Capitolul 1 Afacerea Si Intreprinzatorul

Dezvoltarea competenţelor manageriale şi antreprenoriale – Cap. 1 Afacerea şi întreprinzătorul © 2010-2011 Alexe Cătălin 1

CAPITOLUL 1 AFACEREA ŞI ÎNTREPRINZĂTORUL

Obiectivele capitolului

- prezentarea noţiunilor de bază cu care se operează în practica antreprenorială;

- identificarea caracteristicile definitorii pentru afacerile mici în raport cu afacerile mari;

- explicarea diferenţelor majore dintre întreprinzător şi manager;

- detalierea conceptului de întreprinzător: calităţi, tipologie, bariere de percepţie, riscuri etc.;

- prezentarea diverselor modalităţi de intrare în lumea afacerilor;

- familiarizarea cu diversele forme juridice sub care poate fi lansată o afacere;

Competenţe

- înţelegerea modului de funcţionare a economiei de piaţă şi a rolului întreprinzătorului în cadrul acesteia;

- să caracterizeze activitatea de antreprenoriat;

- să identifice trăsăturile personale ale antreprenorilor;

- explicarea principalelor aspecte ale activităţii unei firme de mici dimensiuni;

- capacitatea de a recunoaşte principalele tipuri de riscuri din domeniul antreprenorial;

- identificarea propriilor abilităţi antreprenoriale;

- formarea unei atitudini pozitive faţă de mediul economic.

- dezvoltarea abilităţilor de a gândi economic.

- incitarea pentru iniţierea de afaceri în diferite domenii.


1.1. AFACEREA

Ce este o afacere?

Afacerea reprezintă orice iniţiativă a unui

individ (pe care îl vom numi întreprinzător) şi

care urmăreşte obţinerea unui profit.

„Afacerea mea e ca o cursă de alergare. Cu o

singură deosebire, n-am nici cea mai mică idee

când şi unde se va termina.”

Bil Gates fondator Microsoft

Aplicaţie Afacerea oferă întreprinzătorului o serie de oportunităţi demne de luat în seamă.

Bifaţi acele oportunităţi ce le implică desfăşurarea unei afaceri.

1. Oportunitatea de a câştiga mai bine CheckBox1

2. Oportunitatea de a fi propriul stăpân.

CheckBox1

3. Oportunitatea de a face ce-ţi place. CheckBox1

4. Oportunitatea de a lucra cu diferiţi oameni pe care poţi să-i selectezi.

CheckBox1

5. Oportunitatea de a avea un program flexibil. CheckBox1

6. Oportunitatea de a-ţi manifesta liber iniţiativa. CheckBox1


Cine stă la baza afacerii?

Conceptul de afacere are:

în primul o dimensiune externă firmei

Cine este satisfăcut? – Clientul

Ce se satisface?- Nevoile clientului

în al doilea rând o dimensiune internă firmei

Cum se satisface? – Prin competenţe distinctive

La baza oricărei afaceri stă clientul

Aplicaţie Asociaţii cuvintele corespunzătoare

Orientarea către client are la bază faptul că firmele depind de .............şi de

aceea trebuie să înţeleagă ...................ale clienţilor, trebuie să

satisfacă.............. şi să se preocupe să depăşească ...................în condiţii

de.................... în raport cu concurenţa.

Cuvinte de asociat:

cerinţele clientului

aşteptările clientului

profitabilitate

clienţii lor

nevoile curente şi viitoare


În ce constă ierarhia nevoilor?

Clientul urmăreşte satisfacerea unei game foarte variate de nevoi.

Nevoile clienţilor reprezintă ansamblul doleanţelor, aspiraţiilor şi aşteptărilor acestora de a-şi

însuşi bunuri şi servicii.

Aceste nevoi devin reale efective în funcţie de gradul de dezvoltare economică a societăţii la un

moment dat şi de nivelul de cultură şi civilizaţie al indivizilor.

Abraham Maslow susţine că fiinţele umane au cinci nevoi de bază şi că aceste cinci nevoi de

bază pot fi ierarhizate în funcţie de importanţa lor - adică de ordinea în care oamenii se

străduiesc, în general, să le satisfacă.

Nevoile fiziologice se referă la funcţionarea normală a organismului. Ele cuprind nevoia de apă,

alimente, odihnă, sex şi aer. Până în momentul în care sunt satisfăcute aceste nevoie, o parte

semnificativă din comportamentul persoanei se îndreaptă spre satisfacerea lor. Totuşi, după ce

aceste nevoi sunt satisfăcute, comportamentul se îndreaptă spre satisfacerea nevoilor de pe

următorul nivel al ierarhiei.

Nevoile de securitate sau de siguranţă se referă la dorinţa persoanei de a nu trăi sub

ameninţarea unor pericole care-i pot afecta integritatea fizică sau a unor dezastre economice

(nevoia unei locuinţe, a unui serviciu)

Nevoile sociale sau de apartenenţă reflectă dorinţa oamenilor de a aparţine societăţii,

cuprinzând nevoia de prietenie, compasiune şi dragoste.

Nevoile de consideraţie sau de stimă cuprind dorinţa pentru respectul de sine şi pentru respectul

din partea celorlalţi.

Nevoile de autoperfecţionare reflectă dorinţa oamenilor de a-şi maximiza potenţialul personal.

Ierarhia nevoilor a lui MASLOW


Unde se desfăşoară afacerile?

Afacerea este realizată într-o firmă (întreprindere).

Într-o firmă pot fi realizate mai multe afaceri.

Majoritatea întreprinderilor sunt IMM-uri.

IMM-urile se împart în funcţie de numărul mediu de

salariaţi şi cifra de afaceri anuală netă sau activele

totale în:

- microîntreprinderi

- întreprinderi mici

- întreprinderi mijlocii

Observaţie: Majoritatea întreprinderilor existente într-o

economie este dată de microîntreprinderi.

Hypertext

IMM - Întreprinderile micro, mici şi mijlocii joacă un rol esenţial în economia europeană. În Uniunea Europeană există aproximativ

23 de milioane de IMM-uri ce asigură în jur de 75 de milioane de locuri de muncă şi reprezintă 99% din toate întreprinderile.

Cifra de afaceri anuală - este stabilită prin calcularea veniturilor pe care întreprinderea le realizează în cursul unui an din vânzări şi

servicii după ce toate datoriile au fost plătite. Ea nu trebuie să includă TVA-ul sau alte taxe indirecte.

Numărul mediu de salariaţi - include personalul permanent, cel cu jumătate de normă şi cel temporar.

Activele totale - se referă la valoarea bunurilor întreprinderii.

Tipologia IMM-urilor


Prin ce diferă firmele mici de cele mari?

Care sunt avantajele şi posibilele probleme ale IMM-urile? ,,Amândoi s-au repezit unul spre celălalt, Goliat ridicând ameninţător lancea sa, gata să-l sfărâme pe micul David dintr-o lovitură. Dar acesta nu s-a

speriat şi iute şi-a scos din traistă praştia sa ce o purta mereu la câmp, înşfăcă o piatră şi învârtind cu putere praştia deasupra capului său, slobozi dintr-o

dată piatra, care zburând îl lovi pe Goliat drept în frunte. Uriaşul s-a prăbuşit dintr-o dată, fără suflare, la picioarele lui David.” (David şi Goliat)

Avantaje

luarea deciziei rapid, distanţa dintre ,,a decide” şi ,,a

face” este mai scurtă

creativitatea ca element fundamental

flexibilitate şi abordare mai personală a clientului

specializare prin atenţia acordată adâncirii unor

aspecte şi nu lărgirii lor

disponibilitatea de a risca mai mult

capabile de învăţare rapidă

forţă de muncă motivată (nu neapărat financiar)

Posibile probleme

insuficienţa capitalului necesar pentru dezvoltare, fapt ce

determină apelarea la credite

acces limitat la fonduri

vulnerabilitate ridicată la modificările majore ale mediului

de afaceri, îndeosebi microîntreprinderile

dezvoltarea, de regulă, a unui portofoliu restrâns de

activităţi (produse),

dependenţa, de regulă, de un număr restrâns de clienţi

nu beneficiază de economiile de scară datorită limitării

capacităţii de producţie

IMM-uri

potenţial mare de creare de noi locuri de muncă

flexibilitate mare la schimbările din mediu si potenţial ridicat de

inovare

contribuţie majoră la formarea Produsului Intern Brut (PIB) şi a

bugetului de stat

prin numărul lor mare, susţin mecanismul concurenţial

contribuie la buna funcţionare a întreprinderilor mari pentru care

realizează diferite produse sau servicii

contribuie prin unicitate; atmosfera, marfa, serviciile diferă foarte

mult de la o firmă la alta

Firme mari

cunoştinţe manageriale solide si forţă de muncă mai

specializată

beneficiază de economiile de scară, (cu cât o firmă produce

mai mult, cu atât costurile unitare scad)

cotă mare de piaţă

capabile să ridice bariere de intrare şi să influenţeze piaţa

capacitatea de absorbţie de cunoştinţe/ tehnologii noi

distribuţie cuprinzătoare şi facilităţi de servire

acces la capital extern

capabilitate ridicată de a furniza diversificare

pot distribui riscul asupra unui portofoliu mai mare de produse


Rezolvare aplicaţii - Afacerea

Link-uri utile

http://antreprenor.money.ro/8_idei_gresite_despre_reusita_in_afaceri-84166.html

http://antreprenor.money.ro/companie_mica_gandeste_mare-84160.html

Aplicaţie Afacerea oferă întreprinzătorului o serie de oportunităţi demne de luat în seamă.

