Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romdniei

CARRE, JOHN LEPrietenie absolut& / John Le Carr6; trad.: Gabriel Stoian'

Bucure$ti: RAO Intemational Publishing Company, 20O5

rsBN 973-576-696-5

I. Stoian, Gabriel (uad.)

82l.1ll-31 = 135.1

RAO Intemational Publishing Company

GruPul Editorial RAOStr. Turda nr. 117 -119, Bucuresti, Romdnia

JOHN LE CARREAbsolute Fiends

@ 2003 bY David Comwell

O RAO Intemational Publishing Company, 2005

pentru versiunea in limba romdntr

TiParul executat de

R.A.,,Monitorul Oficial"Bucureiti, RomAnia

2005

ISBN 973-s76-696-5

CAPITOLUL 1

in ziua in care soarta s-a intors lmpotriva lui $i $i-a cerut obolul,Ted Mundy purta cu oarece mindrie un melon gi se leglna precarpe o tribuntr improvizatA intr-unul dintre castelele construite inBavalria de Ludwig, ,,Regele Nebun". Nu era un melon clasic; cimai curtnd o palarie dintre hcelea purtate de Stan gi Bran, nefiindcumparata de la Savile Rowl. ln ciuda drapelului Albioirului2,brodat cu matase orientala pe buzunarul pentnr batista al haineidestul-de pbnoiite, din tweed, nu arata ca o palarie purtaG inAnglia. Eticheta, pahta de grAsime gi aflata pe banda interioara,srislinea ca producatoare era firma Steinmatzky & Sons din Viena.

$i intrucit pilaria nu-i aparfinea - dupA cum se gribea el saexplice tuturor persoanelor necunoscute care aveau ne$ansa sa-iiasa in cale, de preferinp femei, acestea caztrd prada nemArginiteilui inclinalii spre conversatie -, ea nu putea constitui un obiect devestimentalie capabil sA sugereze autocritica.

- Doamn6, aceasta este o pAlirie de serviciu, tinea el sa preci-zeze, cerindu-gi iertare intr-o mie de cuvinte - o adevaratA scenetape care o stapinea la perfectiune. Este o pies?r de mare valoareistorici, incredinlattr mie de generatii intregi de fogti definatori aiacestei functii - eruditi ratacitori, poeti, visatori, oameni ai bise-ricii -, precum Si de alti natarai care l-au slujit cu supugenie peregretatul rege Ludwig - ha-ha!

I Lant de magazine de lux, in materie de imbrtrctrminte, electronice etc. (n.tr.)2 Denumire data in antichitate Marii Britanii (pe atunci Britannia) datorita falezelorsale albe. (n.red)

6 JOHNLECARRE

Acel ha-haera' pesernne, un soi de recul care il azvirlea inapoi'

spre copiliria peffecuta infte oameni ai armelor'' - Asadar, stimata doamnir' care ar fi altemativa' daci-mi pot

permite sa vi intreb? Doar nu ii veti cere unui englez pursinge si

iina umbrelaca un ghid de origine japonezi' corect? Aici cu sigu-

ianta nu, mai ales in Bavaria, fereasci Dumnezeu' $i in nici un caz

la mai pu[in de o suta de kilometri de locul in care scumpul nostru

Neville chamberlain a incheiat pactul cu diavolulr. intelegett,

scumpa doamni?Iai daca publicul lui, cum se intimpla de cele mai multe si'

era alcAtuit din femei prea frumoase qi tinere ca si fi auzit de

Neville Chamberlain sau sa-5i dea seama la care diavol facea el

trimitere, atunci, intr-un acces de generozitate' englezul - bine

crescut - le punea la dispozitie versiunea pentru incepatori -a

ru$inosului Acord de la Miinchen din 1938' in prezentarea caruia'

nu se sfia Sa remarce modul in care iubita monarhie britanica, ca

sir nu mai aduci vorba $i de aristocratie' si de Partidul Conser-

vator, a acceptat practic orrce conditie impusa de Hitler' numai

pentru a evita razboiul-_ConducereaMariiBritanii,ingrozitidebglgevism,inlele-

ge!i, constata el, in stilul telegrafic 9i amalgamat care' la fel ca si

lceL ha-ha!, il copleSegte cind se trezeste in plin avint' Marea pu-

tere ln devenire, America, procedeaza identic' Toti' dar toti'

