Capitolul 2

PARTICULARITATI ALE SUBSISTEMULUI ORGANIZATORIC AL MANAGEMENTULUI PUBLIC

,QVWLWX LLOH�GLQ�DGPLQLVWUD LD�SXEOLF �VH�FRQVWLWXLH�FD�VXEVLVWHP�DO�VLVWHPXOXL�VRFLDO�JOREDO�úL�DX�

FD� VFRS� VHUYLUHD� PHPEULORU� VRFLHW LL�� 3HQWUX� D� VHUYL� VRFLHWDWHD� HVWH� QHFHVDU � RUJDQL]DUHD� ILHF UHL�FRPSRQHQWH� D� VLVWHPXOXL�� ÌQ� FRQWLQXDUH� SUH]HQW P� QR LXQLOH� GH� ED] � UHIHULWRDUH� OD� DFHDVW �SUREOHPDWLF �� 2.1.�1R LXQHD�GH�RUJDQL]DUH 7HUPHQXO�³D�RUJDQL]D´�SURYLQH�GLQ�OLPED�IUDQFH] ��RUJDQLVHU��úL�vQVHDPQ �D�DF LRQD�PHWRGLF�SHQWUX�DVLJXUDUHD�GHVI úXU ULL�HILFLHQWH�D�XQRU�DFWLYLW L��

Figura nr. 8. CriterLL�úL�IRUPH�GH�RUJDQL]DUH

Organizarea in managementul public reprezinta un ansamblu de procese prin care potrivit

cadrului legislativ se delimiteaza elementele componente ale sistemului administrativ in ansamblu si ale fiecarei institutii publice in parte, se precizeaza atributiile, sarcinile si competentele care revin componentelor acestuia, precum si relatiile care se stabilesc intre ele in cadrul si in afara sistemului in vederea satisfacerii eficiente a interesului public.

2.2. $ERUG UL� IXQGDPHQWDOH� DOH� JkQGLULL� IRUPDOLVWH� FX� SULYLUH� OD�

RUJDQL]DUHD�LQVWLWX LLORU�SXEOLFH�GLQ�DGPLQLVWUD LH ([LVW �WUHL�DERUG UL�IXQGDPHQWDOH�DOH�JkQGLULL�IRUPDOLVWH�FX�SULYLUH�OD�RUJDQL]DUHD�LQVWLWX LLORU�SXEOLFH�GLQ�DGPLQLVWUD LH��

Organizarea compartimentelor

2UJDQL]DUHD�LQVWLWX LHL

Organizarea domeniului

Organizarea sistemului

NIVELUL

Organizarea structurii

Organizarea proceselor OBIECTUL

Criterii de organizare

2.2.1. Abordarea lui Max Weber (1864-1920) :HEHU�FRQVLGHUD�F �� în general, procesele administrative� HYROXHD] � vQ�SURJUHVLH�JHRPHWULF �

VSUH� UD LRQDOLVPXO� WHKQRORJLF��FHHD�FH� vQVHDPQ �F �SH�P VXUD�HYROX LHL�� LGHLOH�FkúWLJ � vQ�FRHUHQ �úL�devin sistematice. Prin urmare,�:HEHU�VXV LQHD�F �ELURFUD LD�HVWH�XQ�HOHPHQW�PDMRU�vQ�DFHDVW �HYROX LH�FRPSOH[ ��

2.2.2. Abordarea Frederick Taylor (1856-1915) 7D\ORU� úL-D� GHUXODW� FHUFHW ULOH� vQWU-R� SHULRDG � vQ� FDUH� LQHILFLHQ D�� LPRUDOLWDWHD� SROLWLF � úL�

exploatarea resurselor naturale DOH� $PHULFLL� GHVFULDX� R� ID] � SUHPHUJ WRDUH� SUREOHPHL� PDL� ODUJL� D�HILFLHQ HL�QD LRQDOH��

