Cap_1_1

1. PROIECTE ȘI PROGRAME

1. PROIECTE ȘI PROGRAME………………………. 3

1.1. CONCEPTUL DE PROIECT ………………… 5

1.1.1. Definiția proiectului ………………………… 5

1.1.2. Specificitatea proiectelor …………………… 8

1.1.3. Clasificarea proiectelor……….…………….. 14

1.1.4. Structura unui proiect ………………………. 18

1.2. PROGRAME ………………………………… 31

1.2.1. Elementele specifice ale programelor ……… 31

1.2.2. Programe specifice ………………………….. 32

Rezumat …………………………………….. 40

Teste de autoevaluare ………………………. 41

Lucrare de verificare ……………………….. 44

Bibliografie …………………………………. 45

Capitolul 1. Proiecte și programe

4

Obiective

1. Obiective generale:

Cunoaşterea, înţelegerea conceptelor,

teoriilor şi metodelor de bază ale

domeniului

Dezvoltarea profesională prin însuşirea de

noi cunoştinţe

Interpretarea tehnicilor de analiză specifice

domeniului

Explicarea şi conducerea operativă a

proceselor

Utilizarea adecvată a criteriilor şi a

metodelor de evaluare pentru a aprecia

calitatea, limitele unor procese, programe,

proiecte, concepte, metode şi teorii

Capacitatea de interpretare, analiză,

coordonare, evaluare a problemele

specifice domeniului

Cunoaşterea elementelor şi a principiilor

privind tratarea sistemică a problemelor

abordate

Aplicarea principiilor tehnice la rezolvarea

problemelor practice, în context bine

definit, asociate metodelor de management

2. Obiective specifice:

Dezvoltarea abilitaților (management de

proiect, management de echipă,

comunicare etc.)

Dezvoltarea atitudinii (receptivitate,

gândire pozitivă, acceptarea greșelilor,

acceptarea schimbării etc.)

Acumularea de cunoștințe

Impact (participanți, studenți, etc.)

Împlinire personală (mândrie,

auto-motivare, încredere de sine)


5

1.1. CONCEPTUL DE PROIECT

1.1.1. DEFINIȚIA PROIECTULUI

De multe ori, cuvântul „proiect” este folosit în mod excesiv

sau inadecvat, iar înţelegerea proceselor şi a activităţilor care pot

fi reunite sub această denumire pendulează între două extreme:

de la ideea că, în zilele noastre, „totul este (sau a devenit) un

proiect”, până la cea opusă, că proiectele există de când lumea, că

nu există nimic nou care să justifice proeminenţa – chiar

centralitatea acestui concept – în activitatea de management.

Proiectele de orice tip, mari sau mici, de anvergură sau la

scară mai redusă reprezintă modalitatea prin care organizaţiile

supravieţuiesc în mediul economic actual.

„Proiect” a devenit unul dintre cele mai utilizate cuvinte ale

vocabularului de afaceri. Acest lucru se întâmplă deoarece a

apărut o explozie reală de proiecte la nivelul economiei

mondiale. Tendinţa există – poate chiar mai pregnant – şi la

nivelul Uniunii Europene. În literatura de specialitate proiectul este definit:

Proiect = o serie de activităţi desfăşurate conform unei

planificări, în scopul atingerii unor obiective într-un timp dat,

care se finalizează odată cu atingerea obiectivelor.

Proiect = o colecţie de activităţi adiacente, desfăşurate

într-o manieră organizată, cu un punct de plecare şi unul de

sosire clar definite, în vederea obţinerii unor rezultate dorite

care să satisfacă obiective bine definite.

Proiect = un grup de activităţi care trebuie desfăşurate

într-o secvenţă logică pentru a atinge obiectivele prestabilite, în

funcţie de cerinţele clientului.

Proiect = proces unic care constă dintr-un ansamblu de

activităţi coordonate şi controlate (cu data de început şi de

finalizare), întreprins pentru realizarea unui obiectiv conform

cerinţelor, specifice şi care include constrângeri referitoare la

timp, costuri şi resurse.

Proiect = un ansamblu de resurse (umane, materiale,

financiare etc.), grupate temporar pentru realizarea unui anumit

obiectiv, de regulă într-o perioadă de timp dată şi cu utilizarea

unui buget fixat.


6

Proiect = munca organizată pentru atingerea scopurilor sau

obiectivelor propuse care necesită resurse, un calendar de

desfăşurare şi un buget fix.

Proiect = o acţiune specifică, nouă, care structurează

metodic şi progresiv o realitate viitoare, ce nu are încă echivalent

exact.

Proiectul a reprezentat o inovare managerială şi are drept

scop orientarea resurselor pentru obţinerea unui produs printr-un

proces nerepetitiv cu o eficienţă ridicată (fig. 1).

Fig. 1.1. Poziţionarea proiectului între produsele realizate.

În continuare se prezintă câteva dintre definițiile formulate

de diferite organisme pentru noțiunea de proiect.

Comisia Europeană: „Un proiect reprezintă un grup de

activităţi care trebuie realizate într-o secvenţă logică, pentru a

atinge un set de obiective prestabilite, formulate de client.”

În concluzie, proiectul poate fi definit ca un

ansamblu de activităţi noi, conjugate, specifice,

structurate metodic care au ca scop realizarea unui

obiectiv precizat, într-un interval de timp determinat şi

care implică efectuarea unor activităţi cu caracter

inovaţional.


7

Guvernul României: „Proiectul este un scop bine definit,

care este prevăzut a fi realizat într-o perioadă determinată şi în

limitele resurselor alocate şi căruia îi este ataşat un set de reguli

obiective şi activităţi.”

Standardul francez X50–105: „Proiectul este un demers

specific care permite structurarea metodică şi progresivă a

realităţii ce va veni. Proiectul este definit şi executat pentru a da

un răspuns la nevoile utilizatorului sau a unui client, şi implică

definirea unui obiectiv şi a unor activităţi de întreprins, folosind

resursele date.”

Standardul britanic BS6079: „Un proiect ar trebui să aibă

următoarele trăsături:

să fie nerepetitiv;

să aibă o noutate din punct de vedere managerial;

să implice risc şi incertitudine;

să aibă rezultate impuse, o calitate determinată,

parametrii de siguranţă;

costurile sunt clar menţionate iar resursele impuse;

realizarea se face printr-o echipă constituită în mod

special.”

Sarcina de învățare 1.1 Precizați o definiție, din literatură, completă, a proiectului. Sugerați o posibilă, definiție, personală, a proiectului, așa cum vi se pare mai acceptabilă. Răspunsuri posibile:

Proiect = o serie de activităţi desfăşurate conform unei planificări, în scopul atingerii unor obiective într-un timp dat, care se finalizează odată cu atingerea obiectivelor.

Proiect = o colecţie de activităţi adiacente, desfăşurate într-o manieră organizată, cu un punct de plecare şi unul de sosire clar definite, în vederea obţinerii unor rezultate dorite care să satisfacă obiective bine definite.

Proiect = un grup de activităţi care trebuie desfăşurate într-o secvenţă logică pentru a atinge obiectivele prestabilite, în funcţie de cerinţele clientului.

Raspunsuri posibile: Data de început si data de sfârsit bine stabilite. Buget previzionat, diferit de al restului organizatiei. Activitati unice si non-repetitive. Riscurile si schimbarile posibile bine analizate, definite si


8

1.1.2. SPECIFICITATEA PROIECTELOR

Conceptele cheie ale definiţiilor prezentate anterior,

referitoare la proiectului sunt:

realizarea unui produs nou şi a unor lucrări cu caracter

complex şi eterogen;

folosirea unei structuri temporare unice;

ordonarea activităţilor după un calendar optim care

trebuie respectat;

utilizarea eficientă a resurselor.

Se constată că un proiect prezintă următoarele caracteristici

principale: - durată limitată - are un început şi un sfârşit bine

definit;

- programare - implică o varietate de activităţi,

evenimente şi sarcini; se bazează pe un program de

execuţie;

Sarcina de învățare 1.2

Precizați care sunt trăsăturile unui proiect conform standardul britanic BS6079.

Răspunsuri posibile:

să fie nerepetitiv;

să aibă o noutate din punct de vedere managerial;

să implice risc şi incertitudine;

să aibă rezultate impuse, o calitate determinată, parametrii de siguranţă;

costurile sunt clar menţionate iar resursele impuse;

realizarea se face printr-o echipă constituită în mod special.”


9

- varietate de resurse - este bazat pe un buget,

presupune efortul unor resurse umane;

- autonomie - reprezintă o organizație unică; un proiect

diferă de altul printr-un aspect sau altul; are un grad

mai mic sau mai mare de autonomie faţă de activităţile

zilnice ale organizaţiei;

- rezultate - are ca scop o schimbare percepută ca

durabilă de iniţiatorii săi (proiectele creează active,

sisteme, scheme de organizare sau instituţii care

continuă să funcţioneze şi să aducă beneficii după

finalizarea sa); are anumite obiective specifice care

trebuie atinse; într-un proiect se aplică metode de

măsurare a calităţii.

Atributele ce caracterizează un proiect sunt:

Scopul – proiectul este o structură cu un set bine

precizat de obiective. Proiectul este destul de complex pentru a

putea fi divizat în sarcini care necesită coordonare şi control a

termenelor, succesiune, cost şi performanţă. Proiectul însuşi

poate fi coordonat în raport cu alte proiecte ale aceleiaşi

organizaţii.

