Ellis - Ghid Pentru o Viata Rationala

8/18/2019 Ellis - Ghid Pentru o Viata Rationala

1/204

GHIDUL UNEI VIEŢI RAŢIONALE

Ediţia a III – a, complet revizuit !i cu i"#ormaţii la zi

pe"tru $ecolul %IAl&ert Elli$, '()D)

!iRo&ert A) Harper, '()D)


2/204

Dedicat lui *a"et L) +ol#e !i imi Harper, i"credi&ilelor "oa$tre parte"ere, care "e-au a.utat timp de mulţi a"i)

/


3/204

ulţumiri

Le mulţumim lui0 Ra1mo"d *) 2or$i"i, Dr) 3ra"ce$ Harper 2or&ett, R(oda+i"ter Ru$$ell, !i 4roo5i"6 7atum, care au citit proiectul ori6i"al al crţii, aduc8"dcome"tarii critice !i $u6e$tii de mare valoare)

9i mulţumim, de a$eme"ea, lui Ro&ert H) oore, pe"tru co"tri&uţiile adu$eediţiei revizuite a crţii: tale"tatului pu&lici$t elvi" 'o;er$, care a #cut di" ecutiv !i lui Domi"ic Diattia, Director E>ecutiv Ad.u"ctal I"$titutului de 7erapie Raţio"al Emotiv !i 2omportame"tal Al&ert Elli$ di" Ne;?or5, ei #ii"d cei care au promovat, realme"te, cartea celor di" dome"iul $"taţii

me"tale !i pu&licului lar6)ulţumim tuturor ace$tora !i multor alţi parte"eri cu care am lucrat pe parcur$ul a"ilor) Rm8"e totu!i, @" m8"a autorilor re$po"$a&ilitatea depli" acordatco"ţi"utului ace$tei carţi)


4/204

2upri"$

ulţumiri BI"troducere C

B 28t de departe puteţi mer6e cu terapia auto-admi"i$trat / A!a cum 68"diţi a!a v !i $imţiţi B V $imţiţi &i"e 68"di"d corect BFC 2um v creaţi emoţiile // 2um $ 68"diţi pe"tru a $cpa de pro&lemele emoţio"ale B Recu"o!terea !i reducerea comportame"tului "evrotic F 2ucerirea i"#lue"ţelor di" trecut CFF E$te raţiu"ea @"totdeau"a rezo"a&il

Re#uzul de-a v $imţi cupri"!i de di$perare BJ Atacarea "evoii de apro&are BB Reducerea #ricilor e>a6erate de e!ec JB/ 2um $ pu"eţi pu"ct @"vi"ovţirii !i $ @"cepeţi $ triţi B Kimţiţi-v #ru$traţi, dar "u deprimaţi $au @"#uriaţi BJCBC 2o"trolul propriului de$ti" emoţio"al BBB 2ucerirea a">ietţii !i a pa"icii B/B Do&8"direa auto – di$cipli"ei BB Re$crierea i$toriei per$o"ale BCBF Acceptarea !i @"#ru"tarea realitţii "emiloa$e BJB A v dep!i i"erţia !i a v implica @" mod activ BF

/J A&ordri raţio"ale adiţio"ale pe"tru o viaţ &u" B//B A&ordri emoţio"ale !i comportame"tale adiţio"ale pe"tru o viaţ &u" B// Dovezi care $pri.i" pri"cipiile !i practica 7erapiei

Raţio"al Emotive !i 2omportame"tale BF/ Do&8"direa pro#u"d a #ilo$o#iilor raţio"ale pe"tru a deve"i

mai puţi" tul&uraţi !i mai puţi" vul"era&ili la tul&urri BF Re#eri"ţe $electate

I"de>

C


5/204

Introducere

2o"$iderm !i @" preze"t c perie"ţ !i reputaţie, create $pecial pe"tru a-i @"vţa

pe oame"i cum $ #ac #aţ @" mod e#icie"t pro&lemelor cu care ace!tia $e co"#ru"tau)A$ta cu mult timp @"ai"te ca alte crţi dedicate pu&licului lar6, precum Your

Erroneous Zones !i The Road Less Traveled $ #i aprut)2u puţi" timp @"ai"te, a"ticipa$em de.a te"di"ţa de a $e populariza crţile de

$el#-(elp autoa.utorareM, @"c de c8"d u"ul di"tre "oi A)E)M a $co$, @" B, cartea How To Live With a „Neurotic” !i @" BJ The Art and Science of Love, realiz8"d@mpreu" @" BB A Guide to Successful arria!e, c(iar @"ai"te de-a $crie


6/204

cur$uri i"te"$ive, prele6eri, $emi"arii, demo"$traţii pu&lice de terapie, @"re6i$trrivideo, #ilme, pove!ti, crţi, pam#lete, !i alte preze"tri ma$$ media pe"tru a le artaoame"ilor 6re!elile, #recve"te, pe care le #ac atu"ci c8"d, @" mod i"util, $e pertur&, !i

pe"tru a-i @"vţa ceea ce pot $ #ac, @" $c(im&, pe"tru a deve"i mai puter"ici di" pu"ct de vedere emoţio"al)

2u toate c e>i$t $ute de terapeuţi @" lume, care #olo$e$c acum metodeleRE47, !i cu toate c ace!ti terapeuţi au a.utat, pe parcur$ul a patru dece"ii, zeci de miide oame"i, $e pare c, de multe ori, ace$t "umr !i-a redu$ di" $imptomele "evroticeciti"d Ghidul !i alte pam#lete !i crţi de$pre RE47) Di" "ou0 #oarte &i"e Ar #imi"u"at, dac "oi !i alţi autori am putea me"ţi"e ace$t a.utor !i dac am reu!i $ @i@"drumm pe terapeuţi $pre rezultate mai &u"e !i mai rapide cu clie"ţii lor) '8"atu"ci, ceea ce putem #ace e$te $ co"ti"um $ @"cercm

Iar acum $ "e re8"toarcem la acea$t "ou ediţie a Ghidului) Am adu6at u""ou a$pect revoluţio"ar) 9"c de la @"ceput RE47-ul a #o$t o #orm de a6era, de $ute de cercetri, ma.oritatea i"dic8"d catu"ci c8"d oame"ii @!i $c(im& credi"ţele $au #ilo$o#iile de$pre ceva a"ume, emoţiile!i comportame"tele lor $e $c(im& !i ele, @" mod $em"i#icativ) RE47 e$te i"iţiatorul

primei 7erapii 2o6"itiv 2omportame"tale moder"e 2o6"itive 4e(avior 7(erap1 – 247M: RE47 !i 247 $u"t, pro&a&il, @" preze"t, #ormele de terapie cu cel mai mare$ucce$ @" lume)

i"u"at Dar practic8"d RE47-ul timp de dou dece"ii, !i i"cluz8"d @" elc8teva di" @"vţmi"tele lui Al#red orz1&$5i !i a $ema"tici!tilor 6e"erali, am a.u"$acum $ @i putem a.uta, @"tr-o m$ur !i mai mare pe clie"ţii "o!trii – !i pe cititoriiace$tei crţi – $ devi" co"!tie"ţi de u" a$pect du"tor particular al auto-ver&alizrii