2.2.3. Abordarea lui Henry Fayol (1841-1925) �ÌQDLQWH�GH�D�IL�XQ�PDQDJHU�GH�VXFFHV�úL�XQ�VSHFLDOLVW�GH�VHDP �DO�PDQDJHPHQWXOXL��)D\RO�D�IRVW�

un bun inginer, care a reuúLW�V �UHGXF �ULVFXULOH�GH�LQFHQGLX�vQ�PLQHOH�GH�F UEXQL�GLQ�68$�� $SOLFDELOLWDWHD� LGHLORU� OXL� )D\RO� vQ� PDQDJHPHQWXO� SXEOLF� VH� ED]HD] � SH� FLQFL� HOHPHQWH��planificare-SUHYL]LXQH��RUJDQL]DUH��FRPXQLFDUH��FRRUGRQDUH�úL�FRQWURO��

2.3. 1R LXQHD�GH�VWUXFWXU �DGPLQLVWUDWLY

6WUXFWXUD� DGPLQLVWUD LHL� SXEOLFH UHSUH]LQW � FRQILJXUD LD� LQWHUQ � úL� UHOD LLOH� FDUH� VH� VWDELOHVF�

între componentele sistemului în procesul de realizare a obiectivelor sistemului administrativ. �2�EXQ �VWUXFWXUDUH�D�DGPLQLVWUD LHL�GH�VWDW�WUHEXLH�V �DVLJXUH��DWkW�HYLWDUHD�VXSUDGLPHQVLRQ ULL�DSDUDWXOXL� DGPLQLVWUDWLY�� VLWXD LH� FDUH� JHQHUHD] � DFWLYLW L� SDUDOHOH�� UH]ROY UL� JUHRDLH� úL� FKHOWXLHOL�EXJHWDUH� VXSOLPHQWDUH� LQXWLOH� úL� QHMXVWLILFDWH�� FkW� úL� VXEGLPHQVLRQDUHD� DSDUDWXOXL�� FDUH� SURYRDF � R�VXSUDDJORPHUDUH� FX� VDUFLQL� úL� DWULEX LL�� 3ULQ� XUPDUH�� DFHHDúL� LQVWLWX LH� HVWH� QHYRLW � V � GHVI úRDUH� XQ�QXP U� H[DJHUDW� GH� PDUH� GH� DFWLYLW L�� FHHD� FH� SRDWH� DYHD� FD� UH]XOWDW� R� UH]ROYDUH� VXSHUILFLDO � úL�VDX�SDU LDO �D�SUREOHPHORU�FX�FDUH�VH�FRQIUXQW �LQVWLWX LD�SXEOLF �úL�VRFLHWDWHD�vQ�DQVDPEOXO�HL��

2����7LSXUL�GH�VWUXFWXUL�vQ�DGPLQLVWUD LD�GH�VWDW

6WUXFWXUD�DGPLQLVWUD LHL�GH�VWDW�SRDWH�IL�DERUGDW �VXE�GRX �IRUPH��IXQF LRQDO�úL�teritorial. (vezi figura nr. 9��7LSXUL�GH�VWUXFWXUL�vQ�DGPLQLVWUD LD�SXEOLF �� 8Q�VLVWHP�DGPLQLVWUDWLY�VH�SRDWH�RUJDQL]D�VXE�IRUPD�XUP WRDUHORU�tipuri de structuri: - 6WUXFWXUD� LHUDUKLF -IXQF LRQDO � DVLJXU �� vQ� SULQFLSDO�� XQLWDWHD� GH� GHFL]LH� úL� DF LXQH� vQ�

FDGUXO� VLVWHPXOXL� úL� HVWH� GHWHUPLQDW � GH� YDULHWDWHD� GRPHQLLORU� GH� DFWLYLWDWH� reunite în DGPLQLVWUD LH�

- 6WUXFWXUD� WHULWRULDO � HVWH� GHWHUPLQDW � GH� GLVSXQHUHD� GLIHULWHORU� FRPSRQHQWH�DOH� VWUXFWXULL�VLVWHPXOXL�DGPLQLVWUDWLY�vQ�XQLW L�DGPLQLVWUDWLY-teritoriale distincte;

- Structura de tip mixt�vPELQ �WLSXULOH�SUHFHGHQWH�GH�VWUXFWXUi.

