Ion Luca Caragiale O scrisoare pierduta

Capodopera a genului dramatic, comedia "O scrisoare pierduta", reprezentata pe scena in1884, este cea de-a treia comedie dintre cele patru scrise de autor.

"O scrisoare pierduta" de I.L. Caragiale este o comedie de moravuri, in care sunt satirizateaspecte ale societatii contemporane autorului, fiind inspirata din farsa electorala din anul 1883.

Comedia este specie a genului dramatic, care starneste rasul prin surprinderea unormoravuri, a unor moravuri, a unor tipuri umane sau a unior situatii neasteptate, cu un final fericit.Personajele comediei sunt inferioare, iar conflictul comic se realizeaza prin contrastul intreaparenta si esenta. Sunt prezente formele comicului, respectiv umorul si ironia, si sunt surprinsediverse surse ale comicului (comic de situatie, de caracter, de limbaj, de nume).

Incadrandu-se in categoria comediilor de moravuri, prin satirizarea unor defecte omenesti,piesa prezinta aspecte din viata politica ( lupta pentru putere in contextul alegerilor pentruCamera) si de familie ( relatia dintre Tipatescu si Zoe) a unor reprezentanti corupti ai scenei politiceromanesti.

Ca specie a genului dramatic, comedia este destinata reprezentarii scenice, dovada fiindlista cu persoanaje, de la inceputul piesei si didascaliile care sunt singurele interventii directe aleautorului in piesa.

Principalul mod de expunere este dialogul, prin care personajele isi dezvaluie intentiile,sentimentele, opiniile. Prin dialog se prezinta evolutia actiunii dramatice, se definesc relatiile dintrepersonaje si se realizeaza caracterizarea directa sau indirecta.

In dialogul dramatic, stilul este marcat prin oralitate; mijloacele nonverbale (gesturi,mimica) si paraverbale (intonatie, accent, ritm, pauza) se substituie replicilor sau le insotesc subforma indicatiilor scenice. Limbajul oral este mai sponan, mai putin elaborat, fiind marcat prinforme populare sau familiare, repetitie, exprimare eliptica, interogatiii sau exclamatii, simplitateafrazei fiind caracteristica.

Structura fundamentala a textului este dialogica, prezenta monologului dramatic si apart-ului fiind redusa.

Textul este constituit din 4 acte, alcatuite din mai multe scene, fiind construite sub formaschimbului de replici dintre personaje.

Titlul pune in evidenta contrastul comic dintre aparenta si esenta. Pretinsa lupta pentruputerea politica se realizeaza, de fapt, prin lupta de culise, avand ca instrument al santajului politic"o scrisoare pierduta", pretextul dramatic al comediei.

Articolul nehotarat indica atat banalitatea intamplarii, cat si repetabilitatea ei (pierderlesuccesive ale scrisorii, amplificate prin repetarea intamplarii in alt context, dar cu acelasi efect)

Fiind destinata reprezentarii scenice, creatia dramatica impune anumite limite in ceea cepriveste amploarea timpului si a spatiului de desfasurare a actiunii. Astfel, actiunea comediei esteplasata "in capitala unui judet de munte", "in zilele noastre", adica la sfarsitul secolului al XIX-lea,in perioada campaniei electorale, intr-un interval de 3 zile.

Intriga piesei porneste de la o intamplare banala, pierderea unei scrisori intime,compromitatoare pentru reprezentantii locali ai partidului aflat la putere si gasirea ei de catreadversarul politic, care o foloseste ca arma de santaj. Acest fapt ridicol starneste o agitatienejustificata si se rezolva printr-o impacare generala si neasteptata.

Conflictul dramatic principal consta in confruntarea pentru puterea politica a doua forteopuse, reprezentantii partidului aflat la putere (prefectul Stefan Tipatescu, Zaharia Trahanache presedintele gruparii locale a partidului si Zoe, sotia acestuia) si gruparea independenta constituitain jurul lui Nae Catavencu, avocat ambitios si proprietar al ziarului "Racnetul Carpatilor". Conflictulare la baza contrastul dintre ceea ce sunt si ce vor sa apara, deci, intre esenta si aparenta.

Conflictul secundar este reprezentat de de grupul Farfuridi-Branzovenescu, care se teme de

context

specie

comedia

tema

text dramatic

oralitate

compzitie

titlu

Indici spatiotemporali

intriga

conflict

tradarea prefectului.Tensiunea dramatica este sustinuta gradat prin lantul de evenimente care conduc spre

rezolvarea conflictului, in finalul fericit al piesei: scrisoarea revine la destinatar, Zoe, iar trimisul dela centru, Agamita Dandanache este ales deputat.

