Capitolul 3 PROIECTII - cjsuceava.ro Jud. Suceava/Parte scrisa/Capitolul 3... · Actualizare MASTER...

Actualizare MASTER PLAN – Componenta “J” Asistenta Tehnica pentru intocmirea Aplicatiei pentru Fondul de Coeziune, a Dosarelor de Licitatie pentru Contractele de Lucrari si Servicii si Supervizarea Lucrarilor pentru “Modernizarea Infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Suceava”

Judetul SUCEAVA 3-1 din 83

Capitolul 3

PROIECTII



CUPRINS

3 PROIECTII ........................................................................................................................................... 3-4

3.1 Sumar ......................................................................................................................................... 3-4

3.2 Tendinte si Prognoze Macro – Economice ................................................................................ 3-5

3.2.1 Produsul Intern Brut – previziuni pe termen mediu si lung .............................................. 3-10

3.2.2 Investitii straine ................................................................................................................ 3-12

3.2.3 Inflatia si cursul de schimb - previziuni pe termen mediu si lung .................................... 3-13

3.2.4 Populatia ocupata, somaj si salarii .................................................................................. 3-14

3.3 Proiectii Demografice la Nivel National si Local ....................................................................... 3-17

3.3.1 Prezentare succinta a evaluarii demografice ................................................................... 3-17

3.3.2 Prognoza demografica pe termen mediu si lung (2013 – 2042) ..................................... 3-18 3.3.2.1 Prognoza demografica la nivel National .................................................................... 3-18 3.3.2.2 Prognoza demografica la nivelul Regiunii Nord Est ................................................... 3-20 3.3.2.3 Prognoza demografica la nivelul jud Suceava ........................................................... 3-21

3.4 Proiectii privind Veniturile pe Gospodarie ................................................................................ 3-26

3.4.1 Prezentare succinta a evaluarii macro-economice .......................................................... 3-26

3.4.2 Metodologie si ipoteze ..................................................................................................... 3-27

3.4.3 Proiectia veniturilor gospodariilor la nivel judetean ......................................................... 3-28

3.5 Proiectia Necesarului de Apa ................................................................................................... 3-30

3.5.1 Necesarul Casnic ............................................................................................................. 3-30

3.5.2 Necesarul Non-Casnic ..................................................................................................... 3-30

3.5.3 Balanta Apei si Pierderile de Apa .................................................................................... 3-31

3.5.4 Rezumatul Estimarii Necesarului de Apa ........................................................................ 3-31

3.6 Proiectia de Apa Uzata si Incarcarile cu Poluanti .................................................................... 3-48

3.6.1 Apa Uzata Casnica .......................................................................................................... 3-48

3.6.2 Apa Uzata Non Casnica .................................................................................................. 3-49

3.6.3 Debitul Infiltratiilor ............................................................................................................ 3-49

3.6.4 Rezumatul Debitului de Apa Uzata si a Incarcarii ........................................................... 3-50

3.7 Cantitatile de namol proiectate ................................................................................................. 3-81

3.8 Concluzii ................................................................................................................................... 3-83

CUPRINS TABELE SI GRAFICE

Tabel 3.2.1-1 Rate medii reale de crestere PIB (valori inregistrate): ...................................................... 3-11

Tabel 3.2.1-2 Rate medii reale de crestere PIB (valori estimate): .......................................................... 3-11

Tabel 3.2.3-1 Rata anuala a inflatiei in perioada 2000 – 2013 (valori inregistrate) .................................. 3-13

Tabel 3.2.3-2 Rata anuala a inflatiei in perioada 2014 – 2043 (valori estimate de Consultant) .............. 3-13

Tabel 3.2.3-3 Rata de schimb RON / Euro in perioada 2000 – 2013 (valori inregistrate)........................ 3-14

Tabel 3.2.3-4 Rata de schimb RON / Euro in perioada 2014 – 2043 (valori estimate de Consultant) .... 3-14

Tabel 3.2.4-1 Rate medii anuale de crestere a populatiei ocupate civile si a somajului (valori inregistrate) .................................................................................................................................................................. 3-16

Tabel 3.2.4-2 Rate medii anuale de crestere a populatiei ocupate civile si a somajului (valori estimate) ... 3-16

Tabel 3.3.2-1 Evolutia populatiei, 1990 - 2012 ......................................................................................... 3-19

Tabel 3.3.2-2 Ratele medii anuale de crestere a populatiei Romaniei, 2000 – 2043 .............................. 3-20

Tabel 3.3.2-3 Ratele de crestere ale populatiei la nivel national si regional, in perioada 2012 – 2043 ... 3-20

Tabel 3.3.2-4 Ratele de crestere ale populatiei la nivel national, regional si judetean,2012 – 2043 ....... 3-21



Tabel 3.3.2-5 Ratele medii anuale de crestere a populatiei in perioada 2012 – 2043, mediul urban si rural .................................................................................................................................................................. 3-21

Tabel 3.3.2-6 Evolutia populatiei jud. Suceava in municipii si orase........................................................ 3-24

Tabel 3.4.3-1 Indicatori care stau la baza calculului veniturilor pe gospodarie ........................................ 3-28

Tabel 3.4.3-2 Previziunea Veniturilor pe gospodarie la nivel judetean .................................................... 3-29

Tabel Nr. 3-3.5.4-1 – Previziunea necesarului mediu de apa .................................................................. 3-31

Tabel Nr. 3-3.5.4-2 – Previziunea necesarului mediu de apa pe localitati ............................................... 3-32

Tabel Nr. 3-3.6.4-1 – Prognoza debitelor medii de apa uzata ................................................................ 3-50

Tabel Nr. 3-3.6.4-2 – Prognoza debitelor medii de apa uzata pe aglomerari ......................................... 3-50

Tabel Nr. 3-3.7-1 – Productie namol pe aglomerari ................................................................................. 3-81

Figură 3.2.1-1 Evolutia ratelor de crestere PIB la nivel national, regional si judetean ............................. 3-11

Figură 3.2.3-1 Rata anuala a inflatiei, 2000-2043 .................................................................................... 3-14

Figură 3.2.4-1 Rata somajului in perioada 2009 - 2043 ........................................................................... 3-16

Figură 3.3.2-1 Istoric si prognoza privind populatia Romaniei in perioada 2000 – 2043 ......................... 3-20

Figură 3.3.2-2 Evolutia popuatiei in jud. Suceava, 2013 - 2043............................................................... 3-22

Figură 3.3.2-3 Evolutia ponderii populatiei in mediul urban si rural ......................................................... 3-23

Figură 3.3.2-4 Evolutia populatiei in mediul urban si rural in judetul Suceava, 2001-2045 ..................... 3-23



3 PROIECTII

3.1 SUMAR

Urmatoarele paragrafe reprezinta o scurta descriere a continutului acestui capitol si a surselor de date

utilizate pentru indicatorii prezentati. Prezentul capitol are doua parti principale, prezentate in comparatie:

profilul socio-economic al Romaniei pentru componenta macro-economica si profilul socio-economic al

judetului Suceava. Indicatorii relevanti macro si socio economici sunt prezentati atat la nivelul istoric

(valori inregistrate in perioada 2008 – 2012) cat si la nivelul previzionat pentru orizontul 2013 – 2043.

Aceste previziuni servesc ca baza pentru determinarea nivelului de investitii pe termen lung in sectorul de

apa din judet si a capacitatii potentiale de contributie a consumatorilor rezidentiali, industriali si

institutionali, prezentata ulterior in Capitolele 8 si 9.

Informatiile si datele necesare (conform liniilor directoare puse la dispozitie de catre Ministerul Mediului si

Schimbarilor Climatice), precum si indicatorii utilizati in vederea evaluarii profilelor, au fost derivate cu

ajutorul unor tabele si cifre obtinute dintr-un numar de surse, dupa cum urmeaza:

Profilul socio-economic al Romaniei a fost elaborat pe baza informatiilor obtinute de la Institutul

National de Statistica din Romania (anuarele statistice, proiectii ale principalilor indicatori

macroeconomici, proiectarea populatiei Romaniei pana in anul 2050), Comisia Nationala de

Prognoza (Prognoza pe termen mediu si in profil teritorial 2014 - 2017, etc.), Prognoza

Europeana pentru Primavara 2013, precum si alte surse recunoscute. Totodata s-a tinut cont de:

Ghidul Analizei Cost – Beneficiu al proiectelor de investitii (versiunea decembrie 2008), ce

stabileste cadrul general metodologic pentru a realiza ACB in contextul finantarii CE si de

Documentul de Lucru nr. 4 „ Indrumar pentru Metodologia realizarii Analizei Cost Beneficiu”

(versiunea August 2006), ce stabileste regulile de lucru pentru promovarea consecventei in

realizarea ACB pentru aplicatiile CF si ERDF.

Profilul socio-economic al judetului Suceava a fost elaborat in principal pe baza informatiilor

obtinute de la Institutul National de Statistica din Romania (proiectiile privind populatia Romaniei

pana in anul 2050), de la Consiliul Judetean Suceava, din Planul National de Dezvoltare intocmit

de catre Agentia pentru Dezvoltare Regionala pentru Regiunea Nord - Est, Comisia Nationala de

Prognoza (Prognoza pe termen mediu si in profil teritorial 2013 – 2016).

Obiective generale si specifice

Indicatorii specifici care vor fi utilizati (in vederea compararii cu cifrele nationale si regionale) sunt prezentati succinct in continuare:

1. Parametri demografici: populatie, forta de munca, numar de locuri de munca, rata somajului, evolutia veniturilor;

2. Evolutia economica la nivel national / regional / judetean: evolutia PIB, investitii straine directe, inflatie, situatia contului curent, rata exporturilor si a importurilor, curs de schimb.

3. Proiectii ale veniturilor pe gospodarie: venituri medii in zonele urbane / rurale, surse de venituri, structura cheltuielilor / veniturilor pe gospodarie, cheltuieli pentru servicii, la nivelul gospodariilor.

4. Rata de ocupare a fortei de munca. In ultimele doua decenii, situatia Romaniei s-a caracterizat printr-o dezvoltare regionala, cu tendinte de crestere si expansiune concentrate in zona Bucurestiului (unde PIB/locuitor depaseste media UE), in jurul oraselor mari din provincie, amplasate in vestul si centrul tarii, precum si in orasele portuare. Prin comparatie cu acestea, situatia zonelor de nord - est si sud – vest a tarii a stat mult mai prost. Economia a inregistrat 7 ani de crestere si majoritatea echilibrelor macro-economice au nivele apropiate sau asemanatoare parametrilor pentru statele UE 27.



3.2 TENDINTE SI PROGNOZE MACRO – ECONOMICE

Acest sub-capitol se refera la perspectivele de dezvoltare la nivel national, regional si judetean, trasand

perspectivele macro-economice pe termen mediu si perspectivele pe termen lung, pentru o perioada de

30 de ani, dupa anul 2012. Aceste date de baza, colectate deja si prezentate succint in capitolele

urmatoare, furnizeaza suficiente informatii pentru a se propune / analiza varianta „cea mai probabila” a

variabilelor economice cheie (cum ar fi: PIB, rata inflatie si cursul de schimb), si, in continuare, pentru a

se prezenta indicatorii specifici utilizati in contextul analizei de suportabilitate (mai exact, venituri si

cheltuieli la nivel de gospodarie).

Obiectivul acestui sub-capitol este acela de a stabili prezumtiile de la care se va porni in prognozarea

indicatorilor macro - economici pentru judetul Suceava, pe termen mediu si lung:

Anii de referinta pentru predictiile la nivel de judet se bazeaza in mare parte pe seria de date

disponibile pentru anii 2008 - 2012.

Ratele anuale, pe termen scurt si mediu (2013-2017), precum si predictiile pe termen lung (2018-

2043) vor fi stabilite pe baza celei mai recente prognoze macro-economice publicate de Comisia

Nationala pentru Prognoza, si de Uniunea Europeana.

Scenariul la nivel de judet va trebui sa fie in concordanta cu prognozele nationale: pe termen

scurt si mediu, estimarile privind produsul intern brut si populatia au ramas mai mult sau mai putin

apropiate de predictiile cele mai recente, in timp ce, pentru previziunile pe termen lung,

Consultantul a decis sa selecteze un scenariu optimist (ambele prognoze fiind ajustate cu raportul

la nivel local / national), pe baza unor repere generale, dupa cum urmeaza:

- Este de asteptat ca cresterea PIB sa se situeze aproape de nivelul national, datorita

potentialului identificat ca parte a analizei economice si sociale.

- Conform asteptarilor Consultantului cu privire la PIB/cap de locuitor, acesta se va

alinia tendintelor inregistrate la nivel national.

Prezentare succinta a evaluarii macro – economice din cadrul cap. 2.5 :

In vederea asigurarii coerentei previziunilor macro-economice din acest capitol se impune utilizarea ca

baza de pornire a seturilor de date prezentate in cadrul capitolului 2.5 „Evaluarea Socio – economica”.

Concluziile acestei evaluari sunt urmatoarele:

Profilul socio – economic al Romaniei:

o Populatia Romaniei:

In ultimul deceniu, Romania a inregistrat doua fenomene majore, respectiv migratia si

mobilitatea fortei de munca;

Din punct de vedere regional, sursele de migratie sunt Regiunile Nord-Est, Sud-Est,

Sud, Sud-Vest si Nord-Vest, in timp ce Regiunile Vest, Centru si Bucuresti-Ilfov sunt

destinatii ale acestui flux. Acest fapt se coreleaza cu tiparele neoficiale de migratie

internationala, dat fiind ca regiunile care pierd populatie sunt aceleasi (Nord-Est, Sud-

Est, Sud si Sud-Vest) ;

Toate regiunile continua sa inregistreze un flux net de migranti spre zonele rurale, in

scop de agricultura de subzistenta, ceea ce este o tendinta deosebit de ingrijoratoare,

daca ne gandim la faptul ca Romania are deja o parte mare a fortei de munca

ocupate in agricultura si productivitatea este foarte scazuta in acest sector.

La inceputul anului 2012, populatia rurala a Romaniei era de 9,255,955 locuitori,

reprezentand 46% din totalul populatiei, ceea ce constituie unul dintre cele mai

ridicate niveluri din Europa. Aproape 60% din populatia de peste 60 de ani traieste in



mediul rural, iar in zonele rurale locuitorii in varsta reprezinta peste 24%.

o Cresterea economica la nivel national:

In ultimii ani, economia Romaniei a prezentat o descrestere economica puternica, ca

urmare a crizei financiare care a afectat majoritatea tarilor.

Cresterea reala a PIB-ului din Romania in ultimii 6-7 ani este mai mare decat in toare

celelalte tari est-europene comparabile;

PIB-ul real a crescut cu 7,3% in 2008, urmat de o cadere puternica de 6,6% in 2009,

si de scadere ulterioara de 1,1% in 2010. In anl 2011 s-a inregistrat o crestere a PIB-

ului in termeni reali de 2,2% iar pentru 2012 s-a inregistrat o crestere de doar 0,6%.

PIB/locuitor a crescut de la an la an, pe un trend puternic si pozitiv, dar nivelurile sunt

inca scazute, comparativ cu alte tari est-europene si reprezentand 40% din media UE

27.

In termeni reali, atat industria, cat si agricultura, s-au contractat, in timp ce sectorul de

servicii a crescut considerabil.

