Teza Capitol RIR

Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar

1.

Cap. III Modalitatati de evaluare a eficientei economice a

investitiilor

În opinia tuturor specialistilor recunoscuti pe plan mondial, cel mai

important mijloc de dezvoltare si crestere economica (daca nu chiar singurul)

este reprezentat de investitii. Într-adevar, nu poate fi conceputa o economie

dezvoltata stabila fara suportu l unor investitii masive, în toate domeniile de

activitate : economic, social, cultural etc. De altfel, referindu-se la economia

americana (în prezent cea mai dezvoltata economie din lume) Dwight

Eisenhower11 aprecia : “Economia noastra este rezultatul a mi lioane de decizii

pe care le adoptam în fiecare zi referitoare la productie, economisire si mai ales

investitii”. Investitiile reprezinta suportul material al dezvoltarii economice,

factorul determinant al modernizarii, dezvoltarii si restructurarii economiei

nationale. Tocmai de aceea, investitiile detin un rol hotarâtor în activitatea

economica a tarii, fapt ce impune o analiza amanuntita a fondurilor alocate

activitatii investitionale. Aceasta cu atât mai mult cu cât investitiile reprezinta

economii la consum. Evaluarea eficientei economice a investitiilor se realizeaza,

ca si eficienta economica în general, cu ajutorul unui sistem de indicatori.

3.1. Sistemul indicatorilor de eficienta economica a investitiilor

Procesul investitional este marcat de o complexitate deosebita, generata

atât de derularea sa sub influenta factorului timp (în care pot fi întâlniti diferiti

factori economici perturbatori), cât si datorita volumului mare de resurse care

sunt implicate (de natura financiara, umana, materiala etc.). În acest sens,

scriitorul american Alfred Montapert12 afirma : „O investitie este tot ceea ce

costa mai mult decât îti poti permite”. Ca urmare, în evaluarea eficientei

11 Dwight Eisenhower (1890 - 1969) – comandant al fortelor aliate în al doilea razboi mondial si, ulterior, al 34-lea presedinte al Statelor Unite ale Americii 12 Alfred Montapert (1906 - ) – scriitor american, autor a numeroase carti în sfera motivatiei


1.

economice a investitiilor apare necesitatea utilizarii unui sistem de indicatori,

deoarece fiecare din ei surprinde un anumit criteriu de eficienta economica.

Acesti indicatori se pot clasifica dupa mai multe criterii.

Unul din aspectele dupa care se clasifica indicatorii de eficienta

economica a investitiilor îl reprezinta sfera de cuprindere (si de referinta) în

functie de care se împart în : a) Indicatori care reflecta efectele economice

(capacitatea de productie, cifra de afaceri, structura productiei, profitul anual,

încasarile valutare etc.); b) Indicatori care cuantifica eforturile necesare realizarii

obiectivului de investitii si functionarii capacitatilor de productie (investitia

totala, structura investitiei totale, marimea imobilizarilor, cheltuielile anuale de

productie, structura costurilor de productie, numarul total de salariati); c)

indicatori ai eficientei economice (în concordanta cu conceptul de eficienta

economica, un indicator de acest gen are caracteristica principala ca realizeaza o

comparatie a rezultatelor obtinute cu resursele consumate; ex. : investitia

specifica, termenul de recuperare, coeficientul de eficienta economica a

investitiilor etc.).

Un alt criteriu de clasificare îl constituie nivelul la care se face evoluarea

si analiza economica, si anume : a) indicatori macroeconomici (asigura analiza

eficientei economice a investitiilor pe ansamblul economiei nationale); b)

indicatori microeconomici (au în vedere evaluarea eficientei economice a

obiectivelor de investitii la nivel de agent economic).

Un al treilea criteriu de clasificare a indicatorilor de eficienta îl reprezinta

gradul de complexitate si nivelul de detaliere. În functie de acest criteriu exista :

- indicatorii cu caracter general (au în vedere grupul indicatorilor

care se folosesc nu numai în cadrul procesului investitional, ci si

în activitatea de productie);

- indicatorii de baza (sunt cei ce se refera la eforturile si efectele

investitionale si exprima eficienta economica a investitiilor);

- indicatorii specifici (care surprind particularitatile pe care le


1.

prezinta unele domenii de activitate în evaluarea eficientei

economice a investitiilor). Având în vedere tema analizata, în

cadrul lucrarii vom acorda o importanta deosebita indicatorilor

specifici de evaluare a activitatilor de comert exterior.

Un ultim criteriu de analiza în reprezinta cuantificarea influentei

factorului timp în cadrul proceselor investitionale. În functie de acest criteriu,

întâlnim indicatori care nu iau în considerare influenta factorului timp (cunoscuti

si sub denumirea de indicatori statici) si indicatori care cuantifica aceasta

influenta (indicatori dinamici de eficienta).

În cele ce urmeaza vom analiza principalele grupe de indicatori, conform

clasificarilor prezentate mai sus.

3.2. Indicatori cu caracter general

Acesti indicatori creioneaza o imagine de ansamblu asupra eforturilor si

efectelor, ce vor caracteriza activitatea viitoare a obiectivului economic. În

aceasta grupa se cuprind :

1) Cifra de afaceri – este un indicator de volum de efect, care însumeaza

rezultatele activitatii economice a unitatii pe o anumita perioada de timp. Cifra

de afaceri surprinde influenta modificarii structurale productiei, atât din punct de

vedere al complexitatii sortimentale ce se realizeaza cât si al calitatii acestora.

2) Cheltuielile de productie – este un indicator de volum care cuantifica

eforturile totale facute de investitor (eforturi umane, materiale si financiare)

pentru obtinerea productiei ce urmeaza a se realiza de catre viitorul obiectiv

economic. Trebuie precizat ca nivelul cheltuielilor de productie se poate calcula

pe fiecare produs în parte sau pentru întreaga productie. Pe baza acestui

indicator, pentru evaluarea eficientei economice a investitiilor, se pot construi o

serie de alti indicatori, cum ar fi : cheltuieli (de orice natura) la 1.000.000 lei

productie, ponderea cheltuielilor materiale în costurile totale de productie etc.


1.

3) Capacitatea de productie – exprima cantitatea maxima de productie ce

se poate obtine, într-o perioada, în conditii normale de functionare. Capacitatea

de productie se exprima în unitati fizice (tone, metri liniari, metri patrati, bucati

etc.) sau, acolo unde productia are un grad ridicat de eterogenitate, în produs

reprezentativ. În cazul obiectivelor din sfera de activitate sociala – culturala sau

din sfera serviciilor exista capacitatea de folosinta (sau de deservire), cum ar fi :

cifra de scolarizare, numarul de paturi la un spital etc.

