qi panereaiotrop. Administrarea unui regim hiperglucidic Ya duce la o creqierea secrefiei de itrsulini, oare la parcrcasul deja suferind poaie prstetrLa o su-pmsolicitare cu epuizarea rezervelor insulfuice Di aparilia uaui diabet zaharat.

Proteincle vor fi date la i.seput sub forma eelor din laciaie: lapte, brtn-zeturi slabe proaspete, caf dulce, urdi, brinzx de vaci. Aporliul de prcLeine nuva ti suprim;t dc.tl in rarul .ind eris d pFncolul i0stalarji unp; ins,rri.ienlebFpalr.; a.ute. lD cplclalLc forme dn boal6, aporlul lor vd ti p,hilibrar,plstrind o propo4ie optime intre proteinele de o girc animale cu valoarebro,osicd marc ti .Fle vFgcLale.

M.splp v"r ti dc \olum rHdos !i hx.!ionalF. Se ra inlarTice obligaloriuconsumul de b[uturi a]coolice Bub orice lormi qi se va pfuira repausul obliga-toriu.h perioad,a de declin a bolii are loc o oeqtere a

-diurezei, diminuarea ic-terului, docolorarea urinilor !i recoharea scaunului. h aceste condilii se va.rpile aporlul de ali0rpnla, addugirdu.sp rafl,pa. la lncopul sun forma rPlcidF pui sau gaina slab6, apoi de virri slJbi bau PeSlp alb .a rasol sau gr ilar''ln p,rioatla..lc rcn'il?sffnl.i, clnd icrcrul a dispdtut 9i p'obele biologi.erevin la normal, regimul va fi suplimentat in conti{uare, tmbrectnd aspeclulrnui regim de erulare hepatiei. Dhtre alimniele 1?rmre menlionim:

-

carnea de pui, de giine, vacd, vilel, peqte alb slab, preparate ea rasolsau grehr, sau la cuptor indbufile;

-

lapiele ca atare dace este suportat sau sub lorma derivatelor sale:brhzn de vaci, ca$, urdd dulce, iaurt, lapte betut;

-

ouile liede moi sau ca ochiuri romenesti sau omleti dietetice Bintpem,ire dacn sint loarle proaspcte, de 2 3 ori pe sdptnmhS.;

-

grxsimile sub Iormd de rnf, smintine, friEce, IoarLe proaspete qi unt-delpmnul crud sddugaL la salalo scu in prpparale:

piioea alb; frljilr, liiDorsclp binc tierle preparale cu lflple sau brinzlde Yaci;

-

legumele sub lo.me de salato (salatl verde, ro$ii, sfecld coapti, mor-co].i) sau ca soteuri, sufleuri, supe de legume limpezi sau ingroiaio cu fdinoasesau ca supe-creme de legume;

* lructele pot li date dude dace sht btue pirguiie, sau sun formn deeompot, peliea, gemuri, marmelade Ei ca sucud de huol,e;

-

dulciurile vor ti date sub lorme de creme cu lapte, ercmd de zahEr als,prdjituli din aluat uscat, prnjituri cu brinz{ de vaci sau cu lructe, budinci defluct, de fdiDoare, g.a.;

-

bduturile vor fi rcprczetrtate de: lapte, sucuri de hucte gi de ]egume'ohiseluri cu sucud de fructe, ceaiuri de planl,e, lompotud;

-

condimetrtele perEise vor fi cele aromaie: pihunjelul, leuqteanul, mdra_ruI, tarhotrul, cimlrul, apoi ottul de lructe slab, sucul de [miie, vani]ia'ooaja de pofiocale, aromatele;

-

supele permise vor fi .ete de legume limpezi sau supele (reme. bortu le,supeJe d carni degresate, supple.u lafuoase. Vor li iniffzise urmd loarele alimcnle:

-

camea grasd de porc, oaie, ra&, gtsc5, finaiul, mezelurile, viscerele,camea tocat[ prdjiid, conservele de came, atumdturile, petiele gras Bub orioeIormi, sardelele, petiele sfual, pegtele coDseffat, icrele;

,18 -

Aumat.tr. Fitonalr 273

-

brinzclurile grasc' brlnzclurile lprmeolate;-

oudtc rdscoapte.si celc Prajit;-

cra.si-tril"', .rir* a" po,'n, "'tooinu, "e'1,

uotul Si untdeleorul prejilei-

Diinea neagre;-

i.sr-"l"i ;di;hi. *"lra!e!i. gulii, varz6, virrel.r' 'eapd' usluroi' 'aaoldnriiiti. lesuminoasle usoate;t'"'''.1

r'.,i,t"i" ii""ci"oo"" to'u"i, nlun". miedale) pcrelc Iari da iarnd:-

a'rr.;r"4"'pdf*"r" iu crbmi de unigi mull ou, inghelstele' baclavaua'foieiaiele:'"'""'j'ti,rt""it" o*u rcei. caleaua, neraoa. cio'otola al'oolul su} orice [orm;;

-

sosurile cri ceapi prrjilrl li ri'149, maronezcie' soqurue prea conolmen'tut"i-

nnn,l;-"rt"I" iuti: breanul, usturoiul, ardciul iutc' boiau-s' piperut'Sc qor aa mese mi.i ii mai dese Alimcntele vor [i servrlo la tcmperarula

."d;.;;;;";;;ii J'"l"-.t" .*4. se va r'specra repausul le mase flii"n'rnri r"tt*i t"torizd o bun:i diSestie Me'te(area alimentelor 3e vai;'"ff;;il"'":;;;"il,linciozitaie eljnrcitelc vor fi prcsitite ti prezeorcte cll'rrr"i

""ri"u pEnt* a ;timula spelilul bolnavului'

- -

,4."""u iogi- d" ""rlare

hepatic[ se ra pistra cca 6luni ptnd la un an de ]adisDeritia ictcrului.''""i;'ilr"j"ritil

,i"arlii c.itrc normal a probelor hepati'c ai a std i generale eboh;vului. duDe un sn se va pcrn,ilc o alimenlalie normelg' evrllndu_se In con-tinuare cor-iseri'ole .le carne sou do poite, cond iment elc iullt sosuflrc ncdrelelre'o.lcoolul.

troprtitolo oronico pot aprrea dc multo ori ln urma unei hepatiLe epidemicecaro nu a lobt corcct tralatl sJu a prczL'nloL o evolulr mar severs Lxls(a rnse"i alte cauzc care oot iluce la

lczares licatului, Iotrc aceoloe amlnlrm de uncle[;;Lit#fi;(I;i;core s-in,Jovcdit e sta la origjnea unor forme d hepa'tiLo cronico sau de ciroze hcputico.

SimDLomatolocie acslori egte ilcelul de polimorfd, Putlndu_se prczenta subforrna uici tulbura'ri disT,Pl,ii.c discrete. bslondri postprsndiale' ieD[ ln brPo'cotulrul dreDt. scddcrca Dolt'ci de mlncare, slebire lngrculate, oboseald la elorluflminimc, Tritbure-rilc didpcflice pot apalca ln legeturd cu coneumul unor sll'menLe mai $eu digerallile.ln unele cazuri. simDiu06lolosia poxtc Imheca un aspe't mai sevor' cu oovoluti raDida a leziuniloi licatuluiJn care , uz !i labloul clinic ests mai sever' 50r"marcd astlel: ast.nie aocenlu0lJ, merire de volum a ficalului, denutnLie mar'cald s.a. Aceste feuomene evolueizb l.oncomilent cu modilicarea probelor blo_logicd hepatico ovidFnliate prin divcrsclo aoalize de laboraLor.

Punerea Ia pun"t a ttsLni.ii biopun.1,i.i hFpsticc, care cBle l;psitd de pericolpcnl'-u bolnav qi tn a.elagi limp oete de un pr;lios ajuror ln stabiliea diagnos-ticuluj, a dus la rp.unoaqlprca 6 Lrei forme princjpalo do bepatrto croDrce: Per'sisteBte, aglesive ii necrotice,

Eenalita.hni.!1 D.rsisien/i se carc.lcrizeazu DriE ma festfi clinine loarl6discretd sau chiar alisente. Drobc biolosi.s uroi modifi.alo iar la cxomenulbiopunclici bepalice se obs"rid o limitare s leziunilor cu tendi.old la slabilizarealor. Aceasti Idme are prognosticul cel mai bun.

214

Eepatita oonid. agrcsivd do cexactelizeazd prin tulbulfi clinice evidento,modificdri alo probelor biologice i sens patologic, iar la examonul biopunciieihepatice se evidenliazI eyolutivitatea, progresiunea leziunilor.

Eepatita crotlicd. necroticd eEle cea mai gravd formd de hep&titd cronici.Se caracLerizeazd Irin allcrrr"a mercali a probelor biologice hepalice tD prezeotauoei simfrtomaLorogii loarre sclere. Exsmnul biopuoclieihepatico arati IFziuiilntins ale fi.atulur ce iou aspFrlul do ne.roze celulare (djstructii celulare).Pmgno"li.ul aceslei lorme de hepatitd cronicd esto deosebit do sever htrucitmaioitatea cazur or vohreaza cltr cirozl hDaticE-

I m p d4 ir^a ln o.ns I o trei lorme evo lutive a hepatit elor cronic sro importaitd,i din puDct de vedcrc dietcrjc, lntruclt alimeDtatja bollsvului va Ii madificai[ln lunclie de acesteo.

In c0zul hpatiiei oonice persistente, alimmtqtia bolnavului est6 clo feDtalimeDtalia rolionald complotd pregAliti diettio (vezi Tabolole cu regimririalimtrtaro).

Bolnavuluilrebuiesdiseasi$rreunaportcaloriotiinfsctorinutril,iviechili-bratcorespunz;tor.usLueafiziologi.SaacestuiaqioctivitateaDecaroodeDu[o.Se va B.orda atcnlie mai alcs asupra modului de pregJtfuo a alimentelori earep6 d o partc tlpbuie sa a.igxre pastrarea ctt mai c;mileti a va]orii nutriiive aalimenl.lor qi pa dc alld parlcsanu transformeacesLe-alimeutetD facLori nocivipentru ficatul bolnav.

AlimFntaria core.ld. aleturi de un regim de viole adecvat, are.aseopasi_grrrarea conilrlulor oplrme pFntru rcgeoemrea ,icatuJui ti tmpiedharea ev6luti-viialii leziunilor .u "veoLuala vindeiare a acestom.In .azul hcpar;,ei .ronr.c a$csivct alimenlaLia bolnayului rDrezint,H m

adju\ant"lerappulic pretius jo tllrpiedicaFa evolufiei bolii cAke.iro'za hepaticdsau insuljcientd henatice.

Rcgim.,l tr"buie sa Iie jndividuatizaL tD fuDclje de sLarea iDdividului. estfolln.tlsa.iasigurpacrstuiaostaredenutriLieopti.mAqisHevjteoriceelecL'nociva.upra , plul.i b.pali.e rar.e ar gr;bi cvolulia bolii citre decompensare., .

Aportul .aloric v6 fi normai la individut (u $eutal,e normald'sau hiperca-lolrc la cer (u dcnutfltrje concomitentd..

Pmteioele \,or li date tn proporlie de f-2 glkgcl,j, lipidele t_J,5 gftgclzi,mr gluctdele vor comflela aporlul caloric.

Se va esigura aportul oftjm de litqmin |i minerslo tn funclie de nevoileolgenismului. -

Alimentelia va li ast{el alcd[uittr ditr:. .-

cam6 shbi de vsce, vitel, glinh, pui, preparatd ca resol. friDtd. fieltl,a-anurl..tocsrd ca periqoare dietetice, pottele sloi s_Ib (Fldu,

,tiucd, lii),Iiort8au llrpti--

laptels dulce, btrtut, isurtul, brlnzeturile tufffmDtate (brlnze dl yaci,4agrl, urda);-

o udle ln canl itat e limitata (ll i 4 sau U2 p-e zi) ln diverse preparat e (su lleuri,bddincj, papsna$i) ca omletd dieitjctr sau fiert moale; ' '-^-.,; pli"* 0li5 ssu inrermdiare rece (vecho de o ,i1, memdigup p"tptuUservrr,a cu prortuse tsctale:. -

Ieg"ume: dovlecei. mor.m'i, spatrac, mgii, c$tofi !i alle lequme cu csIFroza Inoj trefl ca prreurt, sullouri,6oteui, salaie;la*

-

fructele sinl, pcrmise l'oate dupe loleranla bdisidu]ui lie (rode dac5*"1 li"'""p"griiiiiJ

""1 f."m5 a" pireun, toucte coaple' compolurr' leleur'

sucud de fructe;-

rlrlcirrrile vor l Dernuse' mar ales cele preparal'e cu brlnzh de vaci 9i "ur"r"t".

