TRANSPORTUL URBAN – INSTRUMENT DE RESTRUCTURARE SI DEZVOLTARE URBANĂ

Transporturile influentează si la rândul lor, sunt influentate de caracteristicile dezvoltării economice. Ele contribuie, în mod substantial la formarea P.I.B., creează oportunităti pentru angajarea fortei de muncă si beneficii indirecte orientate către dezvoltarea regională si globalizare. Din aceste motive, putem aprecia că transporturile reprezintă o putere economică, un liant si un factor de influentă al celorlalte sectoare de activitate a cresterii numărului de autovehicule.Orasul prezentului si viitorului a făcut obiectul planului director de dezvoltare, elaborat si pe baza unor studii generale de circulatie (PUG). Dezvoltarea vertiginoasă a Capitalei, punerea în functiune a numeroase obiective, au condus la o crestere considerabilă a transportului interior de toate categoriile. În Bucuresti, fenomenul aglomerării a apărut cu preponderentă în anii 1990. Acest fapt se datorează atât cresterii accentuate a gradului de motorizare cât si datorită capacitătii scăzute a arterelor de circulatie care nu mai pot asigura fluenta si siguranta circulatiei. Aparitia aglomerărilor pune în evidentă faptul că se tinde spre atingerea limitei de capacitate a retelei, modificându-se intensitatea traficului si influentându-se negativ calitatea infrastructurilor până în momentul aparitiei imposibilitătii de deplasare,deci a blocajului (ambuteiaj, străzi pline, masini blocate). Studiile de urbanism/circulatie urmăresc conceptul de zonificare a teritoriului orăsenesc si de realizare a sistemului radial–inelar al retelei stradale majore. Principiile care au stat la baza organizării retelei stradale principale sunt:Asigurarea circulatiei între importantele puncte de interes: cartiere de locuinte, platforme industriale, etc. ;Asigurarea unei structuri a retelei stradale urbane, pe principiul arborescent (artere-magistrale orăsenesti cu bifurcatii de artere în cartiere, iar acestea din urmă, cu ramificatii în străzi locale de acces la obiective);Asigurarea unor conditii ecologice, prin dispunerea arterelor magistrale la limita exterioară a unor zone functionale importante (ansambluri de locuinte sau locuri de parcare), în interiorul cărora să pătrundă numai artere locale de colectare si de acces;Prevederea de artere către zonele verzi, de odihnă, de recreere;Dimensionarea capacitătii de circulatie a arterelor, astfel încât să se asigure cel putin un minim în viabilitatea orasului, în raport de mărimea sa. Strategia municipalitătii în domeniul transporturilor vizează, în principal, acele actiuni menite să conducă la prioritizarea transportului public concomitent cu dezvoltarea si modernizarea elementelor componente ale acestuia. În acest sens se au în vedere următoarele:promovarea ideii de utilizare integrată a multiplelor moduri de transport, cu scopul de a asigura o mobilitate ridicată si de a controla încărcarea traficului;continuarea procesului de reabilitare si modernizare a infrastructurii de transport (linii de tramvaie, depouri etc.) si de dotare cu noi mijloace de transport (tramvaie, autobuze, troleibuze);

protejarea si revigorarea perimetrului istoric din centrul orasului astfel încât să devină un punct de atractie comercială si de agrement;dezvoltarea sistemului de management al traficului si sistem GPS pe vehiculele RATB;mărirea progresivă, pe etape, a capacitătii de circulatie a arterelor, în raport cu cresterea traficului, prin lărgiri de artere, realizarea de pasaje rutiere si pietonale;continuarea procesului de reabilitare si modernizare a penetratiilor existente si crearea altora noi, în vederea realizării continuitătii autostrăzilor care converg către Capitală;continuarea procesului de reabilitare si modernizarea străzilor prin promovarea a noi proiecte cu finantare externă;completarea si închiderea inelului principal de circulatie prin finalizarea lucrărilor la Pasajul Basarab;dezvoltarea unei strategii globale pentru amenajarea de parcări subterane si supraterane atât în zona centrală a orasului, cât si în cartierele de locuinte;promovarea unor noi proiecte de pasaje supraterane si subterane, inclusiv de modernizare a celor existente. Modernizarea infrastructurii liniilor de transport 2009 – 2012Costuri estimate: 2.213.702 mii lei din care:Lucrări noiCosturi estimate: 1.055.162 mii leiCosturi estimate: 2009 - 206.165 mii lei 2010 - 338.361 mii lei 2011 - 333.845 mii lei 2012 - 176.791 mii lei

Studii de fezabilitateCosturi estimate: 2009 - 1645 mii lei 2010 - 747 mii lei 2011 - 265 mii lei 2012 - 194 mii lei

