Cap_3.1.5

4
3.1.5. Educaţia şi instruirea ecologică Starea actuală a procesului educaţional este afectată de insuficienţa finanţării şi de dotările reduse ale instituţiilor de învăţământ. Insuficienţa mijloacelor tehnice de instruire în şcoli, licee, instituţ ii şi lab oratoa re spe cia le nu pe rmi te de sfă şurare a stu dii lor şi cerce t ăr ilor la nivelul necesar. Educaţia ecologică generală şcolară începe în clasă a IIa cu !"tiinţele naturii#. $biecte de studiu ce includ subiecte din biodiversitate se predau în clasele %I& şi conţin elemente din  botanică, geografie, 'oologie, biologie generală şi ecologie. (n şcolile medii şi licee cel mai însemnat obiect în cadrul căruia se studia'ă biodiversitatea este )iologia *enerală, care include elementele principale ale ecologiei şi geneticii. +a începutul anului de studii --- -/ în 0epublica 1oldov a, conform datelor statistice, funcţionau 234- instituţii preuniversitare, dintre care5 şcoli primare 2-6 gimna'ii 786 licee   226 şcoli medii de cultură generală 3/4 şi şcoli pentru copii cu deficienţă în de'voltarea intelectuală sau fi'ică /9. :umărul total al elevilor cuprinşi în învăţământul primar şi secundar general a constituit 7-/,; mii persoane , înregistrând o reducere cu 23 mii <cu =>, faţă de  perioada similară a a nului preceden t, inclusiv două treim i în localităţile rurale. ?rogramele educaţionale în probleme de protecţie a mediului se aplică sub următoarele aspecte5  prelegeri şi lucrări pra ctice6 cursuri normative şcolare şi liceale6 olimpiade în domeniile ecologiei, biologiei şi chimiei <reali'ate atât în cadrul liceelor, cât şi în secţiile e@traşcolare>6 şcoli de vară pentru elevii claselor liceale <seminare şi lecţii în condiţii de câmp, natură>. Educaţia preuniversitară în domeniul protecţiei mediului se efectuea'ă în colegiile de profil5 Aolegiul Ecologic <Ahişinău>6 Aolegiul Bgronom ic6 Aolegiul Silvic <)ălti>. Instruirea universitară în anul ----/ sCa desfăşurat în ;3 de universităţi, academii şi instituţii, numărul studenţilor constituind 93,- mii persoane, ceea ce repre'intă 7 studenţi la 2- mii loc uit ori . (n do me niu l ce rce t ăr ilor , protec ţ ie i şi ma nag ement ulu i de me diu edu caţ ia universitară se desfăşoară în următoarele instituţii de ba'ă5 Dniversitatea de Stat din 1oldova5 facultăţile biologie şi pedologie, chimie <chimia industrială şi ecologică>, facultatea de drept < legislaţia de mediu>6 Dniversitatea de Stat din iraspol <cu sediul la Ahişinău>5 facultăţile biologie şi chimie, geografie6 Dniver sit ate a Bg rar ă de Stat din 1oldova5 fac ult atea de agr ono mie , catedrele de  pedologie şi ag rochimie, protecţia pla ntelor6 Dniv ersit atea e hnic ă a 1oldovei5 depa rtamentele aprov i'ionare cu apă pota bilă şi tratarea apelor re'iduale6 Dniversitatea de 1edicină şi Farmacie !:. e stimiţanu#5 facultatea de igienă şi epidemiologie6 Dniversitatea ?edagogică de Stat !Ion Areangă#6 Dniversitatea de Stat !B. 0uso# din )ălţi şi altele. (n ba'a tratatelor de colaborare dintre *uvernul 0epublicii 1oldova şi guvernele altor state,  pentru tinerii din 1oldova se oferă burse speciale de studii în universităţile din 0omânia, Dcraina, 0usia, urcia şi alte ţări. Educaţia postuniversitară ecologică se asigură de instituţii de profil din ţară şi de peste hotare. (n 0epublica 1oldova acestea sunt5 Bcad emia de "tiinţe cu institutele de profil <Institutul de )otanică, Institutul de Goologie, Institutul de 1icrobiologie, Institutul de *eografie, Institutul de Ahimie>, Institutul :aţional de Ecologie, precum şi universităţile de stat, menţionate mai sus.