"li"i,rl ri",t, ul,rit,n d" bi"""i!i' aluatul de tarL5' cclc prPparsLe ru 8cm

i"", ,il"i,i"r"te, g"r'.r*ele cu brinzd rie Yaci sau cu fru'Le' chisclurile' Ilinoascle

"u llpti,i;"i^it"

,o" fi aate sub foro[ de unt pmaspat, adeugat la servie, u]eiul*"

:''"*lJ,',1."*[,J3'"r*,]",fl'ffii",t"H,X# fl "ii**, *"*'" de {ructe eia" r"gri"i"

".rrliaa", citronad6b, -co-m^Poturile; ru, tarbon, mdrar, pir.rojel,: .nndimniele Dermise vor Ir aromat*xl$i'i;"r'[l".;.;|;tihi.im$m,l";-*,#',l""iil*:; :;t ",,-T*,:l;iJilji"i"i

"r',lii,i,i a" rcdiu. Aceasta se face tnse numei 6uI dj-recra lndrum e

t ln:d[,ll,t; vor fi date su.b formd do suPe-c"ome

'le legume' supe cle fdinoase'

suoe shbd de came, su1'e de ro$j, bortuh;'

-

sosurile vor fi permBe Dumar preparote diel'etic' ftrrii rtDtat li ceopa J'rd_iile;vo. fi inl".ri"n urmatoarelo alimeDl'e'

-

carnes qcasil ilc porc, de osre, oe gtsci' de rat5' vlnatul conserlele de**. tii.jiii.illli*"rlh, pegtele gras, fiegteie sa]at' 6au afumat' coffe,,reredt Pltlor"ru.it.

srg3e ieroentate;-

ii,al'ii'li"tiiJG .""e, tle"t" tui, ouelo Prejilei-

Dlinca nedsrd' fdilrurile nemlinat;-inir.", iti]niri", seul, gr[simile Prdiite;-

t"sumeie bocate ln collrlozl grosole!{: ridichi' cespe' ullurol' vorza'r"*^i,iiiJ,ji" i,."iiE. ;,"iia,4ii, gutlio, ciunercile' vinetele;'"""'- i",'*r"-"r-,"^oase lauael mgrlate,'ouci)' tructele cu celdoze Srosolalreou coaid si sirnburi;'" 'l'ari.rrrii"

,..*rsle ali! aluat 'lospit

calde' foietajele' l'r5jiturite (u nuci'd*; ;iilil;"i;"fi,,r" .' *t,, untura, galbmue do ou lD cel:titale mare'lnshe t al,cle i"'""'j'nrrlr"i,

.rr"rr". cacaoa, alcoolul sub orice forma' apele mineralo cloruro'

sodice (uind exis[e re6tl,ictie d sodiu);-

condirneDl el. iuli, picanle: piper, boia iute' muqlsr' beatr' ceapd' usl'uroi;

- ",r""f" a. , "."" *t"ta, ciotbeie g"nse' ciorbele preparaie cu rlnlatun:

-

toi,"it" p""p""or" cu 'eaPd Prdiitd Di

rintas' maionezFrP' sotlil-l1:l::Se vor da 5:6 mest pe zi, de volum Eic, cu ali4eato seNite la lmperal

ura

ootimd.-'

S" uu "rit" coosumul

do lichido tntimpul mesei'Atmosfcro in cdrP se scn ett masa va fi cit rnai plScut5' evil'iod supirdnle'

"r"i il"i a" L,:i""i.i, "g,talia. S; recomnda pestrarca uoui rePaus lnamle rI0upa

i[i"*i ^""i p*t.,l "'rar:oriza

digestia tn bue condi[ii

276

Irtrueitr apetitul acesLor bolnavi estre de cele mai multe ori diminua!, s6va cduLa slimulalFa lui prinlr-o prez"nlare s alimenrelor cit mai apctisantd,cll ma; taliald. irumos asezonate nu .oBdimenlclp Frmiso.Cirozclo hopsl,iro stDL afa.liud loarle grave ale licaLului .ara.tcrizatp prins.lerorarca accjluia. Sclero?a sa produ.c lo ulma iBllamalici rrooiep, dpri, ahepatitelor cronice ln curBul cirora s6 distrug calulele hepatice qi siDt, lnlocuite.u tesul filros.

^re8ra odate formaL va lmtiedi.a cir.Ilalia singclui prin tjcat

si asrfcl vor fi d.fr.rlare oxigcnarea 9i hraniraa celulclor bppati.c. lD .ele dinurmd 3e va iosrala insuliricnLa bpparicd , arc poate duce lJ moaApd bolnr ulnipdn .ome hepaii.A.

Bolnavul care suferi de eiroze hepatice se plinge de lipsi de pofte de mircare,grearn, balon;d dupd masE, oboseale. Frecveni apar singerfui din nas Bau subpiplc. La oivclu, porliunii infpri^are a csolagului se poL produce dilatdtii vetroaBedin rauza sllnjFnirii .ir.ulalieiprin lical, de rdtre pro.esul de sclcroza. A.csleaEe numesc variee esofagiene. Prin ruperea lor se pot produce hemoragii loa ,egrave, care uneori poi duce la moa-riea holnayului.

Datorittr tulburerilor de circula.tie ca qi unor tulbur5ri ale metabolismuluiproteic (sciderea albuminelor se ce) are loe o acumulare de lichide ln cavilaieaperitoneale fir mfu ea de volum a aldomenului cutroscuti su} trum]e decrcird. Apa lia sa reprezinii un semn de decompellsa.ro .si este inso,Lifi de al-teraiFd q,5r'ii gFnprale a bolnavului.

Ciroza este uneo comecinla Dnor boli infeclioase acute prcduse la nivelulficatului cum sint hepatita epidemici sau malaria ti sifilisul ce pot duce la in-stalarea unei hepatite clorfce agresive, care mai departe poate volua cdlreciroz; hepali.5. Alleori poaLa li ,onsc.rnla consumului lPpelat !i lndclungatde ajrool qau al unor dezechilibre nuLri'ionale acceDluale.

Regimul alimentar rcp.ezinie urta dur|re cele mai impofi,arte armo terape-utice in ctuozI.h c oza compensatd lere ider $i ascite, rcgimul a]imentar este asemdndiorcu cel din hepatita cronicn agresivn. S va asigura bolnavului un apofi calolicde eca 2 500 3 000 calorii/zi,

_tinlnd seama desigrr de sta-rea de nutuilie a acestuia.Prcteinele se vor da ltr cantitate de 1,2-1,5 g/kgc/zi, mai ales sub iorma eelor dinlapte ti produse lactate. Lipidele vor fi limitate la cca 60-70 g/zi, iar glucidelevol completa rcstul aportului caloric.

Se vor rcspeeta cu striclele regulile d igieni alimentard fi de gastrolhnioprezpnlalc la "apilolul ..Al.rnenLalia tn bepalila .roni.J agresive".4.l.oolul eslC absolul conlra;niicar. \lcolioo;m c, npresp.clarea s.cqlei

resLrictii duce la dcomnensare raonl; a hofi cu lolutie fatala.Jn.azul.irozpi da.omppoqaLp ru s ita fi edeme, regimul va fi obligsloriu

hiposodat. Alimentele permise ln aceste situalii vor fi pemise io rapo$ cu con-litrulul lor in sodiu. Sc vor pprmile astlcl:

-

rarnFa io.anlilalF fimilald (..a 100 g) va li permisd nDmai ln cszu] in.arp Du Fxisl; p"ri.oluj apariliei ur.i .ome bepaLice;.ind este permisu va fidate din cea de vjti, pasdre {pui), yitel;

Iaplplp numai disodat, 6rinza desodald !i uneori brinza d vsni Bpalaldde zer;oudle numai gilbenuqul (t/2 pe zi), p.eparate dietetio 8au incluse ln pr-

parate;

217

-

$Ssimile yor li permise sub lormd ile uni desodat $ ulei crud addugatla servie;-

plhea va Ii perinisn trumaj fird sare;-

ieinoasele se ior da su} fornn de budinci, ierciEi, sufleuri;-

legumele vor fi pemi,sa cele strIace h sodfu, ca pfueuli, 6oieuri, Iie eA h gleci

-'fructele permise vor fi cele proaspete' su} forme de compol, in piFuri,sDume. selatine. coaDte:'

-

dilciurite permise siot zahErul qi preparatcle de casd fira sa-re ii bicar-bonat. alual,ul fiert. biscuilii;

-

beuturile permise loi ii sucurile de frucl,e, apele calbogezoase, tru gicele clorurosodicc, ceairurle t.a., dupd prescriplis medicului.

Sodiul se va da numai i; fu;c!i; de sl,.are3 edemelor, tntre 300 qi 500 mg/zj.Pe mesurd ce ss obline competrsaiea cirozei Be Ya crelte treptat cantiiata desodiu din alimentatie:

-

condimenielc p;mise vor li aromatele, vanilia, scorligoara t a' -avlnd

!o yedere cd regimul hiposodat este dilicil de suportai de acetti bolnavi, al c{roreoetit este tn setreral scezut.' Supele sLDt- permise tn cantitEli moderate (1/2 Po4ie) ce supo creme de

legumc. supe de_feinoase aoite cu bory sau lcmlie.Dintr slimentele inbrzie ani.trLit l-

ce.rDea de vifcl, mezelurile, viscerele, alumuiurile, conservele, pefLolssfuet. conservele de Degtei

-

laptele ti derifakle sale, brr-nzeturile lerEeDtate s[rate;-

albuBul de ou;-

mariarina, untul s{rat, uotura de Porc;-

siinea si Dosmetii cu s$e:-

iegumelb, ipaaaiu), castravelii, 6lecla rogie, ridichile, nepii, morcovii,teline. vaiza rosie. varze ctrlit{. varza murattr cu s0r;'

-1 fruclele: mneoele sallreo. fructcle uscal, mdsliDele' fructcle oleaginoase,consrvelo de frict'e li de-lcgume cu adaos de sodiu;

-

duloiuri: patiserie, pa-teuri, Ealeuli, bisouili cu sare, ciocolatd, aluaturilodospile, aluaturilo cu uol, dulcelurile di! come4;

-

suPels PrcPsrate cu sare;-

sosurilo prepaftlc .u sare' majonezdi-

apele mitrerole clorurosodice, bicarbona[al,e.Prenararea alimentelor se va lace fdrE sare. Se Ya putea foloti olelul pentru

osezonar'e. De assoeoea, suct,l de l6ml'e, piperul, boiaua, scorliqoara, planloloaromale. Se poaL folosi,,multarul tdrd sare" ditr come4, Prepsrat realizal, lalugcstia Clird;ii d6 NuLrilie 9i Boli Detatrolice din Bucuteqli.

Durata regimului hiposodat ra fi apreciati io lur0clie de siarea bolnaaului,de prezenla sau dispadlia ascitei 9i a edemelor.

Ctnd 6-a oblitrut compcnsarea cimzei se va reveni la legimul anterior (Yeziregimul ln Ciroza coErpeNatd)-

ln imioeo(a de aparilie a unei insuficipD!e hcpatjce (evidenliald priolulburiri de comoortampnt at bolnavului. sl,arp de euforie alternlod .u stare dsapatie qi somDole;,1d, Lremuralu.ri ale me;q-brelor, Lulbu6ri de orjeotare i.o l,inrp

278

d spaliu) se va reduce aportul de pmteiBe cale predisprEe 1a clesterea carfia5-iiiie'anoniac din orsan;sh pi a alton compu+i toxici din singe. Arcsle sulslanlelof,ic oppulind li to,lppeHa[e dir uirculalie dalndlS licaLu]ui bolnat (caretn n,od ndroal lndepliaeSrc a.e3sLi funclie anliloric6) ior du.e la tnlolr'a-rpa orudrusmului .u spafllia sLarii de eoma hPpaliu.

Tialajnpatul bolni\,ulir; lo aceaste silualie 6e lace Dumaj in spilal, tiitrdEecesare inturtrara de urgcntn.

Atimentatia rational5 in bolile veziculei biliareUna dintre lunc.tiile importante ale Iicatului esle !i cea de Fecrelie a bilei.Bil" tfrerea) dunS ce nsle rrodusii Ia drelul celule; hepalicP 6F adunb in ranati-

..rl-le biliare'cart."."un,.i l. canale din.e in re mai mari, tPrm,triDdu-se in-doui canale lepatice cal'e vor Iomra apoi Un canal unic-coledocxl. Acesta se varsdln duoden. C{ile bfiare carc se gissc itr iDteriorul ficaiului se trumesc cdi bi-l;ie i ltahepotice, iar cele care se folmeazd in afara ficatului se numesc ciibt:arc eztrahepatiae.

lmediai dupn unirea celor doui canale hePatice peatru a lolma eoledocul,Be lormcazd un eanal lateral ulxc numit canalul cistic, care se deschide futr_utrIezel.vor ln formi de pari nntiiL aeziculd b iard. san colecistdl.

Bila are o deosebltn inrportanin in proce.sul de digstie ti absolb}ie a grxsimilor. Snrurile biliare dir compozilia sa Produc emulsionarea gresjmilor, adicetranqlormarea lor jn n;celu'i luJrlc lioe, Iapt ce face posibila drgpslja lor'

B'la reprczinti totodald ti o csle de eliroinare a u-oor produEi loxi.j ilin oFgadsm, rzr tali in culsul prGceselol metabolicc.

De asemenca ajutd la eva.uarea scaunului, avind utr clerl,laraLiv {Purgati! ).ln grosimea p$elilor udilor bilia"e se q:isesc li-bre lous' ulare .are asigtrli

m:!ririlJ rilmi.e ale aceslura, lriorizitrd !ropulbia s-i evaruaroa I'rlcr spreintestitr.

Acest sistem muscular bogat irernat este capalil de a se deregla, duotndla aparitia a$a 1E elot dik;tu ii biliare-

Dereglarea poate fi atit in sensul ulei aecetrlu5ri a aclivitilii acestora:hiperto ie; hiperEnbz;i,oit qi iB setrsul unei sceded a aeestora: hipotonie, hipo-kinczie.

Vezicula biliari se poate iaftaEa duchd la aJecliuaea cuDoscutd sDb numelede role, istia

De asameoea, la niveiul e5i)or biliare gi vcziculei biliare se poL lorma pielre(cal.uli) ln curs, bolij cunosrule sub lumele de lilid'-i biliafi. De multe oriaceasta sc ltrsoteste $i de in{amalia lezieelei bitiare, dueind la o serie de l,ul-burari cc determini sutermla boloasul'ri.

Dir ptrct de vedere a1 modului cirm influenterzl furcria eiilol biliareEau a ficatului de formare a bilei, alimeDtele .e pot $upa astfel:

-

alimente lire trici o infl'renln astrpla lormdrii 9i eyacutuii bilei: le$rmele,fluctele, IEinoasele mfitrate, zahSflr];

-

alimea te cale sLimulcazi fcrmarea bitei la aivelul tieatulur; carDea do vacd,Iioatul, ridchiul, uliul de me6[ne, Esintina;

279

' alimeole ce influFolpazi eva.usrca bilci in 'rolpslin: uleiul dc mdslinc.uleiul dp lloarFa soarelui, utciul dc soia, bmintina, Salbeouful de ou, untd, ;io;:

ln bolil..Eihr biliara. regimuI va ti adaptat Si individualizat tn tunclie detipul d afecliune exisrentd.

Alimentalia bolnavilor in colecistiteColeei6titele raprczinfi inllamalii ale colccistului. Acestea se datoresc d6

cele mai multa ori ,oliracilulai (germcne ce populeazd dc obicei itrLestinul), darpot fi prcduse 9i de alli germeni.

Boala s manifcstd acnt sau oronic.ln colr.cbtita aculdholnatul prezinti stare generali altemti, febrd, frisoano,

l,ulburari dispoprice (grcol5, forsJluri cLmenlure si Irilioase) lnsoliLe de durcripuLernice localizate ln parl.a Jroapli sub morginea roasLelor (regiunea cohcis-tului),

ln primele 24 ore, Lolnflvul lr.buj. si slFs la pal. pJstrtnd uD regim hjdro-zaharst clcltuit din limonucle, girnprrri, cnaiuri de plante, su.rrri de fru.le, Lu-lion de legume (ldrtr varzd, conopidri, ceapi). Concomiientr primette o medica-lie c6lmsntd a durprji, si eventual anlibiolico.