Bifaţi acele oportunităţi ce le implică desfăşurarea unei afaceri.

1. Oportunitatea de a câştiga mai bine CheckBox1

2. Oportunitatea de a fi propriul stăpân.

CheckBox1

3. Oportunitatea de a face ce-ţi place. CheckBox1

4. Oportunitatea de a lucra cu diferiţi oameni pe care poţi să-i selectezi.

CheckBox1

5. Oportunitatea de a avea un program flexibil. CheckBox1

6. Oportunitatea de a-ţi manifesta liber iniţiativa. CheckBox1

Răspuns corect: Toate afirmaţiile 1-6 sunt corecte

http://antreprenor.money.ro/8_idei_gresite_despre_reusita_in_afaceri-84166.html

http://antreprenor.money.ro/companie_mica_gandeste_mare-84160.html


Aplicaţie Asociaţii cuvintele corespunzătoare

Orientarea către client are la bază faptul că firmele depind de .............şi de aceea trebuie să înţeleagă ...................ale clienţilor, trebuie să

satisfacă.............. şi să se preocupe să depăşească ...................în condiţii de.................... în raport cu concurenţa.

Cuvinte de asociat:

cerinţele clientului

aşteptările clientului

profitabilitate

clienţii lor

nevoile curente şi viitoare

Răspuns corect

Orientarea către client are la bază faptul că firmele depind de clienţii lor şi de aceea trebuie să înţeleagă nevoile curente şi viitoare ale clienţilor,

trebuie să satisfacă cerinţele clientului şi să se preocupe să depăşească aşteptările clientului .în condiţii de profitabilitate în raport cu concurenţa.


1.2. INTRAREA ÎN AFACERE

*

Care sunt modalităţile de intrare în afaceri?

Întreprinzătorul are mai multe posibilităţi de a intra într-o

afacere şi anume:

iniţierea unei afaceri de la zero (start-up)

cumpărarea unei afaceri

cumpărarea unei francize

Care sunt avantajele iniţierii unei afaceri de la zero)?

Satisfacţia întreprinzătorului de a pleca de la zero şi de a-şi

construi propria afacere;

Construirea propriei imagini;

Stimularea aplicării ideilor noi;

Alegerea amplasamentului dorit;

Lipsa moştenirii adversităţilor, prejudecăţilor şi datoriilor;

Posibilitatea primirii de consultanţă specializată la costuri reduse

(uneori);

Posibilitatea de a achiziţiona echipamentele dorite (eventual noi);

Posibilitatea de a angaja personalul dorit;

Costul afacerii este mai scăzut.


Aplicaţie

Folosind liniile se vor unii modalităţile de intrare în afacere cu dezavantajele

corespunzătoare.

DEZAVANTAJE

q Necesită foarte mult timp şi efort

q Incertitudinea cu privire la evoluţia

afacerii este mare

q Neîncrederea consumatorilor

q Răspunsul agresiv al concurenţilor;

q Obţinerea de finanţări este dificilă;

q Necesitatea apelării la consultanţă.

DEZAVANTAJE

q Afacerea ar putea să nu mai fie

profitabilă

q Imaginea deja creată poate fi

nefavorabilă

q Personalul poate fi slab pregătit

q Echipamente şi stocuri învechite

q Amplasament necorespunzător

q Dificultatea introducerii

schimbărilor

DEZAVANTAJE

q Costul ridicat

q Pierderea controlului

q Pot fi impuse restricţii privind

extinderea şi dezvoltarea afacerii

q În general afacerea nu poată să fie

vândută

INIŢIEREA UNEI AFACERI

(START-UP)CUMPĂRAREA UNEI FRANCIZECUMPĂRAREA UNEI AFACERI

Care sunt avantajele cumpărării unei afaceri?

Continuitatea afacerii - în situaţia când aceasta s-a dovedit

profitabilă;

Imagine deja formată;

Amplasarea afacerii este, de regulă, favorabilă;

Clientelă mai stabilă;

Existenţa furnizorilor, angajaţilor şi a echipamentelor;

Obţinerea de finanţări este mai probabilă;

Efortul financiar (investiţia) poate fi mai mic decât la iniţiere.

Care sunt avantajele cumpărării unei francize?

Dreptul de a folosi o marcă bine-cunoscută pe piaţă;

Şanse de succes mai mari;

Asistenţă tehnică şi managerială;

Beneficiază de promovarea semnificativă făcută de francizor;

Franchising-ul facilitează obţinerea capitalului, a resurselor

financiare necesare pornirii afacerii;

Capital de lucru mai redus.


HYPERTEXT

Franciza de produs şi marcă are la bază faptul că francizatul vinde un anumit produs sub marca francizorului, dar nu dobândeşte

sistemul de administrare a unei afaceri. Este utilizat de producătorii de băuturi răcoritoare, bere, automobile, staţii de benzină.

Franciza completă a afacerii are la bază faptul că francizorul vinde nu numai un produs sub o marcă, ci vinde întreaga afacere.

Astfel, francizatul obţine modul de derulare a afacerii: proceduri de operare, clădiri, echipamente, strategii de desfăşurare a

activităţii, plan de marketing, standarde de control al produselor, instruire etc. Este utilizat îndeosebi de restaurantele fast – food, în

industria hotelieră, comerţul cu amănuntul şi în prestaţiile de servicii.

Taxa de intrare poate varia de la 500 de euro, pentru agenţiile imobiliare, de exemplu, la peste 2 milioane de euro, în cazul unui lanţ

hotelier. Taxele ulterioare pot varia şi ele între 0 şi 5% în comerţul cu amănuntul, iar pentru francizele din sfera serviciilor, aceste

taxe ajung între 5 şi 20% din cifra de afaceri. Printre cele mai cunoscute afaceri în franciză din România se numără „Fornetti“

(patiserie), „Gogoaşa înfuriata“, McDonald’s, Pizza Hut, Angst, Gregory ’s.

Aplicaţie

După părerea dvs. care este forma de franciză în cazul mărcilor

menţionate mai jos şi comercializate în România?

1. Pepsi, Coca Cola

2. Rompetrol, Petrom, OMV, Agip

3. Carrefour, Metro, XXL

4. Volkswagen, Mercedes, Renault

5. McDonald’s, Pizza Hut, Fornetti

Ce înseamnă o franciză?

Franciza reprezintă o înţelegere între două părţi, conform căreia una

din părţi (francizat) dobândeşte, contra unei anumite sume de bani,

dreptul de a conduce o afacere ca proprietar, dar i se cere să

acţioneze potrivit unor metode şi condiţii impuse de cealaltă parte

(francizor).

Forme de franciză:

o Franciza de produs şi marcă

o Franciza completă a afacerii


Care sunt cerinţele unei afaceri?

Principalele cerinţe pe care trebuie să le îndeplinească o afacere pot fi

grupate după cum urmează:

generarea de idei

analiza oportunităţii acestora

identificarea şi obţinerea de resurse

transpunerea ideii în produse/servicii

promovarea şi vânzarea produselor

administrarea şi evaluarea afacerii

Link-uri utile franciză

http://www.fbb.ro/

http://www.francize.com.ro/

http://www.francize.net/

http://www.francize.ro/

http://www.francizeromanesti.ro/

http://antreprenor.money.ro/francizat_sau_antreprenor-84161.html

http://www.biztube.ro/business/avantajele-si-dezavantajele-francizarii-propriei-afaceri

http://www.zf.ro/companii/ce-afaceri-poti-sa-faci-cu-o-investitie-de-pana-in-10-000-euro-3100273/

http://antreprenor.money.ro/interviu_cu_o_franciza-84167.html

http://www.fbb.ro/

http://www.francize.com.ro/

http://www.francize.net/

http://www.francize.ro/

http://www.francizeromanesti.ro/

http://antreprenor.money.ro/francizat_sau_antreprenor-84161.html

http://www.biztube.ro/business/avantajele-si-dezavantajele-francizarii-propriei-afaceri


Există o garanţie a succesului?

Afacerile pot fi drumul spre bogăţie dar, la fel de bine, pot conduce la ruină.

Garanţia succesului deplin într-o afacere nu există, chiar dacă

întreprinzătorul este o fire entuziastă, încrezătoare în propriile forţe şi

hotărâtă. Aceste calităţi pot constitui premisele unei afaceri de succes, dar,

deşi sunt esenţiale, nu sunt şi suficiente.

Într-o economie de piaţă, procesul prin care iau naştere noi afaceri şi, în

acelaşi timp, o mare parte din cele care au existat dau faliment, este un

proces natural.

Eşecul în afaceri este o consecinţă naturală a unei economii de piaţă

dezvoltate şi nu trebuie privit ca un lucru anormal. Statistica arată că un sfert

din firmele înfiinţate dau faliment în primul an de existenţă, iar după patru

ani se ajunge la trei sferturi.

Aplicaţie

Urmăriţi filmul de la adresa de link

http://www.youtube.com/watch?v=svpsLZDgFK4

Morala

"Broscuţa fiartă" este un clasic experiment de răspuns

psihologic: în primul caz, o broscuţă vie este scufundata într-un

bol cu apă care fierbe. Broscuţa reacţionează instantaneu şi sare

afară din bol. In al doilea caz, o broscuţă vie este scufundată

într-un bol cu apă care este încălzita gradual pana la punctul de

fierbere. De data aceasta, broscuţa nu reacţionează şi nu mai

sare din bol, ajungând să moară.

