Capitolul 1

Pasarea zbura in cercuri gratioase, sus, pe curentii

, Sontani, cu migcari incete, lenese. Armonizarea perfectA

a aripilor sale, rezultat al forfelor evolutive vechi de miide ani, ii +enlinea capul perfect aliniat fata de curentul

ascendent de aer, iar ochii negri fixau cu indaratnicie un

punet aflat la o suta cincizeci de metd dedesubt. Ochii iiramasesera fixali pe un animal mare, nemiscat. Instinc-tele stravechi ii spuneau pasarii cal acest animal mare era

in pericol.

O umbra trecu rapid pe deasupra mea. Ceva mare,

dar nu puteam spune ce era. Mi-am deschis cu greu

ochii, dar la inceput nu am putut zari decdt soarele

necrulator. Pe urma am vazut in inaltud o forma neagra:

o pasare, o frumusete ce plana in aerul de munte. Apoiinca una si inca una.

,,Trebuie sa beau ceva."

imi simteam limba ca de plumb. Fata imi aldea, plinade broboane de sudoare. Acum pasarile chiar erau multe,

,,Zboara in cerc deasupra mea. Se lasa mai jos."O pasare de prada ateriza la vreo douazeci de metri.

Nu arata deloc delicat: avea ciocul puternic pentru sfa-giere, capul chel, gitul lung $i jigarit, gheare mari. gi ochii

12 BILL NAPIER

aceia negd ii lucioti. Pe urmar am auzit un falfait pu-

temic in spatele meu, provocat de nigte aripi mari, gi

zgomotele produse de doua pasari care se incaierau.Apoi se auzi un fel de fosnet, foarte aproape. Chiarlanga ceafa mea.

,,Nu pot sa ma misc!"Acum erau mai multe perechi de ochi, Nu se vedea

nici un pic de mila in ei; nu exista vreo modalitate de apleda sau de a ajunge la o intelegere, nu exista nici un

mod de a n€ conecta mintile. Se apropiau cu sarituri mici,prudente, ca indienii in jurut cercului format din carute,

inainte de atac. intai imi vor ataca pa4ile cele mai moi,ochii. Pe urma, poate urechile gi nasul. Apoi se vor apuca

de ceafa si obraji, sf0Siind camea.

,,Str nu mori, nu a9a! Nu mancat de viu de cahevulturi!"

- Nu este ca la entomologia medico-legala, de

exemplu.

Profesorul cel pu(in asta parea sa fie - era un

barbat mic de statura, slabanog, plin de riduri, cu o fatatranspirata, ciupita de varsat, $i cu collurile guriiintoarse in jos, cu buzele subtiri, rdutacioase. Eraimbracat intr-un costum cenuSiu, ieftin, din materialsintetic, ceva absurd in climatul din Jamaica: era patat

de transpiralie la subsuori. Cravata lipatoare ii era

largita mult in jurul gatului. Ochii ii erau mici gi negri.Statea aplecat deasupra unui obiect mic din lemn de pe

masa din fafa lui. Acesta era format din trei bucali,prinse astfel incdt cele doua placi laterale sa se plieze

deasupra celei centrale. Pe partea centrala a obiectuluise afla un dreptunghi mic din lemn noduros. Celelaltedoua placi erau pictate - Fecioara cu Pruncul in partea

TRIPTICUL 13

din stAnga, si Hristos crucificat in cealalta, pe fondul

unui cer negru, in plina furtuna. Profesorul examina

obiectul acela slraniu cu o lupa imensa.

- Entomologie? inreba un alt barbat, scarPindndu-se

in caP.