4) Profitul – este un indicator fundamental în aprecierea eficientei

economice pentru viitorul obiectiv de investitii. Importanta indicatorului se

bazeaza pe faptul ca el asigura recuperarea capitalului investit. Mai mult decât

atât, pe baza lui se poate calcula unul din cei mai sintetici indicatori de apreciere

a eficientei activitatii economice si anume rata profitului (sub diverse forme de

exprimare).

5) Numarul de salariati – este un indicator de volum care cuantifica

necesarul de forta de munca pentru viitorul obiectiv.

6) Productivitatea muncii – este un indicator de eficienta economica ce

cuantifica nivelul productiei realizate ce revine la o unitate de efort depus (prin

efort depus se întelege numarul de ore lucrate sau numarul de salariati). Este

evident ca varianta optima de investitii este aceea care asigura o valoare cât mai

mare pentru acest indicator.

3.3. Indicatori de baza

Acest grup de indicatori surprind particularitatile eficientei în sfera

proceselor investitionale.

1) Durata de executie a lucrarilor de investitii (d). Reprezinta durata de

timp scursa din momentul începerii lucrarilor de investitii pâna la momentul

punerii în functiune. Pe aceasta perioada se materializeaza fondurile

investitionale în active fixe. Aceasta durata trebuie sa fie cât mai mica, deoarece

pe aceasa perioada nu se obtin indicatori de efect.


1.

2) Durata de functionare a obiectivului (D). Reprezinta durata de timp

scursa din momentul punerii în functiune pâna în momentul scoaterii din

functiune. Aceasta perioada trebuie sa fie cât mai îndelungata, deoarece acum se

obtin rezultatele economice (profitul, cifra de afaceri) si se asigura recuperarea

investitiei.

3) Valoarea investitiei – exprima eforul total facut pentru realizarea unui

obiectiv investitional. Investitiile însumeaza totalitatea resurselor ce se consuma

pentru ridicarea obiectivului, pâna la punerea sa în functiune. Ca urmare, în

volumul investitiei se includ stocul de active circulante necesar la prima dotare a

obiectivului economic, diferite pierderi de profit, precum si o serie de cheltuieli

care nu maresc valoarea capitalurilor fixe, cum sunt cheltuielile cu pregatirea

salariatilor viitoarei unitati economice, cu supravegherea desfasurarii lucrarilor

etc. Acest efort investitional se calculeaza cu ajutorul relatiei :

cfconcoldt PPIIII +++++= SAC

în care :

It reprezinta investitia totala;

Id – investitia directa;

Icol – investitia colaterala;

Icon – investitia conexa;

SAC – stocul de active circulante necesar la prima dotare;

Pf – pierderea de profit, ca urmare a imobilizarii resurselor

investitionale în cadrul procesului investitional si neutilizarii lor într-o alta

activitate cu eficienta e;

Pf – pierderea de profit ca urmare a scoaterii pe o perioada

determinata de timp (partial sau total) a unor capacitati de productie în vederea

modernizarii.


1.

4) Investitia specifica – este un indicator de eficienta economica ce

exprima efortul investitional ce revine la o unitate fizica sau monetara de

capacitate de productie. Indicatorul asigura comparabilitatea între efortul

investitional facut pentru realizarea unui obiectiv economic si rezultatele

obtinute exprimate prin capacitatea de productie. Relatiile de calcul sunt :

i

ii q

Is = ,

i

ii Q

Is =′

în care :

si reprezinta investitia specifica în functie de capacitatea exprimata

fizic;

s’i – investitia specifica în functie de capacitatea exprimata

monetar;

Ii – investitia aferenta variantei i;

qi, Qi – capacitatea anuala de productie aferenta variantei i

(exprimata în unitati fizice sau monetara).

Având în vedere continutul economic al indicatorului, în calculele

de eficienta se urmareste minimizarea indicatorului (altfel spus, varianta optima

este varianta care înregistreaza o valoare cât mai mica a indicatorului).

5. Termenul de recuperare a investitiilor – exprima perioada de timp în

care investitia se recupereaza din profitul anual rezultat în urma punerii în

functiune a obiectivului economic. Formula de calcul este urmatoarea :

ih

ii P

IT =

în care :

T i reprezinta termenul de recuperare pentru varianta i; Ii – investitia aferenta variantei i;


1.

Ph i – profitul anual aferent variantei i.

Formula prezentata mai sus pleaca de la ipoteza ca profitul este constant,

pe întreaga perioada de functionare. În practica, acesta difera de la un an la altul,

în functie de productia realizata, pretul unitar de vânzare, rata inflatiei în

economie etc. Ca urmare, pentru determinarea termenului de recuperare, se

foloseste o ecuatie de balanta, si anume :

∑=

=T

1iih t PI

în care :

Ii reprezinta investitia totala;

T – termenul de recuperare; Ph i – profitul anual din anul i.

În calculele de eficienta se urmareste ca valoarea acestui indicator sa fie cât mai mica.

6) Coeficientul de eficienta economica a investitiilor – exprima profitul

anual ce se obtine la un leu investit. Formula de calcule este urmatoarea :

i

ih i I

Pe =

în care :

ei reprezinta coeficientul de eficienta economica pentru varianta i;

Ph i – profitul anual aferent variantei i;

Ii – investitia aferenta variantei i.

În calculele de eficienta se opteaza pentru varianta la care coeficientul de

eficienta economica este cel mai mare.

7) Cheltuieli echivalente sau recalculate – exprima efortul total cu

investitia si cu productia, pe întreaga perioada de realizare (d) si de functionare

(D). Avantajul acestui indicator (fata de cei prezentati anterior) este reprezentat


1.

de faptul ca se iau în considerare si cheltuielile anuale de productie, înregistrate

pe durata de functionare. Indicatorul se calculeaza cu formula :

D*CIK ih ii +=

în care :

Ki reprezinta cheltuielile recalculate;

Ch i – cheltuielile anuale de productie aferente variantei i;

Ii – investitia din varianta i;

D – durata de functionare.

Fiind un indicator de efort, în calculele de eficienta se urmareste ca

valoarea sa sa fie cât mai mica.