Este utilizata tehnica amplificarii treptate a conflictulului. O serie de procedeecompozitionale (modificarea raporturilor dintre personaje, rasturnari bruste de situatie,introducerea unor elemente surpriza) contribuie la mentinerea tensiunii dramatice la un nivelridicat, prin complicarea si multiplicarea situatiilor conflictuale.

Doua personaje secundare au un rol aparte in construirea subiectului si in mentinereatensiunii dramatice. In fiecare act, in momentele de maxima tensiune, Cetateanul turmentat intrain scena, avand interventii decisive in derularea intrigii. Cel de-al doilea personaj este Dandanache,element surpriza, prin care se realizeaza deznodamantul.

Scena initiala din actul I (expozitiunea) prezinta personajele Stefan Tipatescu si Pristanda,care citesc ziarul lui Nae Catavencu, "Racnetul Carpatilor", si numara steagurile. Venirea luiTrahanache cu vestea detinerii scrisorii de amor de catre adversarul politic declanseaza conflictuldramatic principal si consituie intriga comediei. Convingerea sotului inselat ca scrisoarea este oplastografie si temerea acestuia ca Zoe ar putea afla de "machiaverlacul" lui Catavecnu sunt de uncomic savuros. Naivitatea lui Zaharia Trahanache si calmul sau contrasteaza cu zbuciumulamorezilor Zoe si Tipatescu, care actioneaza impulsiv si contradictoriu pentru a smulge scrisoareasantajistului.

Actul II prezinta in prima scena o alta numaratoare a voturilor, dar cu o zi inaintea alegerilor.Se declanseaza conflictul secundar, reprezentat de grupul Farfuridi-Branzovenescu, care se teme detradarea prefectului. Daca Tipatescu ii ceruse lui Pristanda arestarea lui Catavencu si perchezitialocuintei pentru a gasi scrisoarea, Zoe, dimpotriva, ordona eliberarea lui si se foloseste demijloacele de convingere feminine pentru a-l determina pe Tipatescu sa sustina candidaturaavocatului din opozitie, in schimbul scrisorii. Cum prefectul nu accepta compromisul politic, Zoe iipromite santajistului sprijinul ei. Totusi, depesa primita de la centru solicita alegerea altui candidatpentru colegiul al II-lea.

In actul III ( punctul culminant), actiunea se muta in sala mare a primariei, unde au locdiscursurile candidatilor Farfuridi si Catavencu, in cadrul intrunirii electorale. Intre timp,Trahanache gaseste o polita falsificata de Catavencu, pe care intentioneaza sa o foloseasca pentrucontrasantaj. Apoi anunta in sedinta numele candidatului sustinut de comitet: AgamitaDandanache. Incercarea lui Catavencu de a vorbi in public despre scrisoare esueaza, din cauzascandalului iscat de Pristanda. In incaierere, Catavencu pierde palaria cu scrisoarea, gasita pentru adoua oara de Cetateanul Turmentat, care o duce destinatarei.

Actul IV (dezonodamantul) aduce rezolvarea conflictului initial, pentru ca scrisoarea ajungela Zoe, iar Catavencu se supune conditiilor ei. Intervine un alt personaj, Dandanache, care intreceprostia si lipsa de onestitate a candidatilor locali. Propulsarea lui politica este cauzata de o povesteasemanatoare: si el gasise o scrisoare compromitatoare. Este ales in unanimitate si totul se incheiecu festivitatea condusa de Catavencu, unde adversarii de impaca.

Actiunea piesei este constituita dintr-o serie de intamplari, care, in succesiunea lortemporala, nu misca nimic in mod esential, ci se deruleaza concentric in jurul pretextului( pierderea scrisorii). Atmosfera destinsa din final reface starea initiala a prersonajelor, fara niciomodificare a statului initial ( dinaintea pierderii scrisorii). Personajele actioneaza stereotip, ca nistemarionete lipsite de profunzime sufleteasca, fara a evolua pe parcursul actiunii, fara a suferitransformari pishologice.

Fiind menita sa provoace rasul, in cadrul comediei se vor identifica surse comice, in general,clasice.

Inca din actul I se observa comicul de situatie, concretizandu-se prin pierderea scrisorii cu

Tensiunedramatica

expozitiune

intriga

Punctulculminant

deznodamant

comic

Comic de situatie

rol in intriga. In piesa lui Caragiale exista o proliferare a motivului scrisorii (scrisoarea pierduta,scrisoarea prin care ajunge deputat Agamita Dandanache). Alte situatii comice sunt socotealaincarcata, ilustrata prin Pristanda ce va amplasa mai putine steaguri decat cele pentru care seplatise, starea de ebrietatea a cetateanului turmentat, dar si ramolismentul intalnit la Dandanache.De asemenea, se observa jocul aparentelor inselatoare prin actiunea cuplului Farfuridi-Branzovenescu, intrucat ceea ce intreprind ei se bazeaza si pe neumultumirea de a fi exclusi de laun joc politic, oricare ar fi el.