Ciclul de viaţă – la fel ca entităţile organice,

proiectele trec printr-o etapă lentă de iniţiere, cresc apoi rapid,

ating apogeul, încep declinul şi în final se încheie (şi, la fel ca

aceste entităţi, deseori opun rezistenţă la final).

Interdependenţe – interacţionează cu alte proiecte

de cele mai multe ori. Întotdeauna însă o fac cu operaţiunile

curente ale organizaţiei. Departamentele funcţionale ale

organizaţiei interacţionează între ele într-un mod în general

determinat, însă cu proiectele în moduri diferite, de exemplu,

departamentul de marketing este implicat la începutul şi sfârşitul

unui proiect, producţia în faza de execuție a proiectului, finanţele

(bugetul) la început, contabilitatea la sfârşit sau la intervale

stabilite. O problemă care apare frecvent, mai ales atunci când

sunt implicate fonduri mari, constă în a privi proiectele ca pe

iniţiative de sine stătătoare, separate şi distincte de celelalte

activităţi ale organizaţiei căreia îi aparţin. În mod normal, o

organizaţie poate fi implicată în acelaşi timp în mai multe

proiecte, ca şi într-o multitudine de activităţi în curs de

desfăşurare. Foarte adesea va apărea necesitatea efectuării de

schimburi de resurse între proiecte şi celelalte activităţi având

drept cauză disponibilitatea limitată a resurselor angajate.


10

Unicitate – fiecare proiect conţine elemente care îl

fac unic. Pentru proiectele de construcţii sunt mai multe elemente

de rutină decât în proiectele de cercetare – dezvoltare, însă un

grad de particularizare este caracteristic oricărui proiect. Ele nu

pot fi reduse la rutină prin însăşi natura lor.

Conflictul – mai mult decât alţi manageri,

managerul de proiect administrează situații de cele mai multe ori

aflate în conflict. Astfel, proiectele concurează cu departamentele

funcţionale pentru resurse şi personal şi bineînţeles cu alte

proiecte. De asemenea, părţile implicate într-un proiect (client,

organizaţia, echipa proiectului şi publicul) pot defini chiar

succesul sau eşecul proiectului în moduri diferite, astfel: clientul

dorește schimbarea (inovația, noul), organizaţia vrea profit,

membrul echipei răspunde adesea în faţa a doi şefi, cu obiective

şi priorităţi diferite.

Pentru a scoate în evidenţa elementele esenţiale ale

noţiunii de proiect se impune să se definească ceea ce nu

constituie un proiect şi anume:

- o intenţie sau o schiţă, proiectul are un caracter

concret şi un scop bine definit, iar atunci când nu este terminat nu

reprezintă o realitate operantă;

- nu este o cercetare abstractă;

- nu este o previziune care să determine ce se va

întâmpla.

Proiectele există în tot felul de activităţi tipice ale afacerilor,

cum ar fi: sistemele de informaţii, construcţii, marketing,

cercetări industriale, protecţia mediului etc.

Se recurge la managementul pe bază de proiecte pentru a se

putea planifica, organiza, executa şi controla corespunzător

sarcinile complexe (construcţia unei noi fabrici sau a unui bloc

de locuinţe, montajul şi punerea în funcţiune a unei instalaţii

complexe, asimilarea unor produse complexe; introducerea unor

modificări organizatorice; fuziuni de secţii, proiectarea şi

implementarea unei noi organigrame, reamplasarea locurilor de

muncă, modernizări ale sistemului informaţional etc.) care, prin

natură şi conţinut ies din cadrul programelor producţiei curente.

Într-un mod mai simplu un proiect corespunde situaţiei în

care se urmăreşte atingerea unui obiectiv cu mijloace specifice

într-o anumită perioadă de timp.

Terminologie:


11

proiect provine din latinescul projectus şi conform

Dicţionarului Explicativ al Limbii Române are mai multe

înţelesuri, dintre care se amintesc:

- plan sau intenţie de a întreprinde ceva, de a organiza,

de a realiza un lucru;

- prima formă a unui plan (economic, social, financiar

etc.) care urmează să fie discutat şi aprobat pentru a primi un

caracter oficial şi a fi pus în aplicare.

Proiectul semnifică ceea ce avem intenţia să realizăm, ceea

ce suntem pe cale să realizăm.

management care provine de englezescul management, iar

conform Dicţionarului Explicativ al Limbii Române se reţin

următoarele sensuri:

- activitatea şi arta de a conduce;

- ansamblul activităţilor de organizare, de conducere

şi de gestiune a întreprinderilor;

- ştiinţa şi tehnica organizării şi conducerii unei

întreprinderi.

Managementul include ideile de dinamism, responsabilitate,

antrenare şi orientare.

Printre proiectele realizate de-a lungul timpului pot fi citate:

- monumentele din Egiptul antic caracterizate prin tehnica

gigantismului lucrărilor şi tehnicilor utilizate;

- tehnica construcţiei bisericii Sf. Sofia construită în secolul

al VII-lea care inovează prin distribuirea greutăţii pe arcade şi

cupole, şi mai ales pe cei 4 stâlpi de susţinere;

- construcţia canalului de Suez;

- trimiterea primului om pe Lună.

Aceste câteva exemple de proiecte reuşite au în comun

faptul că au necesitat sinergia multor competenţe începând de la

concepţia iniţială şi până la finalizare.

Diversitatea activităţilor la care se aplică managementul de

proiect poate fi ilustrată prin următoarele exemple:

- lansarea unui nou model de automobil/avion;

- modificarea structurală a unei întreprinderi (patrimoniu,

piaţa, selecţie, formare personal, proceduri operaţionale, politica

comercială);

- realizarea unui software.

Aceste câteva exemple au un punct comun şi anume

utilizează îmbinarea unei diversităţi de competenţe şi depind de

principiile metodologice utilizate în managementul lor.


12

Sarcina de învățare 1.3 Care sunt caracteristicile unui proiect ?

Răspunsuri posibile: - durată limitată - are un început şi un sfârşit bine

definit; - programare - implică o varietate de activităţi,

evenimente şi sarcini; se bazează pe un program de execuţie;

- varietate de resurse - este bazat pe un buget, presupune efortul unor resurse umane;

- autonomie - reprezintă o organizație unică; un proiect diferă de altul printr-un aspect sau altul; are un grad mai mic sau mai mare de autonomie faţă de activităţile zilnice ale organizaţiei;

- rezultate - are ca scop o schimbare percepută ca durabilă de iniţiatorii săi (proiectele creează active, sisteme, scheme de organizare sau instituţii care continuă să funcţioneze şi să aducă beneficii după finalizarea sa); are anumite obiective specifice care trebuie atinse; într-un proiect se aplică metode de măsurare a calităţii.


13

Sarcina de învățare 1.4 Precizați care sunt atributele ce caracterizează un proiect?

Răspunsuri posibile:

Scopul – proiectul este o structură cu un set bine precizat de obiective.

Ciclul de viaţă – la fel ca entităţile organice, proiectele trec printr-o etapă lentă de iniţiere, cresc apoi rapid, ating apogeul, încep declinul şi în final se încheie (şi, la fel ca aceste entităţi, deseori opun rezistenţă la final).

Interdependenţe – interacţionează cu alte proiecte de cele mai multe ori. Întotdeauna însă o fac cu operaţiunile curente ale organizaţiei.

Unicitate – fiecare proiect conţine elemente care îl fac unic. Pentru proiectele de construcţii sunt mai multe elemente de rutină decât în proiectele de cercetare – dezvoltare, însă un grad de particularizare este caracteristic oricărui proiect. Ele nu pot fi reduse la rutină prin însăşi natura lor.

Conflictul – mai mult decât alţi manageri, managerul de proiect administrează situații de cele mai multe ori aflate în conflict. Astfel, proiectele concurează cu departamentele funcţionale pentru resurse şi personal şi bineînţeles cu alte proiecte.


14

1.1.3. CLASIFICAREA PROIECTELOR

O tipologie a proiectelor poate fi concepută pornind de la

două elemente:

• tipul de produs:

- tangibil (entitate fizică);

- intangibil (cu valoare abstractă, intelectuală).

• tipul de activitate:

- fizică;

- intelectuală.

Prin combinarea acestor criterii, se pot obţine patru tipuri

de proiecte.

1. Produs tangibil şi muncă fizică (exemplu standard:

proiectele de construcţii).

În cadrul acestor proiecte se prezintă următoarele

caracteristici:

Sarcina de învățare 1.5 Pentru a scoate în evidenţa elementele esenţiale ale noţiunii de proiect se impune definiți ceea ce nu constituie un proiect ?

Răspunsuri posibile: - o intenţie sau o schiţă, proiectul are un caracter

concret şi un scop bine definit, iar atunci când nu este terminat nu reprezintă o realitate operantă;

- nu este o cercetare abstractă; - nu este o previziune care să determine ce se va întâmpla.


15

- activităţile presupuse de proiect sunt, în mare

aceleaşi, eforturile sunt repetate;

- sursele de variaţie sunt reduse;

- resursele sunt previzibile;

- costurile implicate sunt relativ mari.

2. Produs intangibil şi muncă fizică (exemple

standard: revizuirea unor politici sau proceduri, upgradarea

unui program de computer).