8) Cheltuieli specifice recalculate – exprima efortul total cu investitia si cu

productia pe întreaga durata d + D, ce revine la o unitate fizica sau monetara de

capacitate de productie. Formulele de calcul sunt :

D*qD*CI

ki

ih ii

+= ,

D*QD*CI

ki

ih ii

+=′

în care :

ki , k’i reprezinta cheltuielile specifice recalculate, exprimate în

functie de capacitatea fizica sau monetara;

qi – capacitatea anuala de productie (exprimata fizic) aferenta

variantei i.

Qi – capacitatea anuala de productie (exprimata monetar) aferenta

variantei i.

În calculele de eficienta economica a investitiilor, indiferent de formula de

calcul folosita, se prefera varianta care are cheltuielile echivalente cele mai mici

9) Randamentul economic al investitiilor – este cel mai important

indicator static de eficienta economica si, în absenta unui criteriu anume impus,

el dicteaza varianta optima. Indicatorul are un grad mai mare de cuprindere fata


1.

de indicatorii prezentati - investitia specifica, termenul de recuperare si

coeficientul de eficienta economica a investitiilor. El exprima profitul final

obtinut în urma realizarii obiectivului economic ce revine la 1 leu investit. Se

calculeaza cu ajutorul relatiei :

i

fi I

PR =

în care :

Ri reprezinta randamentul economic al variantei i;

Pf – profitul final al variantei i;

Ii – investitia aferenta variantei i.

Prin profit final întelegem profitul ramas la dispozitia agentilor

economici, dupa recuperarea investitiei. Ca urmare, formula de calcul a

randamentului devine :

1I

D*P1

I

P1

IP

IIP

Ri

h

i

D

1hh

i

t

i

iti −=−=−=

−=

∑=

Având în vedere ca pentru agentul economic investitor profitul final

reprezinta, în ultima instanta, obiectivul fundamental, în calculele de eficienta se

urmareste maximizarea indicatorului.

3.4. Indicatori de evaluare a eficientei pentru activitatea de comert

exterior

Având în vedere complexitatea deosebita a activitatii de comert exterior,

evaluarea eficientei presupune utilizarea unui sistem de indicatori, alcatuit din

indicatori generali si indicatori specifici.

3.4.1. Indicatori ce au caracter general

Acesti indicatori se refera la evaluarea eficientei activitatii de ansamblu a

companiei ce desfasoara activitate de comert exterior.


1.

1) Productia anuala destinata exportului. Acest indicator poate fi

exprimat în lei sau în valuta ( euro, dolari) si se calculeaza cu ajutorul relatiei :

p*qQ si p*qQn

1jjje

n

1jjje ∑∑

==

′=′=

în care :

Qe si Qe’ reprezinta valoarea productiei destinata exportului,

exprimata în lei sau valuta;

qj - cantitatea anuala de productie destinata exportului din

sortimentul j;

pj si pj’ - pretul unitar, în lei sau valuta, al sortimentului j;

n - numarul de sortimente care fac obiectul exportului.

2) Ponderea productiei destinate exportului în total productie. }n

conditiile în care exportul conduce la o cresterea a eficientei de ansamblu a

activitatii firmei, în calcule se urmareste ca valoarea acestui indicator sa fie cât

mai mare. Se calculeaza cu ajutorul urmatoarelor formule :

QQ

*100esau qq

*100et

e

t

e =′=

în care :

ε si ε ’ reprezinta ponderea productiei destinate exportului în total

productie;

Qe si Qt - productia exportata, respectiv totala ( în lei );

qe si q t - productia exportata, respectiv totala ( în unitati fizice ).

3) Importul anual pentru productie . Indicatorul scoate în evidenta efortul

în valuta care trebuie facut pentru ca obiectivul de investitii sa-si desfasoare

activitatea în bune conditii. Se calculeaza cu ajutorul formulei :


1.

p*mM si p*mMn

1jjj

n

1jjj ∑∑

==

′=′=

în care :

M si M’ reprezinta valoarea totala a importului, exprimata în lei sau

valuta;

mj - cantitatea de materiale sau produse importate din sortimentul j;

pj si p j’ - pretul unitar de achizitie, în lei sau valuta, al sortimentului

j.

4) Importul specific pentru productie. Acest indicator exprima importul ce

revine la o unitate fizica de productie. Se calculeaza în situatia în care

capacitatile de productie difera de la o varianta la alta (în acest caz, indicatorul

importul anual pentru productie ar fi nesemnificativ). Se determina în lei sau

valuta cu ajutoru l urmatoarelor formule :

qM

b si qM

b′

=′=

în care :

b si b’ reprezinta importul specific pentru productie, exprimat în lei

sau valuta;

q - productia fizica realizata.

În calculele de eficienta valoarea acestui indicator se urmareste sa

fie cât mai mica.

5) Aportul valutar – este un indicator de volum de efect care exprima

încasarile valutare pe care le obtine compania într-o perioada determinata de

timp (de regula un an). Relatia de calcul este urmatoarea :

′−′=′eev MQA

în care :


1.

Av’ reprezinta aportul valutar;

Qe’ - valoarea productiei destinata exportului, exprimata în valuta;

Me’ - volumul importului pentru productia ce face obiectul

exportului, exprimat în valuta.

6) Aportul valutar specific – exprima aportul valutar ce revine la o unitate

fizica de capacitate de productie. Se calculeaza în situatia în care capacitatea de

productie difera de la o varianta la alta, cu ajutorul relatiei :

qA

ae

′=′ v

v

în care :

av’ reprezinta aportul valutar specific;

qe - productia destinata exportului.

Aportul valutar specific exprima câte unitati valutare se obtin în

urma exportului unei unitati fizice de productie ( o tona, o bucata, un metru cub,

un litru ).

7) Cursul de revenire brut – exprima relatia care se stabileste între

valoarea productiei interne si cea de pe piata internationala. Marimea acestui

indicator trebuie sa fie cât mai mica, si oricum mai mica decât nivelul cursului

de schimb al valutei respective. Cu ajutorul acestui indicator se poate realiza o

comparatie între productivitatea muncii interne si cea de pe piata internationala.

Cu cât valoarea acestui indicator este mai mica, cu atât nivelul productivitatii

muncii pe plan intern este mai mare decât cel existent pe piata internationala.

Relatia de calcul este :

Q

QR

e

eb ′=


1.

în care :

Rb reprezinta cursul de revenire brut;

Qe - valoarea productiei exportata, exprimata în lei;

Qe’ - valoarea productiei exportata, exprimata în valuta.