Se inregistreaza un nivel scazut pentru "alte servicii", prin comparatie cu alte tari din

Europa de Est, reprezentand 54% din media statelor UE 27 (administratie publica,

sanatate, asigurari, educatie, etc.)

o Inflatia si cursul de schimb:

Din anul 2005, rata inflatiei se mentine sub 10% si este in scadere; Dupa ce in anul

1997, in urma ultimei etape de liberalizari a preturilor, rata inflatiei a atins 1514,%,

incepand cu anul 2000, Romania a consemnat un proces sustinut de dezinflatie,

ritmul de crestere a preturilor de consum reducandu-se de la 40.7% in 2000 la 14.1%

in 2003, 9.3% in 2004 si in scadere la 4.9% in 2006, 5.79% in 2011 respectiv 3.98%

in 2013.

Cursul de schimb EURO/RON are o stabilitate relativa: rata anuala in ultimii 5 ani se

incadreaza in 3,34 – 4,05 RON pentru 1 EURO.

o Ocuparea si castigurile salariale:

Romania are o perspectiva pozitiva a fortei de munca, pe baza statisticilor populatiei

active economic: 8,7 milioane de oameni in 2012, si o rata a somajului de 5,4% in

anul 2012 ;

Populatia ocupata in 2012 a reprezentat 61.1% din totalul populatiei in varsta de

munca, la acelasi nivel inregistrat in 2006 si 2009 si in scadere fata de 2008, cand

procentul a fost de 63.6%.

Pe ramuri ale economiei nationale, agricultura detine cel mai mare procent al

populatiei ocupate (28%), situatie inregistrata si in anul 2008 dar in scadere fata de

valoarea inregistrata in 2008 de 41%. Pe locurile doi si trei se situeaza industria si

comertul (22% respective 13%).

Din punctul de vedere al zonei, din cauza fluxurilor migratoare, rata de ocupare a

fortei de munca este mai mare in mediul urban decat in cel rural.

Rata Somajului a scazut gradual de la 10.5% in 2000 la 5.6% in 2012.



O comparatie intre celelalte regiuni de dezvoltare arata ca in 2012 cele mai scazute

rate ale somajului au fost inregistrate in nord-vest (4.4%) si vest (3,9%), in timp ce

sud-vest Oltenia a avut cea mai ridicata rata a somajului (8.2%).

o Caracteristicile veniturilor si cheltuielilor populatiei:

Salariul este cea mai importanta categorie de venit, avand cota cea mai mare din

venitul total al gospodariilor (50,1%) si 68,8% din veniturile banesti - la nivelul anului

2012;

Intre mediul urban si mediul rural diferentele sunt notabile. Venitul total mediu pentru

o gospodarie din mediul rural reprezinta 88,3% din venitul inregistrat de o gospodarie

in mediul urban.

Sursa principala de formare a veniturilor la nivel de gospodarie a fost venitul banesc

(82,4%)- la nivelul anului 2012.

La nivelul anului 2012, ponderea veniturilor banesti pe o persoana in total venituri a

fost de 82,4%, inregistrandu-se diferente semnificative in mediul urban si rural : 92%

in mediul urban fata de 67% in rural. In mediul rural veniturile in natura reprezinta in

continuare o sursa semnificativa de venit, ele reprezentand 33% din veniturile totale

medii pe o persoana.

Cheltuielile la nivel de gospodarie pentru consumul alimentar au reprezentat 36% din

total, pentru consumul nealimentar s-au cheltuit 35%, iar pentru servicii sunt alocate

29% (la nivelul anului 2012);

Cheltuielile banesti la nivel de gospodarie au reprezentat in anul 2012, 82.7% din

totalul cheltuielilor unei gospodarii, iar contravaloarea consumului din resurse proprii

a fost 17.3% din total cheltuieli.

Diferentele intre mediul urban si mediul rural se mentin si la nivelul cheltuielilor pe

gospodarie. In 2012, o gospodarie din mediul urban a cheltuit cu 17,3% mai mult

decat o gospodarie din mediul rural. Procentul cheltuielilor banesti din totalul

cheltuielilor unei gospodarii a fost de 93% in mediul urban si 66% in mediul rural ceea

ce ilustreaza dependenta gospodariilor din mediul rural de consumul din resurse

proprii.

Analiza comparativa a structurii cheltuielilor pe persoana din mediul urban si rural

inregistrate la nivelul anului 2012, reflecta diferente notabile in special in ceea ce

privesc cheltuilile pentru consum (68% in urban fata de 52% in rural), consumul din

resurse proprii (7% in urban fata de 34% in rural), impozite, contributii si taxe (21% in

urban fata de 9% in rural).

o Inegalitatea veniturilor:

Raportul dintre venitul mediu pe gospodarie din prima decila si cel din ultima decila

este 1:3,8;

Cea mai importanta contributie la inegalitatea veniturilor populatiei este data de

diferentele dintre veniturile salariale: in medie, de 55 de ori mai mari (3.345,7 lei lunar

pe familie in D10, comparativ cu 64,04 lei lunar in D1).

Raportul dintre cheltuiala medie a gospodariilor din prima decila si cea din ultima

decila este de 1:4,66 ;



Cea mai importanta contributie la inegalitatea cheltuielilor pe decile este data de

diferentele dintre cheltuielile banesti: in medie, de 7 ori mai mari (3.074,77 lei lunar pe

gospodarie din D10, comparativ cu 456,61 lei lunar in D1) ;

Starea precara a celor mai sarace gospodarii ale Romaniei.

Profilul socio – economic al judetului Suceava:

o Populatia la nivel Regional si judetean:

In ultimii zece ani, populatia din judetul Suceava a intrat in declin cu 1,07% pe an

(trend similar cu cel inregistrat la nivel de Regiune Nord-Est dar peste tendinta de la

nivel national), ceea ce a condus la o densitate a populatiei de 74,2 loc/km2 (79,9

loc/km2 la nivel national si 89,6 loc/km

2 la nivelul Regiunii Nord Est).

Cauza scaderii accentuate a populatiei in Regiune si judet intre anii 1990 si 2007 este

migratia externa si interna in primii ani ai tranzitiei, care a cunoscut in 1990 cifre

record. Rata natalitatii prezinta o scadere importanta dupa momentul 1990 si se

mentine pe un trend descendent, valoarea minima inregistrandu-se la nivelul jud

Suceava in anul 2012 (11.1 ‰), fiind totusi superioara minimului atins la nivel national

si regional in anul 2012, de 9,2 ‰ respectiv 9,8 ‰.

Rata mortalitatii inregistrata plaseaza judetul Suceava intre judetele tarii cu o

mortalitate relativ scazute (10,6 decese la 1000 locuitori), situandu-se sub media

mortalitatii pe tara, care este de 11,8 decese la 1000 locuitori. Comparativ cu rata

natalitatii, se observa nivelul mai scazut al ratei mortalitatii, pe tot orizontul analizat

1990 - 2011, diferenta fiind mult mai accentuata la inceputul perioadei, urmand ca

spre final aceasta diferenta sa se micosreze foarte mult. Astfel, rata natalitatii

depaseste rata mortalitatii cu 77% in 1900, aceasta scazand treptat pana in 2011

cand atinge 4,5%.

In ceea ce priveste gradul de urbanizare, regiunea Nord-Est, cu 41,6%, se situeaza

pe penultimul loc, sub media nationala de 54,0% iar judetul Suceava atingea un nivel

moderat de 41,3%

In judetul Suceava, fata de recensamantul din 2002, ponderea populatiei stabile din

mediul urban a crescut cu 8% in detrimentul mediului rural.

o Cresterea economica in judetul Suceava:

Conditiile geografice si istorice au determinat o serioasa ramanere in urma, din punct

de vedere socio-economic, a regiunii Nord-Est si a jud. Suceava

In ceea ce priveste contributia la formarea PIB national regiunea Nord-Est ocupa

locul trei (dupa Bucuresti Ilfov si Regiunile Sud si Centru) contribuind in anul 2012 cu

11% la formarea PIB national. Totusi, judetul Suceava nu este unul din judetele

dezvoltate ale tarii, contribuind cu doar 2.7% la formarea PIB national;

Regiunea Nord-Est are cel mai scazut PIB pe locuitor din Romania, judetul Suceava

situandu-se printre ultimele locuri la nivel national (locul 35) ;

Ratele de crestere economica a regiunii si judetului au depasit in anul 2011 de rata

inregistrata la nivel national, in anul 2012 rata de crestere a PIB-lui judetean (9%)

depaseste in medie cu 47% cresterile de la nivel national si regional. Cu toate

acestea, cresterea economica regionala si judeteana ramane inferioara cresterilor

inregistrate la nivel national si regional.



PIB-ul/cap de locuitor in regiunea Nord-Est a crescut in mod moderat incepand cu

2010 (14.995 lei), pana la 17.270 lei in 2012, situandu-se pe ultimul loc in Romania,

reprezentand doar 62% din PIB-ul national.

PIB-ul/cap de locuitor in judetul Suceava a crescut de la an la an, avand o tendinta

pozitiva, dupa cum urmeaza: in 2008 a atins un nivel de13.807 lei/locuitor, in 2010 de

14.066 lei/locuitor si in 2012 de 16.412 lei/locuitor (60% din nivelul national).

o Ocuparea si castigurile salariale in jud. Suceava:

In regiunea Nord-Est, la nivelul anului 2012, populatia ocupata civila numara1.165

mii persoane, rata de ocupare (50,8%) fiind mai mica decat cea la nivel national de

61,1% si judetean (52,5%) ;

Judetul Suceava ocupa locul trei in cadrul judetelor Regiunii Nord-Est, inregistrand o

rata de ocupare de 52,5% in anul 2012, tendinta inregistrata in ultimii 12 ani fiind

descrescatoare: 66.6% in anul 2000 fata de 52,5% in anul 2012).

La nivelul judetului Suceava, distributia populatiei ocupate civile pe principalele

ramuri ale economiei nationale evidentiaza o pondere importanta in domeniul

agriculturii, vanatoare si silvicultura (44%), urmata de industrie (16%),industria

prelucratoare (14%) si comert (11%);

Incepand cu anul 2002, ratele de ocupare a fortei de munca la nivel judetean se

situeaza sub cele inregistrate la nivel national insa peste cele de la nivel regional;

Exceptand anul 2009, in ultimii 8 ani (2005 – 2012), rata somajului in jud. Suceava a

fost inferioara mediei inregistrata atat la nivel national cat si regional. Rata somajului

a fost in scadere pana in 2011 (4,9%), crescand in 2012 pana aproape de rata de la

nivel national (5,5%);

Castigul salarial nominal mediu net lunar la nivelul judetului Suceava a crescut in

termeni nominali in perioada 2008 – 2012 cu aprox. 1,3% pe an, in anul 2012

inregistrand o crestere cu 1,1% fata de anul anterior. Oricum, cresterea inregistrata

in perioada 2008 – 2012 este inferioara ratei inflatiei, neasigurand astfel cresteri reale

pozitive ale indicatorului.

In pofida acestei cresteri, salariile din jud. Suceava sunt inca mici, cu 7% sub nivelul

regiunii Nord-Est si cu 24% sub cel national.

o Caracteristicile veniturilor si cheltuielilor populatiei:

In perioada 2008 – 2011, veniturile medii lunare pe gospodarie inregistrate la nivelul

regional sunt sistematic sub veniturile la nivel national, in medie cu 10% pe an,

decalajul diminuandu-se la nivelul anului 2012 cand atinge 9%.

Principala sursa de formare a veniturilor pe gospodarii la nivel regional este

reprezentata, ca si la nivel national, de veniturile banesti : 76,6% la nivel regional

comparativ cu 82,4% la nivel national. Ca si la nivel national, salariul reprezinta cea

mai importanta categorie de venituri, reprezentand 50% din veniturile banesti (fata de

60,8% la nivel national).

La nivel Regional, cheltuielile medii lunare pe gospodarie in termeni nominali

inregistrate in anul 2012 au fost in crestere cu 3% fata de anul anterior, fiind in mod

sistematic sub media inregistrata la nivel national, in anul 2012 inregistrand un

decalaj de -5% fata de media nationala.



La nivelul anului 2012, ponderea cheltuielilor banesti in total cheltuieli este de 77%

fiind inferioara mediei de 82, 7% inregistrata la nivel national.

Structura cheltuielilor totale ale gospodariilor in Regiunea Nord Est pastreaza in

general aceleasi proportii fata de valorile inregistrate la nivel national, cea mai mare

diferenta fiind inregistrata la Contravaloarea consumului din resurse proprii: 23% fata

de media nationala de 17%.

3.2.1 Produsul Intern Brut – previziuni pe termen mediu si lung

In perioada 2000 – 2003, Romania a inregistrat o crestere economica sustinuta, rata reala de crestere a

PIB crescand de la 2,4% la 5,2%; in perioada 2004 - 2005, rata reala de crestere a PIB a fost de aprox.

4%, nivel determinat de consecintele negative ale inundatiilor asupra agriculturii, pentru ca din anul 2006

pana in 2008, sa atinga nivelul de aprox 7% p.a. ca urmare a accelerarii nivelului investitiilor si a

consumului intern. In perioada 2001 – 2008 economia romaneasca a inregistrat una din cele mai rapide

reate de crestere din UE (in medie 6,3% pe an).

Anul 2009 marcheaza varful crizei economice, resimtite acut si in Romania, rata PIB scazand pana la -

6,6% in 2009, -1,1% in 2010. Incepand cu anul 2011, PIB inregistreaza o cresterea reala pozitiva de

2,3%, dar mai redusa in anul 2012 (0,6%) sub impactul unei secete severe care a afectat productia

Agricola, precum si al crizei din zona euro. In anul 2013 s-a inregistrat o crestere semnificativa de 3,5%.

Cu toate acestea, Româniainca se afla cu mult in urma majoritații țarilor europene din punct de vedere al

dezvoltarii economice. PIB‐ul pe cap de locuitor dupa standardul puterii de cumparare (SPC) era aproape

jumatate din media UE 27in anul 2012 și doar aproximativ 70 % din PIB‐ul mediu pe cap de locuitor din

noile state membre UE.

Rata de crestere a PIB va fi declansata de cererea interna, de investitiile in sectorul privat si in special in

sectorul de infrastructura, atat pe baza investitiilor straine, cat si pe baza gradului de absorbtie a fondurilor

structurale oferite de Uniunea Europeana. Cu toate acestea, perspectiva pe termen scurt trebuie adoptata

cu precautie, avand in vedere ca ar putea implica un risc de supraincalzire economica, datorita urmatoarei

perechi de elemente: evolutie rapida si politici salariale, care va genera o cerere menajera ridicata, cu

urmatoarele doua influente majore: importurile vor depasi exporturile, exporturile nete vor inregistra o

tendinta de scadere, iar procesul de inflatie va fi in crestere.

Perspectivele de crestere sunt determinate de pe de o parte de accelerarea cresterii cererii interne ca

urmare cresterii puternice a salariului real, a expansiunii pietei de credite si a gradului de ocupare a fortei

de munca, si, pe de alta parte, de cresterea investitiilor guvernamentale si private. In acest orizont de

timp, se preconizeaza un nivel ridicat al investitiilor publice determinate de necesitatea satisfacerii

obligatiilor asumate de Romania prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeana si, totodata, de

necesitatea asigurarii unei infrastructuri de baza care sa atraga investitorii privati.

Conditiile geografice si istorice au determinat o serioasa ramanere in urma, din punct de vedere socio -

economic, a Regiunii Nord-Est. Caracteristica economica a anilor '60 era preponderenta agrara si nivelul

de trai foarte scazut. In perioada 1965 -1985, s-a efectuat o industrializare fortata in regiune, in scopul

redresarii situatiei economice prin achizitionarea de capacitati de productie de conceptie moderne la

nivelul tarilor dezvoltate, fapt ce a determinat crearea unei culturi industriale, calificarea fortei de munca si

formarea unui numar mare de specialisti. Totusi, dezvoltarea industriala a fost mult prea diversificata si nu

a tinut cont de conditiile specifice si de resursele naturale, energetice si de mediu existente in regiune.