Caracteristicile de bază ale acestor tipuri de proiecte sunt:

- se bazează pe un model anterior;

- modelului anterior este supus doar unor modificări,

corecţii sau îmbunătăţiri;

- resursele sunt previzibile;

- costurile sunt relativ mici, necesare doar pentru a opera

aceste modificări şi pentru a multiplica noul produs.

3. Produs tangibil şi muncă intelectuală (exemple

standard: proiecte de dezvoltare a unor noi produse, proiectele

de invenţii).

Dintre caracteristici, se menţionează:

- nu se bazează pe un model sau un lucru deja existent;

- eforturile nu se repetă, abordările sunt multiple;

- resursele nu sunt atât de previzibile, nu pot fi anticipate

în mod riguros;

- costurile variază.

4. Produs intangibil şi muncă intelectuală (exemple

standard: proiecte de cercetare şi dezvoltare, realizarea unui

nou film).

Aceste proiecte se caracterizează prin:

- muncă de creaţie şi inovaţie;

- eforturile nu sunt standardizate de la o etapă a

proiectului la alta, ci diferă considerabil;

- presupun muncă de explorare;

- nu se bazează pe ceva existent;

- resursele utilizate sunt imprevizibile;

- costurile sunt imprevizibile şi, de obicei, mari.

S-a oferit această tipologie pentru a evidenţia în primul

rând faptul că, de la proiectele de tip 1, până la cele de tip 4,

riscurile cresc, dar la fel creşte şi numărul posibilităţilor, al

oportunităţilor care pot fi exploatate pentru a obţine rezultate cât

mai performante. De asemenea, încadrarea proiectului într-una

dintre aceste categorii facilitează munca de planificare şi cea de


16

execuţie. O dată stabilită încadrarea, se pot realiza următoarele

lucruri, în funcţie de caracteristicile dominante ale proiectului:

- o planificare adecvată a activităţilor;

- o alocare de resurse cât mai judicioasă (în cazul unui

proiect de tip 4, analiza şi managementul riscului au o cu totul

altă proeminenţă decât în cazul unui proiect de upgradare a unui

program de computer; prin urmare, resursele – de timp, de bani,

umane – alocate în această direcţie diferă).

În plus, tipul de proiect impune alegerea unui anumit

stil managerial, mai riguros (în cazul unui proiect de tip 1, un

proiect de construcţii) sau mai permisiv (în cazul unui proiect de

tip 4, de lansare a realizare şi lansare a unui film). Tipul de

proiect – corect identificat – determină şi alegerea / desemnarea

managerului de proiect, adică a acelei persoane din cadrul

organizaţiei ale cărei competenţe sunt cât mai apropiate de

trăsăturile specifice.

Clasificarea proiectelor se poate realiza după diverse

criterii (tabelul 1.1).

Tabelul 1.1. Clasificarea proiectelor

Criteriul Tipuri de proiecte, caracteristici

1 2

Amploarea obiectivelor organizaţionale;

locale;

regionale;

naţionale;

internaţionale;

Natura proiectelor proiecte sociale;

proiecte culturale;

proiecte economice;

proiecte artistice;

proiecte ecologice;

proiecte de management (detaliere a

proiectelor economice cu precizarea unor

particularităţi);

proiecte de construcţii (sunt predictibile

prin comparaţie; prezintă siguranţă la îndeplinire;

permit urmărirea fermă prin costuri);

proiecte de inginerie (realizează un studiu

tehnic pentru un produs ce satisface o cerinţă de

piaţă, utilizează cunoştinţe tehnice, echipamente

şi tehnologie, rareori eşuează şi sunt

abandonate);


17

proiecte de cercetare – dezvoltare (nu au

pregătire anterioară; apelează la noi concepte şi

noi tehnologii; sunt nesigure, nepredictibile;

presupun multe schimbări ale ariilor de

cuprindere şi ale obiectivelor; impun

constrângeri legate de resurse).

Mărime proiectele mici (au termene de maxim un

an; valoarea finanţării este redusă; permit

angajările part – time; prezintă cerinţe

tehnologice modeste sau medii; permit o

urmărire directă zilnică);

proiecte medii (prezintă termene cuprinse

între 2 şi 3 ani; valoarea finanţării este medie;

permit angajările part/full-time; au cerinţe

tehnologice medii; urmărirea se realizează prin

raportări);

proiecte mari (prezintă termene lungi mai

mult de 3-5 ani; valoarea finanţării este ridicată;

permit numai angajări full-time; prezintă cerinţe

tehnologice performante; apelează la instrumente

şi programe specifice; urmărirea se realizează prin

raportări de control).

Sarcina de învățare 1.6 Precizați care sunt principalele criterii după care se pot clasifica proiectele ?

Răspunsuri posibile: - amploarea obiectivelor; - natura proiectelor;

- mărimea proiectelor.


18

1.1.4. STRUCTURA UNUI PROIECT

În general, proiectul se prezintă sub forma unui plan al

proiectului (fig. 1.2). Un plan pentru un proiect poate fi simplu,

de exemplu, o listă de activităţi cu precizarea datelor iniţiale şi

finale, sau poate fi complex, de exemplu, sute de activităţi şi

resursele aferente, alături de un buget de lucru.

Ansamblul activităţilor care sunt cuprinse în planul

proiectului se prezintă sub forma unei structuri ierarhice,

arborescente, subliniindu-se poziţia unor activităţi în cadrul unor

grupări mai largi a acestora (fig. 1.3).

Fig. 1.2. Planul proiectului.

Fazele proiectului pot fi definite ca activităţi

centralizatoare, deoarece cuprind o serie de activităţi care

concură la realizarea unui anumit obiectiv.

O activitate reprezintă o acţiune necesară pentru

transformarea unei situaţii / stări date într-una planificată / dorită,

PLANUL

PROIECTULUI

Faze

Activităţi

Subactivităţi

Faza 1 Faza 2 Faza n

Activitatea

1

Activitatea

2

Activitatea

n

Subactivitatea

1

Subactivitatea

2

Subactivitatea

n


19

într-o perioadă specificată de timp.

Împărţirea proiectului în subactivităţi se efectuează numai

în cazul în care aceste sunt necesare în cadrul proiectului

(prezintă un scop şi un indicator de realizare).

Fig 1.3. Prezentarea planului proiectului sub forma unei structuri ierarhice.

Prin activităţi nu se înţelege marcarea desfăşurării

cronologice a proiectului, ci acele unităţi de acţiune care au ca

PLANUL PROIETULUI

Faza 1

Activitatea 1.1

Activitatea 1.2

Activitatea 1.n

Subactivitatea 1.1.1


Subactivitatea 1.1.m

Faza 2

Activitatea 2.1

Activitatea 2.2

Activitatea 2.n



Subactivitatea 2.1.m

Faza n

Activitatea n.1

Activitatea n.2

Activitatea n.n

Subactivitatea n.1.1

Subactivitatea n.1.2

Subactivitatea n.1.m


20

finalitate un rezultat propus prin proiect.

Activităţile incluse în proiect trebuie să fie orientate spre

scop şi să conţină sarcini care să producă un rezultat specific al

proiectului.

Dacă o activitate nu produce în mod direct un rezultat

preconizat, ea nu trebuie precizată în descrierea activităţilor

(astfel, activităţile administrative de rutină nu vor fi incluse).

După descrierea activităţilor proiectului, planul proiectului

va fi verificat stabilindu-se dacă:

toate activităţile esenţiale pentru producerea rezultatelor

anticipate sunt incluse;

toate activităţile contribuie direct la obţinerea rezultatelor;

sunt incluse doar activităţile care decurg prin proiect;

activităţile sunt descrise în termeni de acţiune;

timpul estimat pentru fiecare activitate este realist;

activităţile sunt potrivite situaţiei.

Se recomandă următoarea structură de descriere a activităţilor

unui proiect:

precizarea indicatorilor de îndeplinire: sunt reprezentaţi

de rezultatele obţinute în urma efectuării activităţii

respective;

descrierea activităţii (şi a subactivităţilor dacă este cazul):

reprezintă descrierea detaliată a ceea ce se va realiza în

cadrul activităţii respective; o activitate se poate realiza şi

prin mai multe subactivităţi;

desemnarea responsabililor din partea echipei de

implementare: sunt persoanele desemnate, din cadrul

echipei de proiect, care vor răspunde de o anumită

activitate;

precizarea evenimentelor de referinţă: reprezintă punctul

de reper în desfăşurarea activităţii, la care se raportează

celelalte activităţi.

definirea resurselor alocate: sunt acele mijloace (resurse

materiale, financiare, umane etc.) care se pot repartiza

pentru realizarea activităţii respective;

asigurarea calităţii: se va specifica ce măsuri vor fi utilizate

pentru a se asigura calitatea activităţii respective;

riscuri semnificative – precizarea planurilor de rezervă

pentru contracararea riscurilor.

Exemplu:


21

Activitatea 1: Amenajarea unui sediu unde va funcţiona Centrul de

Orientare Profesională şi Socială.

Indicatori de îndeplinire: spaţiile de funcţionare a Centrelor sunt

pregatite pentru începerea activităţilor, conform specificaţiilor din proiect.