8) Cursul de revenire net – exprima nivelul cheltuielilor, corectate

cu cele ale materiilor prime, ce se fac pentru obtinerea unei unitati de aport

valutar. Formula de calcul este :

′−

=′−′−

=v

een

ee

een

A

MCRsau

MQ

MCR

în care :

Rn reprezinta cursul de revenire net;

Ce - costul productiei ce face obiectul exportului.

În calculele de eficienta, valoarea acestui indicator trebuie sa fie cât mai

mica.

3.4.2. Indicatori specifici

Grupul acestor indicatori surprind particularitatile procesului investitional

pentru companiile ce desfasoara activitati de comert exterior.

1) Productia exportata ce revine la 1 000 000 lei investitii. Acest indicator

se calculeaza în functie de productia anuala ce urmeaza a fi exportata, exprimata

în valuta sau în lei, cu ajutorul relatiilor :

IQ

* 000 000 1Vsau I

Q * 000 000 1V ee =

′=′

în care :

V si V’ reprezinta productia exportata (în valuta respectiv în lei) ce

revine la 1 milion lei investitii;


1.

I - volumul investitiilor (în lei);

Qe - valoarea productiei, exprimata în lei;

Qe’ - valoarea productiei, exprimata în valuta.

Evident, în calcule se urmareste ca valoarea acestui indicator sa fie

cât mai mare. Altfel spus, efectele care trebuie înregistrate în urma efortului

depus trebuie sa fie cât mai mari.

2) Importul pentru investitii – exprima efortul valutar facut pentru

realizarea investitiei (utilaje, instalatii, echipamente sau materiale de

constructii). Indicatorul se determina cu ajutorul formulelor :

p*UM respectiv p*UMn

1jjji

n

1jjji ∑∑

===′=′

în care :

Mi’ , Mi reprezinta importul total pentru investitii (în valuta si în

le i);

Uj - numarul de utilaje, instalatii de acelasi fel achizitionate din

import;

pj’ , pj - pretul de achizitie unitar ( în valuta si în lei ).

Exprimarea indicatorului se face în valuta, dar el poate fi prezentat si în

le i, în special pentru a asigura comparabilitatea cu situatia în care achizitionarea

utilajelor respective se face din tara.

Acest indicator se poate calcula si în situatia în care capacitatile de

productie difera de la o varianta la alta, cu ajutorul formulelor :

q

M bsau

qM

b ii

ii =

′=′

în care :

bI’ , bI reprezinta importul specific pentru investitii (în valuta si în

le i).


1.

Având în vedere continutul economic al indicatorului, în calculele de

eficienta se urmareste ca valoarea indicatorului sa fie cât mai mica.

3) Ponderea importului pentru investitii în totalul investitiilor. Indicatorul

ce se calculeaza cu formula :

IM

* 100 i=δ

în care :

δ reprezinta ponderea importului pentru investitii în totalul

investitiilor;

Mi - importul pentru investitii exprimat în lei;

I - volumul total al investitiilor în lei.

Acest indicator se exprima cât la suta din volumul total de investitii

provine din import.

4) Aportul valutar anual al investitiilor – indicatorul surprinde influenta

investitiei asupra aportului valutar înregistrat de companie. Relatia de calcul a

acestui indicator este :

I

A A v

′=′

i

în care :

Ai’ reprezinta aportul valutar anual al investitiei si exprima câte

unitati valutare se obtin în urma realizarii unei investitii de un leu;

Av’ - aportul valutar anual al productiei exportate.

5) Termenul de recuperare a efortului valutar – relatia de calcul pentru

acest indicator este :

A

M T

v

i′

′=′

v


1.

în care :

Tv’ reprezinta termenul de recuperare a efortului valutar;

Mi’ - importul pentru investitii, exprimat în unitati valutare;

Av’ - aportul valutar anual.

Este evident ca valoarea acestui indicator trebuie sa fie cât mai mica, ceea

ce exprima o recuperare mai rapida a investitiilor realizate din import.

6) Cursul de revenire net actualizat. Indicator are în vedere alegerea

variantei optime de investitii pentru promovarea exportului si diminuarea

importului.Relatia de calcul este :

( )[ ]∑

∑+

=

+

=

+×+−

+×+

=Dd

hhhhh

Dd

hhhh

aCIV

aCI

ANRC

1'

'''

1

)1(1

)1(1

)(....

în care:

CRNA reprezinta cursul de revenire net actualizat;

Ih - investitiile anuale, exprimate în lei;

Ch - cheltuielile de productie facute în anul h, exprimate în lei;

Vh - veniturile anuale, exprimate în valuta;

Ih’ si Ch’ - investitia si cheltuielile anuale de productie, exprimate în

valuta;

a si a' - rata de discontare a monedei nationale, respectiv a valutei;

d si D - durata de executie si de functionare a viitorului obiectiv

economic.

h - anul.

Analizând relatia prezentata se constata ca acest indicator compara

cheltuielile în lei a productiei exportate cu venitul net exprimat în valuta, realizat

din activitatea de productie. Având în vedere continutul economic, în calcule le

de eficienta se urmareste ca valoarea indicatorului sa fie cât mai mica.


1.

3.5 Indicatori dinamici de evaluare a eficientei economice a

investitiilor

Fara nici o îndoiala, unul dintre elementele fundamentale ale activitatii

umane, care actioneaza ca o restrictie asupra acestora, este timpul. Procesele

economice se desfasoara sub influenta permanenta a factorului timp. Eforturile

depuse într-o activitate (reprezentate de cheltuielile cu materiile prime, salarii,

cheltuieli investitionale etc.) se înregistreaza pe o anumita perioada de timp, în

timp ce efectele (venituri, profituri, cota de piata etc.) se obtine în perioade de

timp diferite. Decalajul de timp între cele doua momente este variabil (putând

lua valori de la câteva zile pâna la câtiva ani). În teoria si practica economica

este cunoscut faptul ca aceeasi suma de bani are valori diferite daca se obtine la

momente de timp diferite. Ca urmare, pentru asigurarea unei comparabilitati

reale si corecte a eforturilor si a efectelor se impune raportarea lor la acelasi

moment. Acesta poate fi ales în mod arbitrar pe axa timpului, însa cel mai

important este momentul începerii lucrarilor de investitii (atunci când se initiaza

cheltuirea resurselor investitionale). Astfel, dezavantajul major al indicatorilor

prezentati anterior (acela de a nu lua în considerare factorul timp) este eliminat

de urmatorul grup de indicatori, indicatori dinamici de eficienta economica.