Dup6 18 ore, alimentatia se va InrLogrili ar mucilagii din f6ino0se.lulgi dcereale, apoi se va adduga pireul de carloli prcparat cu lapte, iaurNul, loptelediluat cu ceai, fiinoascle cu lapte,

Pe mdsurtr co faza acutit se estompeaz.{, alimcntal,ie so va lmbogdli treptatrcu laptc integral, iqurt, paste f{inoaBe tierte, brlnzehri proaspcto, pcgte slabde rtu (qaluu, ltiuoe, pislrlv) sub {orm[ de raEol, carno do pasltro slab[ fiart{ca rssol, budinci de ldinoase preparale cu albut, plino alb{ prdjil,{, troclndu-36treptat ctrtre o alimentalis mai bogot,i de crurere colecisticu.

Colccisti teb $onice slnl \rmarea u n or in ll am olii acut c sau e unor Ieziun i pro-duse la Eivclul vcziculei l,iliere priD divcrse cauzo, ffi se caractcrizcaze prirrlr-oevolulie lndelungstd ln csrc pe'fonduj cronio lol'aierea pcdoade de ac'utizdri.

BolnaYul prezintd {ulburd-ri dispeplice: greold, v&sdturi. anorcxie ca timodilicari de lranzil inleslinal (allernanli de conslipolie cu diaree) 9,a. carotnebuie avute 1n vderc ln condroereq iraLamentului bolnavului.

Alimentele pcrmise acestor boinavi sint urmtrloarcle:-

laptele bxtut, iauftul, brlnzeturile proaspete neferment&te;-

carnea slabtr de pastrre (pui, porumbel, curcan) vilel, vittr liartI, fript5,tocatd, la cuptor (fdrd coajn); .

-

peltele slab alb fied ca rasol Bau fript;-

outrle cu moderal,ie (de pre{erinli albutul) ln preparate (sufleuri, budinci,omletd dieteticd, cremd de ou la cea!cl), ou fiert moale, ochiuri romdnetti;

-

piinea albd sau intrmedia-Id veche de o zi sau pr{j e;-

ftrinoasele raffuate preparate ca buditrci cu lapte;-

legumele slat pertrise toale, cu excepriE celol interzige, prepalato cabudinci, sufleuri, soteud, pircuri sau salate;

280

-

{mctele sir}t permise la car$itate modemtl, cel biae ptrguite Iierte tncompotu , coapLe, ca pfuelr-ri de Irucie coapte;

dulciuri: peltea, jeleud, geiarirc, atuai fiert, atuar de tarti. feiaoasscu laplF, spume de albu$, chiseluri;

-

grdsimile in canlilal.e limil,3L5: uut 10 g, ulci 30 q ma\;mum:. -

Lduturile:.eaiuri.de fllant, lapte dituar .u ccai, sucu.i de trurte qi delesume, citrooade, oraoiadei.

condimForele permise stui aromaLele (tarboD, mtuar, pitruDjal, dafir,crmnru), vafllra, sco4rloara;

-

sr,pplp de fSinuase, supple-creme de logume, supcle slale de carDo.supple Je roiii, bor5ul rusesc, LoEUJ dp slccJS;

-

sosurjle: permise trumai cele preparate dietetic..

Alimertele vo. li preparate clt Eai simplu, asczoqate cu condimentele per-Sint interzise:. raroea de porc. de oaie, de ra!e, de gisc5, mezelurile, atun5turilF, vtuatul.

prulclc de mare, pettele gras, comervele de pesle sau de carDe;-

brlnzeturile lermcnLdle, fritca, sointha;-

orale fierte tari, maioDeza, gelbeousul de ou tn canlitatp mare:-

grdsimea dc porc,de ralA, de gisc5, sed, uDtul topil, orice grbsime topitd;-

pi;npa oeagrS, lafuoasele ir cantitdl,i elcesjvp;-

leguItriaoaselc uscate, var2 a, guliile, ceapa, llsturoiul, rartofii ia ranLitaLiex.esive (produc fermeota!ii), ridicbilq casl-Ia\-efi ;

-

lructele oleagfuoase, fruclele uscate;-

dulciuri: ciocolai,a, inghelata, prejii,urile prepalate cu muttE grdsimo!i gnll)etru| de ou, dulciurile preparata cu nuci, alune, migdale, aluaturile caldedospite;

-

condimentele iritante (piper, boia, mustar, hrean, usturoi, ceapd);-

bduLudle alcoolice de orice fel, caieaua, cacaoa;-

supele de carne grase, ciorbele de lequminoase uscat;-

sosu.ile prcpaHte nedietetio cu cape qi rintat prljit.Al;meatele yor fi preparate cit, mai simplu. Se vor dC nrese mici si frecvente(arc se 1or sprrt la ore regdat. Masa de seare se ea servi cu dou:t orc tnaiol, deUirncntele ror ti servire la lemperatura oJ,Lim5. evitiDdu-se alimenleleprea reci sau prca fierbiEti.Se vor exclude in totalitate orice alimente prej;te in grisime, htluclt au

uD elect iritatrt. nociv-ln alara episoadelor acute, botoavii sulerinzi de colp.islile.roni.d pot

bencfi.ia de cure de ape minelale de la OlanetLi {izeoa-rcl6 5 si 24), Sla dul-Moldovei, Bodoc.

Litiaza biliad se camcterizeaze prin prezenra ealculilor ln vezicula biliarisau in ciile biliare. PrczeDla calcdilor in rezicula bjliari pual fi perfect tols-rsl; fdrd ca boloavul se preziEl,e vreo EimpLmaLologie deoscbitS, uneori fiinddescoperittr chiar inttmilStor.

Itr cazul existeDlei calculilol la DivelDl dil biliae bolnavul prezht{dureri violcol,e (diti bilian), od ales prin mobilizarca acestora, iosolil,o dc8reaLd, vi-rsdturi slimotam !i biliossr ureori tebri.

Tratsmedul dietetic la litiaza biliare se aseamdnd, la genoml, cu oel diDcoleoislitele eroDicc.

Intructt de multo ori tratura chimicn a calculilor biliari este de origiDe cole-sierolic5, prczenta acestora lntovdrdsindu se de cresLerea eolesterolului sanguiqregimn] alimentar va implica qi redueerea alimenlelor bogaie in colesterol (ffe-ier, ri ichi, fical, our, came de por., unl, bflnzeluri grosF, icrc. slSnine 9.a.),

ID alara pprioadelor durproaso se pol indi.a a.pslor bolnavi .ure da apemircIale ln stal,iuDile: Ounegti, S15nic'l{otdova, Bodoo, Cova8na, Il{ahaloBotrec, Vilcele.

Alimentalia bolnavilor cu diskinezii biliare

Di:hinezia biliafi. hipotond, se c?xacLefizeaz{ prin- pierderea sau seddereafunciiei motoare a diodtelor pd4i ale cdilor biliare. In cazul clnd tulburareaintercseazd f,umai veeicula biliafi, boala se oumeqte caleci.statonie (atonia vezi-culei biliare).

AceasLa se caracte zeazd priD lipsa contracliilor pereielui veziculei biliare,ceea ee duce la tmpiedicarea eiiminirii bilej de la nivelul acesteia cn stsgrsreabilei ln veziculd ti distensia perelilor sii. Vezicula biliare cre,ste astfel considera-billa vohlm.

Bolnat'ul simte pelmancDl, o jen5 in rpg;rrDPa .o,cr;sli.i. TubajuJ duodenalcta.luar la o.Ftli bol-navi duc" de mult.orilJ oamp,iorare ar.aLd a sioploma-lnlogiei, fijnd indr.at uneori cbiar lo srop !prapeuli.

AImenral[3 a.cslor bolnav; va lrpbuisi ".isurp slimularea mus.ulal urii vczi_

culei biliare cu fdvorizarFa eeacucrii saln. jnr".ir s"npsouora.lrninislraalimeolecu efect col4grg, deci care favorizeazi contracLarea Si evacuaiea veziculoi biliare-

Dintre acestea amintirn: untul, unidelennul de mlsline, gdlbenutul de ou,smtntlna, margadna.

De un foafle prelios aiulor esle 9i sdminisi,rarea zilni.;. diminpala pe tre-mhcale, a unrdelr;nuluj sau gdlbeautului ,1" ou. sub formd de .ure dc a.csl lcl.

Se va asrgua In aesla$i timp oenliserea unei stdri de nutritrie optime {bohavului cari are o influenlx ;iirectd asupm funeliei veziculei biiiare.

Se vor eeita alimentelc prijilF ln grasim., sosuriJP nFd;pLelicc, .onscrlcle decaroe sau Je pcgLe. mezelurilc, p;tlete gios. , crn.3 dc por.. dp ratn. de gis.6. b.in-zeLLrile lermeotaLe, alimeDlele bogsre in .el,rloz; grosoldnJ

"are crPsc meLporB'

mul, Iructele oleagiBoase, paiisedile, prdjiturile cu ercmd, cioeolata, !.a.Tubajele duodenale repeiaie Ia cca 6-7 zile au un elecL favorabil, produclnd

o adevirati gimnasticd a cdilor !i veziculei biliare.Dlrhinczid b iatd. hipefiond se carcc|erizpaz5 priolro4.,eDtuarea func(iilor

motoarp ale veziculei biliare, ceea ce se lraducp piin spasmo la nivclul a.Pclpiqcu o o.egtere eoncomitent{ a efortulEi musculatuii vezicu}ei biliare de a realizagolirca acesteia lmpotriva obstacolului rcprczentai de spasm.

Bolnavii se pling de dueri aperute brusc dupi mese sau dupe suptu5d,ln regiutroa cole.istuhi, de rDtensitale crps.uli. insolile u,,eori de di ee, .dr-3{tu-ri bilioase, acestea ditr urod uturind de mulLe ori 3uleriDla bolmlTrui,282

_ ..

Exanenul ladiologic at yeziculei biiarutnurarFs tutr( LroEaIj a acesleia- ue (coleciEtogratja) pune tD evideDld

AllmenLatia in acpsLe cazui se aaear -cu (oleristiLi eronic6. _-_ -- __ ',nana cu cea recomandala bohavrlorlol.rucit romponetrta Dervoasd are nn lol importanl, in producerca suter;n-[r boinavului, se va ceuta corectarer sa nrtive, antispasiics *";;;;;;;;;# u1 3o'rerea uoor Dcdi'ampnic so'r'-

boJrav, evitarea ;."uiri,- ii--ri""'i"Itf 11"..'1' npaus obrisaLodu peorruocreguiate, a disculi or'ti rG"ori'.'""'"ii:""' rrzce QI inLelccruaie a mFselor#:;;dl;;ft;H"i,-*',"i!tffiT:,i,X; :**j I1,",:Hl#T,"ff;:i lil;

Alimentalia bolnavilor oper4i de vezicula biliari..

E: istd uae le si Lua [ii tn care est trpeesad tudepd rl area lez icu]ei biliare DritrmterveDlje chirurgjcald (colecistctomie)-ri. auroiira p""".Ei"i-"i*ffiTri:#? rre daronre unei cole'istjte "r'nrilnpmrgrarca lor, crize dul,el'oase he.Ymler

tDlct"'oruj seu' calc dclermine, prj;..

ln.cesLe silualii. lutr4ia de rtrzeryot a veziculci biltup va fi preluali dpcaile biliare. Asttet, aanalot c;bdoc se va dilaLa rE,rtr, p*rni1ra *rri,tiill i;i,"ih inte orul sdu..

Agest. proces.se produce intFo peioada de Limp pc calp botna!.ul o Doatelcslmt, pnD diterire rutburari apd_ruia dupa i,rc, *iri! "hil.d;; ; iifi":lera sau .brar o duere iD bjpocoodrul d_rcFt, cr* .pd, i" f"gai*, ., *^r"i,,i

.

Din ocest5 cuzd botnavij cotcistpntomizari trobuie Euputi urpj suora-::Fn*-Tdl",,r" permaneote dupa operal.ie, i, ci."

"; .l^*Liia ; ;;ffi;ror tmporhnL.

In multe priyinle, alimenlatia boloavilor colecisl.cctomiza[ se aseamenaeu cpa a bohavilor cu colccis{,itd'cmoica sau cu Iiriaze Liliard-. - *",,-rse

voa coosuma mese de volu.o redus $ frecvcol,c.Itrtlucit prltr lips6 vezicutei bithrc- hit,p",t., a ti "i,ac,aia-ip;t ffi;pT&""i,i'g"?ffi":::::,,T JHI:?f

"fl"l:date iD canlitate reduse sub forhd d; rutrguntE addusat^i ta seFim) ler vegelal sau de unt proasp'L (o

Dinke alimetrtcle permiie acertor bolnavi meoljondm:, . -

laptele diluat cu ceai (cbd esLe suporlat). penrlu s_i crc$Le totcrabili.t-tca,,in caztrl cbd-proeoaca diaree, se va admiaistr" . l_fuij ;";;;;;;oe catclD ta o ca_qd de lapte;-, . ; ryr"" {+i q9 ""q, vital, pasdre preparard ca rasol, perioare, ppfrete$aD rrert sau [Iipt 0itr, qtiuc6, galdu):," *-*::8;JnT,$3:#,H"H*H:#,iij,,ll;i-,frifi,jix fi""1p#,- -

grs.sieilo, sui forme de u-ol sau dei stnt p".*1". r" ;;;;;;d*;adlDgate la seNire;-

piirca este pemfud aueai eea albd yeehe de o zi sau prdjit[;

-

Idinoasele sint pemise cele prcpemle cu lapte (orcz, grig, macaroane,lulgi de ovnz);

Iegumele sint permise su} lorme de pircuri, soteuri, budinci, salate bjneor6ruDlild (numai in .azurile ttu5 diarce). .plc .u .eluloTa tine.

-

fuucLele vor Ii permise cele bine plryldte, f5ri coii Di simburi, rase, coapte,ca ntueuri de rructe:

'- dul.iurilc permise sint rcle sub formA dc alusl tierl, sluat de Larld,creme de albuq, buditroi, dulceale, eiere, sirop, peltea, gelaltue de tuucte, spumode albu., S.a.;

-.oDdrmenrele perraiEe sht celc ammale (pdtruoj"l, dal;4, merar, tarboo,cimbrul, r arilic, coaj6 de l{imlje, s.o4iioa'i:-

btruiurile pemrse sht: ceaiul de planle, sucurile de ftucte, stuopurile'chiselurile de fructe;

-

supe: vor fi pemise supele de fdjnoase, suPele de lgnme strccurate 3autngroQalo ru lo$lmnle pasale, borqul cu periqoare, bot! de legtme;

sosurile vor fi permise numa.i cele preparare rliel.lic, ftu5 adaos dp grA-sim. sarr cu o caoLilalc mic5 de grdsime adiugald la serv e sau lia-rtJ io sor(sosul de roqii, sosul alb, sosul de yerdealI).