Descriere: Aceasta activitate constă în acţiunile de închiriere,

amenajare şi igienizare a spaţiului, de achiziţie şi de dotare cu mobilier şi

echipamente. Acţiunile de amenajare şi igienizare vor fi subcontractate unui

antreprenor. Închirierea spaţiului şi achiziţia echipamentelor şi a

mobilierului necesare funcţionarii Centrului va fi efectuată de către echipa

managerială.

Activitatea 1, include 10 subactivităţi paralele:

1.1. Închirierea spaţiului necesar funcţionarii Centrului.

1.2. Efectuarea unei licitaţie pentru subcontractarea unui

antreprenor.

1.3. Amenajarea şi igienizarea sediului (reparaţii, adaptări de

instalaţii electrice, sanitare, zugrăviri, tencuieli, vopsitorie, amenajare

podele).

1.4. Recepţionarea lucrărilor de amenajare.

1.5. Definitivarea listei mobilierului şi echipamentelor prin

detalierea şi completarea listei.

1.6. Lansarea cererilor de ofertã pentru achiziţia mobilierului şi

echipamentului.

1.7. Evaluarea şi selectarea ofertelor.

1.8. Achiziţionarea mobilierului, echipamentelor şi elementelor

minime de ambient.

1.9. Instalarea mobilierului, echipamentului şi elementelor de

ambient.

1.10. Controlul şi evidenţa configuraţiei logistice.

Responsabili din partea echipei de management a proiectului sunt:

managerul de proiect, asistentul manager şi responsabilul pentru logistică.

Evenimentele de referinţa sunt:

- definitivarea închirierii imobilelor destinate funcţionării Centrului;

- recepţia lucrărilor de amenajare şi de igienizare;

- instalarea mobilierului, echipamentului şi a elementelor de

ambient;

În privinţa asigurării calităţii, criteriile pentru evaluarea calităţii,

măsurile de prevenire a defectelor, acţiunile necesare detectării şi

corectării acestora, demonstrarea respectării criteriilor de calitate şi a

procedurile de revizie vor fi detaliate într-un studiu ce va fi elaborat de

Contractor, aprobat de Partener şi va fi inclus în Raportul de Iniţiere.

Riscurile semnificative sunt:

- întârzierea sau întreruperea lucrărilor de amenajare

datorită unor cauze subiective;

- absenţa unor oferte adecvate cerinţelor la termenele fixate;

- cauze de forţă majoră;

Planurile de rezervă pentru contracararea riscurilor sunt:

- pregătirea a mai multor echipe de lucru;

- cercetarea pieţei pentru achiziţii şi în alte localităţi.


22

Remarcă

Structura prezentată este foarte completă şi asigură clarificarea

aspectelor cheie ale derularii proiectului. Se menţionează, totuşi, că nu

există o structură tip, care să fie solicitată expres de finanţator, pentru

descrierea unei activităţi. Un exemplu, mai simplist, dar care poate fi de succes este prezentat

în continuare.

Exemplu:

Activitatea 2: Cursuri de formare a reprezentanţilor grupurilor ţintă.

Se vor organiza cursuri de formare cu reprezentanţii autorităţilor

publice locale şi ai societăţii civile din judeţele vizate; cursurile se vor

derula pe baza suportului de curs, vor dura 10 zile a câte 5 ore

(2 module a 5 zile) şi vor fi susţinute de formatori subcontractanţi.

Cursurile se vor derula pe baza unei metodologii proprii, specifice

formarii adulţilor, astfel încât să se obţină o eficienţă maximă.

Organizarea cursurilor se va face pe raza fiecărei localităţi implicate

în proiect, astfel încât să se minimizeze costurile de organizare şi să se

particularizeze în modul cel mai concret studiile de caz.

Numărul participanţilor la curs va fi de 25.

Cursul se va finaliza cu acordarea unui Atestat de participare.

Un grup de activităţi aflate în legătură una cu cealaltă

conduc la îndeplinirea unei etape majore din cadrul unui proiect.

În tabelul 1.2 sunt redate exemple de activităţi, pentru

diferite categorii de proiecte.

Tabelul 1.2. Caracteristicile activităţilor

Nr.

crt.

Categoria de proiect Activităţi

0 1 2

1.

Dezvoltare de

produse/tehnologii

Documentare în domeniu

Studii analize

Elaborare metode/soluţii noi

Elaborare planuri, scheme,

tehnologii/produse noi

Experimentări de laborator

Analiza, interpretarea rezultatelor şi

definitivarea modelului experimental

Proiectare model experimental(ME)

Realizare model ME/MF/TL

Experimentare ME/MF/TL

Proiectare prototip

Realizare prototip

Experimentare prototip


23

Definitivare referenţial

Certificare referenţial

Proiectare pentru introducere în fabricaţie

2.

Cursuri de

pregătire/perfecţionare

Studiul pieţei

Stabilirea necesităţilor de cursuri

Elaborarea programelor analitice de studiu

Stabilirea grupelor

Stabilirea orarelor

Elaborarea testelor de verificare

Elaborarea diplomelor/certificatelor de

absolvire

3.

Diseminare informaţii

Elaborarea de cărţi, articole, comunicări

ştiinţifice etc.)

Organizarea de manifestări tehnico-

ştiinţifice, lansări de produse, conferinţe

simpozioane etc.

Participări la târguri şi expoziţii

Majoritatea proiectelor prezintă activităţi comune, cum ar

fi împărţirea proiectului în activităţi uşor de realizat, programarea

activităţilor, comunicarea lor în cadrul echipei şi urmărirea

acestora pe perioada desfăşurării lucrului.

Adesea, problema cu care se confruntă o organizaţie, un

beneficiar, constă în numărul mare de proiecte potenţiale, şi nu în

insuficienţa acestora. Chiar şi într-o astfel de situaţie, merită să se

cerceteze dacă trebuie luate în considerare şi alte proiecte înainte

de a se trece la stabilirea prioritaţilor şi selecţia proiectelor. Mai

mult, este important ca diferitele modalităţi de realizare ale

aceluiaşi obiectiv să fie considerate proiecte diferite; în această

etapă nu trebuie stabilită metoda de implementare.

Ideile şi schiţele proiectelor pot proveni din numeroase

surse, printre care:

sponsorii proiectului (caz în care se pune întrebarea cine va

avea de câstigat: sponsorul sau beneficiarii finali?);

guvernul şi ministerele (în acest caz, proiectul prezintă o

importanţă reală);

organisme internaţionale (în acest caz, proiectul este

adecvat necesitaţilor şi situaţiei din ţara de origine sau

numai în contextul altor ţări).

Proiectul şi activităţile din cadrul unui proiect se deosebesc

de cele ale unui proces repetitiv sau permanent.


24

Activitatea repetitivă reprezintă un răspuns, pe baza unei

proceduri care stabileşte precis modul de acţiune la un eveniment

declanşator.

Activitatea permanentă este definită printr-un scop, fără

menţionarea unui termen. O activitate tip proiect introduce

modificări şi deplasări de activităţi şi de personal într-un

dispozitiv organizaţional stabil. Aceasta din cauză că printr-un

proiect se realizează ceva nou şi că activităţile ce se derulează

sunt cuantificate cu fonduri şi personal.

A considera operaţia productivă repetitivă similară cu

proiectul înseamnă a ignora o serie de evidenţe tehnice şi

economice relevate sintetic în tabelul 1.3.

Tabelul 1.3. Analiza comparativă operaţie/proiect

În mod frecvent, proiectele sunt împărţite în

componente – subproiecte – pentru a putea fi mai uşor

administrate. Subproiectele sunt de multe ori subcontractate către

terţi – fie că este o entitate exterioară organizaţiei sau un

departament al organizaţiei respective care iniţial nu era

planificat să participe în proiect.

Studiu de caz. Planul de afaceri. Pentru un proiect concret, definit și pregătit pentru implementare „Planul de

afaceri” are de obicei, o structura simplificată, necesitând un volum de date

și de analize. În continuare se prezintă structura unui plan de afaceri (cu

conținutul său orientativ) descompus pe etape precum și aspectele minimale

care trebuie precizate pe fiecare etapă (tabelul 1.4).

Nr.

crt.

Operaţia productivă Proiectul

1 Există o referinţă Nu există o referinţă

2 Activitate permanentă Activitate temporară

3 Mijloace (resurse) cunoscute Mijloace (resurse) previzionate

4 Decizie reversibilă Decizie ireversibilă

5 Mediu cunoscut Mediu estimat şi fluctuant

6 Piaţă cunoscută (produsul) Piaţă estimată incertă (produsul)

7 Repetitivă Inovantă

8 Risc scăzut Risc ridicat


25

Tabelul 1.4. Planul de afaceri – conținut, descriere

PLAN DE AFACERI

CONȚINUT

(orientativ)

1. Rezumatul.

2. Istoricul și prezentul companiei.

3. Produsele si serviciile.

4. Analiza pieței.

5. Strategia și planul de marketing.

6. Planul de cercetare-dezvoltare.

7. Management si organizare.

8. Planul de lucru.

9. Echipamente și unități tehnologice.

10. Planul de finanțare.

ANEXE (uzual):

– Curriculum Vitae – pentru manager și principalele

persoane implicate.

– Planul tehnologic.

– Planul privind piața.

– Tabele de calcul.

