a apelor pluviale datorit faptului c n perioadele cu precipita ii abundente se produc pe alocuri devers ri ale acestora.

[modificare] Alimentarea cu energie electric Alimentarea cu energie electric se face din sistemul energetic na ional prin re eaua de nalt tensiune din Moreni. Punctele de transformare sunt r spndite pe toat suprafa a comunei, iar din acestea pleac linii electrice de 0,4kW care alimenteaz cu energie electric consumatorii casnici i industriali. Nu sunt probleme deosebite legate de furnizarea energiei electrice. [modificare] Alimentarea cu gaze naturale Alimentarea cu gaze naturale s-a realizat prin investi ii ale Consiliului Local I.L. Caragiale Consiliului Jude ean Dmbovi a, lucrarea fiind nceput din anul 1994. i

n cursul anului 2008, ntreaga localitate a fost racordat la re eaua de gaze naturale. Asigurarea debitului de gaze naturale face obiectul de activitate al SC Distrigaz Sud SA Sucursala Trgovi te, prin filiala sa din Moreni. [modificare] Locuin ele Localitatea I.L. Caragiale are in componen dup cum urmeaz : Locuin e Ghirdoveni I.L. Caragiale Mija Gospod rii la case 1315 753 8 Locuin e la bloc 0 12 278 Se constat c majoritatea populatiei (peste 85%) locuie te la case, situa ie fireasc pentru a ez rile rurale. Totu i n satul I.L. Caragiale exist 12 apartamente n blocurile din centru. Pe lng acestea, mai exist apartamente n blocurile apar innd Penitenciarului. n localitatea Colonia Mija majoritatea popula iei locuie te la bloc, multe din aceste blocuri fiind nvechite. n jurul blocurilor nu exista spa ii verzi amenajate iar locurile de joac pentru copii lipsesc cu des vr ire. Blocul de garsoniere din Colonia Mija se degradeaz n mod sistematic, fiind n prezent locuit n procent de sub 50%. Alte date statistice privind locuin ele:y y y

2148 gospod rii, care cuprind 2440 de locuin e,

Num r mediu persoane/locuin Num r mediu camere/locuin

: 3,3 : 1,9

Num r mediu persoane/camer : 1,96

y y

Suprafa a locuibil /persoan : 9,87 mp Suprafa a medie/locuin : 29,17 mp

[modificare] Protec ia mediului nconjur tor i managementul deeurilor Se tie c de cele mai multe ori, primul lucru care se observ cnd intri ntr-o localitate este cur enia acesteia. Trebuie s recunoa tem ns , c n ceea ce prive te comuna I.L. Caragiale exist loc i de mai bine. O mare problem cu care se confrunt administra ia local este lipsa de interes a popula iei pentru ntre inerea an urilor din fa a caselor, care se colmateaz i produc inunda ii. De asemenea, depozitarea gunoaielor pe albia rului Cricovul Dulce este o alt problem major . De i Prim ria a asigurat ntr-o prim faz colectarea s pt mnal a gunoiului menajer printr-un serviciu public specializat, cet enii au continuat s arunce gunoaiele pe albia rului. n prezent, colectarea gunoiului de face s pt mnal de c tre firma SC SUPERCOM S.A. , aceasta avnd ncheiate contracte individuale cu cet enii.

[modificare] Turismuln ceea ce prive te turismul, se constat o lips total de preocupare att a cet enilor ct i a administra iei locale n dezvoltarea acestuia. Chiar dac localitatea nu reprezint un punct de atrac ie major pentru turi ti, trebuie inut cont totu i de faptul c aici s-a n scut unul din cei mai mari scriitori romni: Ion Luca Caragiale. Pe teritoriul localit ii exist Casa Memorial Ion Luca Caragiale, aflat sub jurisdic ia Ministerului Culturii. Activitatea ei este ns slab promovat , chiar dac se afl a ezat ct se poate de favorabil, pe DN 72 Ploie ti Trgovi te. Ar fi de dorit instalarea m car a unui indicator care s i avertizeze pe turi ti de existen a acestui muzeu i, de ce nu, organizarea periodic a unor manifest ri culturale. De asemenea, trebuie remarcat faptul c n localitate nu exist nici o pensiune, unde se pot caza peste noapte eventualii turi ti.