doreau sa-l asmuta pe Hitler impotriva Pericolului Ro$u' Modul in

care, in ochii germanilor, Neville Chamberlain gi-a strins umbrela

ramine, pInA in ziua de azi, scumpA doamnd' ruginoasa ingirduintil

a britanitilor fatir de Dragul nostru Fiihrer' pe numele sau adevarat

Adolf Hitler. Credeti-mi cl vorbesc serios cind spun ca In aceasti

tara, ca englez,prefer sa stau in ploaie fir5 a folosi umbrela' $i to-

t rqi, nn de astava aflati aici, nu-i asa? Ati venit si vizitai castelul

preferat al lui Ludwig cel Nebun, nu sa ascultali biiguielile unui

individ nesuferit aespre Neville Chamberlain' Poftim? Aud? A'

placerea e de partea mea, doamni - iar in acest punct i5i scoate

pat*iu de clovn, parcl autoironizindu-se' lasind astfel la ivealtr o

bucli rebel6 de par pe jumatate incirruntit' care ii sta pe frunte $i

scapi din strinsoarea faan"i precum un ogar care este eliberat

pentru a tisni in cursi - Ted Mundy, mdscirrici la curtea lui Lud-

wig, la disPozilia dumneavoastrh'

PRIETENIE ABSOLUTA 7

$i ce cred oare ace$ti clienti - sa-r-1} fraieri, cum preferl sa-i nu-

rrrcasca operatorii britanici de turism - daci posedir cumva capaci-

rotea de a gindi? Cine este pentru efti acest Ted Mundy' dac6L nu o

umintire trecatoare? Un soi de artist q:=omic' evident' Un ratat intr-un

domeniu sau altul - un bufon Profes- ionist de origine englezir, care

l)oarta melon $i se afi$eazd cu srca9ul Albionului' bun la toate

1r"n,* toti, dar sie$i nu-$i este de grici.un folos' avind cel pufin

cincizeci de ani, un tip cumsecade alltfel, dar in care tot n-a$ avea

lncredere sl-l las singur cu fiica-mea' Iar ridurile acelea verticale

rlcasupra sprincenelor, ca nigte lilsaturi.fine facute de bisturiu' ar

putea^sugera furia, dar la fel de birre $i co$maruri. Acesta e Ted

Mundy, ghid turistic.

* *'l

Maisinttreiminutepinilacineidupa-amiaza'spresfir5itdernai, ora la care urmeaztr a incepe ultimul tur al zilei' Aerul a deve-

nit racoros, iar soarele ro$iatic cobo aTi" parca ascunzindu-se' intre

l'ngii tineri. Ca un cosag gigantic, 1"4t Mundy sta cocolat pe balcon'

ctr-genunchii ridicati 5i pllAria tras4 P.e ochi' pentru a si-i feri de

stralucirea ultimelor raze ale soarelui' Frunzare$te un exemplar

rnorfolit din'sriddeursche Zeitung p.e |Te il tine rulat ca pe un

ciolan intr_un buzunar interior alhz,jnei, special pentru asemenea

rnbrnente de respiro dintre grupu6- Oficial' rizboiul din Irak s-a

lncheiat cu mai bine de o luntr in urrrra. Mundy, adversar neclintit al

rucestui razboi, trece 1n revista s6icolele mai putin importante:

prim-ministrul Tony Blair va irntreprirrde.o calatorie in Kuwait pen-

lru a adresa multumiri poporului grrwaitian pentru cooperarea in

r:onflictul incheiat recent cu un succes militar'

- Hmm, zice Mundy, cam tare 9i incruntindu-se'

tn cursul turneului siu, domnul Blair va face o scurta escali in

lruk. Accentul se va pune pe reconstfuctie' nu pe aspectul triumfal

rrl problemei._ Sperca a$a se va intimpla, morrntrie Mundy, iritat, iar incrun-

Irrrea i se adince$te.Domnul Blair nici nu se indoie$te ca armele de distrugere in

ntnsl detinute de Irak vor fi descopeite foarte curind' Rumsfeld'

tttinistrul Apararii al SUA, crede ca irakienii le-au distrus inainte

rlc izbucnirea rirzboiului.

8 JOHNLECARRE,

- Pai de ce nu va punefi de acord, nitarailor? bolborosegteMundy.