Schema simplificata a unui proces investitional se prezinta în figura

urmatoare :

I1, I2, .......... Id P1, P2, ............................... P D

m g n d p D v Fig. nr. 3.1 Schema procesului investitional

Dupa cum se poate observa din figura, procesul investitional este alcatuit

din trei mari perioade de timp :

- perioada de proiectare a investitiei „g”. Pe aceasta perioada se

întocmesc toate documentatiile necesare viitorului obiectiv de


1.

investitii (autorizatii, studii de oportunitate, de prefezabilitate si

de fezabilitate etc.). Caracteristic acestei perioade îi sunt

cheltuielile investitionale relativ mici, în timp ce efectele

(veniturile) sunt nule. Ca urmare, în procesul investitional se

urmareste ca aceasta perioada sa fie, pe cât posibil, minima. Este

o etapa deosebit de importanta deoarece în aceasta perioada se

stabileste amplasamentul viitorului obiectiv, se dimensioneaza

capacitatile de productie si se aleg solutiile tehnice, tehnologice

si constructive.

- perioada de realizare a investitiei „d”. Este etapa în care este pus

în opera viitorul obiectiv. Caracteristic acestei perioade îi sunt

cheltuielile investitionale mari, în timp ce efectele (veniturile)

pot fi nule (în situatia în care viitorul obiectiv de investitii este

dat în folosinta la sfârsitul perioadei de realizare) sau nu (în

situatia în care se dau partial în folosinta anumite capacitati de

productie, pe durata de realizare);

- perioada de functionare a viitorului obiectiv economic „D”. Este

cea mai importanta perioada a obiectivulu i de investitii, deoarece

acum se obtine veniturile necesare recuperarii cheltuielilor

investitionale. Caracteristic acestei perioade îi sunt cheltuielile

investitionale nule, în timp ce veniturile din exploatare sunt

maxime. Ca urmare, în calculele de eficientizare a procesului

investitional se urmareste ca aceasta durata sa fie cît mai lunga.

Pe lânga aceste trei perioade de timp, mai pot fi identificate :

- durata de functionare a investitiei, pâna la atingerea parametrilor

proiectati;

- durata de recuperare a investitiei.

Principalele momente ce caracterizeaza un proces investitional sunt :

- momentul luarii deciziei de investitii „m”;


1.

- momentul începerii realizarii investitiei „n”;

- momentul punerii în functiune a obiectivului „p”;

- momentul scoaterii din functiune a obiectivului „v”.

Asa cum am precizat anterior, actualizarea indicatorilor dinamici se poate

face la orice moment pe axa timpului, însa cel mai important este momentul „n”,

momentul începerii realizarii investitiei. Principalii indicatori dinamici sunt :

a. Investitia actualizata.

∑= +

=d

1hhh

nta a)(1

1*II

în care :

Itan reprezinta investitia totala actualizata la momentul începerii

lucrarilor de investitii;

a – coeficient (rata) de actualizare (discontare).

Investitiile astfel calculate exprima valoarea efortului investitional total,

facut pe durata de realizare, raportata la momentul începerii lucrarilor de

investitii n.

b. Profitul total actualizat.

∑+

= +=

Dd

1hhh

nta a)(1

1*PP

în care P tan reprezinta profitul total actualizat la momentul începerii lucrarilor de

investitii.

În situatia în care profitul este constant în timp pe întreaga perioada de

functionare a obiectivului, relatia de calcul devine :

a*a)(11-a)(1*

a)(11*P

a)(11

a)(11*PP

D

D

dh

D

1hhdh

nta +

++

=++

= ∑=

Indiferent de formula de calcul utilizata, profitul actualizat astfel calculat

exprima ce valoare are în prezent (la momentul începerii lucrarilor de investitii)

profitul obtinut pe întreaga durata de functionare a obiectivului (D).


1.

c. Termenul actualizat de recuperare a investitiilor. Pentru calcului

acestui indicator se porneste de la ecuatia de balanta între investitia actualizata la

momentul „n” si profitul actualizat la acelasi moment „n”, dar numai pentru un

numar de T ani (T reprezentând termenul de recuperare actualizat). Matematic,

relatia este urmatoarea :

∑∑=

+

+= ++=

+=

ma

ma T

1hhdh

nta

Td

1dhhh

nta a)(1

1*

a)(11

*P Isau a)(1

1*PI

În situatia în care profitul este constant, prin aplicarea formulei restrânse

pentru suma factorilor de actualizare, rezulta :

a*a)(1

1a)(1*

a)(11

*PI na

na

T

T

dhnta

+

−++

=

Dupa simplificare, formula de mai sus devine :

hT

hTdn

ta Pa)(1*Pa)(1*a*a)(1*Ina

na −+=++

de unde se obtine :

dntah

hT

a)(1*I*aPPa)(1

na

+−=+

În final, dupa logaritmare se obtine termenul actualizat de recuperare :

[ ]( )a1log

a)(1*I*aPloglogPT

dntahhn

a ++−−

=

d. Randamentul economic actualizat al investitiilor. Formula de calcul

a randamentului economic actualizat al investitiilor pentru momentul începerii

lucrarilor de investitii este :

1IP

R nta

ntan

a −=

în care Ran reprezinta randamentul economic actualizat al investitiilor.


1.

În functie de relatiile de calcul pentru investitia actualizata si profitul

actualizat la momentul începerii executiei obiectivului, formula de calcul poate

fi scrisa în felul urmator :

1

a)(11*I

a*a)(11-a)(1*

a)(11*P

Rsau 1-

a)(11*I

a)(11*P

R d

1hhh

D

D

dhnad

1hhh

Dd

1dhhh

na −

+

++

+=

+

+=

∑∑

∑

==

+

+=

Prima relatie reprezinta cazul general, în timp ce a doua relatie este

valabila în situatia în care profitul anual nu variaza în timp (Ph = constant).

Nu putem încheia aceasta scurta prezentare a indicatorilor dinamici de

eficienta economica fara a preciza doua aspecte foarte importante :

a) Indicatorii dinamici sunt mai nefavorabili decât omologii lor statici.

Prin urmare vom avea urmatoarele inegalitati :

dinamicstatic TT ≤ si dinamicstatic RR ≥

Relatiile prezentate mai sus între indicatorii statici si omologii lor

dinamici sunt o consecinta a influentei factorului timp asupra sumelor de bani.