Casa Memoriala I.L. Caragiale

Situata pe DN 72 Targoviste

Ploiesti, in satul I.L. Caragiale, muzeul si casa memoriala Ion Luca Caragiale,

este deschisa zilnic, de luni 16.00

pana vineri, intre orele 8.00-

Reinfiintata in anul 1979 prin efortul conjugat al profesorilor si oamenilor de cultura Ion Gavrila si Mihai Oproiu, intr-o casa construita in stil rustic, casa memoriala Ion Luca Caragiale adaposteste marturii scrise ale vietii si activitatii marelui dramaturg, nascut la Haimanale. Muzeul prezinta vizitatorului marturii documentare, carti in editii princeps, fotografii, afise, mobilier de epoca, obiecte personale, care au rolul de a aduce in atentia vizitatorului viata cu framantarile si implinirile sale, ale geniului dramaturgiei romanesti.

Sunt expuse pies e de mobilier, manuscrise, obiecte personale, edi ii ale operelor i afi e artistice ale pieselor lui I. L. Caragiale, jucate pe mari scene ale lumii: New York, Londra, Roma, Milano, Tokio, Paris. Casa Memoriala I. L. Caragiale a fost trecuta din domeniul public al statului si administrarea Ministerului Culturii si Cultelor n domeniul public al judetului Dmbovita si n administrarea Consiliului Judetean Dmbovita, incepand cu anul 2007. Casa Memoriala I. L. Caragiale , situata n comuna cu acelasi nume din judetul Dmbovita, are o suprafata de 550 metri patrati si a fost reevaluata la suma de 131.797 lei, potrivit unei Hotarri a Guvernului.

Imobilul

va

face

parte

din

Complexul

National

Muzeal

Curtea

Domneasca

din

Trgoviste.

[modificare] Atrac ii turisticey

Casa memorial I. L. Caragiale.

Biserica cu hramul Sfintii Voievozi Mihail si Gavril este zidita in forma de cruce si are doua turle. Peretii sunt ziditi din caramida, avand grosimea zidului de 1 metru. Constructia a inceput inainte de anul 1870. Pictura a fost executata de zugravii Dragomirescu si Pirvulescu in ulei in stil realist si terminata in anul 1870. Catapeteasma bisericii este construita din scanduri de tei si fag. Icoanele sunt pictate de aceeasi zugravi care au pictat si biserica.

[modificare] nv

mntul

Istoria invatamantului in satul GhirdoveniInfiintarea si organizarea invatamantului public la sate pe baza prevederilor Regulamentului Organic s-a realizat mai tarziu ca la orase. Intre 3 decembrie 1835 si 14 februarie 1836, rapoartele mentioneaza in judetul Prahova 11 scoli intretinute de manastiri, mosneni si boieri. Dintre acestea, 6 se aflau in localitatile Baicoi, Calinesti, Margineni, Stolniceni, Cricoveni, Darmanesti. Printre scolile ce functionau in cladiri scolare destinate educatiei se numara scoala Cricoveni, unde invatau si copiii din partea de nord a actualului sat. In 1842, gasim incadrat la Scoala Ghirdoveni pe invatatorul Tudor Popescu, nominalizat in anul 1844 in jurisdictia Scolii Normale din Ploiesti. In 19 februarie 1842, in urma inspectarii unor scoli din judet, printre care si Ghirdoveni, profesorul scolii Normale din Ploiesti informa carmuirea Prahova ca era multumit inaintarea timerilor romani si tigani la citire si inceputuri in aritmetica . In 1861, gasim un invatator pe Tache Anastase pentru satele Ghirdoveni si Cricoveni. Printre directorii care au slujit cu credinta scolii, inca din 1835, enumeram pe Popescu Tudor, Tache Anastase, Nicolescu Chirita, Alexandrescu Alexandru, Dumitrescu Paul, Cristofor Bogdan, Haros Nicolae, Popescu Z Petre, Gheorghe Maria, Enache Maria In imediata vecinatate a scolii nr. 2 din satul Ghirdoveni, se afla gradinita nr.2. Unitatea dispune de 1 grupa mixta cu 17 prescolari si un educator. Gradinita urmeaza sa intre intr-un complex program de renovare. In satul Colonia Mija functioneaza o scoala cu clasele I-IV si o gradinita. Sunt inscrisi aici 29 elevi in 2 clase simultane la ciclul primar si 26 de prescolari. Copiii sunt indrumati de doua invatatoare si o educatoare. Printre cele mai frumoase gradinite din comunele judetului, Gradinita I.L. Caragiale are un efectiv de 60 de prescolari organizati in 3 grupe si indrumati de 3 educatoare.