Perioada 1998-1999 a fost marcata de maxima recesiune atat la nivel national cat si regional. S–au facut

simtite efectele liberalizarii cursului de schimb valutar, cat si a programelor de restructurare in

intreprinderile cu pierderi incepute pe parcursul anului 1997.



Regiunea Nord - Est a asigurat aproximativ 11% din PIB-ul naţional, ocupand locul trei dupa Bucuresti –

Ilfov si Regiunile Sud si Centru in ceea ce priveste contributia la formarea PIB national, conform datelor

oficiale, neschimbatin ultimii 6 ani, datorită creşterii economice puţin sub nivelul naţional.

În 2012, judeţul Suceava a avut 18% din PIB-ul regional (respectiv 2% din PIB-ul national),in valoare de

11.632 milioane lei (preţuri curente).

FFiigguurrăă 33..22..11--11 EEvvoolluuttiiaa rraatteelloorr ddee ccrreesstteerree PPIIBB llaa nniivveell nnaattiioonnaall,, rreeggiioonnaall ssii jjuuddeetteeaann

Pentru anul 2013 Comisiei Nationale de Prognoza a publicat o valoare inregistrata a cresterii PIB de

3,5%.

Estimarile Comisiei Nationale de Prognoza pentru anul 2014 situeaza rata de crestere PIB la nivelul

Romaniei la 2,3%, urmand ca ulterior sa aiba o evolutie crescatoare, atingand in anul 2016 o valoare de

3% iar in 2017, 3,3%..

Pentru orizontul 2018 – 2043, Consultantul a tinut cont de indicatiile din Anexa 3 din „Ghid Analiza Cost

Beneficiu pentru proiectele de apa si apa uzate finantate din Fondul de Coeziune si FEDR” (decembrie

2008) – Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, cu asistenta JASPERS’.

TTaabbeell 33..22..11--11 RRaattee mmeeddiiii rreeaallee ddee ccrreesstteerree PPIIBB ((vvaalloorrii iinnrreeggiissttrraattee))::

Crestere reala (%) 2008 2009 2010 2011 2012

PIB Romania 7.3% -6.6% -1.1% 2.3% 0.6%

PIB Regiune Nord Est 3.6% -5.1% -3.2% 4.1% 1.1%

PIB Suceava -3.9% -1.1% -6.4% 3.2% 3.8%

Sursa: Comisia Nationala de Prognoza

TTaabbeell 33..22..11--22 RRaattee mmeeddiiii rreeaallee ddee ccrreesstteerree PPIIBB ((vvaalloorrii eessttiimmaattee))::

Crestere reala (%) 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 - 2043

PIB Romania 3.5% 2.3% 2.5% 3.0% 3.3% 3.8% 4.0% 4.4% 4.4%

PIB Regiune Nord Est

1.6% 2.0% 2.4% 3.0% 3.3% 3.8% 4.0% 4.4% 4.4%

-5%

0%

5%

10%

2009 2010 2011 2012-3%

5%6%

5.5%

-1.12%2%

8%6.0%

3%

-1%

7%9%

Evolutia ratelor nominale de crestere PIB la nivel national, regional

si judetean

rata de crestere PIB Romania

rata de crestere PIB Reg NE

rata de crestere PIB Suceava



PIB Suceava 2.8% 1.9% 2.3% 3.0% 3.3% 3.5% 3.7% 3.7% 3.7%

Sursa: Comisia Nationala de Prognoza, Anexa 3 din „Ghid Analiza Cost Beneficiu pentru proiectele de

apa si apa uzate finantate din Fondul de Coeziune si FEDR”

3.2.2 Investitii straine

Romania va ramane o locatie atractiva pentru investitori si investitiile straine, ocupand locul 26 la nivel

global si 5 la nivel regional (conform clasamentului realizat de EIU), principalii factori determinanti fiind

marimea mare a pietei interne si rolul potential de centru regional. Desi nivelul relativ scazut al salariilor

nu va mai reprezenta un punct forte, cresterea productivitatii muncii, introducerea ratei unice de

impozitare si reducerea progresiva a contributiilor la asigurarile sociale platite de angajatori au contribuit

la atragerea de investitori.

Cresterea investitiilor in capital fix s-a accelerat de la -28,1% in 2009 la 7,3% in 2011, ramanand unul din

principalii factori de crestere in 2011 si pe parcursul perioadei de analiza, ca urmare a modernizarii

sectorului industrial si al seviciilor si al atragerii unor fluxuri sporite de investitii directe. Expansiunea

investitiilor este determinata de necesarul de investitii in sectorul infrastructurii – autostrazi, drumuri,

sisteme de alimentare cu apa, canalizare si epurare ape uzate, producerii si distributiei de energie

electrica, in sectorul hotelier, al vanzarii cu amanuntul prin extinderea retelei de centre de cumparaturi.

Valoarea exporturilor realizate de firmele din Regiunea Nord Est reprezinta doar o mica parte din valoarea

nationala, nedepasind in perioada analizata 4.63% din total exporturi ale tarii.

Desi in anul 2011 s-au resimtit in continuare efectele crizei economice atat in regiune cat si in intreaga

Uniune Europeana, valoarea exporturilor inregistrate in toate judetele din regiunea Nord Est este mai

mare fata de anul 2008.

Din punct de vedere al investitiilor straine directe (ISD) si al distributiilor acestora in teritoriu, regiunile mai

puțin dezvoltate ale României au obținut,până în prezent, numai 38,3 % din totalul ISD.

In perioada 2003‐2011, trei regiuni, Sud Muntenia, Vest și București‐Ilfov, au inregistrat o creștere a

volumului de ISD, în timp ce patru regiuni, și anume Nord‐Est, Nord‐Vest, Sud‐Est și Centru, au

înregistrat o scădere semnificativa in 2009. Declinul a continuat în două regiuni, Sud‐Vest și Sud‐Est,

între 2009 și 2011. Dintre cele 8 regiuni, regiunea Nord‐Est este cea mai puțin atractivă pentru investitori,

in timp ce regiunea Sud‐Vest are potențialul de a atrage cel mai mare volum de investiții străine. Ca

pondere in total investitii pe Romania, regiunea Nord Est se situeaza in mod constant pe ultimul loc,

nedepasind valoarea de 2.9%.

Oportunitatea pentru investiții de tip greenfield a fost o atracție pentru unii investitori și astfel de investiții

au avut un impact semnificativ asupra competitivității, prin construirea unor noi instalații și prin aducerea

de know‐how și de noi tehnologii și crearea de noi locuri de muncă. Din punct de vedere al distribuției în

teritoriu, majoritatea ISD în întreprinderi de tip greenfield au fost în regiunea București‐Ilfov (60,5 %),

urmată de regiunea Centru (11,0 %), de regiunea Vest (9,3 %) și de regiunea Sud Muntenia (6,3 %).

Nivelul diferit de atractivitate a regiunilor din România pentru ISD reflecta proximitatea lor relativa fata de

pietele europene, transportul slab dezvoltat si infrastructura de baza insuficienta, agravata de un mediu

de afaceri obstructiv si o lipsă de antreprenoriat in sectorul privat.

Comisia Nationala de Prognoza estimeaza ca rata de crestere a exportului de bunuri se va mentine in

intervalul 1 – 6,3% in perioada 2013 – 2016, in timp ce rata de crestere a importului de bunuri (FOB) va

creste treptat de la 2,8% in 2013 la 6.6% in 2016. Totusi, aprecierea leului, cresterea modesta a cererii in

Uniunea Europeana si competitia puternica a altor state precum China si India vor face dificila mentinerea

unor rate de crestere a exportului la nivele peste 7 – 8% p.a. in intervalul 2013 – 2016, conform

estimarilor EIU.



3.2.3 Inflatia si cursul de schimb - previziuni pe termen mediu si lung

In 2007, rata anuala a inflatiei masurata cu ajutorul indicelui pretului de consum (IPC) s-a situat in jurul

unei medii de 4,84%. Mai mult chiar, merita mentionat faptul ca inflatia din Romania nu se mai incadreaza

printre cele mai ridicate din cadrul statelor membre UE de data recenta. In luna decembrie 2007, Romania

s-a plasat pe locul cinci din punct de vedere al ratei de inflatie, inaintea Bulgariei, Estoniei, Letoniei,

Lituaniei si Ungariei.

Datorita punctelor slabe la nivel macroeconomic – deficitul de cont curent in crestere, ponderea mare a

finantarii cu ajutorul creditelor, crestere antrenata de consum mai degraba decat de exporturi – Banca

Nationala a Romaniei a intervenit pentru a contracara aceste tendinte, consolidand politicile monetare si

majorand rata dobanzii de politica monetara de doua ori, in Octombrie 2007 si in ianuarie 2008, cu cate o

jumatate de punct procentual de fiecare data, pana la 8 procente. Cu toate acestea, principala provocare

a bancii centrale din punct de vedere al politicii monetare a fost reprezentata de respectarea stricta a tintei

de inflatie, instrument de importanta majora in reinitierea si mentinerea dezinflatiei pe o traiectorie in

concordanta cu obiectivele pe termen mediu.

Dupa anul 2008 Romania a cunosc un usor proces de dezinflatare, ritmul de crestere a preturilor de

consum reducandu-se de la 7,85% in 2008 la 5,79% in 2011, 3,33% in 2012 si 3,98% in 2013.

Atat Comisia Nationala de Prognoza estimeaza o scadere graduala a ratei anuale a inflatiei de la 3,98%

din 2013 la 2.3% in 2017. Desi valorile prognozate pentru orizontul de timp 2014 – 2017 de cele doua

institutii difera, in sensul ca rata anuala a inflatiei estimata de Comisia Nationala de Prognoza este

superioara celei estimate de Economist Intelligence Unit, se observa continuarea procesului

dezinflationist.

Pentru orizontul 2017 – 2042, Consultantul a tinut cont de indicatiile din Anexa 3 din „Ghid Analiza Cost

Beneficiu pentru proiectele de apa si apa uzate finantate din Fondul de Coeziune si FEDR” (decembrie

2008) – Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, cu asistenta JASPERS’. Astfel, pentru restul orizontului

de timp analizat, se estimeaza ca rata anuala a inflatiei se va reduce si se va mentine in jurul nivelului de

2% p.a.

TTaabbeell 33..22..33--11 RRaattaa aannuuaallaa aa iinnffllaattiieeii iinn ppeerriiooaaddaa 22000000 –– 22001133 ((vvaalloorrii iinnrreeggiissttrraattee))

Indicator U.M 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Rata anuala a

Inflatiei % p.a. 45.70 34.50 22.50 14.10 9.30 9.00 6.56

Indicator U.M 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Rata anuala a

Inflatiei % p.a. 4.84 7.85 5.59 6.09 5.79 3.33 3.98


TTaabbeell 33..22..33--22 RRaattaa aannuuaallaa aa iinnffllaattiieeii iinn ppeerriiooaaddaa 22001144 –– 22004433 ((vvaalloorrii eessttiimmaattee ddee CCoonnssuullttaanntt))

Indicator U.M 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021-2043

Rata anuala a Inflatiei

% p.a.

2.4% 2.8% 2.5% 2.3% 2.0% 2.0% 2.0% 2.0%



Grafic, evolutia ratei anuale a inflatiei in orizontul 2000 – 2043 se prezinta astfel:



FFiigguurrăă 33..22..33--11 RRaattaa aannuuaallaa aa iinnffllaattiieeii,, 22000000--22004433

Previziunea ratei de schimb a a fost publicata de Comisia Nationala de Prognoza precum si in Anexa nr 3

la ghidul ACB “Ipoteze si sursa datelor pentru previziunile din ACB” pusa la dispozitie de catre Ministerul

Mediului.

TTaabbeell 33..22..33--33 RRaattaa ddee sscchhiimmbb RROONN // EEuurroo iinn ppeerriiooaaddaa 22000000 –– 22001133 ((vvaalloorrii iinnrreeggiissttrraattee))

An 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Rata de schimb RON / EURO

3.12 3.75 4.05 3.62 3.52 3.34 3.68 4.24 4.21 4.24 4.46 4.42


TTaabbeell 33..22..33--44 RRaattaa ddee sscchhiimmbb RROONN // EEuurroo iinn ppeerriiooaaddaa 22001144 –– 22004433 ((vvaalloorrii eessttiimmaattee ddee CCoonnssuullttaanntt))

An 2014 2015 2016 2017 2017 - 2042

Rata de schimb RON / EURO 4.45 4.40 4.40 4.37 4.00



3.2.4 Populatia ocupata, somaj si salarii

Populatia ocupata

In perioada 2013 – 2016, populatia activa in Romania este prognozata sa creasca in medie cu 0.5%

p.a.comparativ cu o scadere medie anuala a populatiei cu varsta de munca de 0.1% p.a. Intrarea pe piata

fortei de munca a generatiei 1980 va determina o rata de scadere mai mica a populatiei in varsta de

munca, care, combinata cu o usoara crestere a participarii pe piata fortei de munca, vor permite cresterea

fortei de munca.

Populatia ocupata in Romania a inregistrat un trend usor descendent in perioada 2009 – 2012, respectiv

scaderi de -3,4% pana la cresteri de 0,5%, de la 8.3 milioane persoane in 2009 la 8.1 milioane persoane

0.00%

5.00%

10.00%

15.00%

20.00%

25.00%

30.00%

35.00%

40.00%

45.00%

50.00%2

00

0

20

03

20

06

20

09

20

12

20

15

20

18

20

21

20

24

20

27

20

30

20

33

20

36

20

39

20

42

20

43





in 2012. Pentru orizontul de timp 2013 – 2016, se preconizeaza o crestere medie anuala a populatiei

ocupate de aprox. 0.7%.

Numarul mare al persoanelor care lucreaza peste hotare (estimata la 1 – 2 milioane persoane) creaza

lipsa de personal specializat in anumite domenii (precum sectorul constructiilor) si, pe masura ce

restrictiile privind migrantii din Romania sunt eliminate progresiv, exista incertitudini in ceea ce priveste

nivelul emigratiei viitoare catre alte state membre ale Uniunii Europene si numarul persoanelor care se

vor reintoarce in Romania.

Piata muncii din Romania se confrunta pe de o parte, cu o forta de munca dinamica in sectoarele

emergente, si, pe de alta parte, cu o mobilitate si productivitate scazute in sectoarele traditionale ale

economiei. La nivelul economiei nationale, se remarca o modificare a structurii pe sectoarele economiei

nationale, in sensul reducerii numarului populatiei angajate in agricultura si industrie in favoarea

serviciilor. Principalele sectoare care inregistreaza si vor continua sa indice o crestere a numarului de

salariati sunt comertul, telecomunicatiile, cercetarea si dezvoltarea, serviciile de intermediere financiara si

IT.

Din perspectiva ratei de ocupare a resurselor de munca, Regiunea Nord Est se situeaza pe ultimul loc in

ierarhia Regiunilor de Dezvoltare din Romania, inregistrand o rata de ocupare de 50,8%, inferioara ratei

inregistrate la nivel national de 61,1%. Judetul Suceava ocupa locul trei in cadrul Regiunii Nord Est,

inregistrand in 2012 o rata de ocupare de 52,5%, peste media la nivel regional (50,8%) si sub media

nationala de (61,1%).

Distributia populatiei ocupate civile la nivelul judetului Suceava evidentiaza o pondere importanta in

domeniul agriculturii, vanatoare si silvicultura (106,6%), urmata de industrie (38,3%), industria

prelucratoare (33,9%) si comert (27,2%), restul activitatilor detinand ponderi intre 2% - 10%. Totusi,

populatia ocupata in sectorul industrial (in special industria prelucratoare) a scazut semnificativ in

perioada 1992 - 2008, ca urmare a disponibilizarilor masive din sectorul industrial si orientarii populatiei

spre sectorul serviciilor.