Scriitorul depaseste cadrul comediei clasice, avand capacitatea de a individualizapersonajele prin comportament, particularitati de limbaj, nume, dar si prin combinareaelementelor de statul social si psihologic.

Personajele din comedi au trasaturi, dintre care una va fi o trasatura dominanta de caracter,care inlesnesc incadrarea lor tipologica. Caragiale este considerat cel mai mare creator de tipuridin literatura romana.

Astfel, in comedia "O scrisoare pierduta" se contureaza, dupa cum afirma si PompiliuConstantinescu, tipul incornoratului (Zaharia Trahanache), tipul primului amorez si al donjuanului( Tipatescu), tipul cochetei si al adulterinei (Zoe), tipul politic si al demagogului (Tipatescu,Catavencu, Farfuridi, Branzovenescu, Trahanache, Dandanache), tipul cetateanului (cetateanulturmentat), tipul functionarului (Pristanda), tipul confidentului ( Pristanda, Tipatescu,Branzovenescu), tipul raisoneurului (Pristanda).

Personajele apartinand aceleiasi categorii se disting, prin modul de a reactiona laimprejurari, fiind astfel consolidat comicul de caracter.

Pompiliu Constantinescu identifica trei varste de politicieni in cadrul comediei lui I.L.Caragiale.

Zaharia Trahanache reprezinta varsta medie, a acelora care au ajuns la putere si actioneazapentru a-si conserva pozitia. Incetineala in miscare si in gandire, sintetizata de ticul sau verbal"Aveti putintica rabdare" ilustreaza si conservatorismul personajului. Dintr-o perspectiva clasicamTrahanace contureaza tipul incornoratului naiv.

Pe de alta parte, Nae Catavencu reprezeinta cea de-a treia varsta politica. In plinaascensiune, el este energic, fara scrupule. Ilustreaza tipul clasic al demagogului; se foloseste deideea nationala pentru a-si castiga alegatori si de mijlocul mai practic, santajul.

Agamemmon Dandanache va fi reprezentatul primei varste politice. El ilustreaza extremaimpostura in politica; daca Nae Catavencu isi justifica ascensiunea politica prin dorinta deschimbare, prin atasamentul fata de popor, Dandanache isi motiveaza dorinta de a ajunge deputatprin apelul la traditia familiala: toti ai sai au fost deputati, asa ca el nu putea ramane mai prejos.

Personajul feminin, Zoe, nu este propriu-zis un personaj comic. Dintre personajele feminineale lui Caragiale, ea este cea mai putin ridicola. Este o femeie autoritara, care conduce de faptjudetul, prin cele doua instrumente ale sale, Tipatescu (implicit Pristanda) si Trahanache.

Tipatescu ilustreaza, dintr-o perspectiva social realista, tipul inaltului functionar, careconduce autoritar, prin abuz de putere: arestarea lui Catavencu, perchezitionarea locuinteiacestuia, interzicerea telegramelor etc. Dintr-o perspectiva clasica, ar putea ilustra tipul primamorezului dar, dupa cum spunea Calinescu, ese prea casnic, nu are simtul aventurii si se lasadominat de Zoe.

Un personaj simbolic al comediei este cetateanul turmentat, care reprezinta masaalegatorilor, opinia publica, fara discernamant, mereu "ametita" de demagogia politicienilor. Estesingurul personaj onest din piesa, dar mereu "turmentat".

Comicului de caracter i se va asocia comicul de nume, personajele parand sa aiba numepredestinate si reprezentative. Exemplele cele mai evidente sunt Zaharia Trahanache, "trahana"inseamnand coca moale, usor de modelat, iar prenumele facand trimitere la expresia "usor de duscu zaharelul", dar si Nae Catavencu, sugerand ideea de demagog.

Comic de caracter

Comic de Nume

Lista cu persoane de la inceputul piesei scoate in evidenta statutul social sau ocupatiapersonajelor (ex: Tipatescu: "prefectul judetului") caracterizand direct personajele, insa limbajul vafi in aceasta comedie principala modalitate de individualizare a personajelor, comicul de limbajfiind un mijloc de caracterizare indirecta, scotand in evidenta incultura personajelor, intrucatefectele comice, la nivelul limbajului sunt datorate, n special, greelilor de limb. Se observaetimologia popular (Pristanda spune renumeraie, stalcind cuvantul remuneratie, derivandu-l dela "(a) numara"), atractie paronimica ( Pristanda confunda paronimele "scrupulos" cu "scrufulos","scrufulos la datorie"), oximoronul ( "curat murdar" Pristanda), pleonasmul (vine numaidectmomental Pristanda), pronuntarile gresite, in special pentru neologisme (Farfuridi:"cioclopedic" in loc de "enciclopedic", Catavencu : "oneste bibere n loc de oneste vivere, darsi exprimari tautologice, corecte din punct de vedere gramatical, insa ilogice, contradictorii( Catavencu spune dup lupte seculare, care au durat treizeci de ani... ).