De regulă, mulţi întreprinzătorii nu conştientizează faptul că în

jurul lor se întâmplă modificări ale mediului de afaceri, poate

minore ca efect la început, dar cu impact major în viitor asupra

performanţelor. Astfel, ca şi broscuţa care nu reacţionează la

apa care se încălzeşte treptat şi moare şi întreprinzătorul ajunge

treptat în faliment. Întreprinzătorul trebuie să reacţioneze din

timp, exemplul broscuţei care sare din bol.

Care sunt resursele unei afaceri?

Resursele necesare iniţierii şi derulării unei afaceri pot fi clasificate în

patru categorii:

resursele financiare (ex. credite, granturi, donaţii etc)

resursele umane (ex. aptitudini şi cunoştinţe deţinute de

întreprinzător şi angajaţii etc.)

resursele materiale (ex. echipamente, amplasament etc.)

resursele informaţionale (ex. cunoaşterea legislaţiei, fondurilor

structurale etc)

Aplicaţie

După părerea dvs. care este cea mai importantă resursă pe care

o are întreprinzătorul.

1. resursa financiară

2. resursa umană

3. resursa materială

4. resursa informaţională


De ce firmele dau faliment?

La baza insuccesului unor afaceri stau o multitudine de factori:

o Aptitudini şi calificare profesională ale întreprinzătorului sunt

insuficiente

o Lipsa unei viziuni, misiuni şi obiective clare

o Lipsa şi nerespectarea planului de afacere

o Nu există o strategie clară de piaţă

o Insuficientă cunoaştere a competitorilor

o Cunoştinţele cu privire la organizarea internă a firmei sunt insuficiente

o Dependenţă excesivă de anumiţi furnizori

o Amplasarea necorespunzătoare

o Tehnologia depăşită

o Instruirea neadecvată a forţei de muncă

o Incapacitatea de a se adapta la schimbare

o Lipsa spiritului inovativ

o Accent numai pe intuiţie

o Rezistenţa la sfaturi, opinii din partea persoanelor calificate

o Capacitate insuficientă de recrutare şi selecţie a personalului

o Necunoaşterea reglementărilor legale

o Resurse financiare insuficiente

o Evaluare greşită a cheltuielilor operaţionale

o Incapacitate de rambursare din profit a creditelor

o Supraestimarea capacităţii de a realiza profit

o Politică imprudentă în domeniul investiţiilor

o Planificare eronată a lichidităţilor

o Calculaţie greşită a costurilor

o Contabilitate necorespunzătoare şi incompletă

o Necunoaşterea obligaţiilor fiscale

o Alegere neadecvată a partenerilor de afaceri

o Alegere necorespunzătoare a amplasamentului

o Comunicarea deficitară în interiorul şi exteriorul firmei etc.

Link-uri utile

http://www.newschannel.ro/galerii-video/atelierul-de-afaceri-ep-

15-ce-este-falimentul

http://www.capital.ro/articol/cum-verifici-daca-o-firma-e-la-un-

pas-de-faliment-128137.html

http://www.capital.ro/articol/micile-afaceri-sunt-scoase-la-

vanzare-pentru-cateva-mii-de-euro-119620.html

http://www.dreptonline.com/domenii/drept-comercial/ce-este-

insolventa-ce-este-falimentul.html

http://www.jura.ro/sc/1/2/dreptul+insolventei+si+falimentul/

http://www.newschannel.ro/galerii-video/atelierul-de-afaceri-ep-15-ce-este-falimentul

http://www.newschannel.ro/galerii-video/atelierul-de-afaceri-ep-15-ce-este-falimentul

http://www.capital.ro/articol/micile-afaceri-sunt-scoase-la-vanzare-pentru-cateva-mii-de-euro-119620.html

http://www.capital.ro/articol/micile-afaceri-sunt-scoase-la-vanzare-pentru-cateva-mii-de-euro-119620.html

http://www.dreptonline.com/domenii/drept-comercial/ce-este-insolventa-ce-este-falimentul.html

http://www.dreptonline.com/domenii/drept-comercial/ce-este-insolventa-ce-este-falimentul.html


Povestea crizei pe înţelesul tuturor

Într-un sătuc de câmpie, a venit un investitor străin, însoţit de asistentul lui. A

bătut la prima uşa întâlnită şi i-a spus proprietarului:

- Uite, eu sunt colecţionar de broscuţe. Dacă îmi aduci o broscuţă, am să îţi dau

pe ea 10 euro. Ţăranul a fugit repede în pădurea din spatele casei şi a luat o

broscuţa. I-a dat-o investitorului, şi-a luat cei 10 euro şi le-a spus vecinilor

despre ce afacere a făcut. A doua zi, fiecare ţăran s-a dus la investitor cu cate o

broscuţă, pe care a vândut-o cu 10 euro.

După câteva zile, investitorul le-a spus sătenilor:- Văd ca afacerea merge. De

azi, pentru fiecare broscuţă am să vă plătesc câte 20 de euro. Ţăranii au dat fuga

în pădure, au cules broscuţe şi le-au predat pentru 20 de euro/bucata,

investitorului.

După alte câteva zile, acesta s-a întors în ţara sa, presat de afaceri, lăsându-l pe

asistent cu broscuţele, urmând ca el să se întoarcă după cel mult o săptămână.

Înainte de a pleca, le-a spus: - Dragii mei, sunt nevoit să mă întorc urgent în ţară.

Vă promit însa că la întoarcere am să cumpăr de la voi broscuţele cu 60 de euro

bucata şi a plecat, în uralele sătenilor fericiţi de pleaşcă ce a dat peste ei.

A doua zi, asistentul investitorului a adunat sătenii şi le-a spus:

- Fraţilor, m-am gândit la o afacere pentru voi. Şeful meu se va întoarce peste

doua săptămâni şi vă va plăti câte 60 de euro/broscuţă. Daca vreţi, vi le vând eu

înapoi pentru 35 de euro bucata, iar voi le veţi vinde cu 60. Profitul vostru va fi

frumuşel. Ce spuneţi?

Sătenii, s-au adunat la sfat şi au decis că o aşa afacere nu mai prind ei degrabă.

Au pus mana de la mana, s-au împrumutat pe la cunoscuţi, pe la bănci, care pe

unde a putut, şi au cumpărat broscuţele înapoi cu 35 de euro bucata. Asistentul

investitorului a luat banii, a plecat după şeful su, iar pe săteni nu i-a mai căutat

nimeni, niciodată.

Au rămas cu banii daţi, cu împrumuturi scumpe la bănci şi fără să deţină niciun

activ în plus faţă de ceea ce aveau înaintea afacerii.

Aceasta este povestea crizei, pe înţelesul celor care nu au deprins cotloanele

businessului bancar.

Link-uri utile

http://www.clujeanul.ro/magazin/a-invatat-ceva-america-si-

lumea-din-marea-criza-a-anilor-30-istoria-se-repeta-3194325

http://rousa.blogspot.com/2008/10/bancile-si-rezerva-

federala.html

http://www.bogd.ro/pareri/cum-a-inceput-criza.html

http://www.clujeanul.ro/magazin/a-invatat-ceva-america-si-lumea-din-marea-criza-a-anilor-30-istoria-se-repeta-3194325

http://www.clujeanul.ro/magazin/a-invatat-ceva-america-si-lumea-din-marea-criza-a-anilor-30-istoria-se-repeta-3194325


Rezolvare aplicaţii – Intrarea în afacere

Link-uri de interes

http://www.capital.ro/articol/acroba-x163-ia-nceputului-de-drum-n-afaceri-104757.html

http://www.capital.ro/articol/genera-x163-ia-start-up-ia-vitez-x103-104603.html

http://antreprenor.money.ro/gata_sa_ti_lansezi_afacerea-84169.html

Aplicaţie

Asociaţi modalitatea de intrare în afaceri cu dezavantajele care le presupune.

DEZAVANTAJE

q Necesită foarte mult timp şi efort

q Incertitudinea cu privire la evoluţia

afacerii este mare

q Neîncrederea consumatorilor

q Răspunsul agresiv al concurenţilor;

q Obţinerea de finanţări este dificilă;

q Necesitatea apelării la consultanţă.

DEZAVANTAJE

q Afacerea ar putea să nu mai fie

profitabilă

q Imaginea deja creată poate fi

nefavorabilă

q Personalul poate fi slab pregătit

q Echipamente şi stocuri învechite

q Amplasament necorespunzător

q Dificultatea introducerii

schimbărilor

DEZAVANTAJE

q Costul ridicat

q Pierderea controlului

q Pot fi impuse restricţii privind

extinderea şi dezvoltarea afacerii

q În general afacerea nu poată să fie

vândută

INIŢIEREA UNEI AFACERI

(START-UP)CUMPĂRAREA UNEI FRANCIZECUMPĂRAREA UNEI AFACERI

Rezolvare: urmăriţi codul culorilor

http://www.capital.ro/articol/acroba-x163-ia-nceputului-de-drum-n-afaceri-104757.html

http://www.capital.ro/articol/genera-x163-ia-start-up-ia-vitez-x103-104603.html

http://antreprenor.money.ro/gata_sa_ti_lansezi_afacerea-84169.html


Aplicaţie

După părerea dvs. care este forma de franciză în cazul mărcilor

menţionate mai jos şi comercializate în România?

1. Pepsi, Coca Cola

2. Rompetrol, Petrom, OMV, Agip

3. Carrefour, Metro, XXL

4. Volkswagen, Mercedes, Renault

5. McDonald’s, Pizza Hut, Fornetti

Răspuns:

1,2,4 - Franciza de produs şi marcă

3,5 - Franciza completă a afacerii

Aplicaţie

După părerea dvs. care este cea mai importantă resursă pe care o are

întreprinzătorul.