[modificare] Mediul de afaceri

a)Industria i agricultura O component deosebit a dezvolt rii economice locale o constituie mediul de afaceri. Acestuia trebuie s i se acorde o aten ie deosebit pe viitor, deoarece numai atragerea de investi ii n localitate poate determina o real cre tere economic . Cele mai importante ramuri economice reprezentate de agen ii economici din comun sunt: industria metalurgic , industria lemnului i a mobilei, construc ii, prest ri servicii. Nu exist o zon industrial compact , agen ii economici fiind r spndi i n toate satele. La nivelul anului 2006 erau activi un num r de agen i economici, dup cum urmeaz : Tipul agentului economic Num r Societ i pe ac iuni (SA) 17 Societ i cu r spundere limitat (SRL) 31 Societ i n nume colectiv (SNC) 0 Organiza ii neguvernamentale (ONG) 1 Asocia ii familiale (AF) 31 Persoane fizice autorizate (PFA) 42 Situatia privind Asociatiile familiale si persoanele fizice inregistrate in anul 2006 este prezentata mai jos: Autorizatii pentru asociatii familiale emise in 2006 Denumirea activitatii desfasurate Numar de autorizatii emise Magazin, comert ambulant, magazin mixt, bar, terasa, consignatie 28 Fabricarea produselor pentru hrana animalelor, morarit 1 Prelucrari metalice 1 Fabricarea produselor din lemn 1 Total 31 Autorizatii pentru persoanele fizice emise in anul 2006 Denumirea activitatii desfasurate Numar de autorizatii emise Magazin mixt, comert ambulant, vanzare butelii 11 Circular pentru taiat lemne 1 Tamplarie, dulgherie la domiciliul clientului 2 Activitati de studiere a pietei, consultanta si management 1 Instructor auto 2 Tehnica dentara 1 Coafura si activitati de infrumusetare 1 Fast food 1 Astrologie si spiritism 1 Activitati veterinare 1 Reparatii utilaje frigorifice 1 Intretinere si reparatii autovehicole 3 Taximetrie 15 Total 42 Din punct de vedere agricol, exist pe teritoriul localit ii planta ii de pomi fructiferi pruni i meri n cea mai mare parte. n gospod riile popula iei sunt plantate i alte specii: peri, cire i, nuci, piersici, cai i, zarz ri, vi ini. Culturile vegetale sunt reprezentate de porumbul boabe, cartofi, tomate, ardei, varz , dar i alte legume. i n ceea ce prive te cre terea animalelor exist o veche tradi ie n zon . Oamenii au crescut i cresc n gospod rii n special bovine, porcine, ovine, cabaline, p s ri i albine b)Transporturile Transportul local este asigurat prin microbuze ale diverselor firme particulare de transport care fac leg tura ntre municipiul Moreni i comuna I.L. Caragiale. Num rul acestora a crescut n ultima perioad datorit faptului c mijloacele de transport n comun au disp rut n totalitate. Pe raza localit ii sunt nscrise i un num r de 15 taximetre particulare care deservesc acela i traseu I.L. Caragiale Moreni. O problem deosebit o constituie ns lipsa unui mijloc de transport ntre satele I.L. Caragiale i Mija, tiut fiind faptul c elevii de gimnaziu din satul Mija parcurg pe jos mai bine de 2 km de-a lungul drumului na ional 72 Ploie ti Trgovi te pentru a ajunge la coala situat n satul I.L. Caragiale. n centrul satului I.L. Caragiale se afl o sta ie de taxiuri. Pe raza localit ii nu exist nici o benzin rie de unde se poate alimenta cu carburant auto. Situa ia mijloacelor de transport n comun din localitate este urm toarea: -persoane fizice: 742 autoturisme, 9 microbuze, 7 tractoare, 23 motociclete i scutere, 36 remorci; -persoane juridice: 20 autoturisme, 8 microbuze, 11 remorci, 16 mijloace de transport peste 12 tone. Men ion m c acestea sunt mijloacele de transport nregistrate la Prim ria I.L. Caragiale pentru care se pl tesc impozite i taxe legale. c)Po ta i telecomunica iile Serviciile po tale Compania Na ional Po ta Romn i desf oar activitatea ntr-un singur oficiu po tal n satul I.L. Caragiale.