Zaharia Trahanace face parte din personajele comediei, fiind realizat prin modalitatile decaracterizare specifice personajului dramatic si prin mijloacele comicului utilizate de autor in piesa.

Ceea ce il singularizeaza in lumea eroilor caragialieni este perceptia contradictorie apersonajului: este atat incornoratul ridicol, naiv, dar si tipul abil, care pare sa accepte sub mascanaivitatii si a ramolismentului adulerul sotiei, pentru a-si pastra puterea in judet.

Personajul este caracterizat in mod direct de alte personajele si in mod indirect, prin fapte,limbaj, nume, atitudini, gesturi, relatii cu alte personaje. Dintre elementele specifice textuluidramatic sunt valorificate : replicile, didascaliile, situatiile.

Pentru portetizarea personajului se apeleaza la diverse tipuri de comic, care vor accentuadetaliile caracterului aparent lipsit de profunzime.

Se va incadra in tipologia incornoratului, fiind implicat in triunghiul conjugal, alaturi de Zoesi Tipatescu, dar este si tipul politic.

Se contureaza inca din primul act ideea de incornorat simpatic, Trahanache refuzand sacreada in autenticitatea scrisoii de amor si in adulterul sotiei sale.

Principala caracteristica este ticaiala, fapt sugerat si de formula stereotipa "Aveti putinticarabdare", rostita in rarele momente de enervare.

Zaharia pare sa fie calm, imperturbabil, de o viclenie rudimentara, dar si eficienta. Stie sadisimuleze si sa manevreze intrigi politice. Cand este santajat, nu se agita, ci raspunde cu uncontrasantaj, descoperind polita falsificata de Catavencu.

Cu aceeasi abilitate ii combate pe Farfuridi si Branzovenescu care il suspectau pe prefect detradare.

Recunoaste existenta coruptiei la nivelul societatii, dar practica frauda, falsificand listele dealegeri. Nu accepta imoralitatatea in familie, sau se preface ca nu crede in ea, sustinand senin cascrisoarea de amor este o plastografie. Aceasta reactie a sa va sustine comicul de situatie.Credulitatea exagerata poate fi pusa pe seama unei convingeri ferme, sau a unei diplomatiideosebite, prin care sa pastreze onoarea familiei.

Caracterizarea directa, realizata prin intermediul alot personaje, va scoate in evidenta faptulca Zaharia este respectat chiar si de adversaul politic, Catavencu numindu-l "venerabilul".

Prin autocaracterizare, se evidentiaza disimularea si convingerea ca diplomatia inseamnaviclenie "sa-i dau eu machiaverlicuri(..). N-am umblat in viata mea cu diplomatie(..)." Uneleindicatii scenice au rol in caracterizarea directa, precizandu-i atitudinea: "serios", "binevoitor","placid".

Caracterizarea indirecta se realizeaza pentru un personaj dramatic, in special prin replici siparticularitati de limbaj.

Fraza care ii rezuma principiul de viata si ii motiveaza falsa naivitate este "Intr-o sotietatefara moral si fara printip...trebuie sa ai si putintica diplomatie!"

Trahanache este neinstruind, stalcind neologismele si exprimandu-se confuz. Limbajul sau

Comic de Limbaj

personaj

Moduri de caracterizare

va fi o sursa a comicului. De asemenea, un efect comic va fi produs si de numele sau, fiind derivatde la "trahana", o coca moale, usor de modelat. Interesele personajul sunt modelate de Zoe sau decei de la centru.

Prin comicul de caracter sunt ironizate cele doua componente incompatibile alecaracterului sai: sotul inselat este in acelasi timp un politician abil. Cu toate acestea, el nu faceparte din categoria arivistilor, spre deosebire de candidatii la mandat, fiind unul dintre stalpiiputerii locale.

In concluzie, "O scrisoare pierduta" este o opera de valoare exceptionala a genului dramaticdin literatura romana, atragand atentia publicului, in mod critic, asupra "comediei umane". Lumeaeroilor lui Caragiale este alcatuita dintr-o galerie de arivisti, care actioneaza dupa principiul :Scopulscuza mijloacele", urmarind mentinerea sau dobandirea unui statut social nemeritat.

concluzie