Somajul

Regiunea Nord-Est se confrunta cu probleme deosebite in ceea ce priveste somajul. In ultimul deceniu al

sec. XX a avut loc o crestere continua a numarului de someri, concomitent cu accentuarea incapacitatii

de adaptare a societatilor cu capital majoritar de stat la cerintele economiei bazate pe cere si oferta.

In conditiile lipsei acute de fonduri pentru retehnologizare si investitii, multi manageri au optat pentru

cresterea productivitatii muncii prin disponibilizare de personal. Acest lucru a condus la situatia

mentionata anterior si care prezinta accente grave in special in zonele cu o slaba diversificare industriala

(jud. Botosani si Vaslui, zone monoindustriale).

Incepand cu anul 2008, criza economica si-a pus si ea amprenta asupra evolutiei pietei muncii. In

intervalul noiembrie 2008 – martie 2010 s-a inregistrat o crestere continua a ratei somajului atat in regiune

cat si in fiecare judet.

O comparatie intre celelalte regiuni de dezvoltare arata ca in 2012, exceptand regiunea Bucuresti – Ilfov,

Regiunea Nord-Est se afla pe locul trei in ceea ce priveste cea mai scazute rata a somajului (6%), in timp

ce sud-vest Oltenia a avut cea mai ridicata rata a somajului (8.4%).



FFiigguurrăă 33..22..44--11 RRaattaa ssoommaajjuulluuii iinn ppeerriiooaaddaa 22000099 -- 22004433

TTaabbeell 33..22..44--11 RRaattee mmeeddiiii aannuuaallee ddee ccrreesstteerree aa ppooppuullaattiieeii ooccuuppaattee cciivviillee ssii aa ssoommaajjuulluuii ((vvaalloorrii iinnrreeggiissttrraattee))

Rata de crestere anuala medii(%) 2008 2009 2010 2011 2012

Populatia ocupata civila Romania 1.6% -3.4% -3.1% 0.5% 1.4%

Populatia ocupata civila Regiunea Nord Est

0.4% -3.3% -3.6% 0.5% 2.1%

Populatia ocupata civila jud. Suceava

-0.2% -1.6% -3.6% 0.3% 1.6%

Rata somajului Romania 4.4% 7.8% 7.0% 5.2% 5.4%

Rata Somajului - Regiunea Nord Est 5.3% 8.6% 7.8% 5.8% 6.0%

Rata Somajului - jud. Suceava 4.3% 7.9% 7.3% 4.9% 5.5%


Exceptand anul 2009, in ultimii 8 ani (2005 – 2012), rata jomajului in jud. Suceava a fost inferioara mediei

inregistrata atat la nivel national cat si regional. In anul 2012 rata somajului judetean (5,5%) este

apropiata celei inregistrate la nivel national (5,4%).

TTaabbeell 33..22..44--22 RRaattee mmeeddiiii aannuuaallee ddee ccrreesstteerree aa ppooppuullaattiieeii ooccuuppaattee cciivviillee ssii aa ssoommaajjuulluuii ((vvaalloorrii eessttiimmaattee))

Rata de crestere anuala medii(%)

2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 - 2043

Populatia ocupata civila Romania

0.5% 0.5% 0.5% 0.5% 0.5% 0.5% 0.5% 0.6% 0.6%

Populatia ocupata civila

1.2% 0.4% 0.4% 0.4% 0.5% 0.5% 0.5% 0.6% 0.6%

6.9%

7.3%

7.4%7.0%6.9%6.8%

6.7%6.6%

6.5%

6.4%

6.2%

5.8%5.4%

5.0%4.5%

4.0%3.5%

0.0%

1.0%

2.0%

3.0%

4.0%

5.0%

6.0%

7.0%

8.0%

20

09

20

11

20

13

20

15

20

17

20

19

20

21

20

23

20

25

20

27

20

29

20

31

20

33

20

35

20

37

20

39

20

41

20

43

Rata somajului BIM

RatasomajuluiBIM



Rata de crestere anuala medii(%)

2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 - 2043

Regiunea Nord Est

Populatia ocupata civila

jud. Suceava 0.6% 0.8% 0.9% 1.0% 1.0% 1.0% 1.0% 1.0% 1.0%

Rata somajului Romania

5.65% 4.9% 4.8% 4.6% 4.5% 4.4% 4.4% 4.4% 4%

Rata Somajului - Regiunea Nord Est

5.6% 5.6% 5.4% 5.3% 5.3% 5.3% 5.2% 5.2% 5.0%

Rata Somajului - jud. Suceava

5.2% 5.2% 5.1% 5.0% 4.9% 4.9% 4.8% 4.8% 4.6%



3.3 PROIECTII DEMOGRAFICE LA NIVEL NATIONAL SI LOCAL

3.3.1 Prezentare succinta a evaluarii demografice

In vederea asigurarii coerentei previziunilor demografice din acest capitol se impune utilizarea ca baza de

pornire a seturilor de date referitoare la populatie prezentate in cadrul capitolului 2.5 „Evaluarea Socio –

economica”. Concluziile acestei evaluari sunt urmatoarele:

Populatia Romaniei:

o Potrivit datelor afisate de Comisia Centrala pentru Recensamant, populatia stabila totaliza in

octombrie 2011, 20.121.641 de locuitori. La recensamantul anterior, din 2002, populatia

numara 21.680.974 de persoane, ceea ce inseamna o scadere accelerate de 7,2% in doar

zece ani.

o In ultimul deceniu, Romania a inregistrat doua fenomene majore, respectiv migratia si

mobilitatea fortei de munca;

o Din punct de vedere regional, sursele de migratie sunt Regiunile Nord-Est, Sud-Est, Sud,

Sud-Vest si Nord-Vest, in timp ce Regiunile Vest, Centru si Bucuresti-Ilfov sunt destinatii ale

acestui flux. Acest fapt se coreleaza cu tiparele neoficiale de migratie internationala, dat fiind

ca regiunile care pierd populatie sunt aceleasi (Nord-Est, Sud-Est, Sud si Sud-Vest) ;

o Toate regiunile continua sa inregistreze un flux net de migranti spre zonele rurale, in scop de

agricultura de subzistenta, ceea ce este o tendinta deosebit de ingrijoratoare, daca ne gandim

la faptul ca Romania are deja o parte mare a fortei de munca ocupate in agricultura si

productivitatea este foarte scazuta in acest sector.

o La inceputul anului 2012, populatia rurala a Romaniei era de 9,255,955 locuitori,

reprezentand 46% din totalul populatiei, ceea ce constituie unul dintre cele mai ridicate

niveluri din Europa. Aproape 60% din populatia de peste 60 de ani traieste in mediul rural, iar

in zonele rurale locuitorii in varsta reprezinta peste 24%.

Populatia la nivel Regional si judetean:

o In ultimii zece ani, populatia din judetul Suceava a intrat in declin cu 1,07% pe an (trend



similar cu cel inregistrat la nivel de Regiune Nord-Est dar peste tendinta de la nivel national),

ceea ce a condus la o densitate a populatiei de 74,2 loc/km2 (79,9 loc/km2 la nivel national si

89,6 loc/km2 la nivelul Regiunii Nord Est).

o Cauza scaderii accentuate a populatiei in Regiune si judet intre anii 1990 si 2007 este

migratia externa si interna in primii ani ai tranzitiei, care a cunoscut in 1990 cifre record. Rata

natalitatii prezinta o scadere importanta dupa momentul 1990 si se mentine pe un trend

descendent, valoarea minima inregistrandu-se la nivelul jud Suceava in anul 2012 (11.1 ‰),

fiind totusi superioara minimului atins la nivel national si regional in anul 2012, de 9,2 ‰

respectiv 9,8 ‰.

o Rata mortalitatii inregistrata plaseaza judetul Suceava intre judetele tarii cu o mortalitate

relativ scazute (10,6 decese la 1000 locuitori), situandu-se sub media mortalitatii pe tara, care

este de 11,8 decese la 1000 locuitori. Comparativ cu rata natalitatii, se observa nivelul mai

scazut al ratei mortalitatii, pe tot orizontul analizat 1990 - 2011, diferenta fiind mult mai

accentuata la inceputul perioadei, urmand ca spre final aceasta diferenta sa se micosreze

foarte mult. Astfel, rata natalitatii depaseste rata mortalitatii cu 77% in 1900, aceasta scazand

treptat pana in 2011 cand atinge 4,5%.

o In ceea ce priveste gradul de urbanizare, regiunea Nord-Est, cu 41,6%, se situeaza pe

penultimul loc, sub media nationala de 54,0% iar judetul Suceava atingea un nivel moderat de

41,3%

o In judetul Suceava, fata de recensamantul din 2002, ponderea populatiei stabile din mediul

urban a crescut cu 8% in detrimentul mediului rural.

3.3.2 Prognoza demografica pe termen mediu si lung (2013 – 2042)

3.3.2.1 Prognoza demografica la nivel National

Din punct de vedere demografic, dupa o perioada de varf in care s-a inregistrat o populatie maxima de

23,2 milioane locuitori, pe la mijlocul anilor 1990, este de asteptat ca declinul populatiei la nivelul

Romaniei sa continue, datorita natalitatii in cadere libera si a ratei nete de emigrare. Este de asteptat ca

aceasta incetinire in tendinta de scadere a populatiei sa fie sustinuta de nivelele veniturilor, aflate in

crestere, precum si de imbunatatirile din sectorul serviciilor de sanatate. Desi migratia neta inspre alte tari

s-a ridicat la ordinul a circa 30.000 persoane anual, dupa revolutia din 1989, rata migratiei s-a redus apoi

considerabil. Cu toate acestea, exista inca numeroase persoane care lucreaza in alte state UE, in special

in Italia, Spania si Germania.

Rezultatele finale ale recensamantului din 20 octombrie 2011 au aratat un lucru ingrijorator: populatia

Romaniei a scazut drastic in ultimii ani.

Potrivit datelor afisate de Comisia Centrala pentru Recensamant, populatia stabila totaliza in 2011

20.121.641 de locuitori. La recensamantul anterior, din 2002, populatia numara 21.680.974 de personae,

ceea ce inseamna o scadere accelerate de 7,2% in doar zece ani.

Romania a inregistrat in perioada 2002 – 2011 cea mai drastica scadere a populatiei din toata Uniunea

Europeana.

Cele mai mari reduceri ale populaţiei stabile, de peste 15%, s-auinregistratin judetele Tulcea şi Neamt.

Scaderi semnificative, de peste 12%, au avut loc in cea mai mare parte a judetelor din Moldova - Vaslui,

Bacău, Vrancea - dar şiin Braila, Galaţi, Hunedoara, Mehedinti şi Teleorman. In Municipiul Bucuresti

populatia stabilă a scazut cu 2,2% fata de precedentul recensamant. Ilfovul reprezinta singurul judet in



care s-a inregistrat o creştere semnificativă a populatiei stabile (cu 29,5%), unul dintre motivele principale

reprezentându-l migratia populatiei dinspre Municipiul Bucureştiinspre localitatile limitrofe acestuia din

cadrul judeţului Ilfov. Si judetul Timis ainregistrat o crestere fata de 2002, dar nesemnificativa (0,8%).

Prognozele la nivel national prezinta tendinta de scadere a populatiei Romaniei (inclusiv in varianta

optimista), cauzele fiind multiple: mentinerea fertilitatii la un nivel scazut, cresterea sperantei de viata la

nastere, schimbarile care vor interveni in structura pe grupe de varsta a populatiei, soldul negativ al

migratiei externe etc. Pentru orizontul de timp analizat, se asteapta ca emigrarea sa se reduca, insa

sporul natural negativ va contribui in mod semnificativ la reducerea populatiei.

Trendul descendent prognozat de specialisti este observabil chiar din 1990 cand populatia Romaniei era

de 23.206.720 locuitori (la 01 iulie), numarul scazand treptat pana la 21.565.119 locuitori la 1 ianuarie

2007, respectiv 20.121.641 locuitori la recensamantul din octombrie 2011. Rata anuala medie de crestere

a populatiei la nivel national in perioada 1990 – 2000 a fost de -0.34%, comparativ cu -0.56% in intervalul

2000 – 2007 si -3.02% in intervalul 2008 – 2012.

Regiunea Nord Est urmează tendinţa de la nivel naţionalin ceea ce priveşte scăderea populaţiei,

deoarece se confruntă cu un proces demografic deimbătrânire puternic, astfel, in orizontul 2002 – 2011

populatia regiunii a scazut cu 10,13% comparativ cu scaderea de 7,2% inregistrata la nivel national.

În oglindă, se poate observa procesul de scădere din judetul Suceava, respectiv 634,810 locuitori la 10

octombrie 2011, inregistrand o scadere de 7.8% in perioada 2002 – 2011, scadere usor mai accentuata

decat cea inregistrata la nivel national si mult sub nivelul regional. Aceasta tendinta de scaderea a

populatiei se datoreaza atat unui sold migratoriu extern negativ, cat si unui spor natural negativ al

populatiei.

Evolutia comparativa a populatiei in orizontul 1990 – 2012 este prezentata in tabelul de mai jos:

TTaabbeell 33..33..22--11 EEvvoolluuttiiaa ppooppuullaattiieeii,, 11999900 -- 22001122

Total Populatie

1990 1995 2000 2007 2012*

% variatie 1995 / 1990

% variatie 2000 / 1995

% variatie 2007 / 2000

% variatie 2012 / 2007

Romania 23,211,395

22,712,394

22,455,485

21,565,119

20,121,641 -0.43% -0.23% -0.58% -1.38%

Regiunea Nord Est

3,781,932

3,780,653

3,820,101

3,727,910

3,302,217 -0.01% 0.21% -0.35% -2.40%

Judet Suceava

703,490

710,023

716,301

706,967

634,810 0.19% 0.18% -0.19% -2.13%

*Date Recensamant octombrie 2011. Sursa: Institutul National de Statistica

Pentru analiza evolutiei populatiei la nivelul tarii, al Regiunii Nord Est si al Judetului Suceava, au fost

consultate datele statistice inregistrate in perioada 1990 – 2012, furnizate de Institutul National de

Statistica, prognozele realizate de Institutul National de Statistica publicate in anii 2011 si 2012, precum si

prognozele pulicate de United Nations Populations Division (UNPD) si de Eurostat. Datele statistice

istorice privind populatia publicate de Institutul National de Statistica sunt disponibile cu ocazia

recensamintelor, precum si anual la datele de 01 ianuarie si 01 iulie. Ultimul an pentru care sunt

disponibile date statistice oficiale privind populatia este anul 2012, pentru care sunt prezentate date la

01/01/2012.

Prognoza populatiei Romaniei la nivel national a fost realizata de Institutul National de Statistica in anul

2007 in cadrul documentului „Proiectarea populatiei Romaniei in profil teritorial pana in anul 2050”.

Document utilizeaza ca an de baza 2007 si prezinta previziuni pentru evolutia populatiei Romaniei pentru

orizontul de timp 2007 – 2050 la nivel de tara si regiuni de dezvoltare, in trei variante de evolutie

demografica: medie, optimista si pesimista.

Prognozele realizate privind populatia Romaniei publicate atat de INS, cat si de alte institutii abilitate

(Institutul National de Cercetari Economice, United Nations Populations Division, Eurostat) estimeaza o

scadere a populatiei in toate variantele de previziune. Pana la nivelul anului 2050 (moment pana la care

INS a publicat prognoze), valorile estimate de cele trei institutii sunt foarte apropiate, pentru restul

orizontului de timp, respectiv pana in anul 2043, valorile prognozate de UN Population Division se

situeaza sub cele estimate de Eurostat.