Figura nr. 9.�7LSXUL�GH�VWUXFWXUL�vQ�DGPLQLVWUD LD�SXEOLF

Structura

,HUDUKLF -)XQF LRQDO

7HULWRULDO Mixta

2.4.1. 6WUXFWXUD�LHUDUKLF -IXQF LRQDO 3UHVXSXQH�RUJDQL]DUHD�DGPLQLVWUD LHL�GH�VWDW�pe niveluri ierarhice��SH�FDWHJRULL�GH�LQVWLWX LL�vQ�IXQF LH�GH�domeniul vQ�FDUH�vúL�GHVI úRDU �DFWLYLWDWHD�� $VWIHO�� DX� IRVW� FUHDWH� LQVWLWX LL-RUJDQH� FX� FRPSHWHQ � PDWHULDO � JHQHUDO �� FDUH� vúL� GHVI úRDU �DFWLYLWDWHD�� SULQFLSLDO�� vQ� WRDWH� VIHUHOH� YLH LL� VRFLDOH�� 2� DVWIHO� GH� LQVWLWX LH� HVWH� JXYHUQXO�� 3ULQFLSLDO��GHRDUHFH�úL�vQWUH�DFHVWH�LQVWLWX LL�H[LVW �GLIHUHQ LHUL�vQ�FHHD�FH�SULYHúWH�YROXPXO�úL�QDWXUD�DWULEX LLORU��vQ�UDSRUW�FX�UROXO�LQVWLWX LHL�UHVSHFWLYH�vQ�FDGUXO�VLVWHPXOXL�LQVWLWX LLORU�DGPLQLVWUD LHL�GH�VWDW�� 2������6WUXFWXUD�WHULWRULDO 6WUXFWXUD�WHULWRULDO �GHVHPQHD] �RUJDQL]DUHD sistemului administrativ în raport cu teritoriul pe FDUH�vúL�GHVI úRDU �DFWLYLWDWHD�úL�vúL�H[HUFLW �FRPSHWHQ D�LQVWLWX LD��RUJDQXO��DGPLQLVWUD LHL�GH�VWDW�� ÌQ�FDGUXO�VWUXFWXULL�WHULWRULDOH��DGPLQLVWUD LD�GH�VWDW�FXSULQGH�LQVWLWX LL�FX�FRPSHWHQ �WHULWRULDO �

JHQHUDO �� GHQXPLWH� úL� LQVWLWX LL� FHQWUDOH� úL� RUJDQH� FX� FRPSHWHQ � WHULWRULDO � OLPLWDW � OD� XQLW LOH�administrativ-WHULWRULDOH��GHQXPLWH�úL�LQVWLWX LL�ORFDOH�DOH�DGPLQLVWUD LHL�GH�VWDW��

2.5. Alte componente ale structurii organizatorice a sistemului administrativ

)XQF LRQDUHD� VLVWHPXOXL� DGPLQLVWUDWLY� GLQ� 5RPkQLD� presupune luarea în considerare a unor componente structurale, respectiv: nivelul ierarhic, ponderea ierarhica, compartimentul, postul, functia publica, relatiile administrative si relatiile organizatorice.

NIVELUL IERARHIC� VH� GHILQHúWH� FD� DQVDPEOXO� FRPSRQHQWHORU� VWUXFWXULL� SODVDWH� SH� OLQLL�RUL]RQWDOH��OD�DFHHDúL�GLVWDQ �LHUDUKLF �ID �GH�PDQDJHPHQWXO�GH�YkUI�DO�DGPLQLVWUD LHL�GH�VWDW��

321'(5($� ,(5$5+,& � UHSUH]LQW � QXP UXO� SHUVRDQHORU� FRQGuse nemijlocit de un IXQF LRQDU�SXEOLF�FX�IXQF LH publica de conducere si/sau de un reprezentant ales.