description

Hd

Transcript of Cap_3.1.5

7/17/2019 Cap_3.1.5

http://slidepdf.com/reader/full/cap315-568e07b2a22f9 1/4

3.1.5. Educaţia şi instruirea ecologică

Starea actuală a procesului educaţional este afectată de insuficienţa finanţării şi de dotărilereduse ale instituţiilor de învăţământ. Insuficienţa mijloacelor tehnice de instruire în şcoli, licee,instituţii şi laboratoare speciale nu permite desfăşurarea studiilor şi cercetărilor la nivelul

necesar.Educaţia ecologică generală şcolară începe în clasă a IIa cu !"tiinţele naturii#. $biecte destudiu ce includ subiecte din biodiversitate se predau în clasele %I& şi conţin elemente din

 botanică, geografie, 'oologie, biologie generală şi ecologie. (n şcolile medii şi licee cel maiînsemnat obiect în cadrul căruia se studia'ă biodiversitatea este )iologia *enerală, care includeelementele principale ale ecologiei şi geneticii.

+a începutul anului de studii ----/ în 0epublica 1oldova, conform datelor statistice,funcţionau 234- instituţii preuniversitare, dintre care5 şcoli primare 2-6 gimna'ii 786 licee

  226 şcoli medii de cultură generală 3/4 şi şcoli pentru copii cu deficienţă în de'voltareaintelectuală sau fi'ică /9. :umărul total al elevilor cuprinşi în învăţământul primar şi secundar general a constituit 7-/,; mii persoane, înregistrând o reducere cu 23 mii <cu =>, faţă de

 perioada similară a anului precedent, inclusiv două treimi în localităţile rurale.?rogramele educaţionale în probleme de protecţie a mediului se aplică sub următoarele

aspecte5•  prelegeri şi lucrări practice6• cursuri normative şcolare şi liceale6• olimpiade în domeniile ecologiei, biologiei şi chimiei <reali'ate atât în cadrul liceelor, cât şi

în secţiile e@traşcolare>6• şcoli de vară pentru elevii claselor liceale <seminare şi lecţii în condiţii de câmp, natură>.

Educaţia preuniversitară în domeniul protecţiei mediului se efectuea'ă în colegiile de profil5

Aolegiul Ecologic <Ahişinău>6 Aolegiul Bgronomic6 Aolegiul Silvic <)ălti>.Instruirea universitară în anul ----/ sCa desfăşurat în ;3 de universităţi, academii şiinstituţii, numărul studenţilor constituind 93,- mii persoane, ceea ce repre'intă 7 studenţi la 2-mii locuitori. (n domeniul cercetărilor, protecţiei şi managementului de mediu educaţiauniversitară se desfăşoară în următoarele instituţii de ba'ă5

Dniversitatea de Stat din 1oldova5 facultăţile biologie şi pedologie, chimie <chimiaindustrială şi ecologică>, facultatea de drept <legislaţia de mediu>6

Dniversitatea de Stat din iraspol <cu sediul la Ahişinău>5 facultăţile biologie şi chimie,geografie6

Dniversitatea Bgrară de Stat din 1oldova5 facultatea de agronomie, catedrele de pedologie şi agrochimie, protecţia plantelor6

Dniversitatea ehnică a 1oldovei5 departamentele aprovi'ionare cu apă potabilă şitratarea apelor re'iduale6

Dniversitatea de 1edicină şi Farmacie !:. estimiţanu#5 facultatea de igienă şiepidemiologie6

Dniversitatea ?edagogică de Stat !Ion Areangă#6 Dniversitatea de Stat !B. 0uso# din )ălţi şi altele.(n ba'a tratatelor de colaborare dintre *uvernul 0epublicii 1oldova şi guvernele altor state,

 pentru tinerii din 1oldova se oferă burse speciale de studii în universităţile din 0omânia,Dcraina, 0usia, urcia şi alte ţări.