Vor fi intrepise umitoarele alimente :-

laptele Bimplu (daci Du este suportai), hinzetu le g?ase, {ermentate'brinzeLurrle lermeolate, smitrLitra, lri.sca;

-

camea g?asi de porc, gisei, r4n, yhatul, noezelurile, coBervele de cane'peqtele qras, pltele conserfal;

-

untum, seul, orice grisime pdjite;-

piinea proaspdlS, pibed oeagrti bogale ;n celulo7d;-

lcgumcle bogate itr rclu]ozb gmsoland carc produc mplcorismc. varza,ceapa, castravelii, ridichile, guliite, Iegnminoasle uscate (fasoie, bob, Iinte'

-

fructele clude cn simburi gi coji, fructele oleaginoase;-

prej;tudle plepalate din aluai doipit, aiuar'ul prcp*at cu mull[ g?dBim'pr{jjturjle prepante cu alune, nuci, m*dale, inghe.tatele;

-

conaimeDtele iuti, picanle {piper, boia, hrean, capd, uBturoi);-

bI[turile alcoo]ice, orice ]nuiLri plea reci, mai ales servite pe sioma'cul gol.

Se va acorda o deosebit5 aterlrrie moduluj de prepamre a alimentelor, carotrrebnie sd fie cit mai simplu. Se vor ilrteruice toate alimentele prljite' so8urilepreparate eu rintaguri prejiie sau cu prea multi gdsime.

Bolnavul treb e sd tie foafle.alm in l,impul mes"i, sd meslFi.e roDqliio(iogtimeotele in surd. \'a evil.a coosu-mul de lichide lo rsul mesei. Vaerila me'eloprea volumin"oase, carc pol, produce lulburrri digcslive.

Se va pdstra utr rcpaus de cca 1 oI5 dupi masd. Ilasa de sead se va sIvicu cel putin 2 ore inainte de crilcare.

IDtre mese qi tnainte de firlcare se poate consuma clte un ceai de plantocald.

Respectlnd un gstfel de regim se poate asigura bolnaYului o starc lun'iposlopcialoare, prcvcdtrd ['nbur5ri]e;a-re pol survcoi lrecveol, dupi colp.is-i,ecuoirie, ceea ce poale fi cotrsrdeIal ca ,,ieuiila operaliei" apreciald lardiv.284

Alimentalla rallonale ln bolile intestinuluiAga cum am vizut lntFur capilol anLerior, intestioul cupriode doue

mari porliuDi: htestinul subtire si intesLinul $os.Illla alia intestinului Bublire poarii \nmele de enwitd iar cea a in-iestiflului gros de .dird.I tolitele pot fi acute sau cronice.

Ell,Leritd Mutd apare ca rezultat aJ unei infeclii, itrtoxicalii sau parari-toze itristina]e.

Bolnavrn elimitrl scaune apoase, frcvente (diaree), Iapi ce duce la opierdero de lichide cu star de dshidratare marcatd. Conoomiient cu pierdereade apd se pierd Ei sdruri minerale. Ureori pot aptuea lebre, asienie, ameleli,somnolenti, dureri andominale.

Alimentalia bolna!ului ditprb ln tun"(ip dp srad;ul evoluriv al bolii.ln zilele { ci 2 sc adminislreaza o dipri hidri.6 al.aLu;15 dupd cum

aratd 6i numele niumai din lichide. Dacn bolnavul prezirt{ $i v{rsdturi conco-miterto se admtuistreazd api liarti Si rncitn din 5 tn 5 mirute cu iingu-rila, cca 2 3 l/zi, in functie de grad de deshidratare a bolnavului.Dace bohavul tru varsl lichidele se poL da frac.tionai din ori ltr ord subIorma de ceaiuri de metrtd, muptel, tei, fdrn zahfu sau u.sor tndulcite, suculide frueie djluate (mai ales dintre cole cu efect astritrgent: alitre, coarne,mere). Lichidete vor ii uior eildule, inLruclt ele reci scclercazi peristal-tismul.

Diir a 3 a zi se suplimerdeazd alimenLalia eu supe de legume limpezi eusare, supe mucilaginoase, mucilagii dc orcz, chiseluri preparate cu sucuriale fructe astrhgcrle (exemptu, afine), orez pasaL, supd de morcovi cu mor-covul pasat.

Dace evolulia bolnavtlui cste favorabild, se ya tmbogdli regimul ctfeinoase fierte ln ape, supe-creme de lcgumc (fire cartofi), apoi se poi incercaalimel1tele bogate ln proteine ca brlnza lelemca desira.te qi chiar briMa deTaci sloalsi, urda, adiugate ln fdinoase (orez).

In cofltinuars se vor addug& mere]e rase, merele coapte, apoi carneaslaba lidrle ca rcqol !i to.ali rsub lormj dp n.ri,oar. d;plali.e), I.$lalp slsb,iFfl-. ln coolinuarp s; vor inrroJucc bu,linrile dD lainoasF pr.I,araLo cu brhzAaau.u cartre, bulionul d. cai'rlc dagra.ar, pijDca olbd ec.he de o zi. slbusulda ou ln preparatc (suU"uri. b,rdinci\ ii mci llr"iu loqlrmele licrle date pdnsjld (carlotul se i4lrodu.p cFl mai lirT;,r inlru.it producc fcrmanlalii). Laurmd sp adaugd galbcougul de ou, laplple (la ln.ppuL iD preparale cu l6inoasolau diluaN cu ceai).

Ramin ex.luse ppDLru mai mulla \rem": alimFntcl" bogale io cclulozigrosolane, cele cu efi.L ex.iralrL pp Lubul J;gesli\, cAle [Ica sxralp, alumalu'ril, cotrdimentelo iu!i, conservele.

Un preparat dir come4 folosit ou mult succes irl faza de realimentaredup5 dipla Lidrice, stp,,Humana.H- rarp q. poaLe prPparfl in divprss co4'c;lralii (na supd sau pireu) tiind uLilizaL atit la copii cil, ti la adull,i.

lL enteritelc $otuice po lilgit diaree, tulburS.ri dispeptice, bolnayii pre-rbtd o elare de doDubilio earoald coloomiletrt cu delicieota de absorblio

245

a unor lactori nutritivi ca: vitamina C, complexul B, vitamiDele E, K, D, dunele mitrrale: fierul, calciui q.a.

De aceea, alimenieria bolnavului in aceBte sitrualii va urm{ri, pe lingUrestabilirca unui tranzit normal, Ei aBigurarea unui aport de lactori nuiritiyiechilibrat pentru refacerea stdrii de nutril,ie a ac$tuia. Alimentele pelmisoacestori bohavi slnt:

-

carnea slabe cu !,esut eonjunctiv ln cantritate rcduBi, de vilel, vit5,pasere, peqtele de ape duloc slab, qunca, mugchiul liginesc, pateul dietetio;

-

brinza de vaci sloarsd, brinzeiu.rile [efermentate, ftitca proaspitS;-

ouele fie{e {a sau ln preparaie (mai ales albuqul);-

ptinea alb{ prejit5 ln eantitate limihte;* fdinoasele $e vor permite ln caDtiiaie limiiatd, ca sufleuri, budinci,

eluatun nedospiLe, aluat de bisct-rili;-

legumele se vor dc su-b formd de pireuri, soteuri, sufleuri, numai cele.u epluloza lina, excluzlodu-se leguminoa8ele uB(ate. Cartofli se 1ror da ltrcanliLste Lmitcte cu pulin unl, addugol,la servire;

-

fructele se vor da ca sucuri diluate, pireuri, fiert in compot, gelatiDemussli cu elbug de ou;

-

dulciurilc se vor do srb formE de gelatino, biscuili, aluat de etler,sluat d !snL5,0luat de pand,lpan, pclteo de gutui, de afine, chiseluri;

-

grtsimile vor fi p;rmiso oub lormu de unt 30 g ti de ulei fiert ad{ugattn nraoareLelc d6 l6cums:' -'dintre bdutu;i se pormit supcle-cremg do lcgumo, borgul do legumo,

supolc Elab6 de oarlo, borgui de carne;-

sosurile so vor da lD cantito(c ljrnitai,[ 9i numai ccle dictelice.I\{eselo vor li do volum redus qi m{i frocvonte.ilimontole se vor servi Is temperatura optimd.IJolnavul va evita orice cmolii lD timpul mesei, va mlnca fncel, tgo-

tuiDd o mesticolio oongtiincioosl. va pastra repqu8 dupl mosd o4a o orU.Vor fi vitaLe urmdtourelo Dlimento:-

laplcl, brlnzeiurils fermentate, sdrato qi grasoi-

cainea de oaio, poro, glscd, rald, vlnatul, pettele grar, poftele prdjit,mszolurile, conservelo do carno;

-

ouele prdjito;-

plitroa nagrd, plinea proaspitdj-

iegumole bogate ln celulozd grosoland, Ieguminossole usoatrel-

frucielo oleagitroase, fruotele crude cu coaj{ 9i Btmburi;-

unLura, sl;nina, gresimile prEjile;-

alualuril proaspelc, alualurile (u unl, slusturile dospil,ol-

mieres, dulceala, marmelada, ingheratelei-

apele aJraline, alcoolul, bsulUrile licrbintii-.ondimaaLcle: pipor, muglar, brean, .eap5, u8luroi, boia, muretu lot-

sosurile cu rltriaBuri, maioneza.Se vor evitra, 1n goneral, toate alimentele carc BtimuleazH peristaltismul,

alimnLele greu absorbabile, alimentele irita41,e, alimeDiele prea Teci.Colitolo siDt inflamatrii ale intesl,inului glos. De cele mai multe ori rnso-

iesc itrflamatria intesti[ului subliro adioa enteritele, deyednd a6lfol oohroco-lite.

[fl41q{5f tr$trgl"j;ffi #ii#,.-#*+rhl;

*t*fi*ilrr[t-pfiiffirxffi,"

"*l:.ll;:,ir*1"$l,Jl,;,j: .,.",.","1ffi iiiii'ii:gil,x,f,:isliffj,ft $k*":&;*" 1u:::it * Ii:i3...,","it1 ry

"li:lx"::iiliht l[iifl ;:

:*';#l'"fi "i#::#.i?.if ftTf{l+ii}if i "J"$.,:",',!t"l,,"xfl* ilT

t" "u,rt

"ri.r"rpi'i*-" rrytoar!rquudrrd arecrata'

6;ii,*m",*;l*irrii,.hTiii{!i;:fl{i]1"-}"iil,%'r,""ildq'ure oc a ajuoge in accsr secmetrr. "r

r,'1"9 !4,t" drgere 9i sa se alsoarba:1ru::l; l":l;;'"n;*' i:,Jffi: 1,'J ""xii',:i*i?iili-'i,,uffi 'l','f ,#-...--

.ln, 1 doua tazri regimuJ 1a ti tmbogjtit cu atimcDt6 ca: bnhzcturitAnerermetrtater carnea fiirtX sau Irinri

:l[#rsx$,it-lrsflti$r'"",mim,hiili#fi

*,fr '"-:_ul!"X'Ll":l'l'n',?Xf "-fffi '.:

j?tiyy:i."*dapulreractit

*r, ltti::"1,ii:"Jtril,;*lilx*tlr ff {i"i:r:r:,.*ll,'"'lr;," "yt"::l*:i^{".':-,-,:r,-pi,ii,i"l""l*,iii,,lXii:i;'Iit:: ca,,te'e d'etet'ce tirt6

t",i." .i"ioii'"r.}1i ""rt rasol' copt l-o PergamenL, preParat ca perigoare dio-

-

bIinza.telemea desarald, urds, csEul dulce. cegcsvalul, brinza de veci:t"ri"f o'd" ln p&parate (sufleuri, Iiudi'nci) * "prri" a" Jlri,'iirii"'iij:.

- -

gr6simile sub form{ d una,. frisclrma (Lo"a, trcprajire, adtrusar.e ra ""a.,Hf T1,",,11:,1,H:*l;,u.roi,

earsa-

**a'ilrTTi'ii.'T1;flil;"[',"n reilei bine rierk ;f roiie*""d,i r,ai".;,__ . ;lnryme .u. cpluloze fitr5 (mor.oyi. dovlecei) bins lierte, DreDaratcca rurrcuri, dotouri, pimuri, budinci. Dintre salate nri so pe;lt,j;"j;"#;i";

sfecl{ coaplS, Ei da.5 sjnt suporlale, Pol, fi inrpr'alp ii roFiile ttu{.'oaje sanaphinle si e\ctrtual salate verde frascd5 broF mirunlrra sau oparrrs;

-

lrlucLele ror li pcrmise ca su'uli sau pireuri, 'ompolurr moderar' Itr_dulcite pasatF, frunre roapLe Ia cupLor [6re cimbltlrqr.'oI {mPre' pcr" gr].Lur );

-

dulciuri suL iorm6 de alual, dP bis'utlr, b's'urlr dp alorrq, aluaL rrell,ct;""tu.i, ,trar dp l"rta, gFIaLine de brinza de ta'i decac0o,desu'uridefrucle'snrrmi de albus. ieleu-ri. DptLeo de E'utu';"'-:;;;i;;: J;;i;" i"""ia, ,t"-^.*e' de mureler,

'arao cu apa' Bu'uli

de {rucLe, chiselui de frrcte;-

conalimente: numai ammatele teiatu foarte milunt qi ttr cartitate mo_ileraid: mirar, pdtrunjel, leultean, cimbru, dalh, apoi ranilia, sco4iqoaralcoaja de limiie sau de portocale;

-

suDe slabc dF carDo dPgrpsale, sula dF oasa s'rc"ursl cu gdluEla dcgriq, cu pcrigoar" de narnc sau zrlrenle d" ou. supc cr'mP dc lpgunc dalp prrosila, preparalc cu zeafia de carne sau de oJqc, supe crcme de lalnoase (orezls r);

-

sosuri: numai cele preparate dietetic cu grisine nepriiiia'Boha\ uJ va .onsuma mcsc de voluro r'duc 1ar mai trccvanlP 5-G pe zi'

va meslcca alimeDbele loarte clenr; nu va l-rea in limpul m"{ci. tactild suntr_refilc, cmoliile, obosealE: nu vd bpa li.hrde re.i ia ti]nput mPdei 9i in ge0eralva evita alimentele reci.