1. resursa financiară

2. resursa umană

3. resursa materială

4. resursa informaţională

Răspuns corect: resursa umană.

Este resursa care aduce creativitatea şi conduce la plus valoare. Prin

resursa umană se face diferenţa şi se pot valorifica la maximum

celelalte resurse. A doua resursă ca importanţă este resursa

informaţională,. care permite valorificarea eficientă a oportunităţilor. .


1.3. ÎNTREPRINZĂTORUL

Cine iniţiază afacerile?

Întreprinzătorii sunt persoane care au abilitatea de a intui şi

evalua oportunităţile de afaceri, de a aduna resursele necesare şi

de a iniţia acţiunile propice asigurării succesului.

Nu oricine poate deveni un întreprinzător de succes. Un

întreprinzător trebuie să posede o serie de trăsături care se

dobândesc genetic, dar care sunt perfecţionate prin educaţie de-

a lungul vieţi. Lipsa acestora nu poate fi compensată prin

educaţie; educaţia le poate forma dar nu le poate suplini.

O altă condiţie de bază pentru un întreprinzător este dobândirea

cunoştinţelor manageriale, deoarece un om de afaceri nu se

poate baza numai pe instinct şi pe talent.

Aplicaţie Care dintre următoarele două persoane prezintă trăsături caracteristice

întreprinzătorului.

Prima persoană - se urcă în maşină şi demarează, în timp ce conduce îşi

potriveşte aparatul de radio, aerul condiţionat, verifică nivelul

combustibilului şi al uleiului, luminile, îşi ajustează poziţia scaunului,

oglinda retrovizoare şi centura de siguranţă - toate acestea în vreme ce

maşina atinge viteza maximă.

A doua persoană - se urcă în maşină, verifică nivelul combustibilului şi al

uleiului, potriveşte radioul, aerul condiţionat, luminile, scaunul, oglinzile şi

centura de siguranţă; după aceea porneşte la drum.


Cum arată un întreprinzător?

România gustului bun şi sănătos. Asta promovează şi vinde un bucovinean în Bucureşti şi în toată lumea. Din Fundul Moldovei, la fiecare sfârşit

de săptămână Ion Baciu porneşte către Capitală cu maşina încărcată de bunătăţi.

Le arată orăşenilor cum se trăieşte sănătos, natural şi bine. Iar cine se atinge de bucatele lui simte gustul adevăratei Romanii şi trăieşte pentru

câtva timp într-o ţară mai buna.

Meritul lui Ion Baciu nu este faptul că "face", ci pentru că după atâţia ani nu a uitat de dragul afacerii respectul pentru lucrul bine făcut şi

sănătos.

Sursa: Ştirile Pro TV

Pentru a vedea afacerea domnului Baciu vă rugăm să urmăriţi înregistrarea video.

http://stirileprotv.ro/stiri/1-decembrie/1-decembrie-ion-baciu-romanul-ce-promoveaza-gustul-traditional-si-sanatos.html

http://stirileprotv.ro/stiri/1-decembrie/1-decembrie-

ion-baciu-romanul-ce-promoveaza-gustul-traditional-

si-sanatos.html





Ce se înţelege prin antreprenoriat?

Procesul antreprenorial înseamnă crearea de noi întreprinderi al căror fondator este întreprinzătorul. De-a lungul timpului s-au elaborat

numeroase definiţii pentru întreprinzător, câteva dintre acestea fiind prezentate în continuare.

Vă rugăm să citiţi următoarele definiţii cu privire la întreprinzător şi să încercaţi să faceţi o ierarhizare a acestora, în ordinea în care aceste

definiţii corespund punctului dvs. de vedere.

(Se va ţine apăsat pe definiţie şi se va trage în poziţia respectivă)

1800: Say - Întreprinzătorul este acea persoană care preia resursele existente (persoane, materiale, construcţii şi bani) şi le redistribuie,

reorganizează astfel încât să le facă mai productive şi să le dea o mai mare valoare.

1993: Fry - Întreprinzătorul este un individ care lansează o afacere şi/sau o îmbunătăţeşte semnificativ prin mijloace inovative.

1998: Sasu - Întreprinzătorul este o persoană fizică care iniţiază sau preia o afacere, asumându-şi uneori anumite riscuri pe care cei mai mulţi

obişnuiţi nu ar face-o iar alteori aplicând cunoştinţe fundamentate într-un mod cu totul original pentru a-şi asigura succesul afacerii.

Observaţie: După cum se poate observa, nu există o singură definiţie pentru întreprinzător/antreprenor. Uneori această definiţie se limitează

la un context de afaceri, alteori implică înţelesuri mult mai largi. Din cele trei definiţii cea dată de Sasu pare mai cuprinzătoare.


Ce se înţelege prin antreprenoriat? Aplicaţie

Completaţi definiţia

"Dacă ni se cere să facem portretul unui……………., tindem să ne gândim la un individ care mânuieşte cu pricepere ………………care se năpustesc

asupra lui, cel care se luptă singur cu ……………….de până atunci prin veritabila forţă a………………, conduce ………………care există şi oferă

………………ceva diferit, ceea ce acesta doreşte cu adevărat în tot ceea ce se face" (Stokes, 1995)

barierele tradiţionale întreprinzător

schimbarea

raportul de forţe personalităţii

consumatorilor


Ce se înţelege prin antreprenoriat?

Aplicaţie

Karl Vespe a încercat să definească întreprinzătorul aşa cum acesta este văzut de economişti, psihologi, oameni de afaceri şi filozofi.

În percepţiile de mai jos a fost strecurată o inversiune. Vă rugăm să selectaţi cele două percepţii formulate incorect.

a) Pentru un economist, întreprinzător este acela care aduce resurse, muncă, materiale şi alte active în combinaţii care fac ca valoarea lor

să fie mai mare decât înainte, şi de asemenea, este acela care introduce schimbări, inovaţii şi o nouă ordine.

b) Pentru un psiholog, o astfel de persoană este, în mod obişnuit condusă de forţe sigure, are nevoie să obţină sau să ajungă la ceva, să

experimenteze, să realizeze, sau poate să scape de autoritatea celorlalţi.

c) Pentru un filosof, acelaşi întreprinzător poate fi un aliat, o sursă de aprovizionare, un client, sau cineva în care este bine să investeşti.

d) Aceeaşi persoană, este văzută de un om de afaceri ca fiind cel care creează bunăstare pentru ceilalţi, şi găseşte cele mai bune metode

de utilizare a resurselor, reduce pierderea şi realizează posturi pe care ceilalţi sunt bucuroşi să le obţină.


Calităţile antreprenorului

Încredere

Independenţă

Individualism

Optimism

Nevoie de finalizare

Orientare spre profit

Perseverenţă

Iniţiativă

Muncitor

Energic

Comportament de conducător

Deschis la sugestii şi critici

Sociabil

Inovator

Creativ

Flexibil

Asumarea riscului

Dornic de competiţie

Perceptiv

Capacitate de previziune

Care sunt calităţile întreprinzătorului?

Nu există un portret robot al întreprinzătorului.

Întreprinzătorii de succes au anumite trăsături comune:

perseverenţă

implicarea

nevoia de realizare

capacitate de comunicare

înclinaţia spre asumarea riscului

determinarea

dorinţa de-a deţine controlul

creativitatea şi abilitatea de a rezolva probleme

toleranţa la ambiguitate

adaptabilitatea şi orientarea spre schimbare

capacitatea de previzionare

încrederea în sine

Aceste trăsături, mai mult sau mai puţin prezente, în

funcţie de individ, se regăsesc la majoritatea

întreprinzătorilor.

Întreprinzătorul trebuie să lucreze îndeosebi la decât în

afacerea sa, nu trebuie să gândească şi să acţioneze ca

un salariat.


Ce înseamnă să fii întreprinzător?

Aplicaţie

Întreprinzătorul trebuie să lucreze îndeosebi la decât în afacerea sa, nu trebuie să gândească şi să acţioneze ca un salariat.

Vă rugăm să retranscrieţi formula succesului în afaceri folosind imaginile potrivite, în poziţiile corespunzătoare. Pentru aceasta vă rugăm să

folosiţi următoarele imagini.

Formula succesului în afaceri

Succesul întreprinzătorului = experienţă + cunoştinţe tehnice (de specialitate) + calităţi personale + capacitate de răspuns

Imagine

= + + +

Imagine Imagine Imagine

Imagine


Aplicaţie

Asociaţi următoarele citate cu o serie de trăsături ale întreprinzătorului, cum ar fi.

Perseverenţa Creativitatea Nevoia de răspuns la acţiuni Determinarea Identificarea de oportunităţi

Dorinţa de a nu greşi Inovarea Dorinţa de a obţine mai mult Dorinţa de a deţine informaţii

Citat Trăsătură întreprinzător

„Învaţă să asculţi. O oportunitate de afaceri poate bate la uşa ta foarte, foarte încet.”

Frank Tyger

„Cei care sunt foarte hotărâţi să reuşească găsesc un drum. Cei care nu sunt foarte

hotărâţi găsesc o scuză.” Armand Hammer

„Dacă nu ai vânt în pânze, trage la vâsle.” Jennifer Prugh

„Dacă aş avea la dispoziţie şase ore ca să tai un copac, primele patru ore mi le-aş

petrece ascuţind toporul.” Abraham Lincoln

„O idee, oricât de valoroasă, nu face doi bani dacă nu o pui în practică.” Thomas Alva

Edison

„Când încerci să ajungi la stele, s-ar putea să nu reuşeşti să atingi vreuna. Dar, în orice

caz, să fii sigur că nici nu te vei umple de noroi.” Leo Burnett

„Un gram de imaginaţie valorează cât un kilogram de competenţă.” Legile lui Murphy

„Şansa favorizează omul pregătit.” Louis Pasteur

„Lucrurile nu îngăduie să fie mult timp rău conduse.” Emerson


Există premise pentru apariţia spiritului antreprenorial?