Telefonie fix Serviciile de telefonie fix sunt furnizate de SC Romtelecom SA. Pe teritoriul comunei I.L. Caragiale sunt aproximativ 250 de abona i telefonici. Tendin a acestora este de sc dere datorit major rii succesive a abonamentelor i tarifelor la telefonia fix . Telefonie mobil Sunt instalate pe raza comunei releee pentru toate cele 4 re ele de telefonie mobil , asigurnd astfel semnal foarte bun pe tot teritoriul localit ii. Servicii internet Serviciile internet sunt asigurate n prezent tot de SC Romtelecom SA prin liniile telefonice (dial-up), de curnd fiind implementat i serviciul ADSL. De asemena i furnizorul de televiziune prin cablu SC TCM SRL Moreni a lansa n anul 2007 serviciul de internet prin fibr optic destinat persoanelor fizice i juridice. d)Mass-media Furnizarea serviciilor de televiziune prin cablu se face n continuare de c tre un singur operator, concuren a fiind inexistent n acest domeniu. Acesta ofer n present 35 de programe, toate preluate de la alte televiziuni. Din anul 2007 s-au lansat si serviciile de televiziune digitala DTH: DIGI TV, DOLCE, MAX, FOCUS, etc n comun nu exist un post local de radio sau televiziune care s prezinte locuitorilor aspecte din via a localit ii. n privin a posturilor de radio se men ioneaz c pe raza comunei se recep ioneaz n condi ii bune posturile Radiodifuziunii Romne, ct i cteva posturi private. Exist un singur chio c de difuzare a presei situat n satul I.L. Caragiale.

[modificare] Cultura)Cultura

i sport

Activitatea cultural este ntre inut n special de Biblioteca comunal Ion Luca Caragiale, nfiin at n anul 1940. Biblioteca are n colec iile sale un num r de 9200 de volume structurate pe diverse domenii tematice i organizate conform clasific rii zecimale universale. O preocupare constant a Bibliotecii I.L. Caragiale este aceea de atragere la lectur a unui num r ct mai mare de utilizatori de diferite vrste i profesii. Biblioteca nscrie anual circa 400 de utilizatori i difuzeaz peste 5000 de volume, majoritatea utilizatorilor fiind elevi i studen i. Totu i, biblioteca func ioneaz ntr-un spa iu impropriu desf ur rii activit ii, lipsind o sal de lectur pentru cititori, iar personalul bibliotecii este constituit dintr-un singur angajat. Pe raza comunei exist i dou c mine culturale care ns nu mai func ioneaz , destul de degradate. b)Sportul i activit ile de agrement

n comuna I.L. Caragiale func ioneaz o echip de fotbal amator, sus inut n principal de Consiliul Local. Nu exist o sal de sport la care s aib acces to i locuitorii comunei. Exist 3 s li de sport amenajate n incinta colilor din localitate, dotate modest, asigurnd strictul necesar desf ur rii activit ii elevilor.

[modificare] Ordinea publicOrdinea public

i protec ia civil

n comuna I.L. Caragiale exist un singur post de poli ie situat n satul I.L. Caragiale, care deserve te cele 3 sate componente ale comunei. Responsabilitatea pentru controlul criminalit ii pe raza comunei revine exclusiv efului de post Poli ie I.L. Caragiale. Nu au fost ientificate grup ri cu preocup ri infrac ionale, i de asemenea, nu au fost nregistrate evenimente interetnice majore, interconfesionale, sau de alt natur . Au fost desf urate diferite activit i de informare a elevilor din clasele primare i gimnaziale privind modul de circula ie pe drumurile publice i de bun conduit . Protec ia civil Au fost ntocmite documentele operative ale Comitetului Local pentru Situa ii de Urgen al comunei I.L. Caragiale i anume: dispozi ia cu lista persoanelor care fac parte din Comitetul Local pentru Situa ii de Urgen i tabelul cu persoanele care fac parte din Centrul Operativ, Regulamentul Comitetului Local pentru Situa ii de Urgen precum i alte documente prev zute de legisla ia n vigoare. Factorii de risc identifica i ls nivelul comunei I.L. Caragiale sunt: -Cutremurele de p mnt -Alunec rile de teren -Inunda ii datorate rului Cricov -nz pezirile -Incendii, incendiile de p dure -Accidente nucleare -Accidente chimice -Accidente rutiere i feroviare, muni ii neexplodate. i c deri de corpuri cosmice i praielor afluente de pe raza comunei;

Supravegherea zonelor de risc se realizeaz cu ajutorul agen ilor economici din localitate. Avertizarea popula iei se face cu ajutorul unei sirene electrice instalat la sediul Prim riei I.L. Caragiale.