- Insecte, spuse Profesorul z6mbind afectat. Daca

aceasta ar fi o insecta, am avea o baza de date foarte mare

cu ADN. Dar, dupa cum vedeti, aceasta este o bucata de

lemn, nu o insecta, iar lemnul nu este decdt un material

mort. Exista ni$te teste sPeciale Pe care le-am putea

4plica pentru a analiza anumite aspecte - coloraxe, apli-

calea asupra lor a razelor ultraviolete, Si a$a mai departe'

Numai ca acestea sunt utile pentru identificarea familiilor

neobi$nuite de copaci, de obicei specii necunoscute din

America de Sud. Familia Vochysiaceae, de exemplu,

acuinuleaza aluminiu din sol, iar lemnul acestei sPecii se

'albasheste daca i se aplica un anumit reactiv.

Comparativ cu alte sali de executie, aceasta era con-

fortabila, chiar luxoasa. Camera era incaPatoare. Pe o

latura, peretele era numai din sticla. Dincolo de acesta se

afla o terasa larga, iar dincolo de aceasta se vedea intin-

derea intunecata a Mirii Caraibilor de la miezul noplii.

Sisteme scumPe de aer condilionat se auzeau sutlind,

abia sesizabil, din colturile incaperii. Pardoseala era aco-

perita cu placi mad, multicolore, de marmura italiana de

import. Mobila era greoaie, de un cafeniu-inchis, cu

omamente sculptate in stilul mexican. Lampadare exotice

gi diverse vaze erau raspandite in jur, $i peretii erau deco-

rati cu picturi jarnaicane in culori aprinse

Trei persoale erau a$ezate pe o canapea moale, joasa,

din piele alba. in mijloc se afla un individ nebarbierit,

inalt si bine facut, abia hecut de treizeci de ani. Acesta

statea drept, incordat si atent, calculandu-$i sansele'

14 BILL NA?IER

O adolescentA se afla la s6nga lui, imbracata in blugi siun pulover alb. Aceasta respira profund, agitatA pestemasura. Unul din obraji ii era invinelit, iar ochii li eraumarili de groaza. incerca din greu sa se controleze, Ladreapta birbatului se afla o femeie, tot putin txecutA detreizeci de ani. $i ea era imbrAcaH lejer, si isi canEreagansele, ajungand la acela$i rezultat lipsit de speranti.Erau con$tienti cu tofii ca, atata timp cat profesorulcontinua sa vorbeascA, ei ramineau in viaF. problema

era ce avea sa se htample atunci cAnd acesta urma si seopreasca din vorbit.

Doi barbati stateau in picioare in fala lor, in dreptulunei mese. Unul din ei era Profesorul, celalalt era deorigine mediteraneeani, probabil grec. Era scund giildesat, cu fala coltruroasi, cu riduri ad6nci. Era lrnbracatcu pantaloni negri 9i o cama$a neagra descheiata la gat,unde se vedea o cruce de argint (sau o svastici), careatama de un lanl Un revolver greu, negru se afla pemasa lustruita in fa{a grecului, la indemana. insolitorulsau vorbea.

in alara de grec, se mai aflau inca Sase persoaneinarrnate in ircapere, cinci ba$ati Si o femeie. Femeia selasase, relaxata, pe speteaza unui fotoliu din coltulcamerei, $i ea avea fasaturi mediteraneene. purta orochie de seara lunga, stremta, de culoare roz, gi avea omultime de aur pe ea. Tinea in poala un revolver. Ceicinci barbati erau a5ezali de jur imprejur pe scauneobignuile, cu exceptia unui jamaican tanar, negru, cu pa-rul aranjat in guvile groase sau dreduri. Acesta statea cupicioarele incrucigate pe o pema maxe, si rasucea o ligaravoluminoasa cu marijuana, cu pistolul pe podea. parea

mai interesat de figara sa dec6t de prizonieri. Femeia iipazea insa cu mare grija, ca o pisica urmArind ni$te

TRIPTICUL 15

Soareci, cu o umbra de zambet pe buze. Din cdnd in cdndrotea butoiasul pistolului, risucindu-l treptat, ca si cum arfi verificat daca era incarcat.