Modernizări mijloace de transportCosturi estimate: 1.090.483 mii lei, din care2009 – 269.371 mii lei pentru: 18 buc tramvaie, 170 buc autobuze, 50 buc troleibuze2010 – 278.660 mii lei pentru: 18 buc tramvaie, 100 buc autobuze, 100 buc troleibuze2011 – 306.260 mii lei pentru: 18 buc tramvaie, 200 buc autobuze, 50 buc troleibuze2012 – 236.192 mii lei pentru: 18 buc tramvaie, 200 buc autobuze Utilaje si echipamente pentru întreŃinere si deservireCosturi estimate: 61.743 mii leiDin care 2009 - 56914 mii lei 2010 - 3035 mii lei 2011 - 972 mii lei

2012 - 822 mii lei Alte cheltuieliCosturi estimate: 3.463 mii lei

Reteaua stradală principalăReteaua stradală principală (sistemul major de circulatie) a orasului, în lungime de 453 Km, păstrează configuratia traditională a sistemului radial–inela. În conditiile dezvoltării Capitalei, circulatia rutieră se schimbă, viteza de circulatie creste, volumul de transport se măreste, în concordantă cu tendintele de dezvoltare materială si socială a locuitorilor. Se impune transformarea vechiului sistem al retelei de circulatie într-un nou sistem eficient, prin adoptarea unor solutii eficiente atât din punct de vedere tehnic, cât si economic:folosirea într-un procent cât mai mare a traseelor arterelor existente;mărirea progresivă pe etape a capacitătii de circulatie a arterelor în raport de cresterea traficului, prin lărgiri de artere,realizarea de pasaje rutiere si pietonale;asigurarea spatiilor pentru mărirea capacitătii de circulatie a arterelor, intersectii, pasaje, etc., în etapele premergătoare de executie a obiectivelor. Strategii de planificareConservarea zonei verzi de centură care înconjoară orasul prin păstrarea unei structuri compacte a orasului;Protejarea si revigorarea perimetrului istoric din centrul orasului astfel încât să devină un punct de atractie comercială si agreement ; Stabilirea unei retele de transport public sistematizată si ierarhizată ;Promovarea folosirii multiplelor moduri de transport cu scopul de a asigura o mobilitate ridicată si de a controla încarcarea traficului ;Stabilirea performantei retelei rutiere prin construirea arterelor inelare, separări pe nivele în intersectiile importante si în general completarea retelei de drumuri ;Realizarea de constructii si dotări legate de transportul de marfă ca: depozite si terminale pentru camioane de-a lungul limitelor orasului ;Crearea unui sistem de transport si a unui tranzit orientat spre oras cu scopul revitalizării împrejurimilor capitalei.Proiecte prioritare ale Municipiului Bucuresti.Municipiul Bucuresti a avut în vedere realizarea unui program de dezvoltare a transportului si retelei stradale în Bucuresti printr-un credit extern de la Banca Europeană de Investitii pentru 5 proiecte care vizau:construirea unui pasaj suprateran la Basarab ;facilitatea de parcare de la Gara de Nord ;reabilitare drumuri urbane ;contorizarea vânzării de căldură si apă caldă ;modernizare tramvaie Acest contract de credit a fost ratificat prin Legea nr.489/2001.Construire Pasaj suprateran Basarab a cărui valoare va fi de 67,8 MEuro.

Pasajul suprateran începe printr-o rampă de acces din B-dul Nicolae Titulescu, supratraversează Calea Grivitei, pachetul de linii C.F. din Gara de Nord, B-dul Dinicu Golescu, sos. Orhideelor, intersectia Calea Plevnei-Calea Giulesti-sos. Orhideelor si revine la sol printr-o rampă de acces preluând traseul modificat al Soselei Orhideelor până în apropiere de actualul Pod Grozăvesti. Vor fi instalate linii de tramvai pe pasajul suprateran si va fi creată o nouă statie de tramvai deasupra liniilor ferate, având legături pietonale cu statia de cale ferată si metrou, accesul călătorilor făcându-se cu ajutorul ascensoarelor sau scărilor rulante. Investitia include rampe de acces, modificări în reteaua sinelor de tramvai în apropierea pasajului suprateran, schimbări minore la statia de metrou Basarab si adaptări ale diferitelor retele din zonă.Beneficiile proiectului:închiderea inelului principal de circulatie ceea ce conduce la evitarea aglomeratiei în zona centrală a orasului pe axa Nord - Sud, a zonei Gării de Nord cât si la întregirea liniei de tramvai pe acelasi inel principal ;reabilitarea străzilor aferente pasajului (sos. N. Titulescu, sos. Orhideelor, calea Plevnei, calea Giulesti) precum si redeschiderea străzii Grozăvesti, între Podul Grozăvesti si Palatul Cotroceni ;descongestionarea centrului orasului si în special a axei N-S ca urmare a închiderii inelului principal de circulatie ;reabilitarea străzilor adiacente precum si crearea unui important punct intermodal de transport în zona Basarab între calea ferată, metrou, si transport de suprafată ;reducerea cu peste 3,7 % pe an a consumului de carburanti pentru mijloacele auto care tranzitează zona ;crearea a peste 1500 de locuri de muncă pe perioada executiei si a cca 50 locuri de muncă permanente după executie, pe timpul exploatării.