Graficul de mai jos prezinta estimarile specialistilor INS pana in anul 2043, in varianta medie.

FFiigguurrăă 33..33..22--11 IIssttoorriicc ssii pprrooggnnoozzaa pprriivviinndd ppooppuullaattiiaa RRoommaanniieeii iinn ppeerriiooaaddaa 22000000 –– 22004433

Desi la nivelul orizontului de timp analizat (2013 – 2043), rata medie anuala de crestere a populatiei, in

varianta medie, este de -0.72% p.a., pe intervale de timp intermediare, ratele medii anuale de crestere a

populatiei sunt distincte, reflectand tendintele demografice ale perioadei respective.

TTaabbeell 33..33..22--22 RRaatteellee mmeeddiiii aannuuaallee ddee ccrreesstteerree aa ppooppuullaattiieeii RRoommaanniieeii,, 22000000 –– 22004433

Rata de crestere anuala media a populatiei (%)

2000 - 2012 2012 - 2020 2020 - 2030 2030 - 2043

Romania -1.36% -0.59% -0.59% -0.88%

Sursa: INS, estimari Consultant

Trendul descendent al populatiei se va resimti la nivelul tuturor regiunilor de dezvoltare si al judetelor tarii,

insa diferentiat, in functie de conditiile specifice fiecarei unitati administrative.

3.3.2.2 Prognoza demografica la nivelul Regiunii Nord Est

La Recensamantul din octombrie 2011, populatia Regiunii Nord Est era de 3.302.217 locuitori, inscadere

fata de anul 2000 cu 10,1%. Institutul National de Statistica prognozeaza o scadere pana la 2.887.700

pentru anul 2050. Situatia comparativa a ratelor medii anuale crestere a populatiei la nivel national si

regional, pentru perioada 2012 – 2043, sunt prezentate in tabelul de mai jos:

TTaabbeell 33..33..22--33 RRaatteellee ddee ccrreesstteerree aallee ppooppuullaattiieeii llaa nniivveell nnaattiioonnaall ssii rreeggiioonnaall,, iinn ppeerriiooaaddaa 22001122 –– 22004433


2012 - 2020 2020 - 2030 2030 - 2043

Romania -0.59% -0.59% -0.88%

-

5,000,000

10,000,000

15,000,000

20,000,000

25,000,000

2000 20007 2014 2021 2028 2035 2042 2043

Evolutia populatiei Romaniei in orizontul 2000 - 2043

Evolutia populatieiRomaniei in orizontul2000 - 2043



Regiunea Nord Est -0.52% -0.52% -0.77%


Comparativ cu evolutia estimata la nivel national, populatia Regiunii Nord Est este prognozata a scadea

cu rate medii anuale mai mici.

3.3.2.3 Prognoza demografica la nivelul jud Suceava

Similar modelului utilizat pentru Romania si Regiunea Nord Est, prognoza populatiei din judetul Suceava

care face obiectul analizei in cadrul prezentului Master Plan s-a realizat in scenariul mediu.

Trendul general al evolutiei populatiei urmareste evolutia generala a populatiei la nivel de tara si de

regiune de dezvoltare, inregistrandu-se un trend general descendent. Pentru estimarea populatiei din

judetul Suceava, Consultantul a luat in considerare evolutia demografica pe perioada 1990 – 2012,

precum si prognozele publicate de INS la nivelul judetului Suceava.

Anul de baza pentru estimarea demografica este anul 2012 pentru care sunt disponibile informatii la 01

ianuarie. Pentru calculele ulterioare, s-a utilizat varianta medie a prognozelor realizate de INS pana in

2050, pentru restul orizontului, Consultantul utilizand propriile estimari conservative, respectiv

presupunerea ca tendintele din varianta medie vor continua pe parcursul intregului orizont de timp

analizat.

Urmatorul tabel prezinta ratele de crestere a populatiei la nivelul judetului Suceava comparativ cu ratele

estimate la nivel national si regional, in varianta medie:

TTaabbeell 33..33..22--44 RRaatteellee ddee ccrreesstteerree aallee ppooppuullaattiieeii llaa nniivveell nnaattiioonnaall,, rreeggiioonnaall ssii jjuuddeetteeaann,,22001122 –– 22004433


2012 - 2020 2020 - 2030 2030 - 2043

Romania -0.59% -0.59% -0.88%

Regiunea Nord Est -0.52% -0.52% -0.77%

Judet Suceava -0.30% -0.30% -0.45%


TTaabbeell 33..33..22--55 RRaatteellee mmeeddiiii aannuuaallee ddee ccrreesstteerree aa ppooppuullaattiieeii iinn ppeerriiooaaddaa 22001122 –– 22004433,, mmeeddiiuull uurrbbaann ssii rruurraall

Nivel de referinta / Perioada de timp

2012-2020 Urban Rural 2020-2030 Urban Rural 2030-2050 Urban Rural

Judetul Suceava

-0.30% -0.33% -0.28% -0.30% -0.34% -0.28% -0.45% -0.51% -0.41%


Astfel, in varianta medie, populatia judetului Suceava se estimeaza a scadea de la 708,764 locuitori in

2012, la 702,351 locuitori in 2015, 671,145 locuitori in 2030 si 632,893 locuitori in 2043.

Grafic, evolutia populatiei in jud Suceava se prezinta astfel:



FFiigguurrăă 33..33..22--22 EEvvoolluuttiiaa ppooppuuaattiieeii iinn jjuudd.. SSuucceeaavvaa,, 22001133 -- 22004433

Structura populatiei in mediul urban va avea o variatie descrescatoare la nivelul judetului Suceava,

scazand de la o pondere in mediu urban de 41.30% la recensamantul din octombrie 2011 la 40.72% in

2043.

Evolutia istorica si prognoza populatiei pe medii (urban si rural) in judetul Suceava in orizontul 2000 –

2043 se prezinta astfel:

520,000

540,000

560,000

580,000

600,000

620,000

640,000

Evolutia populatiei in judetul Suceava

numar persoane



FFiigguurrăă 33..33..22--33 EEvvoolluuttiiaa ppoonnddeerriiii ppooppuullaattiieeii iinn mmeeddiiuull uurrbbaann ssii rruurraall

Grafic, evolutia populatiei in mediul urban si rural in judetul Suceava se prezinta astfel:

FFiigguurrăă 33..33..22--44 EEvvoolluuttiiaa ppooppuullaattiieeii iinn mmeeddiiuull uurrbbaann ssii rruurraall iinn jjuuddeettuull SSuucceeaavvaa,, 22000011--22004455

Evolutia populatiei in municipiile si orasele judetului Suceava se prezinta astfel:

45.74%43.37%

42.86%41.26%

41.13%40.93%

40.72%

54.26%

56.63%

57.14%

58.74%

58.87%

59.07%

59.28%

0.00%

20.00%

40.00%

60.00%

80.00%

100.00%

120.00%2

00

0

20

05

20

10

20

15

20

25

20

35

20

43

Evolutia ponderii populatiei in mediul urban si rural in jud. Suceava

pondere mediu rural

pondere mediu urban

-

50,000

100,000

150,000

200,000

250,000

300,000

350,000

400,000

450,000

An

ul 2

00

1

An

ul 2

00

3

An

ul 2

00

5

An

ul 2

00

7

An

ul 2

00

9

An

ul 2

01

1

An

ul 2

01

3

An

ul 2

01

5

An

ul 2

01

7

An

ul 2

01

9

An

ul 2

02

1

An

ul 2

02

3

An

ul 2

02

5

An

ul 2

02

7

An

ul 2

02

9

An

ul 2

03

1

An

ul 2

03

3

An

ul 2

03

5

An

ul 2

03

7

An

ul 2

03

9

An

ul 2

04

1

An

ul 2

04

3

Evolutia populatiei judetului Suceava in mediul urban si rural

mediu urban

mediu rural



TTaabbeell 33..33..22--66 EEvvoolluuttiiaa ppooppuullaattiieeii jjuudd.. SSuucceeaavvaa iinn mmuunniicciippiiii ssii oorraassee

Municipii / Orase

Anul 2000

Anul 2005

Anul 2012

Anul 2015

Anul 2018

Anul 2023

Anul 2028

Anul 2033

Anul 2038

Anul 2043

UM: Numar persoane

Total jud. Suceava

716,301 705,343 634,810 629,101 623,461 614,160 605,006 593,351 580,219 567,365

1. MUNICIPIUL SUCEAVA

118011 106831 92,121 91,215 90,318 88,819 87,329 85,421 83,267 81,167

2. MUNICIPIUL CAMPULUNG MOLDOVENESC

21565 20330 16,722 16,557 16,395 16,122 15,852 15,506 15,115 14,734

3. MUNICIPIUL FALTICENI

33673 30551 25,723 25,472 25,223 24,808 24,395 23,864 23,265 22,681

FALTICENI 31776 28830 24,274 24,035 23,798 23,403 23,010 22,508 21,940 21,386

SOLDANESTI 965 876 737 731 725 715 705 689 673 658

TARNA MARE 932 846 712 706 700 690 680 667 652 637

4. MUNICIPIUL RADAUTI

32086 29397 23,822 23,588 23,356 22,968 22,582 22,089 21,532 20,989

5.MUNICIPIUL VATRA DORNEI

17621 16933 14,429 14,288 14,149 13,916 13,685 13,389 13,056 12,731

VATRA DORNEI 16335 15697 13,376 13,244 13,114 12,896 12,680 12,402 12,089 11,784

ARGESTRU 881 847 721 715 709 699 689 676 661 646

ROSU 352 339 289 286 283 278 273 268 263 258

TODIRENI 53 51 43 43 43 43 43 43 43 43

6.ORAS BROSTENI

7027 6594 5,506 5,455 5,404 5,319 5,235 5,125 4,997 4,872

BROSTENI 2415 2266 1,892 1,874 1,856 1,826 1,796 1,757 1,712 1,667

COTARGASI 1341 1258 1,051 1,042 1,033 1,018 1,003 982 957 932

DARMOXA 208 195 163 160 157 152 148 145 140 135

FRASIN 414 388 324 321 318 313 308 300 292 287

HALEASA 280 263 219 216 213 208 203 198 193 188

HOLDA 890 835 697 691 685 675 665 652 637 622

HOLDITA 563 528 441 438 435 430 425 417 407 397

LUNGENI 282 265 221 218 215 210 205 200 195 190

NEAGRA 513 481 402 399 396 391 386 378 368 358

PIETROASA 122 115 96 96 96 96 96 96 96 96

7. ORAS CAJVANA

7955 8198 6,901 6,835 6,769 6,659 6,549 6,406 6,242 6,082

CAJVANA 7807 8046 6,773 6,707 6,641 6,531 6,421 6,281 6,122 5,967

CODRU 148 152 128 128 128 128 128 125 120 115

8.ORAS DOLHASCA

10798 11299 10,298 10,199 10,100 9,933 9,768 9,554 9,322 9,092

DOLHASCA 3466 3627 3,306 3,273 3,240 3,185 3,130 3,060 2,983 2,908

BUDENI 1430 1496 1,364 1,352 1,340 1,320 1,300 1,271 1,241 1,211

GULIA 1977 2069 1,886 1,868 1,850 1,820 1,790 1,751 1,706 1,661

POIANA 477 499 455 452 449 442 437 429 419 409

POIENARI 299 313 285 282 279 274 269 264 259 254

PROBOTA 1876 1963 1,789 1,771 1,753 1,723 1,693 1,655 1,615 1,575

SILISTEA NOUA 714 747 681 675 669 659 649 636 621 606

VALEA POIENEI 558 584 532 526 520 510 500 488 478 468



Municipii / Orase

Anul 2000

Anul 2005

Anul 2012

Anul 2015

Anul 2018

Anul 2023

Anul 2028

Anul 2033

Anul 2038

Anul 2043

UM: Numar persoane

9.ORAS FRASIN 6797 6633 5,876 5,816 5,757 5,659 5,562 5,441 5,306 5,171

FRASIN 3041 2967 2,629 2,602 2,576 2,533 2,491 2,437 2,377 2,317

BUCSOAIA 1518 1482 1,312 1,300 1,288 1,268 1,248 1,222 1,192 1,162

DOROTEIA 927 905 802 793 784 769 754 736 716 696

PLUTONITA 1311 1279 1,133 1,121 1,109 1,089 1,069 1,046 1,021 996

10.ORAS GURA HUMORULUI

16745 15777 13,667 13,532 13,400 13,177 12,957 12,674 12,354 12,042

GURA HUMORULUI

15954 15032 13,021 12,892 12,766 12,553 12,343 12,073 11,768 11,471

VORONET 791 745 646 640 634 624 614 601 586 571

11.ORAS LITENI 9527 10080 9,596 9,500 9,406 9,248 9,092 8,891 8,666 8,445

LITENI 4426 4683 4,459 4,414 4,371 4,298 4,227 4,136 4,031 3,930

CORNI 792 838 798 789 780 765 750 732 712 692

ROSCANI 1145 1212 1,153 1,141 1,129 1,109 1,089 1,065 1,040 1,015

ROTUNDA 2198 2326 2,214 2,193 2,172 2,137 2,102 2,055 2,005 1,955

SILISTEA 831 879 837 828 819 804 789 771 751 731

VERCICANI 134 142 135 135 135 135 135 132 127 122

12.ORAS MILISAUTI

8663 5398 5,005 4,957 4,909 4,829 4,749 4,642 4,522 4,403

BADEUTI 2508 1563 1,449 1,434 1,419 1,394 1,369 1,338 1,303 1,269

GARA 654 408 378 375 372 367 362 354 344 334

LUNCA 202 126 117 117 117 117 117 114 109 104

MILISAUTI 5299 3302 3,061 3,031 3,001 2,951 2,901 2,836 2,766 2,696

13.ORAS SALCEA

8585 9425 9,015 8,924 8,836 8,688 8,542 8,355 8,144 7,939

SALCEA 2787 3059 2,926 2,896 2,868 2,820 2,774 2,714 2,644 2,579

MERENI 210 230 220 217 214 209 204 199 194 189

PLOPENI 2925 3212 3,072 3,042 3,012 2,962 2,912 2,847 2,776 2,706

PRELIPCA 1230 1350 1,291 1,279 1,267 1,247 1,227 1,201 1,171 1,141

VARATEC 1434 1574 1,505 1,490 1,475 1,450 1,425 1,394 1,359 1,324

14.ORAS SIRET 10138 9396 7,976 7,898 7,820 7,690 7,560 7,396 7,211 7,031

SIRET 8946 8291 7,038 6,969 6,900 6,785 6,670 6,524 6,359 6,199

MANASTIOARA 626 581 493 487 481 471 461 451 441 431

PADURENI 565 524 445 442 439 434 429 421 411 401

15.ORAS SOLCA

4607 4706 2,188 2,167 2,146 2,111 2,076 2,031 1,981 1,931

SOLCA 4607 4706 2,188 2,167 2,146 2,111 2,076 2,031 1,981 1,931

16.ORAS VICOVU DE SUS

13815 14333 13,308 13,179 13,050 12,834 12,619 12,344 12,033 11,729

VICOVUL DE SUS

10921 11330 10,520 10,418 10,316 10,145 9,975 9,757 9,511 9,272

BIVOLARIA 2894 3003 2,788 2,761 2,734 2,689 2,644 2,587 2,522 2,457

TOTAL URBAN 327,613 305,881 262,153 259,582 257,038 252,780 248,552 243,128 237,013 231,039

TOTAL RURAL 388,688 399,462 372,657 369,519 366,423 361,380 356,454 350,223 343,206 336,326

Sursa: INSSE, estimari Consultant



Prezentarea detaliata a evolutiei populatiei judetului Suceava in orizontul 2013 – 2043 este realizata in

Anexa D 2.1 “Prognoza Populatiei” a acestui Master Plan.