– !i a"ume $upra6e"eralizarea)V vom preze"ta, @" co"ti"uare, c8teva modalitţi o&i!"uite pri" care @i a.utm

pe clie"ţi cum $ "u mai #ac $upra6e"eralizri)28"d ace!tia a#irm


7/204

a!a, nu m #ace $ #iu o per$oa" 6roaz"ic)= Pi0


8/204

/a%itolul 0

28t de departe puteţi mer6ecu terapia autoadmi"i$trat

Oame"ii $pu" ade$ea

ai ru dec8t at8t, mulţi di"tre cititori, $pu" vor&e 6oale atu"ci c8"d $e re#er

la &e"e#iciile pe care le-au adu$ crţile citite) Ne $pu" !i "e $criu mereu #raze de6e"ul0


9/204

&i"e a$cu"$e, !i datorit ace$tora, $e lea6 de mi"e, @"cerc8"d $ $e $imt puter"ic @"ace$t #el) Dar de data acea$ta re#uz $ o iau @" $erio$ !i $ m tul&ur di" cauza$l&iciu"ii ei)Q Pi am reu!it) Nu am l$at-o $ m "ec.ea$c)=

act cum mi-aţi $pu$ dum"eavoa$tr)=


10/204

i$t o a$t#el de

%ersoan& ,e*iv& – ci doar ci"eva care &ea #recve"t $au care $e comport ca o per$oa"@" $tare de e&rietate) Pi, @" acela!i mod, "ime"i "u e "e&u" – "oi oame"ii "eco"%ort&" doar, @" a"umite $ituaţii, "e&u"e!te) Atu"ci c8"d utilizm terme"i precum

%ersoane ,e*ive $au ne,une, #acem, @" mod "e6li.e"t, $upra6e"eralizri) I"$i"um cu" i"divid care &ea prea mult va #i 'ntotdeauna a!a !i va #ace nu"ai ace$t lucru, !i co per$oa" care $e comport "e&u"e!te $e va comporta @" mod inevita,il @" ace$t #el)Ace$t lucru e$te #al$


11/204

@"ţelea6 mult mai &i"e cu $oţia $a !i $ di$cute de$pre lucruri, pe care, di" cauza#ricii, $-a a&ţi"ut, a"i de-a r8"dul, $ le me"ţio"eze)

4o& "u !i-a de&locat "umai propriul $til de 68"dire !i de comportame"t, dar a@"ceput, $ vor&ea$c !i cu alte per$oa"e, $ trimit #lutura!i, $ $crie $cri$ori, !i $realizeze alte lucruri care au creat o reacţie @" la"ţ de i"tere$e pe"tru a !ti cum $ duc

o viaţ raţio"al) Ne-am @"t8l"it timp de trei lu"i de zile, dup care a co"ti"uat $citea$c materiale RE47, co"$ider8"d, la u" mome"t dat, c dac oame"i importa"ţiai ţrii ar accepta #aptul c ei $u"t cei care, @" mare m$ur, @!i creaz pro&leme !i "uoame"ii $au eve"ime"tele care $e petrec @" .urul lor, ar rezulta $c(im&ri uria!e $prerezolvarea pcii mo"diale) 3ie c are $au "u dreptate @" privi"ţa ace$tui lucru, 4o& areu!it de u"ul $i"6ur $ 68"dea$c, cu adevrat, mai raţio"al, !i $ duc o viaţ mai

productiv !i mai li"i!tit)A!a vi $e poate @"t8mpla !i du"neavoastr&) 'uteţi citi $au auzi o "ou idee, v

(otr8ţi $ o aplicaţi propriilor 68"duri !i comportame"te !i $ o&$ervaţi, la u"mome"t dat, c v-aţi croit drumul $pre $c(im&ri $urpri"ztoare @" viaţadum"eavoa$tr) 4i"e8"ţele$, c "u toat lumea poate $au va putea #ace ace$t lucru)

ulţi pot: iar c8ţiva o vor #ace) Veţi putea !i dum"eavoa$trI$toria "e o#er c8teva e>emple remarca&ile a u"or oame"i care au reu!it $ $e

$c(im&e !i i-au a.utat !i pe alţii $ @!i $c(im&e 68"direa i"#le>i&il0 de e>emplu, e"odi" 2itium, #oarte apreciat @" $ecolul trei @"ai"te de 2ri$to$, a @"temeiat !coala 6reacde #ilo$o#ie $toic: #ilo$o#ul 6rec Epicur: #ri6ia"ul Epictet: @mpratul roma" arcu$Aureliu$: !i evreul ola"dez 4aruc( Kpi"oza) Dup ce au citit @"vţmi"tele68"ditorilor di"ai"tea lor pri"tre care Heraclit !i DemocritM, !i dup ce au a.u"$ !i eila o 68"dire pro#u"d, ace!ti 68"ditori raţio"ali!ti !i mulţi alţii la #el de remarca&ili, au@m&rţi!at, cu e"tuzia$m, #ilo$o#ii radical di#erite de cele pe care le aveau la @"ceput)'e"tru a $u&li"ia !i mai tare ideea pe care @"cercm $ o preze"tm, tre&uie $me"ţio"m #aptul c, ei au @"ceput $ tr&iasc& pri" pri$ma ace$tor #ilo$o#ii !i $ $e"anifeste @" co"corda"ţ cu ele)

7oate ace$tea #r &e"e#iciul a ceea ce a$tzi am "umi p$i(oterapie) De$i6ur,ace!ti oame"i au #o$t puţi"i @" i$toria ome"irii) Dar ei $u"t cei care au vzut lumi"araţiu"ii !i au #olo$it-o @" $copul u"ei vieţi mai $"toa$e)

E$te po$i&il, atu"ci, ca per$o"alitatea cuiva $ $e $c(im&e, !i, pe dea$upra, caacea$t $c(im&are $ ai& loc !i pri" alte mi.loace @"a#ar de a recur6e la o terapiei"te"$iv a.oritatea per$oa"elor cu autoritate @" dome"iu $u$ţi" cu putere c "u,ace$t lucru "u e$te po$i&il) A$t#el, Ki6mu"d 3reud, Otto Ra"5, +il(elm Reic(, 2arlRo6er$, !i Harr1 Ktac5 Kulliva", toţi $u$ţi"eau ideea c pe"tru a putea #ace $c(im&ride per$o"alitate, co"diţiile @" care $e de$#!ura terapia i"dividual, tre&uiau $ $e

me"ţi" pe parcur$ul u"ei perioade lu"6i de timp) Dar, pu"ctele lor de vedere "u $u"tdovezi credi&ile pe"tru a $u$ţi"e #aptul c o terapie de lu"6 durat e$te, @"totdeau"a,"ece$ar)

2are e$te poziţia "oa$tr #aţ de acea$t $ituaţie Oame"ii au, de$eori, a"umitetul&urri emoţio"ale at8t de puter"ic @"rdci"ate !i de at8t de mult timp, @"c8t ei au"evoie de o p$i(oterapie @"delu"6at) Dar ace$t lucru "u e$te 'ntotdeauna co"$ta"t)Kc(im&area pro#u"d a atitudi"ilor !i a comportame"telor poate rezulta di" di#[email protected] !i e>perie"ţe) 9m&u"tţirea $trii emoţio"ale poate $ ai& loc pri" maimulte #eluri: de e>emplu, o per$oa" poate $ ai& parte, accidental , de di#erite@"t8mplri $em"i#icative, sau $ @"veţe di" e>perie"ţele altora, sau $e a"alizeze @" mod$i"cer, sau $ vor&ea$c cu u" terapeut care $ o a.ute)