Educaţia postuniversitară ecologică se asigură de instituţii de profil din ţară şi de peste

hotare. (n 0epublica 1oldova acestea sunt5 Bcademia de "tiinţe cu institutele de profil <Institutulde )otanică, Institutul de Goologie, Institutul de 1icrobiologie, Institutul de *eografie, Institutulde Ahimie>, Institutul :aţional de Ecologie, precum şi universităţile de stat, menţionate mai sus.

7/17/2019 Cap_3.1.5

http://slidepdf.com/reader/full/cap315-568e07b2a22f9 2/4

(n cadrul 1EAH şi subdivi'iunilor sale <Institutul :aţional de Ecologie, InspectoratulEcologic de Stat şi Serviciul Jidrometeo#> în cooperare cu instituţiile internaţionale <BAIS,)anca 1ondială, Fondaţia Soros, DSBIH, D:H?> au fost organi'ate cursuri de instruire şitraining în diferite domenii de protecţie a mediului5

• Aonservarea diversităţii biologice <februarie, august, --->6• Bccesul la informaţia de mediu şi participarea publicului la elaborarea deci'iilor de

mediu <martie --->6• Sistemul de averti'are în ba'inul Hunării <aprilie --->6• ?rotecţia ba'inelor hidrografice ale afluenţilor r. ?rut <mai --->6• Aertificarea sistemelor de management de mediu şi a produselorproceselor cu impact

negativ asupra mediului <mai --->6• He'voltarea durabilă în teritoriile din ba'inul hidrografic al r. ?rut <noiembrie --->6• Implementarea surselor de energie regenerabilă ca mijloc de reducere a emisiilor *ES

<octombrie --2>6• ?erfecţionarea monitoringului privind importule@portul clorofluorocarburilor <AFA> şi a

echipamentului ce conţine AFA <iunie --2>6• $rgani'area participării publicului la luarea deci'iilor de mediu <iunie -->6• Instruirea instructorilor şi tehnicienilor din sectorul frigorific <octombriedecembrie

--2, martieaprilie --> şi altele.Eficienţa acestor activităţi de perfecţionare şi reciclare este vi'ibilă în republica 1oldova pe

 parcursul reali'ării în ultimii ani a activităţilor concrete în cadrul convenţiilor internaţionale,strategiilor naţionale, planurilor de acţiuni în problemele de mediu.

Sistemul e@istent de educaţie şi instruire ecologică la nivel preuniversitar şi universitar arescopul de a asigura necesităţile de cadre profesionale ale diferitelor instituţii de ramură,sectoriale şi organi'aţiilor publice. (n primul rând aceasta se referă la pregătirii cadrelor îndomeniile ecologiei, silviculturii, de'voltării reţelei informaţionale, monitoringului şi la

 pregătirea cadrelor în diferite sectoare legate de utili'area resurselor naturale.?entru ameliorarea situaţiei, 1EAH a iniţiat în noiembrie --2 un Bcord de colaborare cu1inisterul Educaţiei privind pregătirea şi reciclarea cadrelor în domeniile vi'ate5 ecologie,

 protecţia mediului, urbanistică, amenajarea teritoriului şi altele. Bnali'a preliminară a demonstratcă pentru următorii 3 ani numai în 1EAH şi subdivi'iunile sale va fi nevoie de a angaja peste22- de specialişti din domeniile5 ecologie, protecţia mediului, biologie, chimie, pedologie,hidromelioraţie, hidrologie, drept ecologic, economie ecologică, informatică şi altele. Bceiaşisituaţie se evidenţia'ă şi în alte ramuri, în special în învăţământul preuniversitar, care suferă multde lipsa numărului suficient de specialişti în diferite domenii. He aceea ar fi necesară o evidenţăşi o gestionare clară a pregătirii, reciclării şi încadrării specialiştilor în ramurile economieinaţionale din 0epublica 1oldova.