3.4 PROIECTII PRIVIND VENITURILE PE GOSPODARIE

3.4.1 Prezentare succinta a evaluarii macro-economice

In vederea asigurarii coerentei previziunilor privind veniturile pe gospodarie din acest capitol se impune

utilizarea ca baza de pornire a seturilor de date referitoare la venituri prezentate in cadrul capitolului 2.5

„Evaluarea Socio – economica”. Concluziile acestei evaluari sunt urmatoarele:

Rezumat al situatiei la nivel national:

o Principala sursa de alcatuire a veniturilor, la nivelul anului 2012, o reprezinta veniturile

banesti (82,4%), iar veniturile in natura 17,6%;

o Salariile reprezinta cea mai importanta categorie de venituri, acestora revenindu-le

ponderea cea mai mare din totalul veniturilor pe gospodarie (50,1%) la nivelul anului

2012;

o Venitul total mediu pentru o gospodarie din mediul rural reprezinta 88,3% din venitul

inregistrat de o gospodarie in mediul urban;

o In anul 2012 cheltuielile de consum au reprezentat 62% din total cheltuieli la nivel de

gospodarie, urmate de : consumul din resurse proprii (17%), impozite, cotizatii si taxe

(16%), Aalte cheltuieli (3%), productie (1%) si investitii (1%).

o Cheltuielile pentru consumul alimentar au reprezentat 36% din total cheltuieli de consum,

consumul nealimentar 35%, iar servicii 29% (la nivelul anului 2012);

o In 2012, cheltuielile casnice au totalizat circa 50% din totalul cheltuielilor, urmate de

serviciile de telefonie si de transport, reprezentand laolalta 77%. Ponderea cea mai mica

le-a revenit serviciilor municipale, doar 3,8% din cheltuielile totale.

o Cheltuielile gospodariei din mediul urban sunt cu 17,3% mai mari decat ale gospodariei

din mediul rural;

o Diferenta dintre venitul mediu pe gospodarie la nivelul primei decile si venitul mediu pe

gospodarie pentru ultima decila este de 1:3,8;

o Contributia cea mai importanta la inegalitatea veniturilor pe gospodarie, pe decile, o

constituie diferentele intre veniturile salariale - in medie de 55 de ori mai mari (3.345,7 lei

lunar pe familie in Decila10, comparativ cu 64,04 lei lunar in Decila1);

o Diferenta dintre cheltuielile medii pe gospodarie la nivelul primei decile si cheltuielile medii

pe gospodarie pentru ultima decila este de 1:4.66.

o Contributia cea mai importanta la inegalitatea cheltuielilor pe gospodarie, pe decile, o

constituie diferentele dintre cheltuielile monetare - in medie, de 7 ori mai mari (3.074,77

lei lunar pe gospodarie, pentru decila D10, fata de 456.61 lei lunar pentru decila D1).



Rezumat al situatiei la nivel local si regional la nivelul anului 2012:

o In perioada 2008 – 2011, veniturile medii lunare pe gospodarie inregistrate la nivelul

regional sunt sistematic sub veniturile la nivel national, in medie cu 10% pe an, decalajul

diminuandu-se la nivelul anului 2012 cand atinge 9%.

o Principala sursa de formare a veniturilor pe gospodarii la nivel regional este reprezentata,

ca si la nivel national, de veniturile banesti : 76,6% la nivel regional comparativ cu 82,4%

la nivel national. Ca si la nivel national, salariul reprezinta cea mai importanta categorie

de venituri, reprezentand 50% din veniturile banesti (fata de 60,8% la nivel national).

o La nivel Regional, cheltuielile medii lunare pe gospodarie in termeni nominali inregistrate

in anul 2012 au fost in crestere cu 3% fata de anul anterior, fiind in mod sistematic sub

media inregistrata la nivel national, in anul 2012 inregistrand un decalaj de -5% fata de

media nationala.

o La nivelul anului 2012, ponderea cheltuielilor banesti in total cheltuieli este de 77% fiind

inferioara mediei de 82, 7% inregistrata la nivel national.

o Structura cheltuielilor totale ale gospodariilor in Regiunea Nord Est pastreaza in general

aceleasi proportii fata de valorile inregistrate la nivel national, cea mai mare diferenta fiind

inregistrata la Contravaloarea consumului din resurse proprii: 23% fata de media

nationala de 17%.

3.4.2 Metodologie si ipoteze

Obiectivul prezentului sub-capitol este acela de a trasa anumite ipoteze cu privire la prognozele veniturilor

disponibile pe gospodarie, pe teritoriul judetului Suceava, pe termen mediu si lung, aceste date urmand a

fi mai apoi utilizate in elaborarea analizei de suportabilitate la stadiul de Master Plan.

Institutul Naţional de Statistică nu furnizează cifre privind veniturile medii ale gospodăriilor şi cheltuielile

gospodăriilor la nivel de judeţ, ci estimări generale la nivel regional. Pentru a dispune de o bază

rezonabilăin scopul următoarelor analize,in special pentru evaluarea afordabilitatii, Consultantul a decis

să estimeze (in cadrul acestui capitol) aceste venituri medii ale gospodăriilor pentru judetul Suceava pe

baza informaţiilor disponibile. Astfel, veniturile medii ale gospodăriilorin judetul Suceava sunt extrase din

veniturile medii ale gospodăriilor la nivel regional, folosind un factor de corectie, respectiv raportul intre

media salariului net la nivel regional si salariul mediu net la nivelul judetului Suceava.

Abordari metodologice

Venitul mediu brut pe gospodarie consta din venitul mediu brut per cap de locuitor, inmultit cu

dimensiunea medie a gospodariei.

Venitul mediu net pe gospodarie este calculat ca reprezentand diferenta dintre venitul mediu

brut pe gospodarie si valorile cheltuielilor aferente impozitelor si taxelor pe venituri si contributiilor

la bugetul asigurarilor sociale, inclusiv acoperirea unor nevoi legate de productia gospodariei

(cheltuieli banesti si in natura – desi, in cele mai multe cazuri, acest tip de cheltuieli este

neglijabil). Este vorba, cu alte cuvinte, de venitul disponibil la nivel de gospodarie, in vederea

cheltuirii sau economisirii.

Venitul mediu net pe gospodarie la nivel de judet este estimat plecand de la venitul mediu net

pe gospodarie la nivelul regional, ajustat cu un factor de corectie (raportul dintre salariul nominal

mediu net pe judet si salariul nominal mediu net la nivel regional).



Dimensiunea medie a gospodariilor la nivel de judet pentru anul curent (2012) este estimata

ca o medie a dimensiunii gospodariei la nivel de judet, conform ultimului recensamant (anul

2011), ajustat cu un factor de corectie (raportul dintre dimensiunea medie a gospodariilor la nivel

national in anul curent (2012) si dimensiunea medie a gospodariilor la nivel regional, conform

ultimului recensamant (anul 2011).

Ipoteze (prezumtii)

Pentru previzionarea venitului mediu disponibil al gospodariilor la nivelul judetului, urmatoarele ipoteze au

fost folosite, in conformitate cu Ghidul pentru Analiza Cost Beneficiu pentru proiectele de apa si apa uzata

finantate din Fondul de Coeziune si FEDR in 2007 - 2013 :

Veniturile gospodariilor in termeni nominali vor creste conform cresterii nominale PIB. Ca rezultat,

datele curente colectate,impărţite pe decile de venit, vor fi proiectate folosind o rată de creştere

egală cu creşterea PIB-ului nominal;

Venitul nominal net pe gospodarie pe Decilele de venit este estimat plecand de la Veniturile nete

medii lunare pe gospodarie la nivel judetean, ajustat cu un factor de corectie reprezentat de

structura veniturilor gospodariilor pe Decile la nivel national;

Dimensiunea gospodariilor la nivel judetean se presupune ca va inregistra aceasi dinamica ca si

populatiei.

3.4.3 Proiectia veniturilor gospodariilor la nivel judetean

Avand in vedere metodologia si ipotezele mai sus mentionate, indicatorii care stau la baza calcului

venitului mediu net pe gospodarie la nivel de judet sunt urmatorii:

TTaabbeell 33..44..33--11 IInnddiiccaattoorrii ccaarree ssttaauu llaa bbaazzaa ccaallccuulluulluuii vveenniittuurriilloorr ppee ggoossppooddaarriiee

Indicatori (termeni nominali) U.M Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Venituri totale medii lunare pe gospodarie/ Romania

Lei/luna/ gospodarie

2,131.67

2,315.99

2,304.28

2,417.26

2,475.04

Venituri totale medii lunare pe gospodarie/ Regiunea Nord Est


1,911.16

2,133.73

2,047.40

2,174.58

2,256.72

Castigul salarial nominal mediu net lunar / Reg Nord Est

Lei / salariat

1,155.00

1,207.00

1,192.00

1,199.00

1,229.00

Castigul salarial nominal mediu net lunar / jud Suceava

Lei / salariat

1,091.00

1,117.00

1,109.00

1,136.00

1,148.00

Factor conversie % 94.46% 92.54% 93.04% 94.75% 93.41%

Cheltuieli medii lunare (impozite+taxe) /HH- Romania


303.17 332.32 324.48 352.09 366.64

Cheltuieli medii lunare (impozite+taxe) /HH- Regiunea Nord Est


209.38 233.79 213.88 229.82 256.08

Venit net mediu lunar pe gospodarie - Romania


1,828.50

1,983.67

1,979.80

2,065.17

2,108.40

Venit net mediu lunar pe gospodarie - Regiunea Nord Est


1,701.78

1,899.94

1,833.52

1,944.76

2,000.64

Venit net mediu lunar pe gospodarie - jud Suceava


1,607.48

1,758.27

1,705.85

1,842.57

1,868.78




Previziunea Veniturilor nete medii lunare pe gospodarie precum si a veniturilor medii lunare pentru Decila

1 de venit este prezentata in tabelul urmator:

TTaabbeell 33..44..33--22 PPrreevviizziiuunneeaa VVeenniittuurriilloorr ppee ggoossppooddaarriiee llaa nniivveell jjuuddeetteeaann

Indicatori nivel judet Suceava (termeni nominali)

U.M Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2015

Anul 2018

Anul 2035

Anul 2043

Venit net mediu lunar

pe gospodarie - jud Suceava

Lei /luna/ gosp

1,758.27 1,705.85 1,842.57 1,868.78 2,200.80 2,609.71 7,118.06 11,413.78

Ponderea Decilei 1 in

Venitul mediu net pe

gospodarie

% 49% 51.96% 51.98% 51.98% 51.98% 51.98% 51.98% 51.98%



gospodarie

% 61.03% 65.16% 66.95% 66.95% 66.95% 66.95% 66.95% 66.95%



gospodarie

% 67.82% 69.29% 68.33% 68.33% 68.33% 68.33% 68.33% 68.33%


pe gospodarie

Decila 1

Lei /luna /gosp

866.83 886.42 957.76 971.38 1,143.97 1,356.51 3,699.93 5,932.83


pe gospodarie

Decila 2

Lei /luna /gosp

1,073.07 1,111.54 1,233.58 1,251.12 1,473.41 1,747.16 4,765.44 7,641.36


pe gospodarie

Decila 3

Lei /luna /gosp

1,192.46 1,182.02 1,259.10 1,277.01 1,503.90 1,783.32 4,864.05 7,799.49


Detalii privind proiectia veniturilor pe gospodarie la nivel judetean sunt prezentate in Anexa D.2.2 la

Master Plan.



3.5 PROIECTIA NECESARULUI DE APA

Consumul de apa este in prezent caracterizat de diversi factori. Acestia arata ca locuitorii satelor mai mici

in care majoritatea caselor au inca propria fantana in curtea proprie sunt greu de convins sa accepte

sistemul de alimentare cu apa contorizat. In orasele sau satele cu retea de alimentare cu apa, valoarea

consumului descreste semnificativ in cazul in care bransamentul respectiv este echipat cu un apometru.

Pe de-o parte se asteapta ca volului total de apa calculat pe cap de locuitor sa descreasca datorita

cresterii constientizarii publicului privind valoarea apei si a instalarii apometrelor la nivel de consumator.

Pe de alta parte, reabilitarea sistemelor (aductiuni si retea de distributie), imbunatatirea operarii si

intretinerii cat si reducerea volumului de apa nefacturata va contribui la reducerea productiei totale de

apa.

Pentru o dezvoltare suplimentara a sistemului de alimentare cu apa din Judetul Suceava, s-au presupus

urmatoarele:

Populatia se va dezvolta potrivit prognozei anterioare in urmatorii 30 de ani

Consumul de apa pe cap de locuitor se va diminua

Pierderile fizice si administrative vor fi reduse

Toate bransamentele consumatorilor vor fi contorizate in urmatorii 30 de ani

Dezvoltarea generala a intregii regiuni a zonei de actiune a Master Planului va fi directionata spre

indeplinirea standardele europene si configurarea sectorului de alimentare cu apa astfel incat sa se

prezinte ca structurile vest europene pentru aceasta categorie. Standardul de viata a populatiei se va

modifica si va fi adaptat la cerinte; pretul apei va fi influentat intr-o poportie semnificativa de standardele

de constientizare asupra problemelor de mediu.

Pentru toata zona rurala dezvoltarea se considera a se realiza intre anii 2019 – 2015.

In toate cazurile, Companiile Operator Regional vor prelua responsabilitatea pentru serviciile de

alimentare cu apa si canalizare din intreg judetul si potrivit descrierii urmatoare.

3.5.1 Necesarul Casnic

Necesarurile de apa proiectate au fost calculate pe baza urmatoarelor:

Contorizarea universale pentru consumatorii casnici din case si pentru consumatorii publici,

industriali si comerciali si contorizarea pe bloc pentru consumatorii casnici reuniti in asociatii de

proprietari va fi realizata pana in anul 2015,

Continuitatea alimentarii (adica 24 ore pe zi) va fi realizata pana in 2015 pentru toate sistemele

municipale de alimentare cu apa,

Pe termen lung, consumul mediu casnic nu va fi mai mare de 110 l/c/zi in zonele urbane si de 80

l/c/zi in zonele rurale, in special unde consumul casnic este mai mic de 110l/c/zi (80 l/c/zi), s-a

presupus ca va creste gradual si va atinga o valoarea de 110 l/c/zi (80 l/c/zi) pana in 2043 (vezi

Tabel 3-18 – Previziunea necesarului mediu de apa).

Acolo unde consumul casnic existent este mai mare de 110l/c/zi (80 l/c/zi), s-a presupus ca va

descreste pana in 2025, ca rezultat al contorizarii si tarifelor ridicate la 110l/c/zi (80 l/c/zi) si

ulterior va ramane constant (vezi Tabel 3-18 – Previziunea necesarului mediu de apa), gradul de

acoperire a serviciului va creste la aproximativ 100% pana in anul 2015.

3.5.2 Necesarul Non-Casnic

Necesarurile de apa proiectate au fost calculate pe baza:

Contorizarea universala pentru consumatorii casnici din case si pentru consumatorii publici,

industriali si comerciali si contorizarea pe bloc pentru consumatorii casnici reuniti in asociatii de

proprietari va fi realizata pana in anul 2015,

Consumul institutional va ramane constant in ceea ce priveste echivalentul in litri pe cap de

locuitor pe zi.