'ri" urmare, @" ciuda limitelor pe care le are, terapia autoadmi"i$trat %oate $#ie e#icie"t) 3ire!te, c pe"tru orice $c(im&are de per$o"alitate e$te "evoie de o

BB


12/204

autoa"aliz) 2(iar dac &e"e#iciaţi de a.utor terapeutic cali#icat, dac dum"eavoa$tr"u v #aceţi %ro%ria a"aliz, @" mod repetat !i co"vi"6tor, @m&u"tţirile pe care leveţi $imţi vor #i $uper#iciale !i de $curt durat) A!a cum le e>plicm, de multe ori,clie"ţilor "o!trii care vi" la p$i(oterapie $au la co"$iliere marital, @"vţmi"tele"oa$tre de RE47 @i a.ut, mai ale$, atu"ci c8"d ei !tiu cum $ le foloseasc&)

Pi mai co"cret0 2u toate c terapeuţii v a.ut $ 68"diţi mai raţio"al, ei "u pot68"di %entru dum"eavoa$tr) 2(iar dac ei v pot $#tui ce $ #aceţi @"tr-o a"umit$ituaţie, !i dum"eavoa$tr puteţi &e"e#icia @" ace$t mod, ceea ce @"cearc ei $ #ace$te $ v a.ute $ 68"diţi pe"tru dum"eavoa$tr – alt#el, puteţi rm8"e @" perma"e"ţdepe"de"ţi de ei)

9" $pecial, @" RE47 @i @"cura.m pe clie"ţii "o!tri $ lucreze mult !i @"tre!edi"ţele de terapie) Utilizm ca !i teme pe"tru aca$ a"umite $arci"i co"crete – cumar #i0 a$umarea de ri$curi, ima6eria raţio"al-emotiv !i di$putarea credi"ţelor iraţio"ale) ai #acem, de a$eme"ea, cu ei te("ici de auto-ma"a6eme"t, trai"i"6 dea&ilitţi, !i di#erite metode de @"triri) 'ri" urmare, RE47 include terapiaautoadmi"i$trat)

Pi iat u"ul di" motivele pri"cipale pe"tru care am $cri$ acea$t carte) Kpermc va #i acce$i&il multor per$oa"e care "u au #cut "iciodat p$i(oterapie) Kperm, dea$eme"ea, c va #i u" a.utor @" plu$ pe"tru cei care #ac p$i(oterapie)

2lie"ţii "e @"trea&, mereu, c8"d vi" la !edi"ţele de p$i(otrerapie $au deco"$iliere matrimo"ial $au de #amilie0


13/204

$#aturilor pe care le vom preze"ta, v veţi !i $c(im&a @"tr-u" mod miraculo$) Nu $e va@"t8mpla a!a) 'e"tru a v $c(im&a v rm8"e dum"eavoa$tr provocarea ma.or de av o&$erva, de a v di$puta @" mod activ $tilul de a 68"di, de a $imţi !i de a vcomporta, care v e$te du"tor, !i de a @"vţa "oi modalitţi $ati$#ctoare de a 68"di,@"ţele6e, $imţi !i comporta)

A!adar, v dore$c $ #iţi mulţumiţi de modul @" care 68"diţi !i &i"e di$pu!i demodul @" care v comportaţi

B


14/204

/a%itolul 5

A!a cum 68"diţi a!a v !i $imţiţi


15/204

io$ $au #urio$ – de!i pro&a&il $imt puţi"comptimire pe"tru dum"eavoa$tr pe"tru c aveţi, @" co"ti"uare, ace$t pu"ct devedere a&$urd)= O&iectiv @"depli"it 8m&etele reve"i"d, di" "ou, @" #avoarea lui)

ietatea !i m8"iadum"eavoa$tr) 're$upu" 6re!it, dac $pu" c @" $patele m8"iei $e a$cu"de u" la"ţ de#ormulri, de 6e"ul0 QIdiotul la de Harper – @mpreu" cu cellalt cole6 im&ecil al lui,Elli$ – a#irm porcrii totale Ar tre&ui $ @l oprea$c ci"eva cu ace$te #leacuri, p8""u "e adoarme aici, mai ale$ c e o @"t8l"ire !tii"ţi#icQ=

act 2um aţi 6(icit= Di" "ou ma.oritatea a"$am&ului de c(icoteli @l$pri.i"eau cu putere pe el) Am co"ti"uat0

ietatea lui=


16/204

Sincer acuma, @mi va #ace oare vreu" &i"e $-mi de$c(id 6ura mare !i $ vor&e$c@mpotriva luiQ=

io!i)=

ietatea Dr-ului 4) io$) 2um v e>plicaţi, @" terme"ii teoriei dum"eavoa$tr RE47, di$pariţiaulterioar a ace$tei $tri=

ietatea pecare !i-o crea$e mai devreme, iar acum $imte a!a cum "e-a relatat @" mod clar, maimult mil dec8t #urie) 2orect =

Dr) 4 a ezitat di" "ou u" mome"t: apoi a r$pu"$,


17/204

Di" c8te !tiu eu, "u am reu!it, p8" la urm, $ @l co"vi"6, pe ace$t opoza"t almeu, cu privire la co"$i$te"ţa RE47-ului) Dar au e>i$tat alţi mem&rii ai aceluiauditoriu, care au @"ceput $ @"ţelea6 #aptul c emoţiile uma"e dezadaptative nu $u"tde $i"e $tttoare, !i nu por"e$c ca di" $e"i" di" "evoile $au dori"ţele "oa$trei"co"!tie"te) 2i, dimpotriv, ele i"clud aproape @"totdeau"a 68"duri, atitudi"i, $au

credi"ţe, !i pot #i, de cele mai multe ori, $c(im&ate pri" modi#icarea modului "o$trude 68"dire)