Pinir acum, ca de obicei, ziua lui a fost complicatir 9i imprevi-zibila. La ora sase fix se ridica din patul pe care il imparte cu tinaraturcoaicA pe care o cheama Zara. Pornegte in virful picioarelor pecoridor ca si-l trezeasca pe fiul lui de unsprezece ani, Mustafa, caretrebuie sa se spele pe dintri, sa-$i rosteasca rugiciunea de dimineatra,s2l ia dejunul alcituit din piine, mirsline si ciocolata tartinabila pecare Mundy l-a pregitit deja. Toate acestea se desfa$oara pe furig.Zaralucreaza in ultimul schimb la o cafenea care serve$te kebab,situata in apropiere de gara principali din Miinchen, gi nu trebuie1nezita cu nici un chip. De cind a inceput si. lucreze de noapte so-se$te acasa in jur de ora trei dimineata, adusa de un taximetristamabil de origine kurdA, care locuieste in acelagi bloc. Ritualul mu-sulman trebuie sa-i ingaduie Zarei sa rosteasca o scurta rugdciuneinainte de rasA,ritul soarelui $i si se bucure de opt ore de somn sa-natos, fiindca trebuie sa se odihneasci. Ziua lui Mustafa incepeinsa la ora $apte, tot cu o rugiciune. Mundy gi Mustafa s-au vazutsiliti sa foloseascir toata puterea lor de convingere ca sa o asigurepe Zara ca Mundy e in stare si supravegheze rugaciunea lui Mus-tafa, pentru ca ea str-gi continue somnul netulburata. Mustafa e uncopil tacut, discret ca un pisoi, cu parr negru gi des. ochi cAprui gi

speriali 5i voce spartA, greu de controlat.Pomind din apartament - o cutie sordida din beton igrasios gi

cu firele electrice in exteriorul cladirii -, Mundy si baiatul traver-seaza un teren viran pina la statia de autobuz ai carei pereti sintacoperili de graffiti, majoritatea triviale. Blocul este ceea ce in pre-zent se cheami un sat etnic: kurzi, yemenili gi turci locuiesc in elclaie peste gramada. in stalie se adunasera deja gi alfi copii, uniiinsotiti de mame, allii singuri. Mundy l-ar putea lisa pe Mustafaalaturi de acestia, insa prefera si-l conduci pini la $coala pentru a-istringe mlna la poarta, uneori chiar slrutindu-I, cu un aer teapan, peambii obraji. in momentele mai dificile ale existen[ei lui, inainte caMundy sa apara in viata sa, Mustafa a avut de indurat tot felul deumilintre $i a triit de multe ori cu spaima in suflet. De aceea trebuiesFr-gi recapete treptat increderea in via@.

La pagii uriagi pe care ii face, drumul de la $coala pina la apar-tament ii ia lui Mundy douizeci de minute. intorcindu-se acasa,trf,,iegte un sentiment straniu: o parte din el spera caZara sa doarmir

PRIETENIEABSOLUTA 9

incA, iar cealalta jumatate igi doregte ca ea si. se fi trezit gi sA facirlragoste cu el, la inceput semiadormiti, apoi din ce in ce mai pati-rnagA; iar apoi el va siri in batriiorul Volkswagen broscuti gi va in-tra in traficul spre sud, conducind mai bine de o ora, pentru arujunge la locul de muncd din Linderhof.

Deplasarea este enervanta, dar necesara. in urma cu un an, ceitrei membri ai actualei familii igi traiau, independent, propria dis-perare. Acum au ajuns o fo4a de lupta, avind intenfia de a-gi croilmpreuna o via1tr mai buntr. Felul in care s-a petrecut acest miracolconstituie o adevarata poveste, pe care Mundy gi-o amintegte ori decite ori traficul ameninla sa-l innebuneascb.

Ajuns la capitul puterilor.

$i nu pentru prima oara.Practic pus pe fugi.Egon, partenerul lui de afaceri gi coproprietar al afacerii lor

care abia supravietuia, Academia de Engleza Profesionala, a fugitcu mai tot ce era de valoare. Mundy s-a vazut nevoit s-o Steargarcnglezegte din Heidelberg la miez de noapte, cu ceea ce a pututingrimidi in Volkswagen, plus 704 euro in bancnote de valoarenrica, pe care Egon, neglijent gi grabit, a uitat s?r-i fure din seif.