Dn acord de colaborare privind educaţia ecologică a efectivului militar a fost semnat intre1EAH şi 1inisterul Bpărării în mai --.1EAH antrenea'ă periodic populaţia în procesul de adoptare a deci'iilor majore de mediu,

 precum şi organi'ea'ă periodic conferinţe de presă. (n anul -- au fost organi'ate în acestescopuri 24 conferinţe de presă, remise peste 2-- comunicate, altă informaţie de interes public.

(n anii --2 şi -- Aentrul Internaţional de E@po'iţii 1oldE@po# şi 1EAH au organi'ate@po'iţiile cu participare internaţională !1oldEco#, care au demonstrat un vădit interes atât din

 partea e@po'anţilor, cât şi a publicului.1EAH şi subdivi'iulnile lui editea'ă anual literatură cu diversă problematică de mediu,

inclusiv5 rapoarte anuale, culegeri de materiale ale conferinţelor ştiinţifice şi practice, buletineinformaţionale, alte materiale cu caracter analitic şi de sinte'ă. (n anul -- de către 1EAH şi

I:EA$ a fost lansată revista ştiinţifică, de informaţie şi cultură ecologică !1ediul Bmbiant#.1ulte din cele mai importante materiale privind problematica de mediu sunt acumulate în

 biblioteca şi pe siteCul Aentrului Informaţional de 1ediu <AI1> al ministerului5

7/17/2019 Cap_3.1.5

http://slidepdf.com/reader/full/cap315-568e07b2a22f9 3/4

KKK.cim.moldova.md, precum şi în biblioteca I:EA$. $ importanţă mare în educaţia ecologicărevine AI1, care este deschis pentru publicul larg şi pune la dispo'iţie un lot important demateriale din domeniu, oferă acces la Internet, susţine pagina Leb şi difu'ea'ă buletineelectronice informaţionale, care conţin informaţie despre5 activitatea ministerului6  proiectele de mediu in derulare în cadrul ministerului6  proiecte de acte legislative6 activitatea $:*Clor de mediu6 digest ecologic din 1oldova.

Dn rol important de conştienti'are ecologică îl au conferinţele, seminarele şi şedinţele delucru organi'ate la scară naţională şi regională în probleme de mediu, de e@emplu, conferinţelenaţionale din -----, care ţin de reali'area proiectelor importante, menţionate încompartimentul 8 al pre'entului 0aport.

1ai multe organi'aţii guvernamentale şi neguvernamentale sunt active în producereamaterialelor informative şi organi'area lecţiilor, seminarelor şi activităţilor în masă <lunarulînver'irii, săptămâna salubri'ării şi altele> privind informarea publicului în probleme de protecţie

a mediului. Aele mai importante instituţii de stat în sectorul educativ sunt5 *radina Goologică din Ahişinău6 *radina )otanică a Bcademiei de "tiinţe6 1u'eul :aţional de Etnografie şi Istorie :aturală6 Dniversitatea de Stat, 1u'eul :aturii6 0e'ervaţia ştiinţifică !Aodru# cu 1u'eul :aturii6 *rădina Hendrologică din Ahişinău6 ?arcul din satul Maul6 ?arcul din satul Ivancea.

Importante publicaţii privind educaţia ecologică sunt editate de către firme de stat şi private,volumul informaţiei este insuficient în comparaţie cu informaţia e@istentă din alte domenii.

Aele mai cunoscute publicaţii massCmedia sunt5 revista lunară !:atura# <apare din 2949> şirevista lunară ecologică pentru copii !*utta# <fondată în 2997>, revistele !:oi#, !Blunelul#,!Florile Halbe# etc. Fondul ecologic naţional şi 0EA 1oldova susţin aceste publicaţii. Heasemenea, e@istă o serie de publicaţii în probleme de protecţie a mediului la nivel de judeţe şisectoare, majoritatea cărora sunt susţinute de 0EA 1oldova.