28"d am @"ceput prima dat $ "e 68"dim !i $ $criem de$pre 7erapia Raţio"alEmotiv !i 2omportame"tal RE47M, a$ta av8"d loc @" a doua .umtate a a"uluiBJ, aveam la @"dem8" doar c8teva lucrri de cercetare care $ $u$ţi" ideea coame"ii "u a1un! $ #ie 6rav a#ectaţi, ci c ei $u"t cei care $e la$ a#ectaţi, pri" #aptulc $u"t #erm co"vi"!i de 2redi"ţele Iraţio"ale pu"ctul 4 – Irratio"al 4elie#$M pe carele au cu privire la lucrurile care li $e @"t8mpl Eve"ime"tele $au Adver$itţileActivatoare di" viaţa lor – care reprezi"t pu"ctul A – Activati"6 Eve"t$M) A#lat @"#azele $ale timpurii, p$i(olo6ia co6"itiv, i"cludea, pe atu"ci, puţi"i p$i(olo6i,

precum a6da Ar"old !i Rudolp( Ar"(eim, care au o&$ervat @" BJ c emoţiile $u"t,

de o&icei, puter"ic le6ate de modul @" care 68"dim) De atu"ci @"coace, $ute – e>acta!a, $ute – de $tudii de cercetare au $pri.i"it acea$t de$coperire) 'e l8"6 a$ta, pe$te omie de $tudii pu&licate au demo"$trat #aptul c dac oame"ii cu pro&leme emoţio"ale$u"t @"vţaţi cum $ @!i $c(im&e 2redi"ţele Iraţio"ale 2IM, care le $u"t du"toare,ace!tia @!i @m&u"tţe$c co"$idera&il calitatea emoţiilor !i a comportame"telor) 'ri"trecei mai importa"ţi cercettori, care au realizat ace$te $tudii, $e "umr0 Aaro" 4ec5,Ho;ard 4arlo;, *err1 De##e"&ac(er, Ra1mo"d DiGiu$eppe, +i"d1 Dr1de", Ire"eEl5i", Al&ert Elli$, arvi" Gold#ried, Ho;ard a$$i"ove, Ar"old Lazaru$, Ric(ardLazaru$, Do"ald eic(e"&aum, 'aul +ood$ !i mulţi alţii)

Ţi"8"d $eama de datele o#erite de ace!ti cercettori, avem acum dovezico"$idera&ile care $pri.i" ideea c, de o&icei, emoţiile oame"ilor decur6 di" modullor de a 68"di – !i c, la #el, 68"durile pot decur6e di" emoţiile pe care le au) 7eoria de

&az RE47, la #el ca !i a ma.oritţii celorlalte terapii 2o6"itiv 2omportame"tale2o6"itive 4e(avior 7(erap1 – 247M, care au urmat $ apar la u" dece"iu dupRE47, $u$ţi"e ideea c oame"ii au a"umite Kcopuri !i valori #u"dame"tale KcM !iatu"ci c8"d ace$tea "u pot #i ati"$e $au e>i$t a"umite impedime"te pe"tru care "u $e

pot realiza, oame"ii $e comport ade$ea – de!i "u 'ntotdeauna – @" mod co"$tructivdar (i de$tructiv co"trar propriilor i"tere$eM pe"tru a #i @" co"corda"ţ cu ace$te A42-uri ale tul&urrilor emoţio"ale !i comportame"tale0Kc Kcopurile !i valorileM – acelea de a rm8"e @" viaţ !i de-a #i #ericit $au $ati$#cut

@" mod rezo"a&il BM de u"ul $i"6ur, /M @" relaţiile cu ceilalţi oame"i, M pri"

#aptul c $u"teţi productivi $au c duceţi u" lucru la &u" $#8r!it, CM pri" #aptul c$u"teţi ori6i"ali !i creativi, M pri" #aptul c v puteţi &ucura de activitţi #izice,me"tale !i a#ective)

A Eve"ime"te activatoareM – eve"ime"te, co"#licte, e>perie"ţe, $au 68"duri carei"ter#ereaz cu $copurile KcM dum"eavoa$tr $au v @mpiedic $ le ati"6eţi)E>emple0 a "u reu!i de-a v ati"6e Kcopurile importa"te: a #i tratat ur8t de ctreceilalţi: a #i privat de plceri: a #i &ol"av $au c(i"uit)

4 4elie#$ T 2redi"ţe, idei, $au #ilo$o#ii cu privire la eve"ime"tele activatoare AM2R 2redi"ţe raţio"ale cu privire la eve"ime"tele activatoare) 're#eri"ţe !i dori"ţe #aţ

de diver$e lucruriM – E>emple0


18/204

2I 2redi"ţe iraţio"ale cu privire la eve"ime"tele activatoare) 2eri"ţe a&$oluti$te @"le6tur cu a"umite eve"ime"teM – E>emple0 emple0 $e"time"te de team !ide evaluare 6lo&al "e6ativ dac "u v @"depli"iţi &i"e $arci"ile la locul demu"c) Re#uzul de a v @m&u"tţi a&ilitţile !i de a v cuta u" alt loc de mu"c)Ke"time"te de #urie !i rz&u"are c8"d alţii "u v trateaz corect) 3aptul c vco"$umaţi prea mult pe"tru a$t#el de "edreptţi care "u depi"d de dum"eavoa$tr!i #aptul c pl"uiţi $ v rz&u"aţi pe ei) 7olera"ţ $czut la #ru$trare !i $tri de#urie @" $ituaţiile @" care ploaia v @"trerupe .ocul de te"i$) 3aptul c @".uraţi !ire#uzaţi $ 6$iţi alte lucruri plcute pe care aţi putea $ le #aceţi, @" $c(im&)Ke"time"te de tri$teţe !i de mil #aţ de propria per$oa" pe"tru #aptul c aveţi6rip) V acce"tuaţi !i mai tare durerea plica, @" co"ti"uare, mai am"u"ţit ace$teco"cepţii RE47)

BF


19/204

/a%itolul 6

V $imţiţi &i"e,68"di"d corect

9"tre&area #recve"t adre$at de ctre clie"ţii, priete"ii !i a$ociaţii "o!tri, e$teurmtoarea0 a6erez) Dar "u e>a6eraţi !i du"neavoastr&=altare – $au orice altceva=


20/204

primaţi @" modco"$tructiv $e"time"tele dum"eavoa$tr o#eri"du-i celui iu&it a#ecţiu"e) Iar $e"time"tele dum"eavoa$tr de dra6o$te ar putea $ v #ac $ lucraţi mai cu $por, $$crieţi poezii, $au $ #aceţi alte lucruri e#icie"te) 'e de alt parte @"$, dra6o$teadezor6a"izat $au e6oi$t, "u ar duce, aproape "iciodat, la a$t#el de rezultate)=

perie"ţele"eplcute cum e$te e!ecul $au re$pi"6ereaM)=

perime"tal $ l$aţi,di" c8"d @" c8"d, la o parte $ceptici$mul, !i $ verifica*i pu"ctele "oa$tre de vedere)

Luaţi c8teva di" $trile care v tul&ur – #ie ru!i"ea, tri$teţea pro#u"d, $au #uria cucare co"ti"uaţi $ v #aceţi ru – !i @"cercaţi, cu adevrat, c8teva di" metodele pe carele propu"em cu privire la cum $ 68"diţi, cum $ v $imţiţi, !i cum $ v comportaţi,

pe"tru a reduce ace$te $tri) Nu tre&uie $ acceptaţi, pe &az de @"credere, ceea ce$pu"em "oi) 9"cercaţi, mai &i"e, ideile "oa$tre) 7,serva*i ce rezultate o&ţi"eţi)=


21/204

2a !i #ii"ţ uma", aveţi la di$poziţia dum"eavoa$tr patru proce$e de &azcare v a.ut $ $upravieţuiţi !i $ #iţi #ericiţi0 BM 'ercepeţi $au $imţiţi – vedeţi,6u$taţi, miro$iţi, ati"6eţi, auziţi) /M 7riţi o $e"zaţie $au u" $e"time"t – iu&ire, ur,#ric, &ucurie $au tri$teţe) M 3aceţi o mi!care $au u" comportame"t – um&laţi,m8"caţi, @"otaţi, urcaţi, v .ucaţi) CM *udecaţi $au 68"diţi – v ami"tiţi, v ima6i"aţi,