Singura situatie în care putem avea egalitate între indicatorii statici si omologii

lor dinamici se înregistreaza atunci când influenta factorului timp este nula (rata

de actualizare a este 0).

b) Toti indicatorii dinamici care raporteaza efectele la eforturi, ambele

calculate în unitati monetare (în cazul de fata termenul de recuperare dinamic si

randamentul economic actualizat) au aceeasi valoare, indiferent de momentul

actualizarii lor. Prin urmare, vom avea urmatoarele egalitati :

vact

pact

nact

mact TTTT ===

vact

pact

nact

mact RRRR ===


1.

Singurul lucru care difera este volumul elementelor componente, respectiv

eforturile si efectele (investitiile actualizate, profitul actualizat, veniturile si

cheltuielile actualizate).

3.6 Indicatori specifici metodologiei B.I.R.D.

Activitatea umana, mai ales cea economica, este o activitate deosebit de

complexa, care necesita eforturi materiale, financiare sau umane importante. În

contextul în care resursele prezinta un caracter de rarirate din ce în ce mai

accentuat, se impune o analiza atenta si riguroasa înainte de implicarea acestora

în procesele economice. Orice proiect de investitii, ca parte integranta a

activitatii economice, trebuie sa aiba la baza o documentatie tehnico-economica,

prin intermediul careia este fundamentata necesitatea, scopul, obiectivele si

finalitatea proiectului. În cadrul acestei documentatii, cel mai important rol

revine studiului de fezabilitate, element menit sa evidentieze eficienta

economica a proiectului propus, posibilitatile de recuperare a fondurilor si de

obtinere a profiturilor asteptate.

În general, orice institutie finantatoare, banca, fond de investitii si-a creat

propriul model de studiu de fezabilitate, pe baza caruia evalueaza eficienta

economica a proiectelor propuse. Aceste modele au la baza metodologia Bancii

Mondiale pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.I.R.D.). Obligativitatea

elaborarii studiului de fezabilitate pentru fiecare lucrare de investitii a fost

stabilita de B.I.R.D. pentru obiectivele finantate din fondurile acesteia; tinându-

se seama de utilitatea deosebita a studiilor de fezabilitate, s-a introdus

obligativitatea întocmirii lor pentru toate obiectivele de investitii, chiar si pentru

cele care nu sunt finantate de BIRD. Chiar mai mult, putem spune ca nici o

lucrare care vizeaza angajarea de capital nu se executa fara elaborarea prealabila

a unui studiu de fezabilitate.


1.

Fara a intra foarte mult în amanunte, vom prezenta în continuare câteva

dintre particularitatile metodologiei B.I.R.D. de realizare a studiilor de

fezabilitate precum si indicatorii specifici de evaluare.

3.6.1. Particularitati ale metodologiei B.I.R.D.

Metodologia B.I.R.D. de evaluarea a eficientei economice a proiectelor de

investitii prezinta câteva caracteristici care o diferentiaza de toate celelalte

analiza de eficienta economica. Aceasta metodologie este agreata si utilizata la

elaborarea studiilor de fezabilitate, indiferent de domeniul de aplicabilitate,

specificul proiectului sau organismul finantator.

Principalele particularitati sunt :

a. Având în vedere ca procesul investitional se desfasoara în timp,

toate calculele au la baza tehnica actualizarii, asigurarea

comparabilitatii eforturilor si a efectelor facându-se la momentul

începerii lucrarilor de investitii (n).

b. Pentru o analiza completa si corecta, veniturile si cheltuielile

luate în considerare se însumeaza pe întreaga perioada de

realizare (d) si de functionare (D) a viitorului obiectiv. Aceste

perioade depind de natura, specificul si conditiile concrete de

functionare a obiectivului. Durata de realizare poate varia de la

1-2 luni în cazul obiectivelor de mica importanta, pâna la 2-3 ani

în cazul obiectivelor industriale de proportii, în timp ce

perioadele de functionare variaza între 5-7 ani la utilaje si 10 –

15 ani la constructii cu anumite destinatii.

c. În costurile de productie nu se includ amortizarile, deoarece

contravaloarea mijloacelor fixe a fost luata în calcul prin

intermediul investitiilor. d. Fiecare proiect este însotit de o analiza economica, facuta prin

prisma economiei nationale, si o analiza financiara, efectuata din


1.

punctul de vedere al investitorului. Cele doua analize difera prin

structura cheltuielilor, la nivel microeconomic nu sunt incluse în

costuri taxe, dobânzi, impozite etc., deoarece, acestea, pentru

economia nationala, nu sunt cheltuieli ci venituri. Analiza

economica este utilizata în special la evaluarea eficientei

economice a unor proiecte de investitii cu finantare

internationala, proiecte ce vizeaza aspecte economico-sociale,

nivele de infrastructura, asigurarea unor conditii de crestere

economica stabila si durabila, programe de sanatate si

învatamânt etc. Rezultatele analizei economice constituie

punctul de plecare în derularea proiectelor si respectiv alocarea

unor fonduri de investitii pentru dezvoltarea de programe

internationale destinate cresterii macroeconomice si pregatirii

pentru aderarea la Uniunea Europeana. Analiza financiara este

destinata evaluarii eficientei economice a proiectelor în

conditiile solicitarii de credite, finantarii de la banci si societati

financiare, pentru extinderea si dezvoltarea afacerilor. Aceasta

are drept scop evidentierea eficientei economice la nivelul

agentilor economici publici sau privati, cu luarea în considerare a

surselor si destinatiilor eforturilor si efectelor implicate în

proiect. Relevanta acestui tip de analiza este mult mai mare

pentru investitori, care sunt pusi în situatia de a decide modul

optim de alocare si repartizare a fondurilor proprii, cât si pentru

institutii financiare, banci, care doresc sa-si plaseze fondurile

disponibile în afaceri eficiente, care sa permita recuperarea

fondurilor si obtinerea unui profit suplimentar.

e. Preturile de achizitie a materiilor prime trebuie dimensionate în

functie de cele utilizate pe plan mondial, pentru a asigura un grad

mai mare de stabilitate proiectului.