Vor ti interzise urmdtoarele alimente:-

caroea grasa de porr, oai", raL5, gisci, viDal,. mPzeluri, pleparalc decartre gtasd, at'um;Luli, injlel, mincalruri cu caroe pr,jru;

-

ouxte priiite, maioDeza;-

brtnzeturile 6era|e, grase, Iermetrtate, brtMa frembhid;-

gresimilc: untura, sl[nina, fti-soa, smintina, o ce glisime prijite]-

feinoasele ln esnlitnti mari 5i insulicient fierte;-

lcsumclc: varza, castraveLii, lasolca, lirted, mazarca boabP, guliilc'coDopida, muriturile, Yarza acra, redllai

-

tuuctelo necoapie, cele oleaginoase, tuuctele c.ude cu simb i qi eoaint-

sosufllF nreparaLp ru rinlsq prajil, cu .capa praiili, marooezelc'sosul de muslar, (rle bogaL.ondrmenlal';

-

dulciurile: aluaturi proaspete, aluaturi dospite, marmelade, gemurirDraiitu-ci oreq6lile.u qrdsim; multa,ccln prcg;Lilecu nu"i. alune, lDgbelaLe;' '- toirdi-urenre,e i"u1i: toiaua, piperul, mugLarul, brPanulr

Diateed dp {prnuntotie apate cfl urmare a lulburarii flomi iodofilc Ei secaractnriz"azi piirrr-o tips; ae lol.ranla la glu.ide tmai rles

"eluloza gi a]ni-dotrul) care aiutreind tD .;lon 1n canlilrlc l"rescuti siol itrcomplcL lranstormaleDrodu"ind 1u"lbu;6ri bolnavului. ln s.aun vor apare granule de amidoo par-!;d aigorate ti abundeotd flord de lFrn'eoLa{iP.

Regimul are ca obiectiv, eliminarea alimertelor care produc fermentatii'bosate itr celulozx.

" In cazurile nu diarci lrccrenle, se va incapa (,raramanlul ou o dict5hidri.S de I

-2 zile alcdluilri dio ceaiuri caldule de mentd, muqelel, lndul-

;*"_""rr"f;1"*t" sau cu zaharinE, butiotr de came deg?esa[, supS limpcdoDup[ aceastd Deri

",,i"','iffiT'i8"';:ii',ilJ9"il:,fl:.rlr*:"",::",1,^!_1y!,1"-,"r"*"e-d de zer, Lelemeaua a""!""U,'p""i"oo".t""l1t-l"rlllp h aspic, supele .u"lagLoas.,ilrll[:*#':i:fi ,"i,j1,4aa1$ry[flx=#"r:""xffi x*n:rl:1"**:"",1"::._"-:ry",a jia1,i"*il;A.i""ll",,ii"illrlliX.,"*J#1,";

3i3 1"", P."-"::.:1""r ^

11 itgtf . !;;;;"i"' ft ;;# 5"?t1: :: :ffit I :::"n:;:ll"::"jf, va da rn'ca"r,iLate""e;,#'il;; ;"":ili,ffjfr","X:cc pesmeri uscari-.

Ciod diareea a lncetat. dupl cco 3 _4 sdp{dmlni, se vor pu[ea inlroaluce#ii";jii."li,iii!,i,-"!*;';*,tii"#t$if:;r,*;,* jri1..,,".*:r[ulzru fl in caoLital,e moderati.

Vo. fi interzise:-

Iaptele dulce +i deritaLete satn a.ide (kefirul, laptele acru),-

cJraurilo graser conservato. otumdturile,-

piinea neagrd ,i cea i^termcdiar6,-

icBumele crude, cele cu celulovarra, .rst.ravc[li, gu]iire, ceapa u.o..d 8"o.ol*r, Ieguminoasere uscato,-

lructele crude, cele cu coajd 9i almburi, cele oleaginoase,-

eycesul de fdiDosse,-

grtrsimile in canlita[e cmscute,-

condimpntcle irilante: pipor, boia, ardoi, ceap!, usturoi, o!ot, hrsan ,

-

bauturile rcci, cole atcoolic6,-

supele, graso de carao, cle prepapato cu rlnta, plejit,-

sosuri.le nedietetic6 preo&rato croondnx.nlato cxcesiv! u rlntag preiiq maioDoza, sosurile

-

aluaturilc dospito proasDetc. c6kprcparalc cu *"il iiri,",' ,iil",iir"'.' '"'e proparate cu mull'd grdsime, celo.

Pcntru a combale coDslipalia carc s-ar putea iEslala ca urmare a acestniregrm_-Bdrac ia rezid uuri. se va arim injstra rtuil"d d" ^

Apl,.r j.";;, iril;llil,:1}l'.ffi"i#f"'::):4 reajiza prin administr;ea ;;i;;""'i"ilil';,-

",?.:y":, d?.parefatlip aparc ca urmare a iDsulicieDlei digestiei pmrdnetorrn.e[oJur supenor al iDtestitruluj. Aiunse I

coLc p'tr rrocesul de puLrera.lie a**i"ll"i,""1ri:;l?*i,Tr.ea irila perelete

"id".ll"g,rrl va fi alcituit ditr alimeDLe sarace i_o proteine d bogate h glu.

iljlili,j"" j ;1,1i#::i,,i"ff t"#:"ii,:'"#ffi i ::,.,Hi","u"ttrf, jfi :1"r-^1",:".-ll:y"*

alirneoralia sF va tmbogd(,i cu -supe de tegume timpezi, cu.loaos de tarnoase,6upe mucilaqinoase, dococuun oe cereete

19 .- Allhnr:lla raEonala 2Ag

Se !or adiusa aooi lesuoele sub forme de pirerrri (rarolF, spancc' fa"olsverde. salata vpidp ti chiar.arloli), lruclele sub fotari dF mcre roaple lardc;ajd $i simburi, pireuri dc lructe, compoL cu fruclele posaLe'

Excesul de iegume .si I cte Ya realiza l'ranslormarea putrcfae,iei irr"..i"t."ri" J"ri'"""*i"a inLrucil, ugureazs ;olrod'r'er'a ln 'ootiouare a.fl.*u"tir.'", rLolinul, proleic, crescind Loleraoi a petr Lru a"cs'ca'

O data realizaia aceaslii lraosformarc, se vor lDla iotrodu'c in 'onri'nuare caotitd!i miiri de alimenLe cu coolinuL prol'rc 'A oulsau in DrcDaralc. p.sLele dF riu slab proaspdl', Ii'rL ca rrsol, gcralroprc .raur't ul si apoi laptele Ln preParaLe cu f;iooase (gris sau orez) La rrrorr se aouga"",nea

inai litti Io.aa5 i fiafl5 ca ferigoarc diel'trce E' mar Lirzru rnprr'Vor ti eeilaLe lo coolhuare alimcnlele iriLolc peolru 'oloE C6rDrrrilegra"a, alum;lurile, legumele bogale in celulozi duri, IrucLcle eu 'oaja qr

51mbuIi.Sini interzise alimente ea:

* brinzeturile femntaie, afumate, seraie, lapiele*;l;"ii; eras". vis".rclc, conserYelc de ctrm* nrczelurile-

legumele ."rude bogcLe tn celuloza, lcguminoascle us'rre {laqole, flaz0rp,linte. bob)- I t"".rote crude cu coaiS si simburi. bogale lo 4FlulozS

.

"oaJ;m"otele i-rilatrl; i;ti: brea^, Pipcr, boia, ard'i !a'

Al;meatatia mixte care sn inchdn !i fiuditilile nu va fi rcluat{taainte de 5 ;iFemhi.

ConstiDaiiilo r.DrpzinLS suferin[e ale inlcslinrrlui gros h cursu] '5rora

-"L"rii-t" t6ci" b'tnr'climinal,P cu hLirzi're gleutal' ArpsLca au.la orrgrnFalor fie uncle obirpiuri dPtocLuoase ale bolnavulur, allnFnlalre delp'LUos0,nnnrezentare oetrlru eliminarea scaunElui c'ttrd aurYrne Dctora pcnlru oelc-",i;" 'tl.nntiLie saracd tn leeume !i frucle (deci subslanlc de balasr) uoelcui""ilrri

"u"" impun un regi-m sdrac lll $rrbslanlc dp hala"l ('etulori) sau

p.in'iolo.ir"a e,ci'"iua, hdelungaLE a la'alivclor (purgalivclor)'Tratametrtr acesteia imbrac[ pe lingi o ]eeducare a reflexului ds

iletccatie Ei o atimptrLalia corcspunzSlo rc'-'- iiigi'i,,t ia cazrn ionsripar,hi simPle vo fi comprs din alim'trre na:

-

ca.o"a de oriee fel prePamie sub forme de mincdruri de legume cu

-

oestele sub orice form5, dacd csLc suporlat;-

L,'it. *,t lorma de oorlel,5. ochiufl tom;negli sau in prcparate;-

qrdsimile sint Pern]ise toaie;-

piioe neagre sau intermediarS;-

ieqrmele vor fi date in canLiLaLe abuodenLi, sub lormd dp salalp crudesau ca mfindruri de legume, Ii.rle ca PireIri (lasole !erde, coDopidS, morcot,-spatrac, cartofi, dovlecei, sparanghal $.a. );

- Iruclete.rude de orice lcl care sc Yor 'onsuma

cu coajS; la eei carc nuau danturri bune vor ti dale rase pe r5znLoarp Dd nezulLalF loarlc buDeEr"a*i"i"t """" hucielor usoate (exemplu

pnrne uscate) date inmuiate de cuseara sau sub forme de comlrot, truci-le;

29t

-

duhiul; sui Jormd de Darmeladd, miere, ddceald, pniii[uri cu fructe;-

supe reci de)egume cu carne, borguri deleqr*". ir'r,i,_"i"-" a"l"-,."!r _

* Dauturi reci (tuate.dimioea[a pe storaacrn gol), sicuri de frunte-qi ddiegume, compotufi, laptele bdtut.Pe poal.e tolosi uneori cu rozultate buoe uleiut de parafiDe in salafd.

-

ln cazul constipaLiei complicale cu coliti crodcd t;Lamentul este d;stulde difhil, irtrucit, in general,'regimul petrtru coUH *t".p* ""fri-pi"L-constrpaiie.Io gencral se vs.da u-n regim de crulare a colonului alc5tuit din:

-

raurL, DriDzd de vaci pmaspdld, ca{, urde, telcmea deseral5.i^ _-.arDe stabi de vaci, vilet, pui, preparati caperigoare die[eticq lierto

-

pefte slab de rtu fiert ca rasol sau ln aspic,-

ou preparat cs omletd dietetici, spume de albu{ cu zaher sau sltolrreparate (sulteud, budinci),-

glf:ii:-9_q"*.l de utrt, marsqrini, ulei, triled, tn canLitate moderate,_ p ne alba prdlrte,

*w oiitti"iilS'rr':1ff (sriq cu lapte' orez cu iapto' rulsi de ovdz), mimdli-

.. -

legume. cu .cclulozo lind (morcovi, dovlecei, cartofi, sfecle coapt6)co prneurr, 3otouri, sufleuri, s{late,

-

fructo ca sucuri de lructe seu pircuri dc frucLe coopte fer{ slmburi_-

dutciuri sub formd de fainoad ",

[pr",;;]i;;;];r;;;: ;;1;i#:Irdi""r^!-:.jlt::T!, ghiscturi.cu sucuri de rrucre,'spume a" al,i iar*,-''* sosufl prcparate dietctic,-supe dc cartrg rlabc, supe de oasc sfrecurate cu ailaos.la flin^arceup-cu zdrenle do ou, supe lihpezi de tegume sau G;;;;;"*U'ilff;:aonic cu 8uc de l[mlie,-

condimonto lumai su] formtr desuo de l[mti6_ oromatc foaple lin tocaLe, ya.!i]io,

Alimentatia rational5 in bolile cardio-vasculare,

Sub Dumele de boli cardio-vasculafe 6iot, qrupalo bolile inimii si ,te ..-spror Eanguroc. Ditrtrc acestea, cele Dai frecv;ot'lntilnite siat: intircr,ul riemiocard, iEsuficietrta cardiac6, biperLetrsiuDea arleria.ld.

Reglmul alimentar in insuficienla cardiaci.Insnficicola cardiacd reprezinri un stadiu avansat al oraiorititii h.titnr

.aloro-vasculare, caraoLprizaL prio incopacitalea cordufui d"'"-.i r"i..r;"]tunclra sa normatd de alioetrLare a tsiru-rilor viscerelor ;";;".*;trl;;;6lnge..EsLc vorba despre o.scddere a ior!"; a" "oi,l"""ii" " -io"""ia Juii-rn,i"Icurul rumx) urorte do bipertrolia ii dilalarea acestuja.

19.

La orisilea sa stau o serie de ajccl,-'u-oi ca: hiperleosiunea arlariald, eal-vuloDatiile: botil valvulelor care in.bid oriliciile inimii, 3lenoza mrLral''iasuficierta mitralS), inflamo{.iile mio.ard'iui, ttiburdrile de irrgalrc sangu]nasl6 mioc;dului sau bolile coronariere.

Se dposebesc unDEloo-rele tipuri de insulicieol'd cardiacS: 'tnsuticien.lacsJdi;c; sliogl, insuticipola cardiacd dreapt6' i-osulicicala ca-rdiac'r global;'

lnsuficieola cartliaci slinqe se caracLcrizeazd prin aceea ca bolnJvulDreTiDLa disooco {adics sel,c de-aer) la etorturi ti chjar la repaus co se poL ac'tentua rn cirrsul Dop(ii prin pozrtia culcaur.

lnsrrricienta cardracf, drcaDl,S aDlue ca urmare a uaor Iulburdri ln mi'ac culatie. dat;tiki unor atecLiuni pulmonare. Se caraci,eriz'azi prin cretle-rea de volum a licalului care deviie dureros, umflarea picioarelor

-(cdem)pi (ianozi (invineLirea i,cgumeolelor li mucoaselor) daLorrtd rnsulrcre0Ler6xigenari a slngelui la dvelul pldminilor.

lnstrficienta cardiace slobala rcDrezinte o asociere a celor doue Lip'rria" io"rii"i"nra cardiacd diapu oi silDqd, caracteriziadu-So de'i pria cornbi'narca simptdmsLologiei ambeior forme -de insuficietrlu cardia'd'

Alimentalia tn;ce6te cazuri poate avea uE rol prolilactic d! impicdica"rea aDaritioi insulicienlci cardiace tn cazul exlstentel u.nor lezlunl carolace, llecur;tiv'la cazul cind insuficienla cardiecl este deja constituiti'

La bolnevii cu insulicicnti cardiactr trebuiG se avcm in vedere Ie de oDarto asisurarea Decesarului ltr calorii li iactori Dutritivi la tuncrie dc ncvoiloirganism-ului Fi pe de &lta Parte favorizarea eliminerii edemelor prin flobllFzaiea lichidelor ;eliflute tu_orgaDism priEtr_o diureze crescutd.