Nu exista aparat de radiotransmisie, de asemenea, n cazuri de situa ii de urgen nu sunt disponibile ad posturi de protec ie civil , nu exist m ti de protec ie, echipamente de protec ie. Exist ntocmit planul de paz i ap rare a punctului de conducere executat prin grija poli iei si a personalului de paz de la nivelul comunei.La recens mntul din anul 2002(2), popula ia comunei alc tuia 9093 locuitori, 59.77% b rba i i 40.23% femei. Persoanele sub 15 ani alc tuiau 14.62% pe cnd persoanele peste 59 de ani alc tuiau 16.78% din popula ia total . n 2002 densitatea popula iei la nivelul comunei era de 129.3 locuitori/km2. Mai jos se prezint structura popula iei pe sexe i vrst , dup limba matern , precum i dup etnie i confesiune n comun conform recens mntului din 2002. Popula ia pe sexe i vrst n comuna I. L. Caragiale la recens mntul din 2002(2)Ambele sexe Grupe de vrst Num r persoane 1329 6238 1526 9093 % fa de total 14.62% 68.60% 16.78% 100.00% B rba i Num r persoane 709 4083 643 5435 % fa de total 7.80% 44.90% 7.07% 59.77% Num r persoane 620 2155 883 3658 Femei % fa de total 6.82% 23.70% 9.71% 40.23%

Sub 15 ani

15 - 59 ani

60 ani i peste

Total

Structura etnic a popula iei n comuna I. L. Caragiale la recens mntul din 2002(3)Etnia Romni Maghiari Romi ( igani) Ucraineni Ru i-lipoveni Turci Num r persoane 8154 15 914 2 2 2 % fa de total 89.67 % 0.16 % 10.05 % 0.02 % 0.02 % 0.02 %

Popula ia pe sexe i vrst n comuna I. L. Caragiale la recens mntul din 2002(2)Ambele sexe Grupe de vrst Num r persoane % fa de total B rba i Num r persoane % fa de total 1 1 1 1 Num r persoane Femei % fa de total 0.01 % 0.01 % 0.01 % 0.01 %

Evrei Chinezi Ceang i Alta etnie

Structura popula iei dup limba matern n comuna I. L. Caragiale la recens mntul din 2002(3)Limba matern Romn Maghiar Rromanes ( ig neasc ) Ucrainean Rus -Lipovean Turc Chinez Alta limb matern Num r persoane 8844 14 229 1 1 1 1 2 % fa de total 97.26 % 0.15 % 2.52 % 0.01 % 0.01 % 0.01 % 0.01 % 0.02 %

Structura confesional a popula iei n comuna I. L. Caragiale la recens mntul din 2002(3)Num r persoane 8929 33 6

Confesiunea/Religia

% fa

de total

Ortodox Romano-catolic Reformat

98.20 % 0.36 % 0.07 %

Structura popula iei dup limba matern n comuna I. L. Caragiale la recens mntul din 2002(3)Limba matern Penticostal Greco-catolic Baptist Adventist de ziua a aptea Musulman Cre tin dup Evanghelie Evanghelic lutheran sinodo-presbiterian Evanghelic Mozaic Alt religie F r religie Atei Religie nedeclarat Num r persoane 17 5 2 42 3 15 1 10 1 15 4 9 1 % fa de total 0.19 % 0.05 % 0.02 % 0.46 % 0.03 % 0.16 % 0.01 % 0.11 % 0.01 % 0.16 % 0.04 % 0.10 % 0.01 %

Referin e:1. 2. 3. Popula ia stabil la 1.01.2009. Institutul Na ional de Statistic . Accesat: 3 noiembrie 2009. Popula ia pe sexe i grupe de vrst Accesat: 17 noiembrie 2009 Baza de date - Structura etno-demografic a Romniei (anul 2002). Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnocultural . jude e, medii, municipii, ora e, comune. Recens mntul popula iei i al locuin elor 2002.