Sosit la Mtinrhen in zori de zi, a lasat magina, cu placulele deinmatriculare de Heidelberg, intr-un coll discret dintr-o parcare eta-jata, in eventualitatea in care creditorii lui pusesera sechestru gi peaceasta. Apoi a procedat exact cum a facut mereu cind s-a simtit in-coltit de soarta: a umblat pe jos.

Iar pentru ca toata via1a, din motive ce ar putea avea origineain frageda lui copilarie, a manifestat o atractie naturala catre diver-sitatea etnic.h, picioarele il duc aproape fara sir-si dea seama tocmaipe o stradi plina de magazine gi cafenele turcegti, unde totul abialncepe sa prinda viati. Ziua e insoritA, lui i s-a facut foame, a$a caalege o cafenea la intimplare, igi lasa cu griji trupul degirat pe unscaun din plastic ce refuzi sa stea locului pe pavajul valurit $i iicere chelneirrlui o cafea turceasca mare, potrivit de dulce 9i douichifle cu mac unse cu gem Si unt. Nici n-a apucat sa mu$te din pri-nra chifla, ca o femeie tinFrra se a$aza pe scaunul de alaturi gi, aco-pcrindu-gi gura pe jumAtate cu palma, il intreabh, intr-o germanabavarezi, stilcita de accentul turcesc, daci n-ar vrea sa se culce cuca pe bani.

10 JOHNLECARRE

Avind spre treizeci de ani, Zara este tulburator 9i imposibil de

frumoasi. Poarta o bluza subtire $i sutien negru, la care se adaugi ofusta neagrh carn saracuta, care ii lasir pulpele aproape goale. E pri-mejdios de suplir. inqelindu-se, Mundy presupune ca e vorba de

droguri. Apoi, spre ruqinea pe care a simlit-o ulterior, se simte ten-tat, chiar mai mult decit e dispus sa recunoasca, sa accepte ofertaei. E nedormit, fara slujbFr, n-a avut nici o femeie de o grimadA de

vreme gi a ajuns aproape fara bani.Cind se uitil insa mai atent la tinara cu care ar fi gata sa se

culce, igi da seama nu numai de cumplita disperare 5i de inteligenlace i se citesc in ochi, dar gi de lipsa de incredere in propriile f04e,astfel ci se razgindegte gi, in schimb, ii ofer4 un mic dejun, pe care

ea il accepti tematoare, punind insa conditia sa duca jumitate dinporlie acasa, pentru mama ei, bolnavA. Simtindu-se extrem de recu-noscator sa se apropie de o alta fiinp umana cate a ajuns la anan-ghie, Mundy are o propunere $i mai bunir: ea sa manince tot, apo!

vor cumpa.ra impreuni mincare pentru mzuna ei de la unul dintremagazinele pentru musulmani, care ticsesc strada.

Ea il asculti fd'ri si trddeze nici o triire, raminind cu ochii ple-cati. Simlind parca la unison cu ea, Mundy birnuie$te ca ea se in-treaba dacd a dat peste un nebun sau peste vreqn excentric. El se

chinuiegte sa nu para nici una, nici alta, numai ca, bineinteles' e$u-

eazi lamentabil. Cu un gest care lui ii merge drept la iniml, Zatatrage mincarea cu ambele miini spre partea ei de masa, pentru ca

nu cumva el sf, se razgindeascl 5i si o ia inapoi.in timp ce face asta, Zara i$i ia mina de la gura ce-i rlmasese

deschisa. Cei patru dinti din fata ii sint retezali de la radacini. Invreme ce ea maninci, Mundy privegte cercetator de-a lungul stra-

zii, ciutind din ochi peqtele ei. Se pare ca nu are aga ceva. Proba-bil ci a ajuns sclava a cafenelei. Nu-Si da inca seama de asta, darinstinctul ii spune sd o protejeze. Cind se ridica sir plece, Zara se

hmure$te ca nu-i ajunge lui Mundy nici pinl la umar, motiv pentru

care, oarecum speriatA, se indeparteazl de el. Mundy adoptir o po-zitie u$or adusi de spate, dar ea pastreaza distanta, tematoare. Ea adevenit ins6 prima grija a lui Mundy. Problemele lui personale sintneinsemnate in compara[ie cu necazurile tinerei. La rugimintea eiprecipitata, din magazinul pentru musulmani cumpara o bucatir de

carne de miel, ceai de mere, cugcug, miere, legume, halva $i o ta-bleti uriagi de ciocolat6 Toblerone care e la oferti specialtr'