COMPARTIMENTUL� HVWH� R� FRPSRQHQW � UH]XOWDW � GLQ� DJUHJDUHD� XQRU� SRVWXUL� úL� IXQF LL�SXEOLFH� FX� FRQ LQXW� VLPLODU� úL�VDX� FRPSOHPHQWDU�� &RPSDUWLPHQWXO� HVWH� GHfinit prin ansamblul SHUVRDQHORU� FDUH� GHVI úRDU � DFWLYLW L� UHODWLY� RPRJHQH�� FDUH� VROLFLW � FXQRúWLQ H� VSHFLDOL]DWH� GH� XQ�DQXPLW� WLS�� SUHFXP� úL� XQ� DQVDPEOX� GH� PHWRGH� úL� WHKQLFL� DGHFYDWH�� VLWXDWH� vQWU-XQ� DQXPLW� VSD LX� úL�subordonate nemijlocit unui singur fuQF LRQDU�SXEOLF�FX�IXQF LH publica de conducere.

POSTUL� HVWH� DOF WXLW� GLQ� DQVDPEOXO� RELHFWLYHORU�� VDUFLQLORU�� FRPSHWHQ HORU� úL�UHVSRQVDELOLW LORU�GHVHPQDWH��SH�DQXPLWH�SHULRDGH�GH�WLPS��XQRU�IXQF LRQDUL�SXEOLFL�SHUPDQHQ L�VL�VDX�reprezentantilor numiti sau alesi.

)81& ,$ PUBLICA� FRQVWLWXLH� IDFWRUXO� GH� JHQHUDOL]DUH� DO� XQRU� SRVWXUL� DVHP Q WRDUH� GLQ�SXQFWXO� GH� YHGHUH� DO� DULHL� GH� FXSULQGHUH� D� DXWRULW LL� úL� UHVSRQVDELOLW LL�� 'H� H[HPSOX�� IXQF LHL� GH�PLQLVWUX� vL� FRUHVSXQG� vQ� FDGUXO� XQHL� LQVWLWX Li publice un QXP U� GH� SRVWXUL�� ���� vQ� IXQF LH� GH�GLPHQVLXQLOH�JXYHUQXOXL�úL�GH�YDULHWDWHD�GRPHQLLORU�� $WkW� vQ� DGPLQLVWUD LD� FHQWUDO �� FkW� úL� vQ� FHD� ORFDO � H[LVW � SRVWXUL�IXQF LL� GH� FRQGXFHUH� úL� GH�H[HFX LH��2�SDUWH�GLQWUH�DFHVWHD�VXQW�RFXSDWH�GH� IXQF LRQDUL�SXEOLFL�SHUPDQHQ L��DQJDMD L� vQ�VLVWHPXO�DGPLQLVWUDWLY�� vQ� WLPS� FH� DOW � SDUWH� HVWH� RFXSDW � GH reprezentanti QRL� YHQL L� vQ� VLVWHP� alesi si/sau numiti. Relatiile administrative si relatiile organizatorice Sistemul autoritatilor si institutiilor puterii executive intra, ca intreg si prin partile sale componente, in relatii cu alte autoritati sau institutii apartinand altor sisteme, precum si cu alte componente ale societatii civile. Aceste relatii sunt relatii administrative (vezi figura nr.10. Relatiile administrative stabilite intre componentele sistemului administrativ). Ele nu sunt uniforme, cunoscand diferentieri si avand particularitati in functie de componentele intre care se stabilesc. Consideram potrivita structurarea relatiilor administrative, dupa apartenenta lor in: relatii interne si relatii externe. Relatiile interne se stabilesc intre autoritati si in cadrul structurilor organizatorice ale institutiilor administrative. In ceea ce priveste relatiile autoritatii executive cu alte

autoritati ale statului, cele legislative sau judecatoresti, trebuie subliniat faptul ca acestea se bazeaza pe principiul separatiei puterilor, ceea ce exclude subordonarea. Relatiile interne intre institutii administrative reprezentative ale autoritatii:

1. Relatiile autoritatilor puterii legislative Reprezinta raporturile cu Parlamentul, in ansamblul sau, si/sau fie cu fiecare dintre cele doua

camere, Senatul si Camera Deputatilor, luate separat. Aceste relatii dau expresia dreptului de control parlamentar asupra executivului si se materializeaza in atributiile constitutionale ale Parlamentului in legatura cu organizarea si functionarea autoritatilor executive.