Acolo unde informatii detaliate nu au fost disponibile, urmatoarea abordare a fost aleasa pentru proiectia

necesarului de apa non-casnica:

Necesarul de apa industrial si comercial pentru Judetul Suceava de la sistemele municipale de alimentare

cu apa vor creste pana in 2015 cand rata de acoperire a serviciului va creste cu aproximativ 100%

datorita conectarii institutiilor publice, agentilor comerciali si industriali la sistemele publice de alimentare

cu apa si reconectarii agentilor industriali conectati la surse private de apa la sistemul municipal de

alimentare cu apa. Dupa 2015, necesarul de apa non casnic va inregistra o scadere usoara pana in 2038.

Se presupune de asemenea ca orice crestere a consumului de apa ca rezultat al sporirii activitatilor

industriale va fi compensat de viitoare economii eficiente (vezi Tabel 3-18 – Previziunea necesarului

mediu de apa).

3.5.3 Balanta Apei si Pierderile de Apa

Apa din care nu se obtin venituri va scadea cu aproximativ 20% din volumul de intrare in sistem pana in

anul 2015 ca rezultat al introducerii programelor de detectare pro-activa si management al pierderilor si

reabilitarii selective a retelei.

In orasele in care serviciile existente sunt discontinue, o crestere pe termen scurt a volumului de apa din

care nu se obtin venituri (in special pierderi fizice) pot fi asteptate ca urmare a introducerii serviciilor cu

program de 24 ore. Intr-o anumita proportie acesta va fi compensata de reabilitarea retelei.

Rata de acoperire a serviciului se va extinde la aproximativ 100% pana in 2015.

3.5.4 Rezumatul Estimarii Necesarului de Apa

Previziunea pentru populatia conectata, necesarul de apa casnic si non-casnic si necesarul total de apa

din Judetul Suceava este prezentata in tabelul urmator:

TTaabbeell NNrr.. 33--33..55..44--11 –– PPrreevviizziiuunneeaa nneecceessaarruulluuii mmeeddiiuu ddee aappaa

Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2038 2043

Total Populatie cap 471301 468442 464188 450201 421619 471301

Total populatie urbana cap 253,644 251,992 249,538 241,364 224,514 253,644

Total populatie rurala cap 217,657 216,450 214,650 208,837 197,105 217,657

Procent conectare - total % 44% 63% 100% 100% 100% 44%

Populatie conectata - total cap 206,658 295,706 464,188 450,201 421,619 206,658

Total consum apa potabila (domestic) mc/zi 22,363 30,540 45,057 46,887 48,730 22,363

Total consum apa potabila (non-domestic) mc/zi 12,943 14,024 15,668 15,601 15,482 12,943

Total consum apa potabila (domestic + non-domestic)

mc/zi 35,306 44,564 60,725 62,488 64,212 35,306

Total productie apa potabila (domestic + non-domestic+pierderi apa)

mc/zi 44,058 55,535 75,908 78,114 80,268 44,058

Detalii sunt prezentate in Anexa C1.2.



Previziunea pentru populatia conectata, necesarul de apa casnic si non-casnic si necesarul total de apa

din Judetul Suceava este prezentata in tabelul urmator, pentru fiecare localitate:

TTaabbeell NNrr.. 33--33..55..44--22 –– PPrreevviizziiuunneeaa nneecceessaarruulluuii mmeeddiiuu ddee aappaa ppee llooccaalliittaattii

Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2043

POPULATIE SI GRAD DE CONECTARE

Suceava

Total Populatie cap 98487 97846 96892 93724 87197

Grad de conectare % 89 100 100 100 100

Populatie conectata cap 87227 97846 96892 93724 87197

Consum specific domestic l/c/zi 119 120 123 132 146

Consum apa domestic mc/zi 10394 11714 11898 12355 12769

Consum apa non-domestic mc/zi 8823 8881 8898 8931 8991

Consum apa (domestic + non-domestic) mc/zi 19217 20595 20796 21286 21760

Pierderi mc/zi 4804 5149 5199 5322 5440

Total consum apa mc/zi 24021 25743 25995 26608 27200

Salcea








Pierderi mc/zi 2 46 114 118 122


Falticeni








Pierderi mc/zi 748 856 865 891 913


Radauti








Pierderi mc/zi 789 896 906 933 957


Campulung Moldovenesc






Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2043





Pierderi mc/zi 481 588 595 612 628


Vatra Dornei








Pierderi mc/zi 490 566 572 587 601


Gura Humorului








Pierderi mc/zi 405 489 493 507 518


Vicovul de Sus








Pierderi mc/zi 134 178 245 252 259


Marginea








Pierderi mc/zi 0 0 273 282 293


Siret






Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2043





Pierderi mc/zi 166 195 242 249 256


Dumbraveni








Pierderi mc/zi 58 100 164 169 175


Cajvana








Pierderi mc/zi 0 16 160 164 167


Bogdanesti








Pierderi mc/zi 0 39 157 162 168


Bosanci








Pierderi mc/zi 31 78 150 154 159


Vicovul de Jos






Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2043





Pierderi mc/zi 47 83 138 143 147


Ipotesti








Pierderi mc/zi 84 102 131 136 140


Horodnic de Sus








Pierderi mc/zi 0 27 119 123 127


Baia








Pierderi mc/zi 12 54 119 123 127


Straja








Pierderi mc/zi 0 37 118 122 126


Arbore






Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2043





Pierderi mc/zi 0 33 117 121 125


Volovat








Pierderi mc/zi 2 46 114 118 122


Paltinoasa








Pierderi mc/zi 40 69 113 117 121


Cacica








Pierderi mc/zi 31 62 109 113 116


Patrauti








Pierderi mc/zi 0 11 105 108 112


Milisauti






Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2043





Pierderi mc/zi 0 25 103 106 108


Malini








Pierderi mc/zi 0 29 103 107 110


Liteni








Pierderi mc/zi 38 63 102 105 107


Fratautii Vechi








Pierderi mc/zi 0 40 101 104 108


Fantanele










Voitinel






Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2043





Pierderi mc/zi 6 43 100 104 107


Boroaia










Corocaiesti










Fratautii Noi










Frasin










Vama






Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2043





Pierderi mc/zi 40 61 105 109 112


Zvoristea










Preutesti










Sucevita








Pierderi mc/zi 0 44 106 109 112


Bilca










Putna






Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2043







Cornu Luncii










Iaslovat










Dolhasca










Bivolarie










Moara






Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2043







Ostra










Hantesti










Mitocu Dragomirnei










Stulpicani










Adancata






Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2043







Mihoveni










Galanesti










Pojorata










Dornesti










Udesti






Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2043







Gramesti










Satu Mare










Stroiesti










Siminicea










Ilisesti






Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2043







Veresti










Berchisesti










Brosteni










Radaseni










Sadova






Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2043







Hartop










Capu Campului










Rotunda










Calafindesti










Moldovita






Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2043







Solca








Pierderi mc/zi 29 35 100 102 105


Gulia










Vatra Moldovitei










Manastirea Humorului










Botosana






Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2043







Burla










Mironu










Zamostea










Frumosu










Draguseni






Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2043







Horodnic de Jos










Darmanesti











3.6 PROIECTIA DE APA UZATA SI INCARCARILE CU POLUANTI

Proiectiile debitului de ape uzate si ale incarcari lor cu poluanti la Statiie de epurare pana in anul 2043 sunt prezentate in Tabelul 3-19 - Prognoza debitelor medii de apa uzata si a incarcari CBO5 (kg/zi). Debitul si incarcarile estimate pentru anul 2013 au fost utilizate ca fundament pentru proiectii.

Oricum, incarcarile apelor uzate raman neschimbate in raport cu apa uzata provenita de la consumatorii

casnici si din alte activitati.

Valoarea adoptata pentru calcularea numarului Populatiei Echivalente a fost asimilata la 60g

CBO5/zi/locuitor.

In ceea ce priveste apa uzata non-casnica, valoarea a fost presupupusa la 300mg CBO5/l, in conformitate cu regulamentele NTPA. Pentru calcularea incarcaturii non-casnice o valoare medie de 100mg CBO5/l a fost estimata.

3.6.1 Apa Uzata Casnica

Debitul proiectat si incarcarii au fost calculate pe baza:

100% rata de returnare a apelor uzate menajere de la consumul casnic la reteaua de canalizare

in conformitate cu Standardul Romanesc SR 1846 Partea 1: Calcularea debitelor de apa uzata,

Conectarea la sistemul de canalizare municipal va creste la 100% pana in anul 2018.



Fosele septice de la sistemele locale izolate de colectare a apelor uzate vor fi evacuate in statiile

de epurare municipale invecinate.

3.6.2 Apa Uzata Non Casnica

Debitul proiectat si incarcarile cu poluanti au fost calculate pe baza:

100% rata de retur al consumului de apa non casnica la reteaua de canalizare.

Debitul de apa uzata non-casnica va creste ca rezultat al extinderii retelei si conectarii industriilor

care in prezent sunt conectate la facilitati de colectare independente.

Nici o modificare semnificativa in ceea ce priveste incarcarile cu poluanti provenite de pe

proprietatile non-casnice, cu exceptia cazului in care vor fi conectati agentii industriali care in

prezent sunt conectati la facilitati de colectare independente.

3.6.3 Debitul Infiltratiilor

Afluxul de apa straina sau infiltratiile din sistemele combinate constau fie din apa subterana care se

infiltreaza la nivelul canalelor fie din apa rezultata in urma conectarii inadecvate a conductelor de

evacuare. Infiltratia/afluxul de apa nu este influentat din punct de vedere calitativ de orice tip de utilizare si

nici colectat sau deversat intr-un mod anume pe durata precipitatiilor.

Infiltratiile in canale pot conduce la consecinte serioase, cum ar fi deversari crescute de apa uzata

netratata in apele receptoare, cauzand astfel poluare si predispunerea la riscuri a sanatatii publice si un

tratament complicat al apei uzate care cauzeaza costuri ridicate de pompare si tratare.

Apa se infiltreaza in sistemul de canalizare prin intermediul conductelor subterane defecte, imbinarilor

conductelor, bransamentelor sau peretilor caminelor sau este deversata in sistemul de canalizare din sol

prin intermediul conductelor defecte, imbinarilor conductelor, conectarile la peretii caminelor de vizitare,

sau este descarcata in sistemul de canalizare de la subsoluri, curti si zone de drenaj, drenaje de la

fundatii, apa de racire evacuata si drenari de izvoare sau zone de balta. In cea mai mare parte, sistemului

existent de colectare este compus din conducte fabricate din beton simplu sau azbociment neavand

imbinari corespunzator etansate prin care apa subterana patrunde si apa uzata se infiltreaza in sol.

Infiltratiile au fost observate in special in zonele in care apa subterana inregistreaza nivele ridicate. In

plus, s-a observant de catre operator faptul ca pierderile de apa din reteaua de distributie patrund in

canalizare sau in alte conducte. Canalele predispuse infiltratiilor au fost identificate si au fost considerate

ca si prioritate pentru reabilitarea sistemului de colectare a apei uzate.

In absenta datelor de masurare, afluxul infiltratiilor a fost estimat de operatori si consultant. Acesta a fost

clasificat ca fiind ridicat. Inspectiile CCTV realizate in Suceava, cat si concetratiile scazute ale CBO5/CCO

sprijina aceasta evaluare. Infiltratiile sunt in mod normal curpinse intre 10% si 100% din debitul de apa

uzata menajera.

Ratele infiltratiilor existente sunt ridicate si trebuie diminuate prin intermediul unour masuri adecvate.

Nivele proiectate si recomandate ale infiltratiilor la finele orizontului planificat si anume 2043 corespund

unui procent de 30% din debitul de apa uzata (apa murdara). In timp ce nivelul actual al infiltratiilor ar

putea fi scazut, aceasta valoare a fost utilizata pentru estimari ca si design de baza a sistemelor de

colectare a apei uzate si a facilitatilor de epurare apa uzata pe durata pregatirii Master Planului.

Se presupune ca noile sisteme de colectare a apelor uzate si extinderea retelelor de canalizare existente

vor fi executate ca sisteme separate. Retelele de canalizare combinate existente din Suceava, Falticeni,

Radauti, Siret, Campulung Moldovenesc, Gura Humorului si Vatra Dornei vor functiona ca sisteme

combinate si semi separative si apa pluviala trebuie sa fie luata in considerare. O analiza temeinica de la

caz la caz a cantitatilor de apa pluviala trebuie sa fie realizata pe parcursul studiului de fezabilitate pentru

dimensionarea sistemelor de colectare a apelor uzate si a facilitatilor de epurare apa uzata viitoare in

aceste orase. Totusi, pe baza cantitatilor actuale de apa pluviala din aceste orase (Capitol 2) se

presupune in scopul Master Planului ca ratele propuse ale infiltratiilor includ debitele de apa pluviala din

sistemele mixte.



3.6.4 Rezumatul Debitului de Apa Uzata si a Incarcarii

Previziunea pentru populatia conectata, proiectia debitelor medii de apa uzata casnica si non-casnica,

infiltratiile estimate, debitele de apa uzata si incarcarea totala sunt centralizate in tabelul urmator:

TTaabbeell NNrr.. 33--33..66..44--11 –– PPrrooggnnoozzaa ddeebbiitteelloorr mmeeddiiii ddee aappaa uuzzaattaa

Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2038 2043

Total Populatie cap 471,301 468,442 464,188 450,201 431,372 421,619

Total populatie in aglomerari urbane cap 251,528 249,888 247,452 239,338 228,309 222,604

Total populatie in aglomerari rurale cap 219,773 218,554 216,736 210,863 203,063 199,015



Total apa uzata (domestic) mc/zi 21,248 29,699 45,057 46,888 48,158 48,730

Total apa uzata (non-domestic) mc/zi 12,753 13,718 15,668 15,601 15,522 15,482

Total apa uzata (domestic + non-domestic)

mc/zi 34,001 43,417 60,725 62,489 63,680 64,212

Total apa uzata (domestic + non-domestic+infiltratii)

mc/zi 44,202 56,443 78,942 81,235 82,784 83,474

Detalii ale incarcarii apei uzate pentru fiecare zona a Judetului Suceava sunt prezentate in Anexa C1.3.