PRIETENIE ABSOLUTA II

- Dar cite marne ai, de fapt? o intreabi eI amuzat, degi glumaIrrinu e imparta$ih deZara.

in timp ce face cumparaturile, ea continua sa ramini incordati6i suspect de ticutir, tocmindu-se in turce$te, ducind mereu mina lagrrril cind vorbegte, apoi impungind cu degetul spre fructe - nutuccla, celalalt. Iuleala gi priceperea cu care calculeaza il impresio-rreirz[ profund pe Mundy. Se simte in stare de multe lucruri, dar nu$n negocieze. Cind incearca s?r ductr sacogele cu toate cumparaturile -trrt ajuns sA fie deja doua, ambele destul de grele -, ea i le smulgerlin mini cu gesturi speriate.

- Vrei sa te culci cu mine? il intreabi ea grabita, semn ca qi-a

ltierdut rirbdarea, dupA ce se asigurA ci sacogele i-au rirmas inrrriini,

Mesajul ei e fara echivoc: ,,Ai platit pentru mine, aga ca s-o fa-ccrn gi lasa-mi in pace!"

- Nu, raspunde el.

- Dar ce vrei?

- Sa te conduc acasi.Ea clatini din cap cu indirjire.- Nu acasi. Hotel.El incearcir si-i explice ca are intentii mai curlnd amicale decit

xcxuale, dar ea e prea obosita ca sir-l asculte 9i incepe sa plhga faracu expresia de pe chip sdL i se schimbe.

'El alege o alta cafenea gi se agazi amindoi la o masa. Lacrimilel:untinu6 sFr-i curgi pe obraji, dar ea nu le ia in seama. El o indeam-lrn sA vorbeasca despre sine, iar ea se supune fara sA manifestevreun interes deosebit fata de subiect. S-ar ptrrea ca nimic n-o maiinlriba. E o fat[ de la {ara, din cimpia Adana, cea mai mare fiica arrrror {irani, ii destiinuie$te ea intr-o germana qovaielnicA, in totn('cst timp rFrminind cu privirea atintita spre masa. Tatal a prornis cito rla in cisitorie fiului unui taran din vecini. Biiatul era consideratttn geniu in computere, care cigtigi bine in Germania. Cind el a

venit in vizitd la familia din Adana, au facut nunta conformlrrr<li1iei, cele doul gospodarii s-au unit, iar Zara a plecat cu soful eiln Mrinchen, unde a constatat cA el nu era nici pe departe maregeniu in computere, ci un bandit inarmat, aflat mereu pe drumuri.lil avea douazeci gi patru de ani, ea, $aptesprezece, gi agtepta dejarrrr t:opil.

12 JOHNLECARRE

- Ficea parte dintr-o banda, afirma ea firri. ocoliguri. Toti ba-ietii erau nigte ticalogi. Nebuni. Furau maqini, vindeau droguri,stateau pe linga cluburi de noapte gi trimiteau la produs prostitua-te. Numai lucruri rele. Acum e in inchisoare. Daca n-ar fi acolo,fratrii mei l-ar ucide.

Sotul ii fusese inchis in urm5 cu noua luni, dar mai apucasesA-gi inspaiminte de moarte copilul 9i sA-i sparga dintii sotiei inain-te de a fi ridicat de polilie. Fusese condamnat la gapte ani, la care se