#aceţi ipoteze, co"cluzio"aţi, rezolvaţi pro&leme)9" mod o&i!"uit, ace$te proce$e au loc co"comite"t) Luaţi, de e>emplu,

capacitatea de a percepe) Atu"ci c8"d o&$ervaţi $au $imţiţi ceva de e>emplu vedeţi u"mrM, v !i 68"diţi la el @" acela!i timp @i @"ţele6eţi utilitateaM: aveţi a"umite$e"time"te @" le6tur cu el vi-l doriţi $au "u vi-l doriţiM: !i vreţi $ #aceţi ceva cu

privire la el $ @l cule6eţi $au $ @l aru"caţiM)9" mod $imilar, dac #aceţi o mi!care $au u" comportame"t $ zicem, ridicaţi

u" &ţM, veţi !i percepe, @" acela!i timp, ceea ce #aceţi vedeţi, de e>emplu, cumati"6eţi &ţulM) 9" acela!i timp, v 68"diţi cum $ procedaţi v ima6i"aţi ce aţi putea#ace cu ace$t &ţM, !i puteţi $ aveţi c(iar !i o emoţie @" le6tur cu el $ v plac $au$ v di$placM)

9"c o dat0 Dac v 68"diţi la ceva de e>emplu, la u" .oc de cuvi"te@"cruci!ateM, @" mod $imulta" @l veţi percepe @l vedeţiM: veţi avea emoţii @" le6tur cuel reacţio"aţi @" mod #avora&il $au "e#avora&il #aţ de elM: !i veţi i"tra @" le6tur cuel #olo$iţi u" creio" pe"tru a $crieM)

9" #i"e, dac aveţi u" $e"time"t #aţ de ci"eva $ zicem, dete$taţi alte per$oa"eM, @" acela!i timp, le veţi !i percepe le vedeţi, le auziţiM: v veţi !i 68"di la elele ţi"eţi mi"te, v 68"diţi cum $ le evitaţiM: !i veţi lua a"umite m$uri @" privi"ţa lor #u6iţi de eleM)

3u"cţio"m, a!adar @"tr-u" mod (oli$tic – percepem, "e mi!cm, 68"dim !i$imţim, toate @" acela!i timp) 2ele patru moduri de relaţio"are cu lumea@"co".urtoare nu $u"t $eparate, #iecare @"cep8"d di" pu"ctul @" care celelalte $-auoprit) Ele cupri"d !i i"clud o mare parte di" a$pectele vieţii "oa$tre)

A$t#el, 68"direa "u co"$t "umai @" modi#icri &ioelectrice la "ivelulcreierului, @" memorie, cu"o!ti"ţe, !i rezolvri de pro&leme, dar !i @" – iar @"tr-oa"umit m$ur c(iar tre&uie $ co"$te !i @" – comportame"t $e"zorial, motoriu !ia#ectiv)

'ri" urmare, @" loc $ $pu"em, a!a cum $pu"em de o&icei,


22/204

#aptul c am i"ve"tat oc(elarii, radarul, aparatele de z&or, calculatoarele, !i altemi.loace au>iliare de a vedea, de a "e mi!ca !i de a 68"di mai &i"e, putem $pu"e c$tp8"im la cel mai @"alt "ivel acea$t pla"et !i c literalme"te cutm a cuceri !i altelumi )

2u toate ace$tea, @" $#era emoţiilor am #cut de$tul de puţi"e pro6re$e, p8"

acum) 9" ciuda e>traordi"arelor pro6re$e di" #izic, co"ti"um $ e>perime"tm oimaturitate emoţio"al $au o $tare de #ericire aproape $imilar cu cea pe care am avut-o @" $ecolele a"terioare) 4a !i mai mult, di" a"umite pu"cte de vedere "e comportm!i mai copilre$c, !i mai $ca"dalo$ !i $u"tem mult mai tul&uraţi a#ectiv dec8t am #o$tvreodat)

4i"e8"ţele$, c am #cut a"umite pro6re$e) 9" dome"iul dia6"o$ticului !i a p$i(oterapiei, $-au #cut de.a pro6re$e co"$idera&ile @" @"ţele6erea tul&urrilor a#ective) 2u"o!ti"ţele pe care le-am do&8"dit, di" dome"iul &ioc(imic, pri" utilizareamedicaţiei, a #izioterapiei, a metodelor "europ$i(olo6ice, !i a altor te("ici, au du$ la@"ţele6erea modului @" care oame"ii devi" tul&uraţi !i la @"ţele6erea lucrurilor pe care"oi le putem #ace pe"tru a-i a.uta $ @!i re6$ea$c ec(ili&rul emoţio"al)

2u toate ace$tea, pro&lema "oa$tr ce"tral rm8"e @" co"ti"uare i"capacitateade a "e co"trola !i de a "e $c(im&a emoţiile !i pri" urmare, i"capacitatea de-a "e@"deprta tul&urrile at8t de la6 r$p8"dite) 2eea ce "e duce la @"tre&area0 2um putem$ "e @"ţele6em mai &i"e emoţiile !i cum putem $ le re6lm mai &i"e pe"tru a reu!i$ "e ati"6em $copurile !i o&iectivele 2um

//


23/204

/a%itolul :

2um v creaţi emoţiile

2um putem $ "e @"ţele6em !i $ "e re6lm emoţiileii de crţi !i articole au @"cercat $ r$pu"d la acea$t @"tre&are – dar "ici u"

r$pu"$ co"cret p8" @" preze"t) 'ermiteţi-"e $ v o#erim u" r$pu"$, #r a avea prete"ţia c e$te cel per#ect, !i $ vedem dac reu!im $ #acem puţi" lumi")

Emoţia e$te u" proce$ de viaţ care i"clude percepţia, mi!carea !i 68"direa)E$te o com&i"aţie de di#erite eleme"te apare"t $eparate, dar @" e$e"ţ, $tr8"$relaţio"ate) 3aimo$ul "eurolo6, Kta"le1 2o&&, a artat c emoţiile i"clud0

B) O $tare de $e"zaţii i"ter"e, @"$oţit, de o&icei, de i"terpretri 68"duriM cu privire la ceea ce $e @"t8mpl cu propria per$oa")

/) U" a"$am&lu @"tre6 de $c(im&ri #iziolo6ice, care v a.ut $ p$traţile6tura cu mediul @" care triţi !i $ me"ţi"eţi u" ec(ili&ru @"tre dum"eavoa$tr !i el)

) odele variate de comportame"t activ, $timulate de mediul @" care triţi !icu care $e a#l @" i"teracţiu"e perma"e"t: ace$tea v reprezi"t at8t $tarea de a6itaţie#iziolo6ic c8t !i reacţiile p$i(olo6ice mai mult $au mai puţi" a6itate)

'e"tru c oame"ii reacţio"eaz, @" $pecial, la alte per$oa"e, emoţia acelei per$oa"e e$te @" mod $imulta" #iziolo6ic, p$i(olo6ic !i $ocial)