1.

f. Orice intrare de resurse este considerata venit (indiferent de

provenienta), în timp ce orice iesire de resurse este considerata

cheltuiala (indiferent de destinatie). Ca urmare, creditul, în

momentul acordarii este considerat venit, iar în momentul

rambursarii este considerat cheltuiala.

g. Pentru orice proiect de investitii trebuie întocmit un studiu de

senzitivitate, prin care se testeaza gradul de stabilitate al

proiectului sub influenta negativa a diferitilor factori economici

si non economici perturbatori, care pot aparea în derularea

proceselor investitionale sau de productie (ex. cresterii preturilor

la materiile prime, reducerii cererii la produsele finite, scaderea

pretului unitar de vânzare, aparitia unui nou competitor pe piata

etc.). În situatia în care, în urma analizei de senzitivitate se

constata ca valorile indicatorilor calculati s-au modificat

semnificativ fata de situatia initiala (înainte de simulare), se

poate trage concluzia ca proiectul nu este stabil si, prin urmare,

nu poate fi acceptat.

Acestea sunt cele mai importante particularitati ale metodologiei

B.I.R.D. de evaluare a proiectelor de investitii, care o diferentiaza de orice alta

analiza de eficienta în sfera economica.

3.6.2. Indicatori specifici metodologiei B.I.R.D.

Evaluarea eficientei economice a proiectelor de investitii cu ajutorul

metodologiei B.I.R.D. presupune utilizarea unui sistem complex de indicatori,

fiecare dintre acestia reliefând un anumit aspect al eficientei viitorului obiectiv.

a. Raportul dintre venituri si costuri actualizate – realizeaza comparatia

între veniturile totale actualizate (realizate pe întreaga durata de functionare a

obiectivului economic) si totalul cheltuielilor actualizate cu investitia (pe durata


1.

de realizare a obiectivului) si cu productia (pe durata de functionare a acestuia).

Relatia de calcul este :

∑

∑+

=

+

=

++

+= Dd

1hhhh

Dd

1hhh

a)(11*)C(I

a)(11*V

R

în care :

R reprezinta raportul dintre venituri actualizate si costuri totale

actualizate;

Vh – venitul anual corespunzator anului h;

Ih – investitia anuala corespunzatoare anului h;;

Ch – cheltuielile anuale de productie din anul h;

a – coeficientul de actualizare;

d – durata de realizare a obiectivului de investitii;

D – durata de functionare a obiectivului;

h – 1, 2, 3, 4, 5, ……., d + D.

Orice proiect de investitii este acceptat în masura în care valoarea acestui

indicator este supraunitara (R > 1 ), ceea ce exprima faptul ca veniturile sunt mai

mari decât cheltuielile . O valoare a raportului R = 1 corespunde unei situatii

critice în care veniturile totale acopera doar cheltuielile totale (cu investitia si cu

productia). Decizia de acceptare a unui astfel de proiect poate fi decisa fie pe

baza utilizarii si a altor indicatori, fie pe baza aprecierii importantei sociale,

strategice nationale a proiectului respectiv ; este cazul proiectelor din sfera social

– culturala (ex. construirea unei institutii publice de învatamânt, a unui spital

etc.), în care proiectul genereaza efecte necuantificabile însemnate

(îmbunatatirea nivelului de educatie sau a starii de sanatate pentru membrii

societatii etc.).

Raportul venituri pe cheltuieli actualizate depinde si de marimea

coeficientului de actualizare ”a“ luat în calcul. Cu cât acest coeficient este mai


1.

mic cu atât raportul dintre venituri actualizate si costuri actualizate, în aceleasi

conditii considerate, este mai mare.

b. Fluxul de numerar (CASH FLOW) – reflecta situatia profitului sau

pierderii înregistrate pentru fiecare interval de timp analizat (de regula 1 an).

Acest indicator poate fi calculat atât la nivelul economiei nationale cât si la

nivelul agentului economic. Relatia de calcul pentru fluxul de numerar este :

CFh = Vh – (Ih + Ch), h = 1,2,...,d+D Indicatorul poate fi calculat si în forma dinamica, cu ajutorul formulei

:CFh act = [Vh – (Ih + C h)] ( )ha11

+⋅ , h = 1,2,...,d+D

De regula, în primii ani de analiza a proiectului fluxul de numerar este

negativ (datorat volumului ridicat al cheltuielilor, în special cu investitiile si

nivelul mai redus al veniturilor, pâna la atingerea parametrilor proiectati).

c. Venitul net actualizat (V.N.A.) – acest indicator cuantifica diferenta

actualizata între veniturile totale obtinute de viitorul obiectiv de investitii si

volumul cheltuielilor totale (cu investitia si cu productia) înregistrate pe întreaga

durata de realizare (d) si de functionare (D). Relatia de calcul este:

∑∑

∑∑∑+

=

+

=

+

=

+

=

+

=

=+

⋅=

=+

⋅+−=+

⋅+−+

⋅=

Dd

1h

Dd

1hh

Dd

1hhhhh

Dd

1hhhh

Dd

1hhh

a)(11

a)(11

)]C(I[Va)(1

1)C(I

a)(11

VVNA

hacth CFCF

Dupa cum se poate observa din relatia de mai sus, V.N.A. se poate calcula

si prin însumarea fluxului de numerar actualizat. Pentru orice proiect de

investitii, valoarea acestui indicator trebuie sa fie pozitiva; pot fi acceptate si

proiecte de investitii pentru care acest indicator are valoarea zero (este cazul

proiectelor pentru care raportul venituri pe cheltuieli actualizate înregistreaza

valoarea 1, situatie descrisa detaliat la indicatorul de la punctul a).

d. Rata interna de rentabilitate (R.I.R..) – reprezinta acea rata de

actualizare pentru care venitul net actualizat este nul (veniturile actualizate sunt


1.

egale cu cheltuielile totale actualizate). Din punct de vedere economic, RIR

semnifica nivelul maxim al ratei de actualizare pâna la care proiectul este

eficient (veniturile sunt mai mari decât cheltuielile totale). Evident, în calculele

de eficienta se urmareste ca valoarea acestui indicator sa fie cât mai mare.

Pentru calculul ratei interne de rentabilitate se utilizeaza în prezent doua

metode : metoda grafica sau metoda analitic a. Metoda grafica presupune aflarea

unui VNA+ ce corespunde unui „a” minim si a unui VNA- ce corespunde unui

„a” maxim. Pentru aflarea R.I.R. cele doua valori ale V.N.A. se plaseaza într-un

sistem de axe rectangulare, în care pe abscisa se gaseste coeficientul de

actualizare, iar pe ordonata V.N.A. Prin unirea celor doua puncte ce corespund

valorilor V.N.A.+ si V.N.A.- se obtine un punct de intersectie cu axa abscisa,

punct care indica R.I.R. a viitorului obiectiv investitional. Grafic, situatia este

prezentata în figura urmatoare :

VNA

0

Relatia de calcul a R.I.R. conform acestei metode este urmatoarea :

−+

+

+−+=

VNAVNAVNA

*)a(aaRIR minmaxmin

amin

VNA-

VNA+

Rata de actualizare amax

RI

Fig. 3.2. Calculul grafic al ratei interne de rentabilitate

RIRaprox


1.