Rpimulvatrebui se solicite minimum de elort diopartea inimii. De eccea'se vor ivita mcscle Drea volumiEoase. preferlodu_se mesele d \'olum recluBBi mai frecvenlo. Sc ior evits, dc asemeaia, alimentele greu digcstibil, ca 9i6ele care au fost supuse unei pregdthi Pm& laborioase.

Resimul ve fi siirac in sorc (hiposodet) iar,n formele severe chiar dcso'dat. Ca;titatea de sere permisi va'fi apreciat{ ttr furlclie de gra'lul de inlil'tlare a tesuturilor, deci de edeme.

lnlruclt reqimul hiposodat este greu suportat de boloev se vs evits mo-Dotonia prezeDt-iodu-se o gamd clt mai vsriali de preparaLe osezooale bogaucu condiinentele permise plntlu e evita sau a masca lipsa 5tuii.

Stnt permiso urmitoarele elimenie:-

lapLele (Dumai ,n limita cartiH(ii de sodiu permisd), brlnzeturile proas_pete Deseiate (caq, urd5, brlnza de vaci), brinza desodat{;

-

cemeg de vacc. Das&e slabd {itr ccntitato limilat[ cca 100-150 q/zi)'pe9tele de rlu sla-b 19a1ei, Iir, crap, grtiucri, pestrev), fiert, triPL sau coPL lopergameDl;

-

oudle: gilbenugul in cantiiala limitati (cind se asociazii ateroscleroza)'iar tn cazul re-gimului-hiposodat sevel ae Ya erclude elbugul;

-

grlsimile: utrtut nesdrat, Emintiaa, ftigca, uleiul Yegeta], margarinatresfuate;

-

piinea aDe fir[ Ear;

-

truclFlc slDl pormiso roate fierip ln rompoluri, coapte ca pireuri defrucLe, gclalino, rrsc po riz;loare, sururi de lru.lp;

-

lagumola slnl permise ca saiale, pir.uri, solcuri. budin.i, min.druride lFgumc, eviLlnd pc .ole care IrodLrc m^leorismF. .d ti pp rele boga'e ttrsodiu (varza, teliDa, spana.ul, leguminoaspl" us(alp, srccla)'

-

leinoasele siot pelmise toale Iiprle Idra sare tgrigul, orpzul, p0sleleI5iaoa6o, fulgii de oviz, mdmdliga pripiti),

-

duleiurile permise sht numai cele preparate ldre sare, bicarbonatsau pral de copt: aluatDl de tartd, de eclcr, d biscuiti cu fructe sau cu brinz;de vaci, budirci de fdhoase, gelaline, micre, dulccald prpaxati ln casd (IdrH.conservant), marmelade ti gemuri prcparaLe h casE, pelLe;

-

bdutu le: ln limita lichidclor pcrmise sub iorml de ceaiuri de plante,rucuri de frucie, chisel do lapie (cind este permis), 6ifon;

-

condimeDtelo permise slol, cele aromat.: pilrunjnl, mfuar. larhon,leutlean, chimen, cimbru, muqLar ferd sare, varzd muraLa fire sarc;

-

sosurile: permise slo[ Dumai cele prnpa-ratB dicLnlic din logxm.,8os olb, 3os de srDlat,nd, sos caramel f.a,;

-

supe: din legumele permise, supe-creme lngroqate cu fdinoase, supe docor\eale, supo do fructo (ln general 0c vor do tn cantitato limitqttr).

Alimentele interzise slni:-

brlnzeturile grase, IermenlaLe, serat (caqcaval, brlnz[ telcmea, brln-,turi topite);

-

carnea grasd de porc, glsctr, ratrd, vlna1iul, viscerolo, merolurilo, afumd-turile qi oemurile conBervate cu sare, conservelo do oume, peliele sdro.t, alu-eat, peqtels graB (de marc);

-

ouels h oa tiiate exceBivi;-

plines ou sars sau l6inoa6elo preparate cu bicarbonat sau cu sare;-

gr[Bimilo: sldnina, unljura! unLul 6drqL, margarino sUratd;-

legumele: bogatg h sodiu ca: leliEa, sfecla, spanacul, vsrza creali,usturoiul, ridichile, gogolarii muratri, varza muratd 0u sare, coDopida, varzad6 Bruxclles, leguminoasele uscate;

-

fruciele caro produc meleorism, fructele oleaginoase;-

dulciurile: preparato cu Baro sau }icarbonal,, celc preparato cuDult{ grlaimo (foitajele) sau cu mult ou;

-

bduturi: alcoolul sub orice formi, apele mineralo cloru.ro-sodice, iaur.tul, laptele bhtut, ceaiul Lare, cafcaua;

-

Bosuri: preparale din zeamd do oase sau de came! cde preparate cuceaptr pr6iiI (riotaguri), cu usturoi, maioneza, cele preparate cu multar;

-

condimetrte: ccle iu!i, boiaua, piperul! multanr] cu sare, ceapa, ustu-rciul, hreanul.

So va interzice de asemcoca fumalut,Nu Bo vor permite coosumareo de ti.hide tD limpul mesei,Ilsle inlerzis consumul de bduluri prea reri.I\Iesele Du rror Ii Drea voluminoase ?entru a nu tngreuia muoca cordului.

Regimul alimentar in infarctul de miocard

IDfar.Lul do miocard o.up5 unul diDLre primelc lo'uri ln c?ea .ee

privpqlehe.vcnls bolilor cardiace.Numele bolii Provine de la

'uvlDLul lalincsc iDtar-

"i" . " i"runar, rrr*cit se produ.e pri; obstruelia uDui vas al

.inimii lcoro-narc) datorild unui cbeag, sau in urma uBui spasm al pereteld vasculal

.

bin nuncr de vedere-clLnic bolDavul prazinl'd o durcre pulcrDic6 sfifia-toarc in regiunea inimii, care poale dura mai mulle ore, lrsnspiralii'.8'Sdorcai"r"ir"ii

"ir""iJ",.ar poale mcrge llnd la slarca de 'olops uncori cu pier-

dera cunoltinlei.Gravitateo fenomenelor 9i evolulia ulterioard a stdrii bolnavului d_

pind do calibrul qi importanli vasului afectat, tiind mai severe in cazul ob-strufuii unui vaB mai mare.

ln cazul nroducorii unui inlar.t mio.ordi', bolnavul trebuie 3i ptrstrozeohlisatoriu un repaus absolrtt la pst, timp de 4-5 sdpl'trmtni, cel pulin' daclnu Jurvin alLe complics!ii. ln accste condilii $i alimentalia se va da la pol".

ln rtimele 24-48 do ore se va adminis(ra bolnavului un regim iidricslca;itiunai din ceaiuri, apJ, sucuri de lructe' aPd tjarla 9i rdcitf, admini-Btratil cu liEguritra (cca 1000-1 500 ml)

In urm[t-oareie zilo din prima sdpilmln[ so va adninistra un &gimhino.alorio alcetuil, din 800-1000 nalorii/zi formal rlin: 50 g proleinc, 20 glioid. 150 a slucide. slricL hinosodat. Alimenlele vor fi dolc sub formd somi-iriliia fr'.i,tt pentru e (rr;!u lu nraxinrum orysnismul alcclat ds clorlulm&sl,ioaUiei.

Alimenliele din componenla acesl,uia vor [i roprezentaLe de supele-cremo.lo lesume. iaurtul. chis;lul. q;lslinele, butlincilc' ter"iurilo ilc fuinoose, pre-pa"at"cle de fainoase cu laplo-iorez, gril LnicLei, fidea), pireurilo do lcgurnepreparato cu lapte qi ou cca 5 g unt adriuga0 la una dintro meBe

. - -.

Din a doua sdptdmlnd a evolul,ici infarctului miocardic regimrl ve filnormo" Bau ugor hipocaloric, hipolipidic, normoglucidic, hipoprol'idic, Iipo'sodal (cu 300 mg sodiu).

Resimul va ri alcEluil din trrm,',loarelc alitncnle: sufc_cremc dp legume'suoe lirioezi do lecume. iaurL. chisel diD ducrrri de tru.te. gelatine. budin.i,tnr.iuri de fdinoasicu Iaplc, pir+rrri de tpgume prpJraraLc

'u lapla, soleuri delegume cu ulei (tierte iL la grec).

Dupd aoeea se Ya putee adminisha !i carnca tocatd 9i fiarti sau tociturdftiptd, ;alatelo rase merunt de legume: sfede, morcovi, salatd Yerde, asezo'naie cu ulei qi zeamd de lemiie.

Din sep6mtna a trreia so va administrra rcgimul recomandat, io getreral,bolnavilor cu insDfi.icold .ardia.d .ompcnsaLr"

Dupd cca 6 siptdmini se va putea admiEistra 1,5-3 g sodio.

294

Alimentatia bolnavitor cu hiPertensiune arteriali

Tensiunea arteriall esl.e presiutea care rezultx din conhacliainimii dato-rite cercia singele este lmpins prin Bistemul circulaior (Tasele sanguine) i4totrorganismul. Ea rezuitx dh interacliunea a doul forle opuse: rna este rcpre-zentatd de cotrtraclia mutchiului cardiao imiocardul), carc cauie se invingxrczistcnta pclc1.i1or yasculari. ,^.ceasla reprezinle iensiunea aderiale maximn(sisl,olicd). A doua rcprezinie prosiunca exercrtate in mod constant de singeasupra pclcli]or l,asculad. Aeeasta rcprezinti tensiunea artc ali minirn{ (dia-sLoIri). Creqlerea valorii Lensiur'ii arl.rirlP maxime 9i'sau miDime Peste celonormale la un individ poafli nuIrplp d. bipcrlensiLne arleria]a. Acoasla Poalo,i primilivl, cind Ee trumelte booln hiptrcnicn. sau secundari uDei alLe al'o.-tiuni (cardiace, renale, endocrn'e 9.4.).' IJolravii cu hiperl,easiune arLer;ard so plinq de falPitaUii, insomniF, amP-l,-eli, du-reri de cap,tdburiri de rederp. amor(oli ale membrelor infcrioarp Culimpul, hipertensiunea arterial.i (bocli hil,erlonici) poate duce la compircalrrcardiace, reoale, cerebTale t.a.

Crctl,ereq piesiunii afieiiale din vssc se datorotlc lngusl,ir;i lum.nuluivascular. fie Drintr'un spasm al musculolulii acesluia, fic datorite etero_relerozei, adich hgustfuii peretelui arlcrial prin depuneiea IIScilor de al0romci sclerozarea vasclor.' Musculatura vrsclor este bogat ineNoll, sstfel inclt emoliilc, ca ii oricestimul care influcnteaza activitaieo sislcmului nervos, vor inlluenl.a fi tonu-sul vascular, provo;hd hgustarea perel,clui aceBtuia, edicd hipdtensiunca ar-teriald.

tcrosclcrozo eslc eea de a doua cauzd moiortr corc std la o ginoa produ-cerii hiperlcnsiunii arteriale ti are lntre l'r.torii sxi de producere divcrsclc dez-o0hilibre mel,abolico cum ar fi supraalimenlalia.

Tratamentul hipertensiuEii erierlolo dcci va implica ln Primul rind modi-ficsrca regimului alimcnlar, a condi{iilol de viala. evilarca emoliilor. cvita-re& efo ,uiui fizic rBi intcleetuol exrger.rl, p;strsrca orelor dc odiLna ti a tim-pului de muncd, cu o rcpartizrro cii nrui erhjlibrati lntre ele.

Alimontatia va Ii coresDunziloarc crl stcrea de nulrilie a ildividului. Labolnavii cu srirplus pgnderil se va da un rcgjm bilocaloric penlru a reduceg&uiaiea, la cea ideal{.