adaugau gi alte acuzalii, ce urmau a fi probate. Unul dintre membriibandei devenise martor al poliliei. in timp ce merg prin ora5, isto-risirea ei continua, ca o revarsare monotona, ba in german5,ta infrinturi de turci, atunci cind cunogtintrele de germana n-o ajuta.Exista momente in care Mundy se intreaba daca mai e sigurir ci elmerge alaturi de ea. Mustafa, spune ea, cind el o intreaba cum ilcheama pe baiat. Ea nu l-a intrebat incA nimic despre el. ContinuErsa care sacogele, iar el nu a mai facut nici o incercare de a o ajuta.Zara poaftl margele albastre, si el isi aduce aminte, ca prin vis,dintr-o viafa aproape uitata, ca pentru musulmanii superstiliogimargelele de acea culoare feresc de deochi. Ea igi trage nasul, darlacrimile au incetat sFr i se rostogoleasca pe fala. Mundy crede ci igiimpune sa arate mai bine dispusa inainte de a se intilni cu cinevacare nu trebuie sa $tie ca a plins. Se afla in zona de vest a Miin-chenului, care nu se compara nicidecum cu elegantul sdu omologlondonezl: cladiri cu apartamente sir6ctrcioase, construite inaintede rd,zboi, vopsite in culori teme; rufe spilate atimi la geamuri, iarcopiii se joaca pe cite un petic de iarba vestejitir. Un baiat ii vedeapropiindu-se, brusc se desparte de prieteni, ridica o piatri 9i inain-teaza amenintator spre ei. Zara striga la el in turce$te.

- Ce vrei? racneste copilul.

- O bucatA de ciocolati din po4ia ta de Toblerone, Mustafa, iiraspunde Mundy.

Baiatul se holbeazi la el, vorbegte din nou cu marna, apoi maiinainteaztr putin, rirminind cu piatra in mina dreapta, in timp cecotrobAie$te cu stinga intr-o saco$a. Ca 9i marna lui, e slabinog, cuochii adinciti in orbite. Tot asemenea ei, pare sa nu se exteriorizezemai deloc.

I Aluzie la West End, zonA situata intre Hyde Park Si Charing Cross, renumitipentru magazine de modi, teatre, restaurante si re$edinte scumpe in cartierele Sohosi Mayfair. (n.tr.)

PzuETENIE ABSOLUTA 13

$i o ceagc?r de ceai de mere, adauga Mundy. impreuna cu tine1i rrrrricii tai.

Oondugi de Mustafa, care a preluat sacogele, $i sub escorta alrei b:riefi robugti, cu ochii negri, Mundy o urmeazi pe Zara percnlile mizere pini la etajul trei- Ajung la o uga dublata cu tablarle olcl, Mustafa se scotoce$te prin buzunarul c?rmagii gi, cu un aerde ttrare senior, scoate o cheie aflata pe un lanf. Intra primul, in-rrrlit de prieteni. Zara pa$e$te inauntru abia dupi aceea. Mundyntleilpta sa fie poftit.

Te rog sa intri, il anunta Mustafa, exprimindu-se corect inErlnrana vorbita in Bavaria. Egti bine venit. Dar daca te atingi delllnrna, o sa te omorim.

ln urmatoarele zece sdptamini, Mundy s-a chinuit si doarmape Lranapeaua extensibild a lui Mustafa, aflata in camera de zi, cuple ioarele atimindu-i afarA din pat, iar Mustafa a dormit cu matnaItti, avind pregatita o bita de base-ball, pentru cazul in care Mundy6I incerca vreo prostie. La inceput, Mustafa refuzir sa mai meargaln $coala, a$a ca Mundy il duce la gradina zoologica gi tot batenlilrgea-"r'. "i

p"iarba ofilita, in vreme ceZara sta acasa gi trece

Irtintr-o stare de convalescen@ - a$a spertr Mundy. lncetul culnielul, isi asumtr rolul de tata al unui copil musulman qi de paznic

ltlrrtonic al unei femei traumatizate, care suferi de ruginea ce-gi arelnuza in credinta ei religioasa. La inceput adtindu-se banuitorifnlo de englezul de$irat care parca ride prea mult, apoi incep treptatrn-l accepte, in vreme ce Mundy, pe de alta parte, face tot ce poa-lc l)entru a $terge reputatia Zarei de colonialistA detestata a trariisnlc. Drept fonduri, se slujesc de ce-a mai rtrmas din cei $apte suterlc curo qi de suma derizorie pe care Zara o primegte din parteafnrniliei qi de la asigurarile sociale din Germania. Ei ii place sd ga-leusca spre seara, iar Mundy face pe ajutorul de bucitar. La ince-llut, ea se opune, apoi, cu mare greutate, accepta. Pregatirea meseillll)reuna devine principalul eveniment al zilei. Putrinele momentelrt care ea igi lngiiduie sa ridir sint ca ni$te daruri dumnezeieqtipentru el, in ciuda dinlilor ei sparfi. Ambitia ei de o via1i, afld el,erto de a unna o gcoala de asistente medicale.