Nu se poate vorbi de un anumit profil pentru întreprinzător. Aceştia vin dintr-o varietate de domenii educaţionale şi situaţii familiale. Un

potenţial întreprinzător poate fi, în prezent, soră medicală, secretară, muncitor, agricultor, vânzător, director sau inginer.

Se remarcă o serie de premise (ipoteze) care contribuie la apariţia spiritului antreprenorial:

Ordinea la naştere. S-a observat că primul la naştere sau singurul copil în familie atrage dezvoltarea unei încrederi mai mari în propriile

forţe cu efect în dezvoltarea ulterioară ca întreprinzător.

Mediul familial. Familia care este alături de întreprinzător îi conferă acestuia încredere. În general, întreprinzătorii moştenesc spiritul

antreprenorial al tatălui. Femeile întreprinzător relatează mai des decât bărbaţii faptul că au taţi întreprinzători.

Educaţia este, de regulă, importantă fapt reflectat de rolul major pe care aceasta îl ocupă în identificarea şi soluţionarea problemelor

ulterioare generate de conducerea unei afaceri. Este de dorit ca pregătirea să fie corelată cu domeniul afacerii în care întreprinzătorul

îşi va desfăşura afacerea.

Valorile personale. Un întreprinzător este asociat deseori cu un învingător şi se caracterizează prin spirit de luptă, tenacitate,

„agresivitate pozitivă”, creativitate, punctualitate etc.

Vârsta. În ceea ce priveşte vârsta biologică, cei mai mulţi dintre întreprinzători îşi încep carierele antreprenoriale între 22-55 de ani. În

general, bărbaţii întreprinzători au vârsta între 30-35 de ani, în timp ce femeile au vârsta cuprinsă între 35-45 de ani.

Experienţa profesională dobândită anterior este importantă o dată ce decizia de lansare într-o afacere a fost luată. Pe măsură ce afacerea

devine stabilă şi începe să se dezvolte, experienţa şi abilităţile manageriale devin din ce în ce mai importante.


HYPERTEXT

Vârsta biologică. Compania McDonald's a fost înfiinţată de un întreprinzător trecut de vârsta de 60 de ani. Întreprinzatorul de succes - în

conformitate cu topul celor mai bogaţi oameni din România realizat de Revista Capital în anul 2002 - pare a avea un profil uşor diferit: media de

vârsta a oamenilor de afaceri de succes din România este de 45 de ani, căsătoriţi şi preocupati să-şi lase lase afacerile copiilor.

Femeile întreprinzător. Potrivit datelor din Observatorul European al IMM-urilor una din cinci IMM-uri este condusă de o femeie. Cele mai

multe societăţi care au ca manageri femei activează în domeniul serviciilor. Numărul IMM-urilor conduse de sexul frumos diferă de la ţară la ţară,

cele mai multe fiind în Franţa, Luxemburg, Olanda, Belgia, Finlanda şi Elveţia (un sfert dintre întreprinzători sunt femei). În Grecia, Austria,

Marea Britanie şi Danemarca, numărul întreprinzătorilor femei este mai mic (14%-16%).

Pregătirea. Totuşi, Bill Gates (fondator Microsoft) a părăsit facultatea după cel de-al doilea an, în limp partenerul său Paul Allen abia a terminat

liceul. Mai mult, Bernard Palissy, inventatorul porţelanului european, era analfabet.

Domeniul afacerii. Potrivit datelor din Observatorul European al IMM-urilor, oamenii de afaceri din sectorul de servicii sunt mai bine pregătiţi

decât cei care activează în sfera de producţie, în timp ce un nivel de pregătire mai redus predomină în construcţii, transport şi în industria

„ospitalităţii” (hoteluri şi restaurante).


Ce înseamnă să fii întreprinzător?

Pildele, picături de înţelepciune – Povestea vasului crăpat "O femeie bătrână din China avea doua vase mari, pe care le atârna de cele doua capete ale unui băţ şi le ducea pe după gât. Un vas era crăpat, pe când celălalt era perfect şi tot timpul aducea întreaga cantitate de apă. La sfârşitul lungului drum ce ducea de la izvor până acasă, vasul crăpat ajungea doar pe jumătate. Timp de doi ani, asta se întâmpla zilnic: femeia aducea doar un vas şi jumătate de apă. Bineînţeles, vasul bun era mândru de realizările sale. Dar bietului vas crăpat îi era atât de ruşine cu imperfecţiunea sa şi se simţea atât de rău că nu putea face decât jumătate din munca pentru care fusese menit! După doi ani de aşa zisă nereuşită, după cum credea el, i-a vorbit într-o zi femeii lângă izvor: "Mă simt atât de ruşinat, pentru că aceasta crăpătura face ca apa să se scurgă pe tot drumul până acasă!" Bătrâna a zâmbit, "Ai observat că pe partea ta a drumului sunt flori, însă pe cealaltă nu?" "Asta pentru că am ştiut defectul tău şi am plantat seminţe de flori pe partea ta a potecii, şi, în fiecare zi, in timp ce ne întoarcem, tu le uzi." "De doi ani culeg aceste flori şi decorez masa cu ele. Dacă nu ai fi fost aşa, n-ar mai exista aceste frumuseţi care împrospătează casa."

Sursa: Iordache Bota, Cartea cărţilor de înţelepciune

Morala

Nu trebuie să vedem întreprinzătorul numai ca o sumă de calităţi. Fiecare dintre noi avem defectele noastre. Însă crăpăturile şi defectele ne fac viaţa împreună atât de interesantă şi ne răsplătesc atât de mult! Trebuie să luam fiecare persoana aşa cum este şi să căutam ce este bun în ea."


Glume pentru întreprinzători

Crezul întreprinzătorului

Nu doresc să fiu o persoană obişnuită

Am dreptul să fiu o persoană neobişnuită

Eu caut oportunităţi, nu condiţii de securitate

Nu doresc să fiu un cetăţean în grija guvernului

Doresc să-mi asum un risc calculat

Doresc să visez, să construiesc, să cad şi să mă ridic şi

să-mi realizez succesul

Refuz să-mi substitui stimulul cu pomana

Prefer încercările vieţii în locul unei existente garantate şi mândria victoriei în locul liniştii anoste a comodităţii

Moştenirea mea este neînfrângerea, mândria, curajul în gânduri, satisfacţia roadelor muncii mele şi capacitatea să privesc cu îndrăzneală

lumea şi să spun:

“ Aceasta este ceea ce am creat eu ! ”


Balada angajatului

Îmi place munca, bani de-ar fi

s-aduc în firma zi de zi

Îmi place şefu ' cel mai tare!

Şi şefii lui, pe fiecare..

Iubesc biroul, ce-i pe el ,

Concediul nu-l iubesc de fel!

Mobila gri plina de praf,

Hârtiile crescute vraf.

De munca mea sunt fericit,

Nimic atâta n-am iubit.

Iubesc computerul fereastra

Cu scăfârlia lui albastră

Iubesc şedinţele mai lungi

Când am în creier cifre, dungi

Iubesc vă spun acu ' din nou

Să stau o viaţă la birou!

Îmi place munca, aş munci

Mai mult în fiecare zi

Nu vreau salariu nu vreau primă

Mi-ajunge o critică pe lună...


Nu vreau nimic decât un pat

Lângă pc-ul meu cel drag

Să pot munci aci non-stop

Până se urcă firma în top!

Nu vreau nimic nici dacă mor

Doar să mă puie pe birou

Şi să mă îngroape între dosare

Ca pe Eminovici în mare....


Sunt toţi întreprinzătorii la fel?

Există deosebiri considerabile între întreprinzători. Astfel, se poate vorbi despre:

o „Vânătorul” - Tipul de întreprinzător care identifică repede oportunităţile noi de

afaceri, le exploatează rapid, după care porneşte în căutarea altei afaceri, dar rar

foloseşte oportunitatea de a crea o afacere de succes.

o „Alexandru Macedon” - Tipul de întreprinzător care crede întotdeauna că este

simplu să creeze o afacere de succes.

o „Îndrăgostitul”- Tipul de întreprinzător atât de îndrăgostit de propria idee de afacere

astfel încât crede că toată lumea vrea să-i fure ideea şi să profite de ea.

o „Stagiarul” - Tipul de întreprinzător care se bazează foarte mult pe teorie dar are

lipsuri în ceea ce priveşte experienţa din lumea reală a afacerilor.

o „Meticulosul” - Tipul de întreprinzător care este perfecţionist şi este obişnuit să aibă

lucrurile sub control permanent.

o „Patronul” - Tipul de întreprinzător care nu se simte confortabil să ia decizii de unul

singur, care are nevoie de o echipă managerială puternică, care să-i stea alături şi

să-i pună în practică ideile şi deciziile.

o „Inventatorul” - Tipul de întreprinzător care este mai mult preocupat de invenţie

decât de conducerea afacerii

Aplicaţie

Identificaţi pictogramele care corespund cel mai

bine diferitelor tipologii de întreprinzători.


Care sunt riscurile cu care se confruntă un întreprinzător?