DESCRIERE 1. Rezumatul

Denumit uneori „Rezumat și concluzii” (unele organizații

financiare îl denumesc prospect, deoarece nu trebuie să

conțină mai mult de 3-4 pagini și trebuie să prezinte un

conținut unitar, fiind prezentat, de obicei, independent) –

include, pe scurt, punctele cele mai importante ale planului

de afaceri, cu accent pe următoarele aspecte:

a) Descrierea afacerii (pe venit)

– activități principale;

– data înființării;

– proprietarii / autorii afacerii;

– poziționarea pe piață;

– obiective.

b) Produse și servicii

– produse, tehnologii, servicii etc.

– avantaje față de competitori.

c) Oportunități de piață și de afaceri

– piața țintă;

– mărimea și structura pieței;

– semnalarea oportunităților.

d) Aspecte financiare semnificative

– vânzări;

– profit;

– flux de numerar;

– principalii indicatori financiari;

– valoarea cheltuielilor legate de investiție și sursele de

asigurare;

– alte oportunități financiare.


26

2. Istoricul și prezentul companiei

Atunci când în proiect sunt implicate mai multe companii,

precum o unitate de cercetare-dezvoltare și un agent

economic industrial, în centrul prezentării va fi situată

compania care primește finanțarea, deoarece aceasta va

răspunde de utilizarea banilor, respectiv, restituirea

acestora cu costurile aferente. De cele mai multe ori, și

prezentarea celuilalt partener este la fel de importantă.

În cadrul acestui capitol se vor analiza următoarele:

a) Prezentarea companiei

– istoricul afacerii și modul de succes;

– situația prezentă;

– cine / ce a asigurat realizarea afacerii;

– alte afaceri ale companiei;

– proprietarii companiei / acestei afaceri;

– poziția financiară;

– ținta afacerilor.

b) Afacerea curentă

– descriere;

– obiective;

– produse;

– piețe țintă;

– consumatori importanți;

– poziția pe piață;

– procent de piață;

– alte avantaje.

c) Proprietari

– activitate trecută și actuală.

d) Poziția actuală

– veniturile pe ultimii 3-5 ani;

– profitul pe ultimii 3-5 ani;

– activele pe ultimii 3-5 ani;

– pasivele pe ultimii 3-5 ani;

– indicatorii financiari pe ultimii 3-5 ani.

e) Obiectivele afacerii (măsurabile) – ținte:

– nivelul vânzărilor;

– rata de creștere;

– profitabilitatea;

– cota de piață.

3. Produsele și serviciile oferite


– produse, tehnologii, servicii oferite

– cum răspund nevoilor pieței (cererea pieței, avantajele

ofertei)

– descriere și specificații (descriere generală, trăsături

principale, specificații, utilizare etc.);

– costul de producție (manopera, materiale, colaboratori,


27

alte cheltuieli);

– produse concurente (lista produselor concurente în

prezent și în viitor, grupate după diverși parametri: preț,

modul de utilizare, mărime, greutate, perioada de garanție,

timp de intervenție etc.).

4. Analiza pieței


– principalele caracteristici ale pieței interne (descriere

generală, oportunități, segmentare, mărime și tendințe,

competiție, consumatori, mediul de afaceri);

– principalele caracteristici ale pieței externe (descriere

generală, oportunități, segmentare, mărime și tendințe,

competiție, consumatori, mediul de afaceri).

5. Strategia și planul de marketing


a) Planul de punere pe piață, prețul / costul, volumul

vânzărilor

b) Strategia

– piețele ținta și segmentele vizate;

– strategia de desfacere;

– politica de preț;

– promovare și reclama;

– alianțe strategice;

– poziția de adoptat față de competitori

– organizarea activității de marketing

c) Puncte tari și puncte slabe

– Tehnologie: performanța, calitate, unicitate.

– Marketing: cota de piață, distribuția, prețul, imaginea.

– Financiar: resurse, stabilitate, riscuri.

– Politica de firmă: mărime, angajați, alianțe posibile.

6. Planul de cercetare - dezvoltare


– scop și obiective;

– descriere sumară;

– principalele activități și agenda de lucru;

– riscuri și planuri de rezervă;

– cheltuielile de cercetare – dezvoltare.

7. Management și organizare


a) Scurtă prezentare a echipei

– poziție;

– responsabilități;

– experiența;


28

– educație.

b) Organizația

– structura;

– compartimente;

– linii de producție;

– comunicare și relații.

c) Organigrama consorțiului / echipei proiectului

8. Planul de lucru


a) Producție

– structurarea;

– procesarea;

– necesar de echipamente și consumuri de utilități;

– principalele colaborări;

– furnizori.

b) Servicii

– structura organizatorică;

– servicii și activități;

– utilități și echipamente;

– furnizori.

9. Utilități și echipamente


– echipamente, alte dotări și investiții;

– costurile de achiziție și exploatare;

– graficul de asigurare cu investițiile / dotările necesare.

10. Planul de finanțare


– valoarea totală a investiției și a altor resurse necesare

proiectului;

– sursa financiară;

– momentul alocării resurselor;

– modalitatea de rambursare a resurselor;

– remunerarea corespunzătoare a riscului asumat de

resurse.


29

Sarcina de învățare 1.7 Pentru activitatea 1. Achiziţii utilaje şi echipamente să se stabilească ordinea corectă a subactivităților (1.1, 1.2,….) pe baza următoarelor recomandări:

- Elaborarea procedurilor de achiziție - Analiza de piață din punct de vedere tehnico-economic - Selectarea și ierarhizarea producătorilor pe baza criteriilor calitate,

cost, garanție etc. - Identificarea potențialilor producători - Stabilirea caracteristicilor tehnice ale utilajelor și echipamentelor - Achiziția propriu-zisă - Derularea și finalizarea procedurilor de achiziție

- Recepția utilajelor și echipamentelor achiziționate

Răspunsuri posibile: 1. Achiziţii utilaje şi echipamente 1.1. Stabilirea caracteristicilor tehnice ale utilajelor și echipamentelor 1.2. Analiza de piață din punct de vedere tehnico-economic 1.3. Elaborarea procedurilor de achiziție 1.4. Identificarea potențialilor producători 1.5. Selectarea și ierarhizarea producătorilor pe baza criteriilor calitate, cost, garanție etc. 1.6. Derularea și finalizarea procedurilor de achiziție 1.7. Achiziția propriu-zisă 1.8. Recepția utilajelor și echipamentelor achiziționate


30

Sarcina de învățare 1.8 Pentru activitatea 1. Amenajarea terenului să se stabilească ordinea corectă a subactivităților (1.1, 1.2,….) pe baza următoarelor recomandări:

– stabilirea pozițiilor clădirilor, instalaţiilor aferente construcţiilor şi

reţelelor de utilităţi;

– stabilirea drumurilor de acces; – delimitarea zonei de lucru.

Răspunsuri posibile: 1. Amenajarea terenului 1.1. Delimitarea zonei de lucru. 1.2. Stabilirea pozițiilor clădirilor, instalaţiilor aferente construcţiilor şi

reţelelor de utilităţi. 1.3. Stabilirea drumurilor de acces.

Sarcina de învățare 1.9 Pentru un Proiect să se stabilească ordinea corectă a subactivităților (1.1, 1.2,….) pe baza următoarelor recomandări:

- realizarea modelului soluţiei propuse;

- analiza de piaţă;

- studiul de fezabilitate;

- elaborarea unei soluţii noi pentru produs; - faza experimentală şi de transfer tehnologic.

Răspunsuri posibile: 1. Proiect 1.1. Analiza de piaţă 1.2. Studiul de fezabilitate 1.3. Elaborarea unei soluţii noi pentru produs 1.4. Realizarea modelului soluţiei propuse 1.5. Faza experimentală şi de transfer tehnologic


31

1.2. PROGRAME

1.2.1. ELEMENTELE SPECIFICE

ALE PROGRAMELOR

Uneori, volumul de muncă necesar pentru a îndeplini un

obiectiv organizaţional important poate fi atât de mare, încât este

dificil de organizat şi realizat în cadrul unui singur proiect. Acest

lucru poate însemna ca organizaţia să întreprindă un program

care să cuprindă mai multe proiecte conectate.

Un program este foarte complex, fiind estimat pentru o

durată de câţiva ani şi poate fi executat prin interconectarea de

proiecte realizate de companii diferite.

În continuare sunt redate câteva din definițiile prezentate în

literatura de specialitate pentru a identifica un program.

Programul reprezintă un grup de proiecte interdependente

administrate în mod coordonat/concertat de o autoritate

contractantă pentru a obţine rezultate care nu ar fi posibile

prin derularea de sine stătătoare a fiecărui proiect în parte.

Programul reprezintă un efort de atingere a unui obiectiv

strategic de anvergură, cu rază lungă de acţiune. Este cazul,

spre exemplu, al unui program de conştientizarea a protecţiei

mediului şi sănătăţii.

Programul poate fi definit ca o serie de sarcini specifice

intercorelate (proiecte şi activităţi adiţionale), conduse în mod

coordonat, ce permit realizarea unor obiective în cadrul unei

strategii cuprinzătoare şi obţinerea unor beneficii suplimentare

celor care s-ar putea obţine prin conducerea lor separată.

Programul reprezintă un portofoliu de proiecte selectate şi

planificate în mod coordonat, astfel încât să se realizeze un

ansamblu de obiective definite, cu efect asupra diferitelor

iniţiative şi/sau implementând o strategie.