Totodata, Presedintele are anumite prerogative vizavi de Parlament, printre care dreptul ca in anumite conditii sa il dizolve.

2. Relatiile autoritatilor puterii judecatoresti sunt relatii de colaborare si au in vedere, pe de o parte, obligatiile executivului de a asigura conditiile functionarii justitiei, iar, pe de alta parte, au dreptul de a participa la constituirea autoritatilor puterii judecatoresti.

3. Relatiile autoritatilor puterii executive prin care se stabilesc si aplica prevederile proprii si ale celorlalte autoritati. In cadrul sistemului administrativ exista o serie de particularitati care se regasesc in

urmatoarele categorii de relatii administrative, exemple: relatiile de autoritate stabilite in cadrul legislativ, relatiile functionale, relatiile de colaborare, relatiile de reprezentare-intre titularul de posturi si/sau functii de conducere care intra in legatura cu alte persoane din afara sau din interiorul propriului sistem administrativ, dar si din strainatate.

Relatiile externe se stabilesc intre diferite componente ale structurii sistemului administrativ si alte categorii de organizatii publice sau private si/sau persoane fizice.

Acestea pot fi: - relatii cu autoritatile autonome; - relatiile cu organizatiile neguvernamentale; - relatiile cu agentii economici; - relatiile cu persoanele fizice.

In cadrul subsistemului organizatoric al managementului public exista relatiile organizatorice reprezentate de ansamblul legaturilor dintre componentele structurii lor organizatorice. Acestea reflecta complexitatea raporturilor care se stabilesc intre componentele primare posturi/functii publice de conducere si executie si autoritati, institutii, compartimente ale structurii lor organizatorice. Relatiile organizatorice din institutiile publice se pot divide in functie de continutul lor in:

1. Relatii de autoritate instituite prin intermediul unor acte normative, exercitarea lor fiind deci obligatorie. In aceasta categorie se includ urmatoarele trei tipuri:

- Relatii ierarhice - Relatii functionale; - Relatiile de stat major. 2. Relatii de cooperare 3. Relatii de control 4. Relatii de reprezentare Relatiile nu sunt uniforme si cunosc diferentieri avand particularitati in functie de

componentele intre care se stabilesc. Componentele prezentate mai sus pot fi influentate considerabil atat ca numar, cat si ca

structura de catre noii functionari publici intrati in sistem. Ei au misiunea de a pune in aplicare programele administrative, economice si politice ale partidelor care i-au propulsat sau i-au numit in postul sau functia publica respectiva. Prin urmare, influenta politicului este considerabila daca se are in vedere faptul ca posturile si functiile cheie din sistemul administrativ sunt supuse unui proces continuu de schimbare, generat de mutatiile in viata politica a unei tari. Din pacate, astfel de situatii sunt

frecvente in tarile in curs de dezvoltare si slab dezvoltate si au consecinte negative asupra functionalitatii sistemului administrativ, economic si social.

ÌQ� FRQVHFLQ �� GHYLQH� GLQ� FH� vQ� FH� PDL� HYLGHQW � LQWURGXFHUHD� XQRU� FULWHULL� QRL� SHQWUX�SURPRYDUHD� úL� QXPLUHD� IXQF LRQDULORU� SXEOLFL� vQ� IXQF LL�SRVWXUL�SXEOLFH� vQ� IXQF LH�GH�FRPSHWHQ D� ORU�SURIHVLRQDO � úL� PDQDJHULDO �� 'RPLQDUHD� XQXL� VLVWHP� GH� PDQDJHPHQW� GH� ODWXUD� SROLWLF � RULHQWDW �QHFRUHVSXQ] WRU�DUH��GHVLJXU��FRQVHFLQ H�GLQWUH�FHOH�PDL�QHSO FXWH�SH�WHUPHQ�OXQJ��LDU�SH�WHUPHQ�VFXUW�vQVHDPQ �VDWLVIDFHUHD�XQRU�LQWHUHVH�P UXQWH��GH�JUXS�VRFLDO�VDX�ILH�FKLDU�úL�GRDU�GH�SDUWLG�SROLWLF��

CAPITOLUL 2 REZUMAT

I. Definitie: Organizarea in managementul public reprezinta un ansamblu de procese prin care se delimiteaza elementele componente ale sistemului, se precizeaza sarcinile si competentele care revin componentelor acestuia, precum si relatiile care se stabilesc intre ele in cadrul si in afara sistemului.