Ratele de discontare amin si amax se aleg prin încercari succesive în asa fel

încât diferenta dintre ele sa nu fie mai mare de 5%, interval în care se considera

ca V.N.A. are o evolutie liniara. Ca urmare, rata interna de rentabilitate calculata

prin metoda grafica înregistreaza o valoare aproximata (daca intervalul dintre

amin si amax nu depaseste 5%, se considera ca aceasta aproximare este corecta).

Metoda analitica presupune aportul calculatorului, prin utilizarea functiei

financiare IRR (Internal Rate of Return) a produsului informatic Microsoft

Excel. Cu ajutorul acestei functii se poate determina valoarea exacta a

indicatorului.

Rata interna de rentabilitate se calculeaza atât pentru analiza economica,

în acest caz determinându-se rata interna de rentabilitate economica (RIRE), cât

si pentru financiara, rata interna de rentabilitate financiara (RIRF). În calculele

de eficienta, rata interna de rentabilitate (RIRE sau RIRF) se compara cu

eficienta medie realizata pe ramura din care va face parte viitorul obiectiv. În

cazul în care R.I.R. este mai mare decât eficienta medie pe ramura respectiva, se

poate aprecia ca proiectul respectiv are o eficienta ridicata. Daca R.I.R. se afla

sub eficienta medie pe ramura, atunci viitorul obiectiv de investitii înregistreaza

o eficienta mai scazuta decât a celorlalte similare.

Din punct de vedere matematic, în determinarea ratei interne de

rentabilitate trebuie ilustrate câteva aspecte importante :

- exista situatii în care un proiect poate avea mai multe rate de

rentabilitate pentru care V.N.A. sa fie egal cu zero. Aceste cazuri

pot apare în situatia unor proiecte la care pe ultimii ani de

functionare, datorita unor cauze specifice, sau factori interni sau

externi, pot apare fluxuri de numerar negative;

- pot aparea si situatii în care nu se poate calcula rata interna de

rentabilitate (venitul net actualizat este întotdeauna pozitiv,

indiferent de rata de actualizare). Situatia este întâlnita mai ales în

cazul modernizarilor, la care cheltuielile investitionale sunt relativ


1.

mici, iar veniturile se obtine în paralel cu acestea. În acest caz

decizia de acceptare a proiectului trebuie luata pe baza altor

indicatori;

- modalitatea de determinare implica ipoteza ca veniturile obtinute

în urma derularii proiectului vor fi reinvestite la aceeasi rata de

rentabilitate, în realitate R.I.R. este de fapt rata de rentabilitate a

capitalului imobilizat pe perioada cât este angajat în cadrul

proiectului, beneficiile obtinute în cadrul proiectului pot fi

reinvestite la orice alta rata de actualizare, fara a fi afectata R.I.R.

a proiectului.

e) Pragul de rentabilitate – reprezinta nivelul minim de folosire eficienta

a capacitatii de productie (nivel sub care nu poate coborî productia deoarece

viitorul obiectiv de investitii ar lucra cu pierderi). Din punct de vedere

matematic, acesta semnifica acel punct pentru care cheltuielile de productie sunt

egale cu veniturile obtinute din vânzarea produselor / serviciilor realizate.

Exprimarea pragului de rentabilitate se poate face procentual (ca o cota parte din

capacitatea de productie) sau în marime absoluta (în unitati fizice sau monetare).

Marimea pragul de rentabilitate depinde de modul în care se împart cheltuielile

de productie în cheltuieli fixe, care nu depind de productia realizata (cheltuieli

cu amortizarile, cu întretinerea utilajelor, cu regia întreprinderii, cu salariile

personalului indirect productiv etc.) si cheltuieli variabile, care se modifica

proportional cu productia realizata (cheltuieli cu materii prime, materiale, salarii

directe etc.).

Reprezentarea grafica a pragului de rentabilitate este prezentata în figura

urmatoare.


1.

Din asemanarea triunghiurilor ABC si DEF se obtine expresia:

+=

=

QCFy

100x

CVy

100x

, de unde se obtine relatia pragului de rentabilitate:

100CVQ

CFx ⋅−

=

Daca se doreste exprimarea acestui indicator în marime absoluta (unitati

fizice), formula de calcul este :

cvpCF

PR−

=

în care :

x reprezinta pragul de rentabilitate exprimat procentual;

PR – pragul de rentabilitate exprimat în unitati fizice;

CF – cheltuieli fixe totale;

CV – cheltuieli variabile totale;

cv – cheltuieli variabile unitare;

p – pretul unitar de vânzare;

Fig. nr. 3.3. Reprezentarea grafica a pragului de rentabilitate

E 100%

Pierderi

Cheltuieli variabile

CF y

x

B A

D

F

C

0

Capacitate de productie

Cheltuieli fixe

Profit

CV

Ph

Prag de rentabilitate

Q

CT

Q


1.

Q – valoarea productiei.

Pragul de rentabilitate este invers proportional cu gradul de rentabilitate

al companiei; astfel, cu cât compania este mai rentabila, cu atât pragul de

rentabilitate se stabileste la un nivel mai scazut, deoarece profitul realizat la

produsele fabricate si vândute acopera un volum mai mare de cheltuieli fixe

aferente productiei nerealizate. Cunoasterea pragului de rentabilitate permite

luarea unor masuri în cazul diminuarii productiei vândute astfel încât sa se

asigure rentabilitatea productiei.

Sistemele de indicatori prezentati în cadrul acestui capitol (indicatori cu

caracter general, indicatori de baza, indicatori specifici activitatilor de comert

exterior, indicatori dinamici de eficienta economica precum si indicatori

specifici metodologiei B.I.R.D.) constituie principalele modalitati de

cuantificare a eficientei în sfera investitionala. Pe baza celor prezentate,

consideram ca utilizarea acestor indicatori în cadrul metodologiei de analiza a

eficientei economice a investitiilor direct productive creeaza conditiile necesare

pentru o mai buna evaluare a nivelului eficientei economice, precum si

cunoasterea limitei minime de folosire economica a capacitatilor de productie.

Teza Capitol RIR

Documents

Transcript of Teza Capitol RIR