Programul poate fi definit ca un proiect complex, eventual

foarte amplu sau un set de proiecte necorelate legate de un ciclu

de afaceri.

Un program este destinat să sprijine atingerea unui scop,

dar pe o scară mai largă şi pe o perioadă de timp mai îndelungată;

spre deosebire de proiecte, activităţile programelor pot acoperi o


32

gamă largă de obiective şi se pot extinde atât în spaţiu cât şi în

timp. Proiectele sunt adesea unităţi componente ale unor

programe.

Cele mai obişnuite exemple sunt programele de dezvoltare

sau seriile de acţiuni în vederea îndeplinirii unui anumit scop

major, sub forma unui set de proiecte independente - programele

de dezvoltare economică şi de creare de locuri de muncă.

Elementele distinctive ale programelor şi proiectelor sunt

sintetizate în tabelul 1.5 [3], cu sublinierea că „nici una dintre

considerentele enunţate nu trebuie luată în mod absolut, ci doar

ca o regulă cu caracter general”.

Ceea ce cu siguranţă au în comun programele şi proiectele

formează elementele structurale ale acestora: componentele,

obiectivele, rezultatele, efectele şi legăturile dintre acestea.

Tabelul 1.5. Analiza comparativă program/proiect

Nr.

crt.

Caracteristici Programe Proiecte

1 Amplasarea

spaţiului

Mare/Naţională Punctuale/Locale

2 Poziţionarea în

ansamblul

investiţiilor

Instrumente de

amplasare a strategiei

Componente ale

programelor/Iniţiative

3 Buget Global şi ajustabil Fix

4 Durată Nedefinită, ani Luni, ani

5 Rolul echipei Planificare, coordonare,

supervizare

Implementare directă

6 Evaluare Performanţă şi impact Performanţă

1.2.2. PROGRAME SPECIFICE

A. STRUCTURARE

În prezent există tendinţa obiectivă atât la nivelul agenţilor

economici din străinătate cât şi din ţară, dar mai ales la nivelele

mai înalte cum ar fi Uniunea Europeană, de a aloca fonduri

disponibile unor programe specifice.

Accesarea fondurilor comunitare este condiționată de

elaborarea de către statele membre a unor documente de

programare, care să indice domeniile spre care va fi orientată


33

asistența financiară a UE. Principalele documente care stau la

baza dezvoltării României în perioada 2007-2013 sunt:

Planul Național de Dezvoltare 2007-2013 (PND)

Planul National de Dezvoltare (PND) este documentul de

planificare strategică și programare financiară care are ca scop să

orienteze și să stimuleze dezvoltarea economică și socială a țării,

pentru atingerea obiectivului UE, respectiv realizarea coeziunii

economice și sociale. PND reprezintă un instrument de

prioritizare a investițiilor publice pentru dezvoltare, orientat în

principal asupra priorităților și obiectivelor compatibile cu

domeniile de intervenție a Fondurilor Structurale și de Coeziune.

Cadrul Strategic Național de Referința (CSNR)

Cadrul Strategic Național de Referință reprezintă

strategia globală de utilizare a fondurilor structurale (FS) /

fondurilor structurale (FC). Practic, CSNR este documentul

strategic prin care se stabilesc prioritățile de intervenție ale

Fondurilor Structurale și de Coeziune în perioada 2007-2013.

Prin intermediul CSNR se stabilește legătura între prioritățile

naționale de dezvoltare, stabilite în Planul Național de

Dezvoltare, pe de o parte, și prioritățile la nivel european –

Liniile Directoare Strategice privind Coeziunea 2007-2013 și

Liniile Directoare Integrate ale UE pentru Creștere Economică și

Locuri de Muncă 2005-2008, pe de alta parte.

La baza elaborării acestui document strategic de planificare

pe termen mediu a Fondurilor Structurale și de Coeziune a stat

Planul National de Dezvoltare 2007- 2013, aprobat de Guvernul

României în luna decembrie 2005. CSNR preia și sintetizează

elementele principale incluse în analiza și strategia PND, acestea

fiind organizate în funcție de cele 3 Priorități și cele 11 Direcții

de acțiune (Guidelines) din Orientările Strategice Comunitare.

Se menționează două diferențe majore între PND și CNSR:

- în ceea ce privește conținutul strategic, CNSR nu tratează

aspectele de dezvoltare rurală și pescuit aferente Priorității 5 a

PND, acestea fiind susținute prin Planul Național Strategic pentru

Dezvoltare Rurală (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare

Rurală);

- din punctul de vedere al finanțării, CNSR este susținut

exclusiv din Fondurile Structurale și de Coeziune și cofinanțarea

naționala aferentă, în timp ce PND include și alte finanțări

(programe de investiții naționale și locale, credite externe,

fonduri europene de dezvoltare rurală etc.).


34

Prevederile acestui document se implementează prin intermediul

Programelor Operaționale Sectoriale (POS) și a Programului

Operațional Regional (POR).

Programele Operaționale Sectoriale/Programul

Operațional Regional (POS/POR)

Programul Operațional Sectorial/Regional este

documentul elaborat pentru implementarea acelor priorități

sectoriale și/sau regionale din PND care sunt aprobate pentru

finanțare prin CSNR. Programele Operaționale sunt structurate

pe axe prioritare. La rândul lor, axele prioritare conțin domenii

majore de intervenție, în cadrul cărora se regăsesc operațiuni

indicative.

Programul Complement (PC)

Programul Complement reprezintă documentul elaborat

de Autoritatea de Management (AM) în vederea detalierii

implementării POS/POR. Acesta conține elemente detaliate la

nivel de măsura, elaborate de AM și revizuite, ori de câte ori este

necesar.

Programul Complement include:

- măsurile prin care vor fi realizate prioritățile Programului

Operațional, indicatorii de monitorizare a acestora etc.;

- definirea tipului de beneficiari pentru fiecare măsură;

- un plan financiar, cu specificarea alocării financiare,

pentru fiecare măsură; planul financiar trebuie sa fie însoțit de o

descriere a mecanismelor prin care se care asigura co-finanțarea,

luând în considerație sistemele instituțional, legal și financiar

implicate;

- modalitățile de promovare a Programului Operațional;

- descrierea mecanismelor de management, monitorizare și

evaluare a Programului Operațional Programul Complement va fi

transmis Comitetului de Monitorizare pentru aprobare.

B. PROGRAMELE OPERAȚIONALE

Programele operaționale (PO) sunt instrumentele de

management prin care se realizează obiectivele Cadrului

Strategic Național de Referința 2007-2013, prin intermediul

unor intervenții specifice [(sursa:www.mie.ro)].

Programele operaționale sunt structurate conform

organigramei prezentate în figura 1.4.


35

Fig.1.4. Programele operaționale.

Programele operaționale se clasifică pe baza a două

obiective specifice:

obiectivul “convergență”;

obiectivul “cooperare teritorială europeană”.

Programele operaționale sub obiectivul “convergență” se

clasifică astfel:

1. Programul operațional sectorial dezvoltarea resurselor

umane.

2. Programul operațional sectorial creșterea competitivității

economice.

3. Programul operațional transport.

4. Programul operațional mediu.

PROGRAMELE OPERAȚIONALE

OBIECTIVE

Convergență Cooperare teritorială europeană

1. Programul

operațional dezvoltarea

resurselor umane.

2. Programul operațional

cresterea competitivității

economice.


transport.

4. Programul operațional mediu.


dezvoltarea capacității

administrative.


regional.


asistență tehnică.


Ungaria - Romania.


Romania - Bulgaria.


Romania - Serbia.


Romania - Ucraina - Moldova.


Ungaria - Slovacia - Romania -

Ucraina.

6. Programul operațional Bazinul

Mării Negre.


Cooperare transnațională în

sud-estul Europei.


Cooperare interregională.


36

5. Programul operațional dezvoltarea capacității

administrative.

6. Programul operațional regional.

7. Programul operațional asistență tehnică.

Programe operaționale sub obiectivul “cooperare teritorială

europeană” se clasifică astfel:

1. Programul operațional Ungaria - Romania.

2. Programul operațional Romania - Bulgaria.

3. Programul operațional Romania - Serbia.

4. Programul operațional Romania - Ucraina - Moldova.

5. Programul operațional Ungaria - Slovacia - Romania -

Ucraina.

6. Programul operațional Bazinul Mării Negre.

7. Programul operațional Cooperare transnațională în

sud-estul Europei.

8. Programul operațional Cooperare interregională.

Fiecare program operațional cuprinde obiectivul general,

obiectivele specifice și axele tematice respective (tabelul 1.6 –

Programul operațional sectorial dezvoltarea resurselor umane,

respectiv tabelul 1.7 – Programul operațional sectorial creșterea

competitivității economice.)

Tabelul 1.6. Programul operațional sectorial dezvoltarea resurselor umane.

Programul operațional sectorial dezvoltarea resurselor umane

(POS DRU)

Obiectivul

general

Obiectivul general al POS DRU îl constituie dezvoltarea

capitalului uman și creșterea competitivității acestuia pe

piața muncii, prin promovarea egalității de șanse în ceea

ce privește învățarea pe tot parcursul vieții și dezvoltarea

unei piețe a muncii moderne, flexibile și inclusive, care

sa conducă, pana în 2015, la integrarea durabilă pe piața

muncii a 900.000 de persoane.