- Un microscop de scanare electronica presupune ogramada de munca si, ca sa va spun adevarul, cel mai utilinstrument al meu este aceasta lupa. De exemplu, spuse

Profesorul, examindnd lemnul indeaproape, exista apro-ximativ optsprezece mii de specii de copaci 1n toata lu-mea, insa eu pot deja, dupa cateva secunde de examinarecu lupa mea, sA reduc apartenenfa acestui lemn la cabva

lute de posibilitati. Continua sa vorbeasca cu o voce. monotona. Ochii mici 9i negri ii sclipeau de entuziasm, 9iigi tinea buzele tuguiate cu afectare.

- Trurrchiurile copacilor sunt adeva{ate instalatii de

apa minculoase. ExistA lanfuri de celule mari care trans-porth apa de la radacini la frunze 9i mai multe lanfuri careiranspofta lichidul branitor realizat de frunze inapoi printrunchi. Speciile diferite au modele diferite de instalatii,

Stiti. A, uite ceva interesant! Aici avem structuri mariamestecate cu celulele mai mici, mai delicate. Asta ir-seamna ca pot elimina o grup;ue infteaga de copaci, inspecial pe cei cu lemnul de esenta moale. Cred ca e vorbade frasin, nuc american sau stejar.

- Mda, spuse tinarul jamaican.

Terminase de rulat tigara. Scoase o bdchea albastrasublire, o aprinse 9i trase din tigaxa, apoi sufla. Spirale de

fum de la marijuana incepura sa se ridice in sus. Le privicum se indreptau spre tavan, pe chip agtemdndu-i-se oexpresie de satisfactie.

Profesorul privi pe deasupra lupei sale gi spuse:

- Isus Hristos a fost mai mult ca sigur crucificat peo cruce din stejar alb, un arbore destul de comun inOrientul Mijlociu atat pe wemea aceea, cdt gi in prezent.

16 BILL NAPIER

Ceva asemAnAtor cu o barcA s-a descoperit acum cateva

decenii in muntii Ararat din Turcia. S-a dovedit ca era

facuta din lemn de stejar alb, iar entuziastii au luat-o ca

pe o dovada ca barca era Arca lui Noe. ii aparu din nouzimbetul acela arogant, superior. Exista mai multe tipuride stejar, guercus mbw quercus rubra...

- Doctore.,.Dar Profesorul paru insensibil la vulcanul de

nerabdare care mai avea pulin si erupea din strafundurile

lnsofitorului sau.

- ... 9i pot sa va spun ca acest lemn de aici este

stejar alb.

- Ce vrei sa spui, doctore? Ca acest lemn este dinOrientul Mijlociu? intreba grecul.

- Din pacate, stejarul alb se gaseste si in America de

Nord- Era folosit adesea in constucliile de nave acum

doua sute de ani. Totu$i, parerea mea este ca acest lemn

are o vechime mult mai mare de doua secole. $i exista

niste diferenle fine intre stejarul alb din America de Nord

9i cel din Orientul Mijlociu. Parerea mea este ca acesta nueste stejar alb din America de Nord. Da, sigur provinedin Orientul Mijlociu. $i da, este foarte, foarte vechi.

Nervozitatea grecului ajunsese Ia paroxism.

- Este aceasta icoana sau nu? intreba el. Da sau nu?

hofesorul zambi triumfator.

- Binelnteles, o verificarc corccta ar necesita datarea

cu carbon-I4. insa eu pot respinge cu precizie existenlaoricarui fals, oricdt de modem elaborat ar fi.

Pentru captivi, remarca lui echivala cu sentinla lorla moarte.

- Multumim, doctore! Grecul expira ca gi cum i s-ar

fi deschis o valva de presiune. Cred ca pod pleca acum.

Cassandr4 ].rei sa ai grija de onorariul domnului doctor?

TRIPTICUL

Profesorul i5i inclina ugor capul in direclia lui'

- As dori sa fiu departe de aceasta insula - arunca o

privire scurta captivilor - inainte sA se intamPle vreo

neplacere.

- Vei fi plecat dintre noi cu mult inainte sa se

intdmple aici ceva, ii spuse grecul expunandu-gi dinlii

int-un ranjet.