8ntre,are9 E$te acea$t de#i"iţie a emoţiilor, dat de Dr) 2o&&, acceptat dectre toţi p$i(olo6ii !i p$i(iatrii

R&s%uns9 Nu) A!a cum Horace E"6li$( !i Ava E"6li$(, au artat @" cartea lor /o"%rehensive 4ictionar$ of #s$cholo!ical Ter"s, "u putem de#i"i emoţia #r a #acere#eriri la c8teva teorii co"tradictorii) Emoţia "u are doar o sin!ur& cauz $au doar u"

sin!ur rezultat) Ea apare di"tr-u" proce$ #ormat pri" trei ci0 @" primul r8"d, pri"tr-u"#el de $timulare #izic a ce"trului $pecial al emoţiilor di" creierul "o$tru "umit(ipotalamu$M !i a reţelei "ervoa$e di" corpul "o$tru "umit $i$temul "ervo$ auto"omM)9" al doilea r8"d, pri" i"termediul proce$elor "oa$tre de percepţie !i mi!care "umitete("ic proce$e $e"zorio-motoriiM) 9" al treilea r8"d, pri" i"termediul dori"ţelor !i a68"dirii "oa$tre i"$ti"ctele !i co6"iţia "oa$trM)

9" mod "ormal, ce"trii "o!trii a#ectivi, precum !i ce"trii perceptivi, de mi!care,!i de 68"dire $u"t #oarte e>cita&ili !i receptivi) A$t#el, u" $timul care vi"e @" co"tactcu ei, are u" e#ect a$upra lor) 'utem $ "e aplicm @" mod i"te"ţio"at ace$t $timul @"$ituaţii mai puţi" o&i!"uiteM a$upra ce"trilor "o!trii a#ectivi – de e>emplu, pri"$timularea electric a a"umitor prţi ale creierului $au pri" luarea u"or medicame"tee>cita"te $au deprima"te, care acţio"eaz a$upra $i$temului "ervo$ ce"tral !i auto"om)Kau putem $ @i $timulm @" mod i"direct a!a cum #acem de cele mai multe oriM, pri"ceea ce percepem, pri" cum "e mi!cm !i pri" ceea ce 68"dim, acţio"8"d a$t#el,a$upra $i$temului "ervo$ ce"tral !i a$upra cilor cere&rale, care, i"#lue"ţeaz, pe r8"d,

ce"trii "o!trii a#ectivi (ipotalamici !i auto"omiM)

/


24/204

Dac vreţi $ v co"trolaţi emoţiile, atu"ci, puteţi #ace ace$t lucru pri" treimodalitţi pri"cipale) K pre$upu"em, de e>emplu, c v $imţiţi #oarte a6itaţi !i doriţi$ v calmaţi) 'uteţi #ace ace$t lucru, @" mod direct, pri" mi.loace electrice $au

&ioc(imice – de e>emplu $ co"$umaţi medicame"te tra"c(iliza"te) O alt modalitatear #i, pri" i"termediul $i$temului dum"eavoa$tr perceptiv-motric $e"zorio-motorM,

practic8"d a"umite e>erciţii de rela>are, da"$, 1o6a, $au @"vţ8"d te("ici de re$piraţie)Iar, o a treia cale, ar putea #i utilizarea proce$elor de voi"ţ-68"dire, pri" #aptul c vima6i"aţi u"ele $ce"e calme, $au pri" #aptul c v #ocalizaţi pe a"umite 68"durili"i!titoare)

V @"tre&aţi cumva care e$te cea mai e#icie"t com&i"aţie di"tre ace$te treimodalitţi de co"trol a $trii a#ective Ace$t lucru depi"de @" mare m$ur de c8t detul&urat v $imţiţi !i pri" ce modalitţi vreţi $ v $c(im&aţi $au $ v co"trolaţiemoţiile)

8ntre,are9 Dac avem trei modalitţi e#icie"te de a co"trola emoţiile "oa$tre,de ce acce"tuaţi, @" RE47, mai mult u"a di"tre ele

R&s%uns9 Di" mai multe motive) 9" primul r8"d, "oi "u $u"tem $pecializaţi @"

medici" $au @" &io#izic, !i di" ace$t motiv "u pu"em acce"t pe metodele medicale, &ioelectrice, $au altele de acea$t "atur) De multe ori, @i trimitem pe clie"ţilor "o!triila alte per$oa"e, cum ar #i medici, #izioterapeuţi, ma$eori, !i alţi i"divizi $pecializaţi @"ace$te $tiluri de tratame"t: !i c(iar $pri.i"im com&i"area u"ora di"tre ace$te metodecu RE47) Dar ele "u reprezi"t dome"iul "o$tru de $pecialitate)

9" al doilea r8"d, $u"tem de acord cu #aptul c mi.loacele #izice diver$e dereducere a te"$iu"ii !i de $c(im&are a comportame"tului uma" – precum 1o6a, da"$ul,!i ma$a.ul – pot avea e#ecte &e"e#ice) Dar, rm8"em $ceptici @" #aţa r$p8"ditelor a#irmaţii, #recve"t #cute cu privire la ace$te te("ici) Ele co"$t, @" mare parte, @"di$tra6erea ate"ţiei, a.ut8"du-v $ v co"ce"traţi mai mult pe propriul corp, !i "u pe68"durile !i ideile care v tul&ur !i pe care ar #i &i"e $ le $c(im&aţi) 'ri" urmare, elev calmeaz, dar "u v duc $pre o vi"decare pro#u"d) V a.ut $ v si"*i*i &i"e, dar "u $ v face*i &i"e, !i, de puţi"e ori, duc $pre $c(im&ri #ilo$o#ice ele6a"te, care

pre$upu" modi#icri pro#u"de la "ivelul credi"ţelor ce"trale di$#u"cţio"ale pe care leaveţi, cum ar #i de e>emplu culpa&ilizarea propriei per$oa"e $au cata$tro#area) Ace$teaau o putere limitat dac "u $u"t com&i"ate cu metode de 68"dire-dori"ţ) Ideea e$tec puteţi utiliza medicame"te $au te("ici de rela>are pe"tru a v reduce $tarea dedepre$ie) Dar at8ta timp c8t "u @"cepeţi $ 68"diţi @"tr-u" mod mai clar !i "u re"u"ţaţila u"ele credi"ţe iraţio"ale, veţi a.u"6e $ v deprimaţi di" "ou, odat ce veţi @"ceta $mai luaţi medicame"te $au $ #aceţi e>erciţii) 'e"tru a avea e#ecte pe ter"en lun! !iad;nc 'nr&d&cinate, $c(im&rile #ilo$o#ice par a #i $oluţia cea mai &u")

Ace$t lucru "u @"$eam" c "u @i @"cura.m pe clie"ţii "o!trii $ utilizezemedicaţie, te("ici de rela>are, terapie pri" mi!care, e>erciţii de 1o6a, $au alte metodede "atur #izic) Dimpotriv, co"$iderm c, de multe ori, ace$te te("ici $u"t dea.utor) A!a cum vom arta mai @"colo, !i "oi @i @"vţm pe clie"ţi "umeroa$e metode

por"i"d de la cele emotive, dramatice, #a"tezi$te, de auto ma"a6eme"t, !i p8" la celede modi#icri comportame"tale) 2omparativ cu alte !coli de terapie, RE47 utilizeazmetode de tratame"t cupri"ztoare !i compre(e"$ive)