Obiective

specifice

Promovarea calității sistemului de educație și

formare profesională inițială și continuă, inclusiv

învățământul superior și cercetarea.

Promovarea culturii antreprenoriale și

îmbunătățirea calității și productivității la locul de

muncă;

Facilitarea inserției tinerilor și a șomerilor de

lungă durată pe piața muncii;

Dezvoltarea unei piețe de muncă moderne,

flexibile inclusive;


37

Promovarea (re)inserției pe piața muncii a

persoanelor inactive, inclusiv în zonele rurale;

Îmbunătățirea serviciilor publice de ocupare;

Facilitarea accesului la educație și pe piața muncii

a grupurilor vulnerabile.

Axe prioritare

tematice

AXA PRIORITARA 1 - Educația și formarea

profesională în sprijinul creșterii economice și

dezvoltării societății bazate pe cunoaștere

1.1 Accesul la educație de calitate.

1.2 Calitate în învățământul superior.

1.3 Dezvoltarea resurselor umane în educației și formare

profesională.

1.4 Calitatea în formarea profesională continuă FPC.

1.5 Programe de doctorat și postdoctorat în sprijinul

cercetării.

AXA PRIORITARA 2 - Conectarea învățării pe tot

parcursul vieții cu piața muncii

2.1 Tranziția de la școală la locul de muncă.

2.2 Prevenirea și corectarea abandonului timpuriu al

școlii.

2.3 Creșterea accesului și participării la formarea

profesională continuă (FPC).

AXA PRIORITARA 3 - Creșterea adaptabilității

forței de muncă și a întreprinderilor

3.1 Promovarea culturii antreprenoriale.

3.2 Formare și sprijin pentru întreprinderi și angajați

pentru promovarea adaptabilității.

3.3 Dezvoltarea parteneriatelor și încurajarea inițiativelor

pentru partenerilor sociali și societății civile.

AXA PRIORITARA 4 Modernizarea Serviciului

Public de Ocupare (SPO)

4.1 Întărirea capacității SPO de furnizare a serviciilor de

ocupare

4.2 Formarea personalului propriu al Serviciului Public

de Ocupare

AXA PRIORITARA 5 – Promovarea măsurilor active

de ocupare

5.1 Dezvoltarea și implementarea măsurilor de ocupare

activă.

5.2 Promovarea sustenabilității pe termen lung în zonele

rurale în termenii dezvoltării resurselor umane și a

ocupării.


38

AXA PRIORITARA 6 – Promovarea incluziunii

sociale 6.1 Dezvoltarea economiei sociale.

6.2 Îmbunătățirea accesului și participării pentru

grupurile vulnerabile pe piața muncii.

6.3 Promovarea de oportunități egale pe piața muncii.

6.4 Inițiative transnaționale pe piața incluziv a muncii.

AXA PRIORITARA 7 – Asistență Tehnică

7.1 Sprijin pentru implementarea, managementul general

și evaluarea POSDRU.

7.2 Sprijin pentru comunicarea și promovarea POSDRU.

Tabelul 1.7. Programul operațional sectorial creșterea competitivității

economice.

Programul operațional sectorial creșterea competitivității economice

(POS CCE)

Obiectivul

general

Obiectivul general al POS CCE este creșterea

productivității întreprinderilor românești pentru reducerea

decalajelor față de productivitatea medie la nivelul UE.

Ținta este o creștere medie anuală a productivității pe

angajat de cca. 5,5 %. Aceasta va permite României să

atingă un nivel de aproximativ 55% din media UE până

în anul 2015.

Obiective

specifice

Consolidarea și dezvoltarea sectorului productiv.

Constituirea unui mediu favorabil dezvoltării

întreprinderilor.

Creșterea capacității C&D (cercetare &

dezvoltare) și stimularea cooperării între instituții

de CDI (cercetare-dezvoltare-inovare) și sectorul

productiv.

Valorificarea potențialului TIC (tehnologia

informației și comunicațiilor) și aplicarea acestuia

în sectorul public (administrație) și cel privat

(cetățeni, întreprinderi).

Creșterea eficientei energetice și dezvoltarea

durabilă a sistemului energetic promovarea

surselor regenerabile de energie.

Promovarea potențialului turismului românesc.

AXE

PRIORITARE

TEMATICE

AXA PRIORITARA 1 – Un sistem inovativ de

producție

1.1 Investiții productive și pregătirea pentru concurența

pe piață a întreprinderilor, în special a IMM

(întreprinderilor mici și mijlocii).

1.2 Instrumente pentru accesul IMM-urilor la credit și


39

finanțare.

1.3 Dezvoltarea antreprenoriatului.

AXA PRIORITARA 2 – Cercetare, dezvoltare

tehnologică și inovare pentru competitivitate

2.1 CD în parteneriat între universități/institute de

cercetare-dezvoltare și întreprinderi în vederea obținerii

de rezultate aplicabile în economie.

2.2 Investiții în infrastructura de CDI.

2.3 Accesul întreprinderilor la activități de CDI (în

special al IMM-urilor)

AXA PRIORITARA 3 – Tehnologia informației și

comunicațiilor pentru sectoarele privat și public

3.1 Susținerea utilizării tehnologiei informației.

3.2 Dezvoltarea și eficientizarea serviciilor publice

electronice.

3.3 Dezvoltarea e-economiei.

AXA PRIORITARA 4 - Creșterea eficienței

energetice și dezvoltarea durabilă a sectorului

energetic

4.1 Îmbunătățirea eficientei energetice.

4.2 Valorificarea resurselor regenerabile de energie.

4.3 Reducerea impactului negativ asupra mediului al

funcționării sistemului energetic.

AXA PRIORITARA 5 – România, destinație

atractivă pentru turism și afaceri

5.1 Promovarea turismului românesc.

5.2 Dezvoltarea rețelei naționale de Centre de Informare

și Promovare Turistică.

AXA PRIORITARA 6 – Asistență tehnică

6.1 Sprijin pentru managementul, implementarea,

monitorizarea și controlul POS Competitivitate.

6.2 Sprijin pentru comunicare, evaluare și dezvoltare TI.


40

REZUMAT CAPITOL

Orice activitate modernă este privită ca un proiect modern,

cu un caracter complex, care impune o viziune nouă începând cu

analiza necesităţilor proiectului şi terminând cu reutilizarea

eficientă a rezultatelor proiectului.

Planificarea, elaborarea şi implementarea proiectului ca

părţi componente ale managementului proiectelor sunt esenţiale

la realizarea cu succes a unui proiect sau structură de proiecte.

Presiunile sistemului globalizat economic şi politic concurenţial

al lumii industrializate, competitivitatea dintre producători, au

dus la dezvoltarea de noi tehnici de management de proiect. În

cadrul acestui sistem concurenţial primul care furnizează ceea ce

clientul doreşte este câştigător şi va supravieţui. Soluţia este

realizarea de proiecte performante cu un management de proiect

performant.

Principala caracteristică definitorie a unui proiect este

noutatea sa. Un proiect este un pas în necunoscut, susceptibil de

riscuri şi incertitudini. Nu există două proiecte perfect identice şi

chiar un proiect care se repetă va fi de fiecare dată diferit

într-unul sau mai multe din aspectele sale comerciale,

administrative, sociale, politice sau fizice.

În toate domeniile anumite proiecte s-au dovedit a fi

eşecuri grave şi costisitoare. De aici a apărut necesitatea de a

înţelege cum pot fi ameliorate cunoştinţele şi practica atunci când

se efectuează conceperea sau dezvoltarea unui proiect.


41

TESTE DE AUTOEVALUARE

T.1.1. Proiectul poate fi definit ca: a) un ansamblu de

activităţi noi, conjugate, specifice, structurate metodic care au ca

scop realizarea unui obiectiv precizat, într-un interval de timp

determinat şi care implică efectuarea unor activităţi cu caracter

inovaţional; b) un ansamblu de activităţi repetitive aplicate

pentru a elabora un produs, tehnologie serviciu etc.; c) proces

unic care constă dintr-un ansamblu de activităţi coordonate şi

controlate (cu data de început şi de finalizare), întreprins pentru

realizarea unui obiectiv conform cerinţelor, specifice şi care

include constrângeri referitoare la timp, costuri şi resurse; d)

ordonarea activităţilor după un calendar optim care trebuie

respectat.

T.1.2. Conceptele cheie ale definiţiilor referitoare la proiect

sunt: a) realizarea unui produs nou şi a unor lucrări cu caracter

complex şi eterogen; b) folosirea unei structuri permanente;

c) ordonarea activităţilor după un calendar aleatoriu; d) utilizarea

flexibilă a resurselor.

T.1.3. Un proiect prezintă următoarele caracteristici

principale: a) durată nelimitată, programare, varietate de resurse,

rezultate, autonomie; b) durată limitată, programare, varietate de

resurse, rezultate, autonomie; c) durată limitată, varietate de

resurse, rezultate, autonomie; d) durată limitată, programare,

varietate de resurse.

T.1.4. Atributele ce caracterizează un proiect sunt:

a) scopul, ciclul de viaţă, unicitate, conflictul; b) ciclul de viaţă,

interdependenţe, unicitate, conflictul; c) scopul, ciclul de viaţă,

interdependenţe, unicitate; d) scopul, ciclul de viaţă,

interdependenţe, unicitate, conflictul.