Dintre aliioeDiele permise menliondm:-

laptrel degresat, brinza de vaci, caqul slab nesfuat, urda dulce;-

.smea fu cantitate limihta numai de 3 ori pe saptamlDS. de vit5, ei'!el, g5ind, pui, sla}6, fiartd ca tasol. fript6, pqte ilab alb de rlu (lia,9aldu,qtiuc5, crap, pdshdv), liert ca rasol, fnpt 6au copt lE Pergament;

-

ouele se vor da ,B catrtitate limiiaH gi Dumai itr preparate (gilbenuEulse va reduce ln cazul exisl,enlei alerosclerozei);

-

grSsimile:6e vor iimila ccle de origiDF arimald, preferindu-se -ceJe

deorigioe iegetalS, adeugatc.ruda la salalc sau lierre ltr mlnctuuri cca 60 g/zi;

* piinea se va da cea albd sau intermediare, preparatd ffuI sare, Yechede o zi 6au preiiG;

295

-

fiinoasele se ror da lo cantitate limitatd (gris, orez, fulgi de ov{2,fidea, fiefie lere sare);

-

legumele pemise vor Ii cele s5lace itr sodiu !i celdoza (morcoyi, do-vlecei, fasole verde tiadre, salatd verde, roEii, adei, vhete) ras6 men

-nt casalate, {iede ca soteud, pircuri, budiDci de leglrme, fie e a la grec;

-

IrBclels yor Ii permise sub orice lorme $ude, coapte ca pireuri de lructe,compotud;

-

dr ciudle preparate f{rd bicarbonat si ftuI sarc, ditr aluat {irt, aluatuscat, aluatr de biscuili, cu brinz{ de vaci, cu {ructe, gelatitre de fructa, delapte, de iau-rt. pei lea;

-

bautuile pcrmise vor [i cele sub lormd de laptp simplu degrasat, lapleamestecai cu caJea do orz sau cu ceai, Iapte bItut, iaut, ceai de mdcegi saude alte plante, sucuri de ftucte Si de legume;

-

condimertele pemise sint aromaiels pdlrunjelul, tarhonul, mirarul,leuqteanul, dafinul, cimbrul, zeama de Gmiie q.a. Sarca !e 1.a da in caniitatelimitad;

-

supele dc lcgrmc, supa de rotii;-

sosu le de legume, sosul de roEii, sosd alb, sosurile preparate dietetic.Alimentele tuterzise sini:-

laptele integral, hitrzetudle stuate gase;-

cartrea grasi, lriscerele, vltratul, pe$tele gras, mezelu le;-

ouelo h canLitate ffescuti (mai ales gilbenugul);-

grdsimile aDimate tn catrtitl-ti excesiy (untul, untura, tigca, smintina,seul), grlsimi]e prej e;

-

piitrea cu sare, piinea neagr{;-

fdinoasele preparate fir sare ti in caniit[li excesive;-

legumele care conlin sodir in cantitate crescul.d (!elina, Bpanacul,sarza acre, mureturile), le$rmele bogate in celuloz[ grosolaoi, cele care pro-duo meteorisme;

-

fructele oleagiroaBe;-

dulciurile preparate cu bicarbonat, cu aluat dospit, cu unt qi cu g5l-benuq de ou ln catrtitate er$cut{;

-

bduturile alcoolice Bub orice lor d, cafeaua, ceaiul tare, apele mine-rale clorurosodice;

-

coDdimentele iu!i: piperd, boiaua, sarea, ceapa, breanul wturoiul;-

supele de carne;-

sosudle preparate cu muqtar, cele preparate nedietetic, cu grlsimoprejiil, sosurile de carne, maioneza g.a.Bolnavul va primi mese de volum rcdus.si tuec\rente (5-6 pe zi).Se yor eyita lichidele h cantitate a.bundentl gi, in gercml, consumul de

lichide in timpul mesei-Se vor evita discu!,iile tn timpul loesei. l\{ese]e se vo} seryi htr-o atmo-

sferd de calm, pdstlltrd uo repaus inainte Fi dupd mase.ll{asa de seale se ya se.ryi cu eel puri[ 2 3 ore inainte de cu]care.Se vo} evita preparatele excesiy condimentaie sau cele care Ilecesitx tra-

tametrte complere peniru pregitim,Din citrd io cind (spre eyemplu la o sdpl,Smin6) boloasul poate prjmi un

regim special cuooscut sub oumele de ,zi dr descaftar?". Aceasla r a li alcelu-

296

il5 diolr-o alimen{alie cu lrucle ti legume'm cxclusi!ilale. In acesle condi(iibolnavul va trpbui sA resl,prLe un rclaus obligaloriu la pJt. Esle oF.psari in-lrodDcerea acestor zil de desctucare, mai ales petrtru bohavii supraponderali.

Prezent[m nD model de astlel de rcgim de desc5rcarc a]cetuit nu ]ai dirIructe Ei legume:

Diminea,ta: 200 g mere (Iase cu Bco4,iioar{);ora 10: 200 g mere;ora '13: 250 g legume (adei, mor.oFi, salati \erde) prFparare ra sajrld

asezonle cu aromale evFntua-l cd o lingurild de ulei !i zeama de lAmilp;200 g lructe (mcre);ora 17:200 g mere rase cu scorlisoarS:ora 20: 250 g legume preparaie ca salati (ca la prirlz.:200 s ftucte mere)-

Alimentalia rationale in bolile renaleRiflcbii todeplinesc tn orgao;sm lunclia de exrrelie a sutrstall(clor toii"e

ti a dpgeurilor rezulLal,e di.o diversele metabolisme.Ei slnt lormali dintpo multituiltue de uniti,ti structurale (anatomo,Iun-

.liooale) Eunite rufrcni. Acelna la rind'i lor sinl al.aluiir dto gtonauti,inroDsdl,ulia cHrora se gSsette un gbem de capilare sanguDe carF realizeszJ osupralalS Ioarl,e ma-re, de cca 2 [o2, tavorabild peDlru tiJlrare plasmei ffi lor-marea urioii (in 24 de ore singcle rre.e dF 300 ori lrtu rilxil"bi) $i diD tubi, cr,"reprezinli .oolrDuarea glomerulilor si corF, lxdndu-se lo .ondur{e din rF irce mai mari, yor forDra ceije uriDare (urcLere, vezicdi ureLri) lrin ca!e se vaelirDina ulina formalir.

Iatlama!,ia glomeruJiJor ca rczullL aJ unor inlcc,Ln .u germcai plp,ari dala diveme focare (deotar, amigdaliao, sinrzal, faringian. olic) du.e la boala .u-uosculd sui N$ele de ghmerulnnefnjd. Aeeasl,a poate fi aeute sau cronici.

Glomerula efrita aculd poate Ii difuzn (cind aJecieazd toli glomeulii)6au rn loear (ctnd afecteazi un trumir rcshins de glomruli). Boala apare deobicei dupe o iofeclie cu streptococ (exemplu: scarlatina) Si se caracterizeazdprin aparilia de edeme (infilira_iia

_tesutudor cu api) ta pleoape gi membreieinferioare (glezne), eviden_liaie pritr cregtrea tD greutate a bolna.v.ului gi urmaUsata Ia prftiuoea digiLaj6 a {csulului rcspectiv. Pe lioga a.eastd, bolnatulprezinl6 fi o creglero a teDsiunii altcriale (UperlcDsiutre). In uriDa se gispscalbumirurio, hemal,urie (prezeDla de bemaL ) 9i cijindrurie (prezFDla de ci-lindri gratrulogi). Ia lormele se\ere are loc o.rFtlere a urpci saspine.

Boala necsitd un tratament foafie corcctr condus, htrucit poate eyolrradlre forma cronjcd cu imposi-bili I a Lea de yindc.are. Boloavul va li obli-gatoriu intemat ln 6pital.

ID caalrul tratamenl,ului, dietetica ocupd un toc important in aceste boli-Bolnal.ul, 6Jlat tn repaus alsolut, la pat, 1r'a primi ia primele 24 48 de

ore un regim eomplet ffud sarc. Unii reeomatrdi in aceaste primd perioaddchiar un ,,regim de foame Si de sete" ln eare bolnar_ul nu iogere nimic. De obi-cei regimul ia aceasid perioaald este utr rcgim hidric in care bolnayul va con-

suma: ceaiud aliureLic, siropuri, ape hdulciti cu zahdr' Cantitatea de lichidehebure si fie egale cu dirreza.

D,,oti 48 -72 de orF. dc"d evoru!ra Dolii eslc tavorobild, bo]naYYt vi '9:"rma

oiim"nre boqal in glu.i'lo ra: paslo leinoase, orez' zaDer 9r nulrc \rrr.,).',1

"i.a air*ro'..r. b;ni, pesle I U00 Drl/zi)''"""h"Ji,.,Ji ",iir,: ain o.",,'t.o"r" ri zab6; a rost preconizal' de Kcmpnprr""a iii''='ib?.;;'.;i";ii;;;; p;i ii rcparrizato aslicr in cursur zirei:

-'" di;r;;;i;i -;n

'io g o*i t;".1 jndulcir' cu zahir sau miereun nrdr coPL23 Dabor suc de fruclo

or: I0: - 1,2 h,l'ar do suc do nortocalo6;; ii, - 6o-'co q or.z ti.rl, cu zabdr-

i.r "rh.* do suo de Porlocale

(mer')-

6 lcliido mir, o telie'Jeananas' obanani sauun'orlol cop[Ora 16:

-

un m[r, uo cartol sou o pjersicx sau pruno uscsLe-

l/2 oahar d suc do fructesnn.a:

-

60-'3u s orez cu lructe (carse' grefuri' prune' smocnme'-

1 2 DalAr de suc do frucleLu culcore:

-

172 j'ahar de suc ds frurLoi;ir*'i-i't"l n""".ta fo"*a, rcgimul educe cca 2 000 calorii' 20 g pro-r"r*, i e i'p,d", ;20-!io i gr"ciae.-rrO ms sodiu 9i 200 mg clor'." "-jrie?r,jr

cole toerte m-orioton 9i insipid; de aceia au poaie fi supot'lalDeste o 6aptiIIlnS.' .q-,

-Ji ,ccomendJl ln occasttr pcnoadtr ii regioul bazat numai lo fuucl'o'

""."

# il:,i;j;i iiil;i'"-p",1",^" 'ei 'r"o"t'i "i

i; sodiu' Accsla tnsi Du pool'eiiinrlicat tn caiul bolnavilrir tare urineaza pulin,.iotmclt esLc bogat tn Po-iasiu, carc, neputinr.lu'se elimina prin urin6,_duc la intoxiouca orgarusmulur'uncori cu conscc;nte grav perrlru bolnav'-"--i"i"l

," lir*ri bolnavului devins satistdcdioere'-pcsto" 19q9 ,*ll1'regimuf"a ti'imlosltit clr supo de zarzavAt ldin Iccumo silrece ln soo r)' car_toii. Dlin lfu6 saro, g,\lD.rnul oe ou' malmeladt, so-s alb' sus.caremel . TrepLot';;1J;'i;tr",l *;;i' ;limenteis cu conlrnutul proteic: mai crescul laptoroil.i,i"i,'i'.iii;'al, n-aci.,"gur, uraatrn'timita proteinclor 9i sodiului pe'mis)

Apoi so vor introduco:-'

pegtelo de rlu ftprt scu hipt 6au oopt ln pergament, carnea fiaeld' friPld(ln limiLa proiinelor Permrse);'"

'--iriri"r*f".rl firma de'budinci cu laptele permis sau cu nxci qi zaldri-

Iegumele sub formd dc salato dc ctudiLdli pregetiLo ou uler' ca p'reurr'soteuri cu uni, budiDci;

-

fructel. crude,'a srlato de hucte, coapl'e sau fierto in compolurii

-

dul.iurite: LcrlE de lructe, ecler, cldtit co dulcea{,f,' alualurr lara sare8au bicarbonat;

-

grasimi: unt daBeral, ulci, sminttDS, fritcti-

f,,iururi: sucuri de lrucle, ceaiuri de plsnl'e (mfli ales cu etent diuretic);- "otr;."nt'"t" permiso

sint oele aromate, Ya-Lilia' coaja do llrDlie;-

supelo permiee sini cele de legume, ile fdrnoase, de fruct'ei

298

-

sosurli permise numai cels pleparale dietetrie, Idre care, asezonate cu.ondimentele Drmise-

Sodiul se va da aslfel: in pnimele 24-48 de ore rpgimul va fi complFLdesodsl, spoi se vor pemile 300 mg 6odiu, crcsciDdu_sc l,reptat .anliLalea dasodiu tn f;nclie de siarea clinici a bolnavului, dar numai la indicalia medi-cului.

Mesele vor Ii repa-rtizate ln prlnzuri frecveEl,e, de 5-G ori/zi.Sitrt interzise:-

cdrnurile grasc, supele de came 9i de oasc, mez.lurile, afumElrttilc,nonservele de rarne qi de peqLe, brlnzel,urile strrate, laplcle inlFgral, albufulde ou. untul sarat, unLura;sldn;na, ptinca sera[5, spanacu], lclina, aluarurncsarals sau cele prepalrLc cu bicarbonat sau cu mult ou (albut), brutunlF al_noolice, apele alraliiro ti in general Jichidele io cantite!i excesivc, .ondjmenlele:oioer. hrea;r. usturoi, sosuiile de carnc, sosurile preparale ncdielFti''._ ' 1n unelo cazuri clnd glomerulonelrila aculi a Iost iDcorFcL sau in"ufj.icntlralald sau clnd a evoluit Eai sevcr, se poato croniciza, produclndu_se nrorJi-fic{ri ireversibile. Se traBsformd a.llel ln Elomerulonfcrild cronicd.

Aceasta evolueaz{ de obicei cu modificdri urinsre (albuminurie, hema-lurie, cilindrurie), uneori cu hiperteDsiune arteriale, alteori cu edeme mari 9icliminare urinsra de 6ubslanre albuminoide h proporlie crescute, in care csz.oartd trumele de sindrcm nefrctic.' Glomerulonetrita cronic[ dvolueazd ireptat cetre insulicienlu rena]d cro'nictr. core reDrezinttl un stadiu ln care vindecarea nu mar cste po3ibiu' rl-nichii nu mai slnt capabili s[ lDdeplineascl fuacfia lor de eliminare a deqcu-rilor din orcanism. It acest fel. o 6erie de subsl,ante toxice 6e vor acumule lnglnse. DinLie aceslea. cele rezultate dio metabolismul proteinelor 8u o deosc-biti importante. Astiel este ureea, a cdrei acumulsre ln organism poarttr nu-mele dA azotAmie sa], urcmie (ouron

-

urini, hsima: slnge).Bolnavul aro o stare qenerai5 alterst6, prezintd dureri de caP (ccfalee)'

somnolentl Drosresivd. liDad de Dolt5 de mlocare, apslie, holena are un pu-teraie miios'de"amoniac, cantitduee de uriod este d_in co lD ce mei redus6,ln final apare corn" u.einicE, adic{ pierderea Yielii de rclalie a bolnsvului,car duce la moarl,ea scesluia.

Peotru a prelnllmpina evolulia bolii cetr insulicieDtd renal, cr-onice-bolnavul trebuie s, ia o serie de mdsuri cs: pdstlalea unur repaus sulrcrenLziltric, evitarea frigutui, a oricerei inleclii 9i cbiar a aglomeraliilor, unde.esleposibili contaminarea sa cu diverse boli itrteclioase, suprav.ghere Dedrcaliperiodic{ q.a.' La boinavii cu glomerulotrefrit5 croBrcd csre evolueazd cu hiperlen6iunearl,priald. reeimul afmentar va fi asemendbr celui din boala hiperten6iv5'lo cazul j nsLilarii irsuficienlei retralo croaice, alimentalia va Ii modificata dupdcum se indic[ la capitolul resPectriY.

La bolnavii cu'glomerd6nefritd care eYolueaze cu titralrom Defrotic seva adminislra un reim a-timentar aormocaloric, bogsl io proleine (hiperpro'lidic), trormo- sau hlperglucidic, hipolipidic pi tLiposodat.

Dintre alimetrtele pemise menliondm:-

camea slabd de -vac5, pui, pegtele de du (!aleu, Etiuce, lin) preparateliertc, ca rasol, tripte, Ia cuptor;

299.