Întreprinzătorii îşi calculează întotdeauna riscul. Le place provocarea dar nu se aventurează. Întreprinzătorii evită situaţiile cu risc scăzut deoarece

nu văd în ele o provocare şi de asemenea evită situaţiile cu risc ridicat deoarece sunt persoane care vor să reuşească.

Întreprinzătorii riscă mediu dar permanent.

Riscul acoperă o multitudine de domenii, pe care cei care aspiră să devină întreprinzători trebuie să le înţeleagă. Astfel, se vorbeşte despre:

o Riscul legat de domeniul de activitate. Este dat de întâlnirea dintre cerere şi ofertă. Cu cât numărul de clienţi este mai mic, cu atât firma este

mai vulnerabilă.

o Riscul succesoral. Are în vedere legătura familie-firmă; componenta umană; timpul necesar şi aspectul juridic al succesiuni proprietăţii de la

întreprinzător la familie.

o Riscul financiar. În iniţierea şi dezvoltarea unei afaceri, întreprinzătorul riscă o bună parte din economiile sale dacă nu chiar toate economiile

o Riscul carierei. Se pune întrebarea dacă întreprinzătorii vor fi capabili sau nu să-şi găsească o slujbă sau se vor întoarce la cea veche, dacă

afacerea eşuează.

o Riscul familial şi social. Înfiinţarea, desfăşurarea şi dezvoltarea unei afaceri foloseşte cea mai mare parte din energia şi timpul unui

întreprinzător, celelalte angajamente pot avea de suferit.

o Riscul psihic. În cazul unui faliment, psihicul întreprinzătorului poate să aibă de suferit, de multe ori ireversibil.

o Riscul tehnic şi tehnologic. Ia în calcul riscul nerealizării cantităţii programate; riscul neîncadrării în consumurile specifice normate; riscul

accidentelor de muncă; riscul rebuturilor.

o Riscuri privind proprietatea. Întreprinzătorul trebuie să aibă în vedere o serie de riscuri privind proprietatea, cum ar fi: posibilitatea apariţiei

de incendii, dezastre naturale, spargeri, furturi.

o Riscuri privind personalul. Angajaţii pot comite furturi, fraude, neglijenţe.

o Riscul comercial. Are în componenţă: riscul privind negocierea neurmată de încheierea contractului; riscul de preţ; riscul dependenţei de

resursele limitate într-o anumită zonă geografică, riscul de transfer de plăţi; riscul de schimb valutar; riscul privind clienţii nemulţumiţi sau

rău-platnici.

o Riscul legat de pregătire. Se referă la riscul privind pregătirea întreprinzătorului; riscul privind pregătirea managerilor; riscul privind

pregătirea angajaţilor.

o Riscul de exploatare. Reprezintă incapacitatea firmei de a se adapta la timp şi cu cel mai mic cost la variaţiile mediului. Îndeosebi

microîntreprinderile prezintă vulnerabilitate ridicată la modificările majore ale mediului de afaceri.


Aplicaţie

În cazul în care intenţionaţi să desfăşuraţi o afacere care ar fi principalele riscuri

pe care aţi încerca să le combateţi? Marcaţi răspunsul

Riscul legat de domeniul de activitate

Riscul succesoral

Riscul financiar

Riscul carierei

Riscul familial şi social

Riscul psihic

Riscul tehnic şi tehnologic

Riscuri privind proprietatea

Riscuri privind personalul

Riscul comercial

Riscul legat de pregătire

Riscul de exploatare


Care sunt principalele bariere de percepţie şi opinii în cultura antreprenorială?

Aveţi contraexemple, din experienţa şi cultura proprie, pentru următoarele bariere de percepţie?

Bariere de percepţie Opinii Existenţa

contraexemplu

Lipsa norocului Tot ce ai nevoie într-o afacere este norocul DA NU

Lipsa oportunităţii Este necesar să aştepţi o bună oportunitate DA NU

Lipsa banilor Fără bani nu poţi să înfiinţezi o afacere DA NU

Lipsa studiilor Fără studii universitare nu vei putea conduce o afacere

de succes DA NU

Lipsa experienţei Numai persoanele cu experienţă pot deveni oameni de

afaceri DA NU

Lipsa calităţilor native Un bun om de afaceri se naşte cu o serie de calităţi pe

care nu le poate dobândi prin învăţare DA NU

Necesitatea de a fi bărbat Numai bărbaţii pot înfiinţa şi conduce afaceri de

succes DA NU

Dificultatea începutului În primele luni ale afacerii ai numai de pierdut DA NU

Teama de faliment Marea majoritate a afacerilor dau faliment foarte

repede DA NU

Dorinţa de siguranţă A fi angajat este mai puţin riscant decât a întreprinde

propria ta afacere DA NU

Lipsa consecvenţei Prima afacere trebuie să aibă succes DA NU

Complexitatea afacerii A conduce o afacere este văzut ca un lucru foarte

complicat DA NU


Există diferenţe între întreprinzător şi manager?

Întreprinzătorul nu este numai manager.

Întreprinzătorul se deosebeşte de manager printr-

un atribut suplimentar: el este şi proprietar. Ca

urmare, întreprinzătorul are şi alte obiective şi alte

preocupări.

Distincţia trebuie realizată între manager, în

calitate de coordonator al activităţii

antreprenoriale, şi întreprinzător, ca generator al

activităţii antreprenoriale

Aplicaţie

În tabel este prezentă o inversiune între caracteristici. Vă rugăm să o identificaţi.

Caracteristica

Întreprinzător

Manager

Poziţia în firmă Proprietar şi manager Manager salariat

Obiectivul de dezvoltare Cariera Firma

Obiectivul curent Profitul firmei Salariul

Domeniul preocupărilor Toată firma Funcţiunea de manager

Dinamica Urmăreşte schimbarea Doreşte stabilitatea

În tabel este prezentă o inversiune referitoare la una din cele trei componente. Vă

rugăm să o identificaţi.

Componenta Întreprinzător Manager

Ştiinţa

(tehnici, metode)

Importantă dar nu determinantă

Absolut necesară

Experienţa

Importantă Importantă

Talentul

Important dar nu determinant Absolut necesar


Link-uri utile

http://www.capital.ro/articol/esti-pregatit-sa-devii-antreprenor-114125.html

http://www.bloombiz.ro/business/afaceri-de-succes-pornite-inainte-de-25-de-ani-

http://www.bloombiz.ro/business/cum-sa-construiesti-un-imperiu

http://www.bloombiz.ro/business/secretele-reusitei-celor-mai-bogati-oameni-

http://www.capital.ro/articol/esti-pregatit-sa-devii-antreprenor-114125.html

http://www.bloombiz.ro/business/afaceri-de-succes-pornite-inainte-de-25-de-ani-

http://www.bloombiz.ro/business/cum-sa-construiesti-un-imperiu

http://www.bloombiz.ro/business/secretele-reusitei-celor-mai-bogati-oameni-


Rezolvare aplicaţii – Întreprinzătorul

Rezolvare

"Dacă ni se cere să facem portretul unui întreprinzător, tindem să ne gândim la un

individ care mânuieşte cu pricepere raportul de forţe care se năpustesc asupra lui, cel

care se luptă singur cu barierele tradiţionale de până atunci prin veritabila forţă a

personalităţii, conduce schimbarea care există şi oferă consumatorilor ceva diferit,

ceea ce acesta doreşte cu adevărat în tot ceea ce se face" (Stokes, 1995)

Rezolvare

Karl Vespe a încercat să definească întreprinzătorul aşa cum acesta este văzut de economişti,

psihologi, oameni de afaceri şi filozofi.

În percepţiile de mai jos a fost strecurată o inversiune. Vă rugăm să selectaţi cele două percepţii

formulate incorect.

Răspuns corect

Pentru un om de afaceri, acelaşi întreprinzător poate fi un aliat, o sursă de aprovizionare, un client,

sau cineva în care este bine să investeşti ...

Aceeaşi persoană, este văzută de un filosof ca fiind cel care creează bunăstare pentru ceilalţi, şi

găseşte cele mai bune metode de utilizare a resurselor, reduce pierderea şi realizează posturi pe care

ceilalţi sunt bucuroşi să le obţină.


Soluţie:

Aplicaţie Care dintre următoarele două persoane prezintă trăsături caracteristice întreprinzătorului.

Prima persoană - se urcă în maşină şi demarează, în timp ce conduce îşi potriveşte

aparatul de radio, aerul condiţionat, verifică nivelul combustibilului şi al uleiului,

luminile, îşi ajustează poziţia scaunului, oglinda retrovizoare şi centura de siguranţă -

toate acestea în vreme ce maşina atinge viteza maximă.

A doua persoană - se urcă în maşină, verifică nivelul combustibilului şi al uleiului,

potriveşte radioul, aerul condiţionat, luminile, scaunul, oglinzile şi centura de siguranţă;

după aceea porneşte la drum.

Răspuns corect: Prima persoană

= + + +

Formula succesului în afaceri

Succesul întreprinzătorului = experienţă +cunoştinţe tehnice + calităţi personale + capacitate de răspuns


Aplicaţie

Asociaţi următoarele citate cu o serie de trăsături ale întreprinzătorului.

În tabel este dată asocierea corectă.

Trăsătură întreprinzător Citat

Identificarea de oportunităţi „Învaţă să asculţi. O oportunitate de afaceri poate bate la uşa ta foarte, foarte încet.” Frank Tyger

Determinarea „Cei care sunt foarte hotărâţi să reuşească găsesc un drum. Cei care nu sunt foarte hotărâţi găsesc o scuză.” Armand

Hammer

Perseverenţa „Dacă nu ai vânt în pânze, trage la vâsle.” Jennifer Prugh

Dorinţa de a nu greşi „Dacă aş avea la dispoziţie şase ore ca să tai un copac, primele patru ore mi le-aş petrece ascuţind toporul.”