T.1.5. Pentru a scoate în evidenţa elementele esenţiale ale

noţiunii de proiect se impune să se definească ceea ce nu

constituie un proiect şi anume: a) o intenţie sau o schiţă, proiectul

are un caracter concret şi un scop bine definit, iar atunci când nu

este terminat nu reprezintă o realitate operantă; b) o cercetare

abstractă; c) un produs nou; d) o tehnologie nouă.


42

T.1.6. Clasificarea proiectelor se poate realiza după diverse

criterii. După amploarea obiectivelor proiectele pot fi clasificate

în: a) naţionale; b) organizaţionale; c) regionale; d) sociale.


criterii. După natura proiectelor acestea pot fi clasificate în:

a) sociale; b) organizaţionale; c) culturale; d) locale.


criterii. După mărime proiectele pot fi clasificate în: a) naţionale;

b) internaţionale; c) medii; d) sociale.

T.1.9. Ansamblul activităţilor care sunt cuprinse în planul

proiectului se prezintă sub forma unei: a) structuri de activități

simple fără legături ierarhice; b) structuri simple, alcătuite din

activități repetitive; c) structuri ierarhice, arborescente,

subliniindu-se poziţia unor activităţi în cadrul unor grupări mai

largi a acestora; d) structuri simple, cu constrângeri rigide.

T.1.10. O activitate reprezintă: a) o acţiune necesară pentru


într-o perioadă specificată de timp; b) o acţiune necesară pentru


indiferent de perioada de timp; c) o acţiune necesară pentru

cheltuirea unui buget; d) o acţiune necesară pentru producerea

unui produs, tehnologie, serviciu etc.

T.1.11. Fazele proiectului pot fi definite ca: a) activităţi

independente care concură la realizarea unui anumit obiectiv;

b) activităţi repetitive care concură la realizarea unui anumit

scop; c) activităţi centralizatoare deoarece cuprind o serie de

activităţi care concură la realizarea unui anumit obiectiv;

d) activităţi care concură la realizarea unui anumit indicator.

T.1.12. Activităţile incluse în proiect trebuie să fie orientate

spre: a) realizarea bubetului proiectului; b) scop şi să conţină

sarcini care să producă un rezultat specific al proiectului;

c) programerea resurselor umane care participă la implementarea

proiectului; d) stabilirea comunicării între membrii echipei de

proiect.


43

T.1.13. Dacă o activitate nu produce în mod direct un

rezultat preconizat, acesta nu trebuie: a) precizată în descrierea

activităţilor; b) să conțină resurse; c) să i se atribuie un buget;

d) să se desfășoare într-un interval de timp determinat.

T.1.14. După descrierea activităţilor proiectului, planul

proiectului va fi verificat stabilindu-se dacă: a) toate activităţile

esenţiale pentru producerea rezultatelor anticipate sunt incluse;

toate activităţile contribuie direct la obţinerea rezultatelor; sunt

incluse doar activităţile care decurg prin proiect; activităţile sunt

descrise în termeni de acţiune; timpul estimat pentru fiecare

activitate este realist; activităţile sunt potrivite situaţiei; b) toate

activităţile esenţiale pentru producerea rezultatelor anticipate sunt

incluse; activitățile administrative sunt incluse; toate activităţile

contribuie direct la obţinerea rezultatelor; sunt incluse doar

activităţile care decurg prin proiect; activităţile sunt descrise în

termeni de acţiune; timpul estimat pentru fiecare activitate este

realist; activităţile sunt potrivite situaţiei; c) toate activităţile

esenţiale pentru producerea rezultatelor anticipate sunt incluse;

toate activităţile contribuie direct la obţinerea rezultatelor; sunt

incluse doar activităţile care decurg prin proiect; activităţile sunt

descrise în termeni de acţiune; timpul estimat pentru fiecare

activitate este cel mai mare; activităţile sunt potrivite situaţiei de

criză; d) toate activităţile esenţiale pentru producerea rezultatelor

anticipate sunt precizate separat; toate activităţile contribuie direct

la obţinerea rezultatelor; sunt incluse doar activităţile care decurg

prin proiect; activităţile sunt descrise în termeni de acţiune;

timpul estimat pentru fiecare activitate este realist; activităţile

acoperă orice situație sunt potrivite situaţiei.

T.1.15. Se recomandă următoarea structură de descriere a

activităţilor unui proiect: a) descrierea activităţii, desemnarea

responsabililor din partea echipei de implementare, precizarea

evenimentelor de referinţă, definirea resurselor alocate,

asigurarea calităţii, riscuri seminificative; b) descrierea activităţii,

desemnarea responsabililor din partea echipei de implementare,

precizarea evenimentelor de referinţă, definirea resurselor

alocate, asigurarea calităţii, riscuri seminificative; c) precizarea

indicatorilor de îndeplinire, descrierea activităţii, desemnarea

responsabililor din partea echipei de implementare, precizarea

evenimentelor de referinţă, definirea resurselor alocate,


44

asigurarea calităţii; d) precizarea indicatorilor de îndeplinire,

descrierea activităţii, desemnarea responsabililor din partea

echipei de implementare, precizarea evenimentelor de referinţă,

definirea resurselor alocate, asigurarea calităţii, riscuri

seminificative.

T.1.16. Programul reprezintă: a) un grup de proiecte

interdependente administrate în mod coordonat/concertat de o

autoritate contractantă pentru a obţine rezultate care nu ar fi

posibile prin derularea de sine stătătoare a fiecărui proiect în

parte; b) o serie de sarcini specifice intercorelate (proiecte şi

activităţi adiţionale), conduse în mod coordonat, ce permit

realizarea unor obiective în cadrul unei strategii cuprinzătoare şi

obţinerea unor beneficii suplimentare celor care s-ar putea obţine

prin conducerea lor separată; c) un portofoliu de proiecte

selectate şi planificate în mod coordonat, astfel încât să se

realizeze un ansamblu de obiective definite, cu efect asupra

diferitelor iniţiative şi/sau implementând o strategie; d) un

proiect complex, eventual foarte amplu sau un set de proiecte

necorelate legate de un ciclu de afaceri.

LUCRARE DE VERIFICARE

1. Definiția proiectului

2. Specificitatea proiectelor

3. Clasificarea proiectelor

4. Structura unui proiect

5. Elementele specifice ale programelor

BIBLIOGRAFIE

1. Cleland, D., Project Management, McGraw Hill, N.Y.,

1995

2. Marian, L., Consideraţii teoretice asupra gestiunii

proiectelor, Analele Universităţii din Oradea, Tom IX,

2000


45

3. Marian, L., Management general şi industrial, Curs

litografiat, Editura Universităţii „Petru Maior” Tg. Mureş,

1994

4. Mircea, C., Managementul proiectelor - suport de curs,

Agenţia Managerială pentru Cercetare Ştiinţifică, Inovare

şi Transfer Tehnologic, Politehnica Bucureşti, 2001

5. Thiel, D., Curs de Managementul Proiectelor, Program

Tempus Jep 11243/96, Tg. Mureş, 1998

6. * * * Dicţionar de managementul proiectelor AFITEP,

Asociaţia Franceză de Managementul Proiectelor,

traducere din limba franceză, Ion Năftănăilă, Editura

Tehnică, Bucureşti, 2001

7. * * Guvernul României, Departamentul de Integrare

Europeană, Manual de managementul proiectelor, 1998

8. * * * ASRO, SR ISO 10006:2005, Sisteme de management

al calității. Linii directoare pentru managementul calității

în proiecte. Ediția 1, noiembrie 2005

9. * * * ASRO. SR 13465:2007. Cerințe pentru certificarea

personalului în managementul proiectelor și programelor

10. * * * DIN 69901-5:2009-01,"Projektmanagement-

Projektmanagementsysteme"

11. * * * Association for Project Management. Glossary of

Project Management Terms

12. * * * Project Management Institute.(1996), A guide to the

project management body of knowledge. Ed.1:1996;

ed.2:2000; ed.3:2004; ed.4:2008

13. * * * Asociația Project Management România,

Managementul proiectelor: glosar. București, Editura

Economică, 2002

14. www.mie.ro

15. www. Webster's Online Dictionary, 2010

16. http://facultate.regielive.ro/cursuri/economie/management

ul_proiectelor-166597.html

17. http://www.metodologie.ro/Ghid proiect.pdf Ghid

Naţional pentru analiza cost – beneficiu a proiectelor

finanţate din instrumentele structurale

18. http://www.fonduri-ue.ro/upload/126831139165.pdf

Raportul Strategic Naţional privind implementarea

Fondurilor Structurale şi de Coeziune, 2009

http://www.mie.ro/

http://www.metodologie.ro/Ghid%20proiect.pdf

http://www.fonduri-ue.ro/upload/126831139165.pdf


46

19. http://www.managementmarketing.ro/pdf/articole/22.pdf,

Alina Bârgăoanu Managementul Proiectelor – premisă a

dezvoltării macroeconomice

20. http://www.liraconsult.ro/liraconsult/lira_formulare.nsf/G

hid_de_pregatire_și_evaluare_proiecte_POS_Mediu.pdf

http://www.managementmarketing.ro/pdf/articole/22.pdf

Cap_1_1

Documents

Transcript of Cap_1_1