,

-

hloza de vaci sao urda desodale, taptele desodat;--

ouSle ln cantitate limitald $i Drroai ln P&parate;-

nlinea alba lare sale:-

i#ll"ir""""rii i..i""L toate preparaLe ca budirei, cu zahdr 9i ouci'cu unl, .u lapte (in liirila sodiului p'rmis);'' -- r*,-it"

"l'rr, ocrmise toale cu exceplja legumiooasclorxs'al'' sPaoa-

errlui, reliopi, 9lc!jei;6e ror prepara ra salatc, pireu-ri' soLcurr' DrrDcarurr 'usos djetetic;_ _

-

r.,,"i"t" sint Dcrmr_se crude, ca sajale de fructe, "oaplc, ca gclaliDe ilern,.le- sub lormd de compoluli, jeleuri'" "''- iii.li."i" r";-,""

"Lu ".rl 'p*p""}" di-o aluat rare sare sau bicarbo-

-", ",,

-.,;a;" ni,rinn- cu tructe. iu b;nz; de vaci;""'':"'";";ii;'';i

,t" i, ".otiL"u"

rcdus; (5 g unl', '-5

s,. ulci); . ,

-

E,rrrrrrile Dermise vor fi: sucurile d' fructc, cearuflle druretrcc' raprFre.lcso.lat- comootril. rilrooadcle, tixoooadele;

-

nondinieotele oermjse siDt ccle aromaLe;-

irpele p"rro;".j shl cele de legume, de ljinoasc' dc l'ruclP' bor9 0e1e!ume.-- i;

""' da 5-6 mese pc zi. de rolum redus.

i.ai"i * * ri..ii" tL prriporiie d" 1 -J s pe zi, jD tunrlie de prezeola"rlernelor

si sub dirocta iodicalje a rocdi'ului'*''i;1;,;;;";;a" o a,Li p" sepLirnind o zi dc hucLc (de ctuditd!i) in

** iltffi;;;ffi;;.,-.,;'i"i'u" ql resume Dar dc'asLa ou be vd permir'edecit, tn cotrdi.tii de rcPam striotr la pat.

Dinl,re alimeDtele inteuise menlionlm::;;;;;.ril 6;;*,

"""*""a" de carne sau de peqte' mezelurile'

a{umfturile:-

brinzeturile sxrate, bdnzeturile gase;-

ou[rle in cantitati crescute;-

-a.i'.;f" Earotp. deLdna, unlul s5rat, unlura sPuli-

iesumele bogale rD sodru: spandc, gLevie, lclisa', lPgum]noasele uscaro'usliDroiul. coDsrrele de legume;""'" -'ii,r,i*it"

-*arare'cu dicarbonat, aluaturile prcparate tu sare, r'ele

prppaJale .u multj ou sau cu grasime ln caDliLale rDarP;. supele ditr caroe gras6 sau de oa3e;-

soiurile preparate-din zeamd de cartre sau de oase, maioneza' sosul demugt-ar, sosur d p;.paraLe D.dietplic cu mulrli grasime;

'

-'coodimeoiele'iori: piler, boia, &uttar cu sare, mesttre, usturoi' capd'

hrean.Reqimul ln itrsolicieols letr415 cronir5' Io cazul 'rn r'are bobaYul a aiunr

r" .tiii,-r ai i"-*ii"i*ii i"Ja """"i"a

asistsr la pa-rilia unor Lulburtui almetebolismului hi&oelecLrolil,ic, la altera_rea slturl gctrerale' acumurarca rr6inse a Drodueilor l,ori.i ce rezultd diD melabolismul proLrdrc' care ou mar porji*-li*ii,"Ui d'e rbicbid bolnav (.re*ema uleei sa'iguioe)'-

n""i-tf bohavuld Ya fi deci adsplat in functie do sl'area acestuia 9ienume'ya fi hipercaloric (pentfu e lmpiedica lolosirea- t'esut'ufllor lroPnr.tBscogul oblLnerii'caloriilor nicesare, care ar duce la cxetl'erea deleuruor mela_

300

bolice d..i !i a aTolemie;), hipoproCdic (intruciI pnol'rioclc 'ePr'zttrld srbslra-{ul tormerii unor compu$ de Lipul ureei care tru 3e poL ellmroa pnfl rrorclrrul

bolDav Bi sc acumuleazd tn siDge), hiperglucidjc lr Dormo_ sau llrperlrproromoderai peoLru a asigura aportul de calorii crescut De'esar'

Dintre a-timeatel; perDiss aceslor bohaYi menliondm: ..-

cartrea si oestele inunai lD limita protefuelor permise) indicale dc riLrernedic. Se vor iripira fiede, fripl,e, uneori chiar prejile (lnitel) suL formd dsortrceruri cu csrne gi leguoe;--

--lopL"t" li deri'vate"h (arimai ln limitq proteinelor pcrmise); brtnza dovaci. casul. urda. iaurtul:"-'-

o'uaiu .toi'pe..ise ;1ai ales su5 forma g[benutului (albutul numai lnlimita Droteinelor permise);

-

irisimi: un[. smlnaind, fritctr, ulei, margarintr;-

;iine albl fara sare sau intermediartr fdrc sare;-

iainoase permise: orezul, gritul, fideaue, l,oal,e prepar&le cu unt' za_hdr, nuci.

-

leguroe: permise ca salate de cruditdli sau ca pireuri, soleuri, mlDcd_run cu sosr lrudracl;

-

fructele permise, cele crude sau preparale cu zahdr, frilcH' coaPts' lncompotud;

_-

alulciuri prmise cu miere, Irigcd, malmelade, fructe, truci, Idinoase, cuzahdr Si Duci:

-

Soaliol nlr se ya ala ln catriitate Peste 2-3 g/zi' iar in cazul prezenleieilemelor se va rcstringe aportul sdu la 500 mg/zi;

-

bduiurile se ror da itr raport cu ahureza' evitlnalu_se toate biutur ealcoolice;

-

conilimeltele pemisc vor Ii cele aromatre' tiind iDterzise cele Picante;-

supele vor fi dato in timita lichideld Permise (supe de legume, supsde liinoase);

-

sosurile permise vor Ii numar cele preparaie dietetic, aromatizate cucondimetrtele permise.

Ss vor da mese frecYenie, de volum rerlus, prezetrtate ctt mai variat qimei apctisant,, avttrd ln vedere apeiitul 6ctrzut al bolnsrdui.

In cees ce DrivesLe aDortul de Froteine, accsta poate fi de 60-80 g/ziIn cazul olnd ureia saiquin{ ss afld s-ub voloarca de 80 mg%. Clnd aceostatinde s{ creascd, caatiiaka d proteiDe din ralie 3e va rcduce la.6U-4! g;zl'acoperindu-se maj ales din laclate, caro au avanteiu.I uncr mar Dune dlgesu_bilimli qi mehioliz&i.

In eazul ctnd uleea 6anguilttr crette mult Peste valorile lormale-, Protei_nel6 din alimentatio se Yor reshinqo chiar la 20-25 g/zi. ltr cezul acestu'lresim hiooorol,eic ioarte sever se voi elioina din a.liEentslie camPe, ouale, seva"lolosio'oline earac6 lD prolein (exemplu cea do socere car aduce 6 g%)Iatado cea inlermedia i careaduco 10 87o) os ti toat alimeDtelo care coDlrEDrbteh ln DroDortie cresout5- Acest reqim trtr 3e Ya putea Prelung prea mulDiimo tut"ucit fivoiizeaz:i accentuarca &tabotismulur proteic endogetr (coDsu'mufproteiaelor proprii orga.Bismului cu creEterea deteuril or metalolice-ueea).

30(

Prezenfim tn continuare clasiiicarea alimcntelor l[ funclie de conlinutullor ln Droteioel.

Caiesoria A: Alinote tu @ntinut protcir sub 3o/oLegime: arng],.:I.,arc, sparanghel, vinet, morcovi, .telin5, miniterci, do_

vlcrei, casLraveLi, ciupcrci proaspete, varzS' cono0id5, varzd dc Bruxcllcs,varzd ro!ie, spanac, merar, fasole verde. nopi, m;crig, mdsline, gulii.p6sthnac, prez, mazdre vcrde. .arloti. ardei, ridichi, hrean, saial6, .reson,cicoar, andive, l6piuci, papadic, rotii.

-F.&crri caise proaspeLe gi uscate, ananas, migdale veMi, banane, piefsici,eirege, lamii, gutui, curmale, smochine verzi 9i uscate, frugi, zmeure, coaclze,maridarine, cistane, pepene, mure, portocale, pere, mere, prrme, struguri,Btatide.

Dultiuti: zahd.\ miere, dulceluri, tapioca.Grdsirr?i.' unt, ulei, unLure, margarine, frigcd.Citt.goria B: Alinenle .u Nntinut uotcic inlrc 3-10o/nPlin;a do sccare qi de grtu, iurta dulce, briotii, biscur[ii' prijiturile cu

friscd.' Criqul, feina de castan, orczul, porumbul,6ecara, orzul) grlul 9i 1o0te

cereqlele.Pastele f{inoase, fasolea albg, mazirea, ciocolatra, laptele, iaurtul.Catosorio C: Alinente ?u canlinut proteic de 10-15oloCreiel, rinichi, collet do porc, jambon (guncx), picpL de poro sbrat' corne

d atscd."Tinnri snoiei- midii- ltridii.iapto ' condeniat, ou {atOug

-

12,60/0 9i gdlbenut 15.8"/").Brlnzeturi: brlnza topi|d cremd penl,ru copij, brlnzd grastr de vaci, brlnza

l,oniid cremd ..Buceqi".' Nuci verzi, nuci l-rscate, elune, migdale.

Catogorle D: Alimente cu conlituut ptotcic peste 15010Logriminoaso uscate: Iasolo, bob, linte, mazdre.Fdin{ de loguminoase usoqte.Ciupcrci uscato.CarDe de vitd, berbeo, vilel, miol, oat, porc, mezeluri, Iicat, timus de vil,el,

pasdre, vlnai, pelte, melci, crustaciLaotaLc: brlnza de vaci slabd, brinza Camembert, Roque for L, laptel e praf,

parmozanul.Alinente cara pot fi consamate la disctelie itu tqimwile hipoptoteice,liind sdraco in pmteine:sfe.la. varza. morcovii, l.eliDa, .astraveLii, ldpLueile, dovleceii, ceapa,

sparacul. roqiile, vioelplp, ridicbile, ardivele, prazul, lasolea verde, anghinara,ciupercile pioaspete, sparatrghelul, merele, perele, baoalele, curmalele, str!_qulii, l.imide, portocalele, grepurile, mandarjnele, piersicile, prunclc'

'ar3ele'ananasuJ, pcpencle, surul de fructe, dulceala, gcrbel,ul, uatul, zahirul, amr'

l DunI D6rotEd. uass6n, Paris,

M. -

Prcbldmes actuels relatits I la nutrition e[ a la didtdtiquo,t964.

donul, mierea, untura, uleiul de misline, tapioca: ceaiul, cafeaua, ardeiul iuie,Iomnoarele.

ALim?nte .are conlin 5 g ptotPine-

piine ftud sare 60 s (san 5 biscuili)-

paste f5hoase 40 g-

ftinI 40-50 g* ore? 75 g-

lapie 150 g-

iaurt 200 g-

smitrtid 200 g-ou 50 g-

carne 25 g-

pe8ta 25 g-

ciocolat[ sau cacao 75 g-

migdale 25 g-

alune 35 g, smochine uscate 130 g-

cartofi 200 g-

castano 150 g-

fasole uscattr 25 g-

linte 20 g-

mazfue uscati 20 g-

mazfue verde 75 gIn continuare prezetrtrim citeya exemple de regimud hipoproteice:Regimcaigprote;rd-

zahir 150 g-

piino hipopmteic{ 50 g-

dulcea_t[ 100 g-unt 60 g-

miere 100 g-

compot de mere 200 gneg;n cu 25 g prcteineDimileala : lapte 100 ml

cafea 200 mlzahir 15 gpiine 50 gunt 20 gmiele (dulcealn) 100 g

Prioz: lalati 50 gulei 15 gcartofi 300 glegume verzi 200 gusl, (maryarioa) 20 g

1966. I Dupa Bour H., D6rol U.

-

Guide p.atique de di6n6uque, Ed. Bailliale et fils, paris,

303

fructe 100 gdulceald 75 gpiine 25 g

Scara: salaL6 50 oulei t5 gpasLe f6inoase (orez crud) ?5 gunt (margaritrd) 20 gptine 25 gdulceald 6au siiop de Iructe 75 g (sau suc de lructe 200 g cu 159zahJr)

Rryih cu 30 g prokincrDimineita: lructo ,00 g

calea cu lapts 100 gzaher l0 gprejiturd (foietaj) din fdiod 50 g,

Ora 10: suc de tuucte 200 mldextrozd 90 g

PrlDz: cartofi 250 gunt 30 glapte 100 elegume yerzi 150 gulei 50 ggdlbetruq 15 gIructe 200 g

Seara: buliotr I&e saretapioca 20 gIapte 100 mlunt 20 glegume verzi 150 gulei 15 gEalattr Yerde 50 gulei 10 g,ructs 200 g

unt 50 g ti gdlbenuq t5 g

Alimentatia rationald in hiperuricemii (gutb)9i litiaza uric5

outo (podagra) esle o alectiuDe mel.abolce caractcrizotd din punct dsvedere clinic prin inllamatia adiculatiilor Detacarpo'falangiene (msi oloscea ds la degetul Eare) oarc deyin foarte dureroase, se lnro|e6c, se tumeliazadatorild depuDeri.i crjEtalelor d6 urali lD cartilajo, teadoane (lesutul conjuncLivaviDd o afi.nital,6 particular[ peDtru acidul udc).

Boala se oaracterizeaztr p ntFo tulburars ln Eetabolismul 6ulsLanlelorpudnice care are drept con*cin!{ acumularea ln slnge a acidului udc.'

304

r tdmolja.es J. -

Dietdfique th6rap6utiqu6, Ed. Dojn et Cie, Pads, t958,

Purinele siot subaranlc care provtn fie dia alimeotetc care te eontin in:l:I-r-11: :T:l,l'ii (viscere, lcsuturite rinere) rie prin a.grcaar.a subsranletornucJeoproLerce drtr organrsm-, ,Crestprea coo..trtrattei acidutui urio tn singe e6Le .unoscuta sub numeleoo ntpef ncemte..

L.a aparjlia gul.ei coDcrird Lrei faclod lnpoflant;: eftditatpo tExta tntitnin-du-se la copiii eurosjtorl, atcootisnul lnafi bi,t*i i" "."1u; iiiiiiiiii,ii).

. .

Boala are o evolu[ie