Abraham Lincoln

Inovarea „O idee, oricât de valoroasă, nu face doi bani dacă nu o pui în practică.” Thomas Alva Edison

Dorinţa de a obţine mai mult „Când încerci să ajungi la stele, s-ar putea să nu reuşeşti să atingi vreuna. Dar, în orice caz, să fii sigur că nici nu te

vei umple de noroi.” Leo Burnett

Creativitatea „Un gram de imaginaţie valorează cât un kilogram de competenţă.” Legile lui Murphy

Dorinţa de a deţine informaţii „Şansa favorizează omul pregătit.” Louis Pasteur

Nevoia de răspuns la acţiuni „Lucrurile nu îngăduie să fie mult timp rău conduse.” Emerson


Aplicaţie

Identificaţi pictogramele care corespund

cel mai bine diferitelor tipologii de

întreprinzători.

Răspuns: Primele două rânduri de

pictograme sunt cel mai potrivite.

Aplicaţie

În tabel este prezentă o inversiune între caracteristici. Vă rugăm să o identificaţi.

Caracteristica

Întreprinzător

Manager

Poziţia în firmă Proprietar şi manager Manager salariat

Obiectivul de dezvoltare Cariera Firma

Obiectivul curent Profitul firmei Salariul

Domeniul preocupărilor Toată firma Funcţiunea de manager

Dinamica Urmăreşte schimbarea Doreşte stabilitatea

În tabel este prezentă o inversiune referitoare la una din cele trei componente. Vă rugăm să o identificaţi.

Componenta Întreprinzător Manager

Ştiinţa

(tehnici, metode)

Importantă dar nu determinantă

Absolut necesară

Experienţa

Importantă Importantă

Talentul

Important dar nu determinant Absolut necesar

Răspuns: Celulele cu culoarea roşie sunt inversate


1.4. TESTE IDENTIFICARE ABILITĂŢI ANTREPRENORIALE

E1 Listă de verificare cu privire la o serie de aptitudini necesare unui întreprinzător

1) Preferaţi ca ceilalţi să hotărască pentru dvs. locul unde vă petreceţi seara? Da Nu

2) Când lucrurile merg bine credeţi că: „Este în cea mai mare parte noroc!”? Da Nu

3) Vă place să încercaţi mâncăruri noi? Da Nu

4) Credeţi că ar trebui să intraţi în afaceri pentru că aceasta este tendinţa? Da Nu

5) Căutaţi să obţineţi aprobarea celorlalţi? Da Nu

6) Vă este teamă să rămâneţi indiferent? Da Nu

7) Aţi călătorit vreodată în mod deliberat pe un traseu nefamiliar? Da Nu

8) Credeţi că este important să fiţi simpatizat de toată lumea? Da Nu

9) Aţi fost vreodată la o întâlnire cu o persoană pe care nu o cunoşteaţi? Da Nu

Notă:

Răspunsurile cu NU la întrebările 1, 5, 6 arată că aveţi o nevoie puternică de independenţă.

Răspunsurile cu DA la întrebările 3, 7, 9 arată că sunteţi obişnuit să vă asumaţi riscuri.

Răspunsurile cu NU la întrebările 2, 4, 8 arată că sunteţi adeptul controlului intern şi nu sunteţi o persoană influenţabilă.

Nevoia de independenţă, asumarea riscului precum şi controlul intern se numără printre trăsăturile unui întreprinzător.

E2 Puteţi să iniţiaţi şi să dezvoltaţi o afacere?

Răspundeţi la fiecare din următoarele întrebări fără a vă gândi prea mult. Fiţi cinstit cu dumneavoastră înşivă.

1. Sunteţi un iniţiator?

a) Urmăresc introducerea noului.

b) Dacă cineva mă convinge să pornesc, continui foarte bine.

c) Nu iniţiez ceva până când nu sunt obligat să o fac.

2. Vă asumaţi riscuri?

a) Prefer riscurile moderate.

b) Rareori risc.


c) Nu accept riscuri.

3. Ce părere aveţi despre alţi oameni?

a) Îmi plac oamenii. Pot să mă înţeleg cu oricine.

b) Am mulţi prieteni. Nu am nevoie de altcineva.

c) Mulţi oameni se feresc de mine.

4. Vă place să vă controlaţi propriul destin?

a) Îmi place să nu depind de alţii.

b) În general, nu îmi place să depind de alţii.

c) Prefer să depind de alţii.

5. Puteţi să-i conduceţi pe ceilalţi?

a) Pot să-i fac pe cei mai mulţi oameni să pornească cu mine atunci când încep ceva.

b) Pot să dau ordine, dacă cineva îmi spune ce ar trebui să facem.

c) Las pe altcineva să pună lucrurile în mişcare.

6. Puteţi să vă asumaţi responsabilităţi?

a) Îmi place să-mi asum responsabilitatea pentru sarcinile atribuite.

b) Îmi asum responsabilitatea numai dacă trebuie.

c) Nu îmi asum responsabilitatea, îi las pe ceilalţi să o facă.

7. Cât de bun organizator sunteţi?

a) Îmi place să am un plan înainte de a începe ceva.

b) Fac totul aşa cum trebuie, dar dacă lucrurile devin prea încurcate mă eschivez.

c) Atunci când apare ceva, şi îmi dă totul peste cap, iau lucrurile aşa cum sunt.

8. Cât de bun muncitor eşti?

a) Continui să lucrez atâta timp cât trebuie.

b) Lucrez din greu un timp, dar când consider că am muncit destul, mă opresc.

c) Nu cred că munca din greu te poate duce undeva.

9. Poţi să iei decizii?

a) Pot să iau decizii în grabă, care, de regulă, se finalizează cu bine.

b) Pot să iau decizii corecte, dacă am suficient timp.


c) Nu îmi place să iau decizii deoarece, de obicei, greşesc.

10. Poţi să fi consecvent?

a) Dacă îmi pun în gând să fac ceva, nu las ca altcineva să mă oprească.

b) De obicei, finalizez ceea ce am început.

c) Dacă ceea ce întreprind nu merge în direcţia potrivită, mă opresc.

11. Cum stai cu sănătatea?

a) Nu am probleme.

b) Am destulă energie pentru cele mai multe lucruri pe care vreau să le fac.

c) Rămân fără energie mai repede decât cei mai mulţi dintre prietenii mei.

Notă:

Grupaţi răspunsurile pe cele trei categorii (a, b, c).

Dacă cele mai multe răspunsuri sunt din prima categorie înseamnă că aveţi calităţile necesare pentru a iniţia şi a dezvolta o afacere.

Dacă cele mai multe răspunsuri sunt din a doua categorie înseamnă că aveţi nevoie de un partener de afaceri, care să suplinească eventualele dumneavoastră

puncte slabe.

Dacă cele mai multe răspunsuri sunt din ultima categorie înseamnă că nu este de dorit să vă lansaţi într-o afacere, atât de unul singur cât şi în parteneriat.


Sursa:

,,Ghidul tânărului întreprinzător” -

Ministerul pentru Întreprinderile

Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie


1.5. ÎNFIINŢAREA FIRMEI

Care sunt domeniile majore în care se poate începe o afacere?

Întreprinzătorul are de ales între următoarele

domenii majore:

o domeniul industrial (producţie de bunuri)

o domeniul serviciilor

o domeniul comerţului

Frecvent întreprinzătorul alege o combinaţie a

acestora.

Aplicaţie

Care dintre următoarele oportunităţi corespund domeniului industrial?

Domeniul industrial

(Producţia de bunuri)

Existenţa unor înlesnirilor fiscale (ex. scutirea de

impozit pentru profitul reinvestit, reducerea impozitului

pentru crearea de noi locuri de muncă etc.)

Existenţa diferitelor programe europene de sprijinire

Existenţa forţei de muncă destul de bine calificate

Existenţa resurselor naturale în diferite zone ale ţării

Concurenţa scăzută

Recuperarea investiţiei se face rapid

Posibilitatea obţinerii unui profit mare încă de la

început

Necesitatea unor cunoştiinţele manageriale mai puţin

profunde

Cu galben sunt trecute răspunsurile corecte

Hypertexte

Domeniul serviciilor este într-o continuă creştere în

România. Astfel, contribuţia serviciile la PIB a

depăşit 50%, serviciile devenind cel mai important

sector al economiei.

Caracteristicile principale ale serviciilor sunt:

1) Intangibilitatea – serviciile nu pot fi expuse;

2) Inseparabilitatea – serviciile nu pot fi

separate de furnizorii lor;

3) Variabilitatea – calitatea serviciilor depinde

de cine le furnizează, când, unde şi cum;

4) Perisabilitatea – serviciile nu pot fi stocate în

scopul vânzării sau utilizării lor ulterioare;

5) Lipsa proprietăţii – în general, consumatorul

de serviciu are acces la respectivul serviciu o

perioadă limitată.

Exemple: Hotelurile, băncile, organizarea de

expoziţii, nunţi etc.


Care sunt formele sub care poate fi lansată o afacere?

Întreprinzătorul poate să aleagă între:

Persoană fizică

Societate comercială

La rândul său la persoană fizică se poate vorbi de următoarele trei forme de

organizare (O.G. nr. 44 din 2008):

persoană fizică autorizată - poate să desfăşoare orice formă de activitate

economică permisă de lege, folosind în principal forţa de muncă proprie.