Previziunea pentru populatia conectata, proiectia debitelor medii de apa uzata casnica si non-casnica,

infiltratiile estimate, debitele de apa uzata si incarcarea totala sunt centralizate in tabelul urmator pentru

fiecare aglomerare in parte:

TTaabbeell NNrr.. 33--33..66..44--22 –– PPrrooggnnoozzaa ddeebbiitteelloorr mmeeddiiii ddee aappaa uuzzaattaa ppee aagglloommeerraarrii

Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2038 2043

POPULATIE SI GRAD DE CONECTARE

Suceava


Grad de conectare % 87 100 100 100 100 100

Populatie conectata cap 91344 104001 102986 99614 95036 92671

Debit specific apa uzata l/c/zi 117 117 121 129 139 144

Debit apa uzata menajera mc/zi 10723 12220 12411 12888 13188 13319

Cantitate poluant apa menajera gCBO5/om/zi 60 60 60 60 60 60

Cantitate poluant apa menajera Kg CBO5/zi 643 733 745 773 791 799

Debit apa uzata non-domestic mc/zi 8952 9125 9083 9116 9156 9177

Concentratie poluant apa industriala mgCBO5/l 300 300 300 300 300 300

Cantitate poluant apa industriala Kg CBO5/zi 2686 2737 2725 2735 2747 2753

Debit apa uzata (domestic + non-domestic)

mc/zi 19675 21345 21494 22004 22344 22496

Debit infiltratii mc/zi 5903 6403 6448 6601 6703 6749

Concentratie poluant apa infiltratie mgCBO5/l 20 20 20 20 20 20

Cantitate poluant apa infiltrtata Kg CBO5/zi 118 128 129 132 134 135

Total apa uzata mc/zi 25578 27748 27942 28606 29047 29245

Populatie Echivalenta Conectata PE 138,074 151,760 150,548 147,396 143,051 140,805

Populatie Echivalenta Totala PE 151,414 151,760 150,548 147,396 143,051 140,805

Falticeni










Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2038 2043





mc/zi 2880 3423 3461 3564 3627 3654







Radauti












mc/zi 3118 3586 3624 3731 3799 3829







Campulung Moldovenesc












mc/zi 1582 2353 2378 2448 2493 2512







Vatra Dornei





Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2038 2043










mc/zi 1959 2265 2286 2347 2386 2404







Gura Humorului












mc/zi 1619 1955 1974 2027 2059 2074







Vicovul de Sus












mc/zi 0 182 978 1010 1030 1038







Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2038 2043

Populatie Echivalenta Conectata PE 0 1,240 11,111 10,771 10,308 10,069


Marginea












mc/zi 0 0 909 940 965 976





Populatie Echivalenta Conectata PE 0 0 9,623 9,401 9,104 8,949


Siret












mc/zi 631 759 969 997 1016 1024







Dumbraveni













Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2038 2043


mc/zi 104 322 657 678 693 699







Cajvana












mc/zi 0 63 639 656 664 667







Bogdanesti












mc/zi 0 155 629 650 664 671







Bosanci








Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2038 2043







mc/zi 124 310 599 618 632 638







Vicovul de Jos












mc/zi 187 330 553 571 584 590







Ipotesti












mc/zi 346 414 524 542 554 560







Horodnic de Sus



Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2038 2043












mc/zi 0 188 477 492 504 508







Baia












mc/zi 47 215 475 490 502 507







Straja












mc/zi 113 253 471 487 498 503





Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2038 2043





Arbore












mc/zi 82 233 469 484 496 501







Volovat












mc/zi 9 186 457 473 484 489







Paltinoasa











Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2038 2043




mc/zi 112 246 453 469 479 484







Cacica












mc/zi 126 247 435 451 461 466







Patrauti












mc/zi 0 69 419 434 444 448







Milisauti






Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2038 2043









mc/zi 0 102 413 424 429 431







Malini












mc/zi 79 210 413 427 437 441







Liteni












mc/zi 152 252 407 419 425 427








Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2038 2043


Fratautii Vechi












mc/zi 20 153 403 416 426 431







Fantanele












mc/zi 0 0 399 413 423 427







Voitinel












mc/zi 123 231 402 415 425 430



Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2038 2043







Boroaia












mc/zi 0 90 365 377 386 390







Corocaiesti












mc/zi 0 90 364 376 385 389







Fratautii Noi









Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2038 2043






mc/zi 0 143 362 375 384 388







Frasin












mc/zi 59 163 355 365 371 373







Vama












mc/zi 0 86 349 362 370 374







Zvoristea




Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2038 2043











mc/zi 68 171 331 342 350 355







Preutesti












mc/zi 0 92 328 339 347 351







Sucevita












mc/zi 0 176 424 435 445 448






Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2038 2043




Bilca












mc/zi 16 138 325 335 344 348







Putna












mc/zi 92 179 314 327 336 340







Cornu Luncii












Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2038 2043



mc/zi 0 126 320 331 339 343







Iaslovat












mc/zi 0 0 313 324 332 336







Dolhasca












mc/zi 0 0 292 301 306 309







Bivolarie







Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2038 2043








mc/zi 0 0 324 334 339 342







Moara












mc/zi 0 42 278 288 295 299







Ostra












mc/zi 134 187 270 280 285 289









Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2038 2043

Hantesti












mc/zi 0 26 266 275 283 285







Mitocu Dragomirnei












mc/zi 0 0 257 266 273 276







Stulpicani












mc/zi 0 61 249 258 265 268




Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2038 2043






Adancata












mc/zi 0 60 245 254 260 264







Mihoveni












mc/zi 0 58 234 242 248 251







Galanesti










Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2038 2043





mc/zi 0 57 230 239 244 247







Pojorata












mc/zi 0 57 233 247 264 273







Dornesti












mc/zi 0 88 221 229 234 237







Udesti





Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2038 2043










mc/zi 0 54 219 226 232 236







Gramesti












mc/zi 0 0 217 225 231 234







Satu Mare












mc/zi 0 0 216 224 229 233







Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2038 2043



Stroiesti












mc/zi 0 0 211 220 225 227







Siminicea












mc/zi 38 106 213 221 227 229







Ilisesti













Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2038 2043


mc/zi 0 0 208 216 221 224







Veresti












mc/zi 39 104 204 212 217 219







Berchisesti












mc/zi 0 59 205 213 219 220







Brosteni








Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2038 2043







mc/zi 193 192 204 210 213 215







Radaseni












mc/zi 0 0 202 210 215 217







Sadova












mc/zi 0 0 202 209 214 217







Hartop



Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2038 2043












mc/zi 0 0 201 208 213 216







Capu Campului












mc/zi 10 84 197 205 210 212







Rotunda












mc/zi 0 49 196 203 206 207





Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2038 2043





Calafindesti












mc/zi 6 81 197 204 210 212







Moldovita












mc/zi 0 0 194 202 207 209







Solca











Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2038 2043




mc/zi 85 134 211 216 220 221







Gulia












mc/zi 0 29 194 200 203 205







Vatra Moldovitei












mc/zi 0 0 190 196 201 204







Manastirea Humorului






Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2038 2043









mc/zi 27 91 191 197 202 205







Botosana












mc/zi 0 0 189 196 201 203







Burla












mc/zi 9 80 187 194 199 201








Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2038 2043


Mironu












mc/zi 0 0 182 188 193 195







Zamostea












mc/zi 0 0 181 188 192 195







Frumosu












mc/zi 0 0 180 186 191 193



Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2038 2043







Draguseni












mc/zi 138 153 179 186 190 192







Horodnic de Jos












mc/zi 0 0 176 182 187 189







verificare PE 0 0 2,065 2,011 1,933 1,896

Darmanesti









Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2038 2043






mc/zi 0 68 174 181 185 188







Poieni Solca












mc/zi 0 0 187 194 199 200







Total Populatie cap 471,301 468,442 464,188 450,201 431,372 421,619

Total populatie in aglomerari urbane

cap 251,528 249,888 247,452 239,338 228,309 222,604

Total populatie in aglomerari rurale

cap 219,773 218,554 216,736 210,863 203,063 199,015



Total apa uzata (domestic) mc/zi 21,248 29,699 45,057 46,888 48,158 48,730

Total apa uzata (non-domestic) mc/zi 12,753 13,718 15,668 15,601 15,522 15,482

Total apa uzata (domestic + non-domestic) mc/zi 34,001 43,417 60,725 62,489 63,680 64,212

Total apa uzata (domestic + non-domestic+infiltratii) mc/zi 44,202 56,443 78,942 81,235 82,784 83,474



3.7 CANTITATILE DE NAMOL PROIECTATE

Analiza realizata ca si componenta a Master Planului pentru Suceava a condus la o defalcare a aglomerarilor/clusterelor cu urmatoarele SEAU:

SEAU Numar SEAU

Total PE

<2,000 PE 17 164,959

2,000<PE<10,000 74 274,812

>10,000 PE 6 121,123

>100,000 PE 1 151,760

Total 98 712,654

Pe baza incarcarii PE, s-a determinat productia totala de namol pentru toate Statiile de epurare. Cantitatea de namol deshidratat la o concentratie de 22%su, care reprezinta un grad normal de deshidratare si care poate fi realizat cu ajutorul echipamentului de deshidratare de la Statiile de epurare, cum ar fi filtrele cu banda, centriguge de decantare si dispozitive de deshidratare cu sac pentru facilitatile de tratare mici insumeaza un total de 15,186 t/an. Productia de namol la multe SEAU este depozitata pe toata suprafata judetului acest fapt conducand la necesitatea dezvoltarii unei strategii coerente pentru gestionarea si depozitarea finala a namolului rezultat. Strategia de Depozitare a namolului atasata acestui Master Plan include un calcul al cantitatilor de namol pentru fiecare SEAU si identifica optiunile posibile de depozitare si reutilizare. O analiza complexa va fi inclusa in studiul de fezabilitate in vederea identificarii investitiilor necesare.

TTaabbeell NNrr.. 33--33..66..44--11 –– PPrroodduuccttiiee nnaammooll ppee aagglloommeerraarrii

Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2038 2043

POPULATIE TOTALA

1 Suceava t/an 4668 5064 5099 5221 5301 5337

2 Falticeni t/an 683 812 821 846 861 867

3 Radauti t/an 740 851 860 885 901 908

4 Campulung Moldovenesc t/an 375 558 564 581 591 596

5 Vatra Dornei t/an 465 537 542 557 566 570

6 Gura Humorului t/an 384 464 468 481 489 492

7 Vicovul de Sus t/an 0 43 232 240 244 246

8 Marginea t/an 0 0 216 223 229 232

9 Siret t/an 150 180 230 236 241 243

10 Dumbraveni t/an 25 76 156 161 165 166

11 Cajvana t/an 0 15 152 156 158 158

12 Bogdanesti t/an 0 37 149 154 157 159

13 Bosanci t/an 29 74 142 146 150 151

14 Vicovul de Jos t/an 44 78 131 135 139 140

15 Ipotesti t/an 82 98 124 129 131 133

16 Horodnic de Sus t/an 0 44 113 117 119 120

17 Baia t/an 11 51 113 116 119 120

18 Straja t/an 27 60 112 115 118 119

19 Arbore t/an 19 55 111 115 118 119

20 Volovat t/an 2 44 108 112 115 116

21 Paltinoasa t/an 27 58 107 111 114 115

22 Cacica t/an 30 59 103 107 109 111

23 Patrauti t/an 0 16 99 103 105 106

24 Milisauti t/an 0 24 98 100 102 102



Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2038 2043

25 Malini t/an 19 50 98 101 104 105

26 Liteni t/an 36 60 97 99 101 101

27 Fratautii Vechi t/an 5 36 96 99 101 102

28 Fantanele t/an 0 0 95 98 100 101

29 Voitinel t/an 29 55 95 99 101 102

30 Boroaia t/an 0 21 86 89 92 93

31 Corocaiesti t/an 0 21 86 89 91 92

32 Fratautii Noi t/an 0 34 86 89 91 92

33 Frasin t/an 14 39 84 87 88 88

34 Vama t/an 0 20 83 86 88 89

35 Zvoristea t/an 16 41 78 81 83 84

36 Preutesti t/an 0 22 78 80 82 83

37 Sucevita t/an 0 42 101 103 105 106

38 Bilca t/an 4 33 77 80 81 82

39 Putna t/an 22 43 74 78 80 81

40 Cornu Luncii t/an 0 30 76 79 80 81

41 Iaslovat t/an 0 0 74 77 79 80

42 Dolhasca t/an 0 0 69 71 73 73

43 Bivolarie t/an 0 0 77 79 81 81

44 Moara t/an 0 10 66 68 70 71

45 Ostra t/an 32 44 64 66 68 69

46 Hantesti t/an 0 6 63 65 67 68

47 Mitocu Dragomirnei t/an 0 0 61 63 65 66

48 Stulpicani t/an 0 14 59 61 63 64

49 Adancata t/an 0 14 58 60 62 63

50 Mihoveni t/an 0 14 55 57 59 60

51 Galanesti t/an 0 13 55 57 58 59

52 Pojorata t/an 0 13 55 59 63 65

53 Dornesti t/an 0 21 52 54 56 56

54 Udesti t/an 0 13 52 54 55 56

55 Gramesti t/an 0 0 51 54 55 55

56 Satu Mare t/an 0 0 51 53 54 55

57 Stroiesti t/an 0 0 50 52 53 54

58 Siminicea t/an 9 25 51 52 54 54

59 Ilisesti t/an 0 0 49 51 52 53

60 Veresti t/an 9 25 48 50 51 52

61 Berchisesti t/an 0 14 49 50 52 52

62 Brosteni t/an 46 45 48 50 51 51

63 Radaseni t/an 0 0 48 50 51 51

64 Sadova t/an 0 0 48 50 51 51

65 Hartop t/an 0 0 48 49 51 51

66 Capu Campului t/an 2 20 47 48 50 50

67 Rotunda t/an 0 12 47 48 49 49

68 Calafindesti t/an 1 19 47 48 50 50

69 Moldovita t/an 0 0 46 48 49 50

70 Solca t/an 20 32 50 51 52 52

71 Gulia t/an 0 7 46 47 48 48

72 Vatra Moldovitei t/an 0 0 45 47 48 48

73 Manastirea Humorului t/an 6 21 45 47 48 48

74 Botosana t/an 0 0 45 47 48 48



Componenta Unit 2013 2015 2018 2028 2038 2043

75 Burla t/an 2 19 44 46 47 48

76 Mironu t/an 0 0 43 45 46 46

77 Zamostea t/an 0 0 43 45 46 46

78 Frumosu t/an 0 0 43 44 45 46

79 Draguseni t/an 33 36 43 44 45 46

80 Horodnic de Jos t/an 0 0 42 43 44 45

81 Darmanesti t/an 0 16 41 43 44 44

82 Poieni Solca t/an 0 0 44 46 47 48

Total Populatie t/an 8,067 10,301 14,407 14,825 15,108 15,234

3.8 CONCLUZII

Dupa cum a fost prezentat in Capitolul 3, datele principale pentru necesarul de apa, debitele de apa uzata

si incarcarile si pentru proiectiile socio-economice pentru orizontul planificat 2043 au fost presupuse ca

informatii de baza pentru etapele ulterioare ale master planului.

Luand in considerare rata de acoperire actuala a serviciului si capacitatile existente ale productiei de apa

si ale facilitatilor de epurare apa uzata descrise in Capitolul 2, pot fi trase urmatoarele concluzii:

Un numar semnificativ de campuri de puturi, statii de pompare, facilitate de tratare si rezervoare necesita

sa fie construite in vederea furnizarii de apa potabila in cantitate suficienta si la un standard de calitate

adecvat populatiei prognozate conectata la sistemele municipale de apa. Luand in considerare ratele de

conectare viitoare, capacitatea multor facilitatilor existente de productie apa este insuficienta pentru a

intampina necesarul viitor de apa, necesitand extindere.

In vederea respectarii angajamentelor nationale (cerintele POS), un numar semnificativ de retele de

canalizare si statii de epurare a apei uzate trebuie sa fie construite. Adesea, capacitatea hidraulica a

retelelor existente si a facilitatilor de epurare apa uzata este insuficienta pentru debitul de apa uzata

proiectat.

Analiza situatiei existente prezentata in Capitolul 2 si proiectiile din Capitolul 3 reprezinta baza pentru

investigarea optiunilor strategice pentru dezvoltarea pe termen lung a sistemelor de apa si apa uzata din

Judetul Suceava.

Pe baza incarcarii cu poluati a populatiei echivalente, productia totala de namol pentru toate SEAU se calculeaza ca 15,234 t/an namol deshidratat la o concetratie de 22%su. Productia de namol la multe SEAU este depozitata pe tot intinsul judetului acest fapt conducand la necesitatea dezvoltarii unei strategii coerente pentru gestionarea si depozitarea finala a namolului epurat. O analiza complexa va fi inclusa in studiul de fezabilitate in vederea identificarii investitiilor necesare.

Capitolul 3 PROIECTII - cjsuceava.ro Jud. Suceava/Parte scrisa/Capitolul 3... · Actualizare MASTER...

Documents

Transcript of Capitolul 3 PROIECTII - cjsuceava.ro Jud. Suceava/Parte scrisa/Capitolul 3... · Actualizare MASTER...