II. Abordari fundamentale ale gandirii formaliste cu privire la organizarea institutiilor publice din administratie.

Exista trei abordari: 1)Abordarea lui Max Weber – Weber considera ca, procesele administrative evolueaza in

progresie geometrica spre rationalismul tehnologic; ceea ce inseamna ca pe masura evolutiei, ideile castiga in coerenta si devin sistematice; sustine ca birocratia este un element major in aceasta evolutie complexa.

2)Abordarea lui Frederich Taylor – Taylor si-a derulat cercetarile intr-o perioada in care ineficienta, imoralitatea politica si exploatarea resurselor naturale ale Americii descriau o faza premergatoare problemei mai largi a eficientei nationale.

3)Abordarea lui Henry Fayol – Aplicabilitatea ideilor lui Fayol in managementul public se bazeaza pe 5 elemente: planificare-previziune, organizare, comunicare, coordonare si control.

III. Structura administratiei publice – reprezinta configuratia interna si relatiile care se stabilesc intre componentele sistemului in procesul de realizare a obiectivelor sistemului administrativ. Poate fi abordata sub doua forme: functional si teritorial.

Un sistem administrativ se poate organiza sub forma urmatoarelor tipuri de structuri: structura ierarhic-functionala, structura teritoriala, structura de tip mixt.

Alte componente ale structurii organizatorice a sistemului administrativ: nivelul ierarhic, ponderea ierarhica, compartimentul, postul, functia publica.

Relatiile administrative si relatiile organizatorice: Relatiile interne intre institutii administrative reprezentative ale autoritatii: 1. Relatiile autoritatilor puterii legislative; 2. Relatiile autoritatilor puterii judecatoresti; 3. Relatiile autoritatii executive prin care se stabilesc si aplica prevederile proprii si ale

celorlalte autoritati. Relatiile externe, care pot fi: 1. Relatii de autoritate – ierarhice, functionale, de stat major; 2. Relatii de cooperare; 3. Relatii de control; 4. Relatii de reprezentare.

CUVINTE CHEIE

Structura administrativa

Nivel ierarhic

Pondere ierarhica

Compartiment

Post

Fuctie

Relatii administrative

Relatii organizatorice

Autoritate

Cooperare

Control

Reprezentare

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

Management public- Armenia Androniceanu, ed. Economica, Bucuresti,1999.

Burland A, Laufer R-Public Management, Dalloz, London, 1990.

Braybrooke D.- A Strategy of Decision, Free Press, New York, 1980.

Breton R- Multiculturalism and Canadian Nation-Buiding in Politics of Gender, Ethnicity

and Language in Canada, sous la dir de Alan Cairns et Cynthia Williams, Toronto University

Press, nr.34, 1986.

Brock J.- Managing People in Public Agencies, Brown Press, Boston, 1984

Decretul nr.115/1938

Legea nr.1/1970

Legea nr.30/1990

Constitutia Romaniei/1991

Legea nr.10/1991

Legea nr.40/1991

Legea nr.69/1991

Legea nr.70/1991

H.G.nr.281/1992

Ordonanta nr.69/1994

Legea nr.83/1995

ÎNTREB RI RECAPITULATIVE

1. Ce se intelege prin organizarea managementului public?

2. Care sunt criteriile de organizare ale managementului public?

3. Care sunt reprezentantii gandirii formaliste cu privire la organizarea institutiilor publice din

administratie?

4. Ce reprezinta structura administrativa?

5. Cate tipuri de structuri exista in administratia de stat?

6. Ce tipuri de relatii interne cunoasteti?

7. De cate feluri pot fi relatiile de autoritate?