întreprindere individuală - o întreprindere economică fără personalitate

juridică, organizată de un întreprinzător persoană fizică, care poate angaja terţe

persoane cu contract individual de muncă.

întreprindere familială - o întreprindere economică fără personalitate juridică,

organizată de un întreprinzător persoană fizică împreună cu familia sa.

Actele necesare şi competenţele profesionale sunt prevăzute în Anexa OUG

44/2008.

Hypertexte Actele necesare:

1. cererea de înregistrare

2. cartea de identitate sau paşaportul în fotocopie certificată olograf (semnată) de către titular privind conformitatea cu originalul

3. copia legalizată după documentul care să ateste drepturile de folosinţă asupra sediului profesional (contract de închiriere, certificat de moştenitor,

contract de vânzare-cumpărare, declaraţie de luare în spaţiu etc.)

4. declaraţia pe propria răspundere care să ateste îndeplinirea condiţiilor legale de funcţionare prevăzute de legislaţia specială din domeniul sanitar,

sanitar-veterinar, protecţiei mediului şi protecţiei muncii

5. specimenul de semnătură al persoanei fizice autorizate în original

6. fotocopii certificate olograf de pe documentele care atestă pregătirea profesională sau experienţa profesională, dacă este cazul.

Competenţele profesionale pot fi atestate cu documente cum ar fi::

diploma/certificatul/adeverinţa prin care se dovedeşte absolvirea unei instituţii de învăţământ

certificatul de calificare profesională sau de absolvire a unei forme de pregătire profesională

certificatul de competenţă profesională

cartea de meşteşugar

carnetul de muncă al solicitantului

declaraţia de notorietate cu privire la abilitatea de a desfăşura activitatea pentru care se solicită autorizarea, eliberată de primarul localităţii respective în

mod gratuit în cazul meseriilor tradiţionale artizanale sau atestatul de recunoaştere a calificării dobândite în străinătate.

Aceste acte trebuie depuse la registrul comerţului din localitatea unde va fi înfiinţată noua formă juridică.

Aplicaţie Asociaţi următoarele idei de afacere cu domeniile din

care fac parte, şi anume:

Domeniul industrial

Domeniul serviciilor

Domeniul comerţului

Consultanţă în afaceri

Cabinet stomatologic

Fermă agricolă

Transport persoane

Brutărie

Magazin de produse naturiste

Magazin de haine


Aplicaţie După părerea dvs. care sunt afirmaţiile incorecte referitoare la forma de organizare “persoana fizică autorizată”.

Vă rugăm să bifaţi răspunsurile corecte.

1. Formalităţile de autorizare sunt mult mai reduse decât la societăţile

comerciale

CheckBox1

2. Contactul cu clientul este direct

CheckBox1

3. Proprietarul are autoritate de decizie totală

CheckBox1

4. Posibilităţi majore de finanţare

CheckBox1

5. Răspunderea nelimitată a întreprinzătorului (cu averea personală).

CheckBox1

6. Întreprinzătorul trebuie să posede cunoştinţe solide în mai multe

domenii (marketing, comerţ, finanţe, producţie etc.)

CheckBox1

7. Se pot angaja persoane cu contract individual de muncă

CheckBox1


Ce tip de societate comercială poate să aleagă întreprinzătorul?

Societăţile comerciale se vor constitui în una dintre

următoarele forme:

societate cu răspundere limitată (S.R.L.)

societate pe acţiuni (S.A.)

societate în nume colectiv (S.N.C.)

societate în comandită simplă (S.C.S.)

societate în comandită pe acţiuni (S.C.A.)

Legislaţia în vigoare:

Legea nr.31/1990

Monitorul Oficial nr.1066/17 noiembrie 2004

O.U.G.nr.52/30 aprilie 2008

La ce trebuie să se ţină seama în alegerea formei juridice?

În alegerea formei juridice potrivite, întreprinzătorul trebuie

să ţină seama de:

natura domeniului iniţiativei/activităţilor ce urmează a

fi realizate;

mărimea taxelor şi complexitatea procedurilor de

constituire;

mărimea afacerii şi posibilităţile de dezvoltare

ulterioare;

numărul partenerilor de afacere;

gradul de implicare şi de răspundere asumat de

parteneri;

mărimea capitalului social al firmei;

legislaţia în vigoare.


Care sunt cele mai des întâlnite forme juridice de societate comercială şi de ce?

Principale forme juridice întâlnite (peste 99%)

sunt:

societatea cu răspundere limitată (S.R.L.)

societatea pe acţiuni (S.A.)

Raritatea celorlalte forme de organizare se

datorează faptului că la aceste forme apare

răspunderea nelimitată în contradicţie cu S.R.L.

şi S.A., unde răspunderea este limitată la aportul

la capitalul social.

Aplicaţie După părerea dvs. care dintre următoarele afirmaţii corespund formei juridice S.R.L. şi care S.A.

1. Numărul de asociaţi nu poate fi mai mare de 50.

2. Oferă garanţii mai mari pentru creditori.

3. Capitalul este divizat în acţiuni.

4. Singura formă de organizare de societate comercială care se

poate constitui şi prin actul de voinţă al unei singure persoane.

5. Capitalul social nu poate fi mai mic de 200 lei.

6. Capitalul social nu poate fi mai mic de 90.000 lei.

7. Membrii fondatori nu pot fi mai puţini de 2.


Rezolvare aplicaţii – Înfiinţarea firmei

Link-uri de interes

http://www.e-antreprenor.ro/infiintarea-unei-societati-comerciale-ce-e-important-de-stiut/

http://antreprenor.money.ro/primii_pasi_ai_constituirii_companiei-84047.html

http://www.ziare.com/business/afaceri/08-27-2009/sfaturi-de-baza-pentru-inceperea-unei-afaceri-865942

http://antreprenor.money.ro/alege_ti_impozitul-84123.html

Aplicaţie Asociaţi următoarele idei de afacere cu domeniile din care fac parte

În tabel sunt răspunsurile corecte

Consultanţă în afaceri Domeniul serviciilor

Cabinet stomatologic Domeniul serviciilor

Fermă agricolă Domeniul industrial

Transport persoane Domeniul serviciilor

Brutărie Domeniul industrial

Magazin de produse naturiste Domeniul comerţului

Magazin de haine Domeniul comerţului

http://www.e-antreprenor.ro/infiintarea-unei-societati-comerciale-ce-e-important-de-stiut/

http://antreprenor.money.ro/primii_pasi_ai_constituirii_companiei-84047.html

http://www.ziare.com/business/afaceri/08-27-2009/sfaturi-de-baza-pentru-inceperea-unei-afaceri-865942

http://antreprenor.money.ro/alege_ti_impozitul-84123.html


Aplicaţie După părerea dvs. care sunt afirmaţiile incorecte referitoare la forma de organizare “persoana fizică autorizată”.

Vă rugăm să bifaţi răspunsurile corecte.

1. Formalităţile de autorizare sunt mult mai reduse decât la societăţile

comerciale

CheckBox1

2. Contactul cu clientul este direct

CheckBox1

3. Proprietarul are autoritate de decizie totală

CheckBox1

4. Posibilităţi majore de finanţare

CheckBox1

5. Răspunderea nelimitată a întreprinzătorului (cu averea personală).

CheckBox1

6. Întreprinzătorul trebuie să posede cunoştinţe solide în mai multe

domenii (marketing, comerţ, finanţe, producţie etc.)

CheckBox1

7. Se pot angaja persoane cu contract individual de muncă

CheckBox1

Răspunsuri CORECTE 1,2,3,5,6 INCORECTE 4 şi 7


Aplicaţie După părerea dvs. care dintre următoarele afirmaţii corespund formei juridice S.R.L. şi care S.A.

1. Numărul de asociaţi nu poate fi mai mare de 50.

S.R.L.

2. Oferă garanţii mai mari pentru creditori.

S.A.

3. Capitalul este divizat în acţiuni.

S.A.

4. Singura formă de organizare de societate comercială care se

poate constitui şi prin actul de voinţă al unei singure persoane. S.R.L.

5. Capitalul social nu poate fi mai mic de 200 lei. S.R.L.

6. Capitalul social nu poate fi mai mic de 90.000 lei. S.A.

7. Membrii fondatori nu pot fi mai puţini de 2.

S.A.


IDEI DE AFACERE PE SCURT

Link-uri utile

Spălătorie auto

http://www.businessboom.ro/afaceri/prezentare-afaceri/327-spalatoria-auto-afacere-

profitabila

Amenajarea gradinilor

http://www.financiarul.com/articol_12322/amenajarea-gradinilor-afacere-inceputa-

cu-2-000-de-euro.html

Agentie de servicii casnice

http://www.newschannel.ro/stiri/idee-de-afacere-agentia-de-servicii-casnice/

Afacere cu chinchila

http://www.businessboom.ro/afaceri/prezentare-afaceri/307-afacere-crestere-

chinchila-pentru-blana-export

Kurtos kalacs

http://www.financiarul.com/articol_11889/kurtos-kalacs-un-produs-cu-cerere-mare-

si-producatori-putini.html

http://www.financiarul.com/articol_11889/kurtos-kalacs-un-produs-cu-cerere-mare-si-producatori-putini.html

http://www.financiarul.com/articol_11889/kurtos-kalacs-un-produs-cu-cerere-mare-si-producatori-putini.html

Capitolul 1 Afacerea Si Intreprinzatorul

Documents

Transcript of Capitolul 1 Afacerea Si Intreprinzatorul