Dar, $u$ţi"em @" co"ti"uare c, dac doriţi $ v $c(im&aţi emoţiiledezadapative, @" @"tre6ime !i pe o perioad lu"6 de timp, ar #i i"dicat $ #olo$iţi di"

pli" raţio"ame"tul) Ar #i &i"e $ #aceţi a!a, deoarece, o mare parte c(iar dac "utoatM di" emoţiile dezadaptative du"toareM $u"t create de 68"direa "ereali$t,

ilo6ic !i compromiţtoare)

/C


25/204

8ntre,are9 're$upu"8"d c, @"tr-adevr, terapiile &iolo6ice !i $e"zoriomotorii$u"t limitate, "u putem $pu"e atu"ci c !i metodele raţio"ale $u"t la #el de$uper#iciale Nu au $ta&ilit, de mult timp de.a, p$i(a"ali!tii #aptul c proce$rilei"co"!tie"te $u"t cele care creeaz cea mai mare parte di" e"o*iile "oa$tre 2um

putem, atu"ci, @"vţa $ "e co"trolm !i $ "e $c(im&m 68"durile care $e a#l @"

$patele emoţiilor c8"d ace$te 68"duri $u"t puter"ic i"$erate @" i"co"!tie"tul "o$tru R&s%uns9 O &u" co"$tatare Pi u"a la care "u putem r$pu"de pri"tr-u"

cuv8"t) A!a cum v vom mai arta pe parcur$ul ace$tei crţi, ceea ce p$i(a"ali!tiime"ţio"au mereu ca #ii"d perie"ţa a"terioar, at8t de i"te"$, @"c8t veţia.u"6e $ v creaţi o $tare de 6reaţ, $ aru"caţi toat p8i"ea !i $ rm8"eţi i"#ometaţi)

9" ace$t caz, c8"d aveţi o emoţie, 68"diţi tot at8t de mult ca !i atu"ci c8"d68"diţi, @" mod adaptativ, @" le6tur cu p8i"ea) Dar realizaţi u" alt !en de 68"dire – v 68"diţi c e>perie"ţa a"terioar a #o$t at8t de "eplcut @"c8t, acum, v creaţi68"duri care $u"t &ia$ate, $upra6e"eralizate !i i"e#icie"te) 28"d "u v 68"diţi at8t dea6itat, v puteţi #olo$i la ma>im de toat i"#ormaţia care v e$te di$po"i&il – i"#ormaţia cum c p8i"ea muce6it e$te du"toare, iar p8i"ea "emuce6it e$te

&u") Dar c8"d v 68"diţi !i $imţiţi, @"tr-u" mod #re"etic, utilizaţi doar o parte di"i"#ormaţia di$po"i&il – !i a"ume c p8i"ea muce6it e$te i&ile)

8ntre,are9 Nu ar tre&ui $ #iţi mai ate"ţi Dup ce aţi de$cri$ mai @"t8icomportame"tul uma" ca #ii"d compu$ di" patru a$pecte0 percepţie, mi!care, 68"dire,!i emoţie, vor&iţi acum de o per$oa"


26/204

$imt, alţii percep, $e mi!c, 68"de$c, !i si"t ) 2ei care $e @"cadreaz @" cel de-al doileacaz, realizeaz, de o&icei, u" tip de 68"dire di#erit de cei care $e @"cadreaz @" prima$ituaţie, !i a"ume c $e a>eaz %redo"inant pe ceea ce $imt) 'e c8"d ceilalţi, care auu" tip 68"dire mai calm !i cu mai puţi"e pre.udecţi, $e a>eaz %redo"inant pe ceeace 68"de$c)

U" lucru !i mai importa"t0 2u toţii avem emoţii, dar cei mai mulţi di"tre "oiavem, mare parte di" timp, emoţii dezadaptative "e$"toa$eM, @" timp ce re$tul au

predomi""at emoţii adaptative $"toa$eM) I"di#ere"t c8t de acurat !i de puter"ic v$imţiţi emoţiile, ele "u $u"t de$v8r!ite: dar, di" pcate, u"ii terapeuţi "e @"drum6re!it @" acea$t privi"ţ) Ei co"$ider c toate emoţiile aute"tice !i i"te"$e $u"templu0 $ @""otaţi prea departe @" lar6ul mrii, $ co"duceţi ma!i"a cu BJ 5m laor, $ $riţi de pe $t8"ci, $au $ co"$umaţi alime"te "ocive) Dac "u aţi avea ace$te$e"time"te c8t timp credeţi c aţi $upravieţui

'e l8"6 ace$tea, mai $imţiţi, !i #aptul c %refera*i di#erite tipuri de plceri: cv dori*i $ #iţi productivi !i "u i"activi: c ale!e*i e#icie"ţa @" locul i"e#icie"ţei: c v

%lace creativitatea: c v face %l&cere $ #iţi captivaţi de $copuri pe terme" lu"6precum crearea u"ei a#aceri $au $crierea u"ui roma"M: $au c v dori*ii o le6turi"tim cu alte per$oa"e) O&$ervaţi #aptul c toate cuvi"tele cu italic implic emoţii !ic #r ele, "u aţi e>perima"ta "ici o plcere, &ucurie, "ici o $tare de productivitate, decreativitate $au de dra6o$te) Emoţiile v a.ut "u "umai $ rm8"eţi @" viaţ, dar va.ut $ #iţi !i ferici*i pe durata c8t $u"teţi @" viaţ-

'ri" urmare, $e"time"tele mer6 m8" @" m8" cu valorile !i $copurile per$o"ale – @" $pecial cu $upravieţuirea !i #ericirea) Atu"ci c8"d ace$te$e"time"teWemoţii v a.ut $ v ati"6eţi ace$te $copuri, "oi le "umim emoţiiada%tative $"toa$eM) Atu"ci c8"d v &loc(eaz $copurile #u"dame"tale, le "umimemoţii de)ada%tative "e$"toa$eM) RE47 v arat cum $ #aceţi di#ere"ţa e>actdi"tre emoţiile "e6ative adaptative, precum $tarea de $uprare pro#u"d $au dee"ervare atu"ci c8"d "u primiţi ceea ce v doriţi, !i emoţiile "e6ative dezadaptative$au du"toare, precum $tarea de deprimare, de #urie, $au autoevaluarea 6lo&al

"e6ativ, atu"ci c8"d v a#laţi @" aceea!i $ituaţie)Dup modelul ace$tei departa.ri, RE47 v a.ut $ #aceţi di#ere"ţa di"tre68"direa raţio"al !i 68"direa iraţio"al) 2o"$ider #aptul c 68"direa raţio"al duce,@" mod "ormal, la emoţii adaptative !i c 68"direa iraţio"al duce la emoţiidezadaptative) 2e "umim "oi 68"dire raţio"al Acel 6e" care v a.ut BM $$upravieţuiţi !i /M $ v ati"6eţi $copurile !i valorile ale$e de dum"eavoa$tr pe"tru av #ace $upravieţuirea mai plcut, mai #rumoa$, mai valoroa$) Ale$e Da, ale$ei"dividual !i $ocial)