(n --2 au fost lansate publicaţiile 0EA 1oldova !)uletinul electronic# şi !)uletinulInformaţional#. +a 2 ianuarie --/ de către această organi'aţie au fost lansate /4 de buletineelectronice şi publicate 4 buletine informaţionale.

$ contribuţie esenţială la conştienti'area publicului îl au programele speciale televi'ate !Bvenatura# < ori pe lună>, !%reau să ştiu# <săptămânal> şi radio !Ecoterra# <săptămânal>. Emisiuni

de acest gen difu'ea'ă şi alte posturi radio şi %. (n anul de referinţă -- au fost difu'ate 2-emisiuni şi ; interviuri pe teme ecologice.(n afară de aceasta, în cooperare cu 0EA 1oldova au fost organi'ate întruniri ale $:*Clor,

vi'ând problemele acute din domeniu5 mediul şi rolul organi'aţiilor obşteşti în educaţiaecologică, participarea $:*Clor şi a publicului la procesul de adoptare a deci'iilor, patrimoniulverde al 0epublicii 1oldova şi altele. (n octombrie -- la Ahişinău a avut loc al Hoilea Forumal $:*Clor de mediu, la care au fost pre'entate rapoarte şi discutate problemele de'voltăriisectorului neguvernamental în probleme de mediu în conformitate cu cerinţele naţionale şiinternaţionale5

• Evoluţia sectorului neguvernamental de mediu după Forul 26• Btitudinea $:*Clor faţă de tran'itarea deşeurilor radioactive de la No'lodui6• 0e'ultatele Summitului de la Oohannesburg6• ?regătirea pentru conferinţa de la Niev din anul --/6• ?arteneriatul !$:*stat# şi altele.

7/17/2019 Cap_3.1.5

http://slidepdf.com/reader/full/cap315-568e07b2a22f9 4/4

Hiferite organi'aţii internaţionale <Fundaţia Soros, ?:DH, )1, Fondul Ecologic, BAIS,Euroasia, DSIS, :B$, etc.> şi ţări <SDB, Hanemarca, Franţa, *ermania, $landa şi altele> oferădonaţii pentru savanţi, ingineri, studenţi, $:*Curi etc., având ca obiectiv studierea mediului,elaborarea programelor de acţiuni la nivel local pentru ameliorarea stării mediului.

 Probleme în domeniul vizat 

Educaţia şi instruirea ecologică are o importanţă majoră în pregătirea specialiştilor îndomeniile de protecţie a mediului şi conştienti'are ecologică a publicului. Bnume acesteactivităţi determină în mare măsură participarea eficientă a publicului larg la reali'area

 programelor, măsurilor şi activităţilor de protecţie a mediului şi presupune în mod obligatoriu52. Ecologi'area profundă a învăţământului de toate nivelurile <primar, gimna'ial, liceal,

universitar, postuniversitar, academic>6. He'voltarea sistemului informaţional public cu surse independente de informare şi

informarea veridică, operativă şi permanentă despre starea mediului, a biodiversităţii şicalităţii vieţii, respectarea legislaţiei ecologice, penali'area fărădelegilor şi crimelor ecologice şi integrarea lui în reţeaua informaţională mondială, paneuropeană, regională şi

'onală6/. 0elansarea unui puternic curent de opinie pentru conştienti'area de către toată societatea

şi factorii de deci'ie a necesităţii vitale pentru refacerea şi protecţia ecosistemelor, precum şi pentru conservarea diversităţii biologice la nivel local şi naţional, înţelegereacomple@ităţii problemelor de mediu şi consecinţelor asupra sănătăţii şi calităţii vieţii6

;. Heterminarea de către autorităţi şi public a priorităţilor ecologice şi investiţionale însoluţionarea problemelor ecologice, ale diversităţii biologice şi igienei mediului la nivellocal şi 'onal6

3. +ansarea lobbPsmului verde în toate structurile statale, politice şi neguvernamentale67. Facilitarea accesului publicului la justiţie şi participarea activă în procesele judiciare

alternative în probleme de securitate ecologică, biologică şi genetică, de mediu şisănătate.