Femeia in roz, care stahrse picior Peste picior p6na

atunci, isi-readuse ambele picioare Pe pamant' se ridica'

si se indrepta spre Prizonieri' Tocurile sale inalte scoteau

In sunet ascutit pe Pardoseala din mamurA'

Profesorul mai arunca o privire catre prizonieri, de

data aceasta u$or anxioasa.

- Mi-au vizut faF, stili?

- Doctore, nu tebuie sl-ti faci absolut nici o grija in

aceasta privinttr, sPuse ea si ridica pistolul'

Capitolul2

Era mai mult sau mai pulin ora de lnchidere. Janice

plecase cu obi5nuitul sau salut voios ,,Pa-a!", iar eu eram

pe punctul de a pune alarma, c6nd un Rolls-Roycecafeniu opri pe linia dubla galbeni din afara ugii. Tumacu galeata, iar tipul se udase tot in timpul de cdnd iegise

din Rolls-Royce gi pana cand intrase in fuga in anticariat.

il mai vazusem din cdnd in cand pe strazile dinLincolnshire. Era mic, rotofei, cu pirul alb, cu o gurlmica, aroganta, ochi ca de porc, si un ten care-i arata cu

prisosinp hatarul de o viala pentru vinul de Porto. Vocea

ii era cea a unui barbat de varsta mijlocie, care studiase la

o gcoalA englezeasca particulan, cu o usoara tendinla de

superioritate dispretruitoare, care-mi rturi orgoliul meu de

urma$ de proletad.

Domnul Blake? Harry Blake?

Eu sunt, in came $i oase.

- Numele meu este Tebbit. Toby Tebbit.

Familia Tebbit! Erau nobilii din regiunea noastra.

protejati in spatele celor peste patru sute de hectare de te-ren impadurit, dincolo de Lincolnshire, inconjurat de un

zid uria5.

- Sir Toby?

- Chiar el!

TPJPTICW 19

igi scutura c6teva picaturi de ploaie de pe haina sa din

par de camila.

- Domnule Blake, daca imi Permiteli sa tlec direct la

subiect... Am nevoie de ajutor. Am primit un pachet din

Jamaica. O gramada d€ hn4oage, de fapt' Foarte vechi,

din cate-mi dau eu seama.

- Cum de ali ajuns Ia...?

- La momentul potrivit. Rosti cuvintele cu tonul usor

iritat al unei persoane ciue nu este obisnuita sa i se puna

intlebari. V-a$ fi recunoscator daca ati putea evalua

acesF hafiii Penhu mine.

' - Sigur ca da! Le avetri la dumneavoasFa?

- M-am gdndit ca ar ir mai bine daca ati veni dum-

neavoastrA sa le vedeli.

- Nici o problemal Asistenta mea imi va line locul la

magazin. Atunci voi veni sa le vad main e,la ota znce'' Tebbit inclina scurt din cap, iii ddica gulerul in sus si

iesi sa infrunte din nou ploaia in spa ul dintre intarea in

anticariat si Rolls-Royce. Nici macar nu-si batuse capul

sa-mi spuna unde locuieste.

in dimineata urmitoare, cerul era albastru, dar se

vedeau ni$te nori n€gri la orizont. Am scos-o Pe bitrana

mea Toyota in afara Lincolnshireului, si am condus pe

un drum de tara. Dupa ca1iva kilometri' am virat Pe un

drum cu o singura banda, pe marginea ca|ruia se afla o

ghereta. Pe afisul de Pe unul din stdlpii de piatra erau

scrise cuvintele: CASAPICARDIA. Pe celalalt stalp era un

alt afig, pe care scria: zoNA PARTICULARA. INTERZISA

INTRAREA NEAUTORZATA.

Drumul era asfaltat, marginit de un gard nu Prea inalt

din metal, si serpuia prin campiile pe care se vedeau din

loc in loc stejari $i oi. Dupa aproximativ un kilometru $i

jumAtate apA,ru o zona cu ptrdure mai deasA. Am tecut Pe