Dr) a>ie ault$&1, u" p$i(iatru #ormat @" 7erapia Raţio"al Emotiv !i2omportame"tal $c(iţeaz patru caracteri$tici pri"cipale ale 68"dirii raţio"ale, pecare "oi le-am modi#icat, precum urmeaz0

/


27/204

B) 2redi"ţele raţio"ale 2RM accept !i re$pect, @" mare parte, realitatea$ocial, adic perie"ţe #oarte plcute cu merele ptate dac "oi, de e>emplu, "e-amtu"$ $curt la u"a di" petrecerile de Hallo;ee", !i ca !i premiu am $rutat u" mem&ruatr6tor al $e>ului opu$M: $au dac am avut e>perie"ţe a"terioare "eplcute cu merele"eptate dac am m8"cat prea multe !i "e-am $imţit ruM, am putea reacţio"a, di"

pu"ct de vedere e"o*ional , #oarte di#eritG8"direa !i emoţiile $u"t $tr8"$ co"ectate, dar di#er @" a"umite mome"te,

deoarece ceea ce "umim 68"dire e$te u" proce$ de .udecat mai li"i!tit !i mai puţi"orie"tat $pre activitate) 9"$, ceea ce "umim emoţie reprezi"t u" proce$ decomportame"t mai puţi" li"i!tit, implic mai mult activitate #iziolo6ic, !i e$te maimult orie"tat $pre acţiu"e)

8ntre,are9 'uteţi a#irma cu adevrat c toate emoţiile reprezi"t o co"$eci"ţ

direct a 68"durilor, !i c ele "u pot e>i$ta, 'n nici un ca)2 #r 68"dire R&s%uns9 Nu, "oi "u credem ace$t lucru !i "ici "u @l a#irmm @" ace$t mod)Emoţia poate e>i$ta %e o durat& scurt& #r co6"iţie) De e>emplu, o per$oa" v calc

pe de6etul de la picior !i dum"eavoa$tr v e"ervaţi imediat, @" mod $po"ta") Kauauziţi o &ucat di"tr-o pie$ muzical !i @"cepeţi i"$ta"ta"eu $ v $imţiţi @"vioraţi !ie"tuzia$maţi) Kau primiţi ve$tea c v-a murit u" priete" apropiat !i @"cepeţi $ v$imţiţi tri!ti) 9" ace$te co"diţii, puteţi $ triţi o $tare a#ectiv, 68"di"d puţi" $au c(iar deloc)

Dar, ar #i po$i&il ca p8" !i @" ace$te cazuri, $ v 68"diţi cu o rapiditate de o#racţiu"e de $ecu"d0


28/204

9" orice caz, c(iar dac pre$upu"em c "u aţi avut, c(iar de la @"ceput, vreu"68"d co"!tie"t $au i"co"!tie"t care $ v @"$oţea$c emoţia, ace$t lucru $e $c(im&atu"ci c8"d aveţi o iz&uc"ire emoţio"al, pe"tru c ea "u poate "iciodat $ ai& loc#r $ #ie $u$ţi"ut de 68"duri) Deoarece, dac "u aveţi 68"duri de 6e"ul perie"ţele lui ActivatoareM) 9"ai"te de a i"tra pe"tru i"terviu va @"cepe, demai multe ori, $ @!i $pu" la pu"ctul 4, Ki$temul lui de 2redi"ţeM urmtoarele

r8"duri0

/F


29/204

empluM: dar, @!i creaz, de #apt, ace$te emoţii, @" mare m$ur, @"mi"tea $a)

'ri" urmare, emoţiile uma"e pozitive, precum dra6o$tea $au e>altarea,@"$oţe$c $au decur6, de multe ori, di" credi"ţe i"ter"e pozitive, cum ar #i


30/204

dezadaptative – cum ar #i depre$ia, a">ietatea, #uria, !i $e"time"te de lip$ de valoare – dar pe care ace!tia le pot remodela, odat cu $c(im&area modului de 68"dire !i pri"i"troducerea u"or comportame"te e#icie"te)

8ntre,are9 'ot #i elimi"ate toate emoţiile "e6ative dac "e co"trolm 68"durileco6"iţiileM

R&s%uns9 'uţi" pro&a&il) Deoarece, @" $ituaţiile de pericol $au de pierdere au"ei per$oa"e, oame"ii au, @" mod i"evita&il, multe emoţii puter"ice, de #ric $aum8("ire) A$t#el, dac v moare pri"tele $au copilul veţi $imţi imediat u" mare re6ret$au o mare durere)

Ace$te emoţii, care $u"t .u$ti#icate de ame"i"ţrile reale la adre$a $trii de &i"e, au o &az &iolo6ic !i ar #i #oarte 6reu de $upravieţuit #r ele) 2(iar !i a"umiteemoţii "e6ative a.ut #oarte mult $upravieţuirii) A$t#el, dac "u v-aţi $imţi"emulţumiţi, @"tri$taţi, cu remu!cri, $upraţi, iritaţi, #ru$traţi, $au dezam6iţi atu"cic8"d aţi #i @"#ometaţi, r"iţi, $au @"#r8"ţi, aţi evita a$t#el de @"t8mplri du"toareKau, v-aţi #orţa, @" vreu" #el, $ o&ţi"eţi lucrurile de care aveţi @"tr-adevr "evoie

ai mult dec8t at8t, multe emoţii a.ut la $tarea de $"tate !i de #ericire)

4ucuria pe care o aveţi c8"d a$cultaţi o pie$ muzical, c8"d priviţi u" apu$ #rumo$,$au c8"d @"c(eiaţi cu $ucce$ o $arci" di#icil, toate ace$te lucruri "u v #ere!te,"eaparat, de eve"ime"te rele) Dar o viaţ #r "ici o emoţie de ace$t 6e" ar #i tri$t !ilip$it de $ati$#acţii)

Di" ace$t motiv, c(iar dac aţi #ace tot po$i&ilul pe"tru a v elimi"a toateemoţiile, ace$t lucru "u v-ar #i de prea mare #olo$) 3aptul c aţi #i lip$iţi de emoţii v-ar dezuma"iza at8t pe dum"eavoa$tr c8t !i pe cei iu&iţi) 'e"tru a #i $"to!i !i #ericiţitre&uie $ cutaţi o $em"i#icaţie @" viaţa dum"eavoa$tr – o $em"i#icaţie afectiv&

3ilo$o#ii care "e @"deam" $ o&ţi"em o $tare de


31/204

mome"t @" altul, #ie c vreţi $ #aceţi ace$t lucru, #ie c "u) Toate emoţiiledum"eavoa$tr pe"tru $implul #apt c le $imţiţi cu adevratM $u"t aute"tice) Dar "iciu"a di"tre ele "u e$te Sadevrat=, @" mod $i6ur !i a&$olut)

9" orice caz, ar #i &i"e $ v ide"ti#icaţi, c8t mai $i"cer !i corect, emoţiile de &az pe care le aveţi) Vi $e @"t8mpl $ $imţiţi, @" a"umite mome"te c iu&iţi, ur8ţi,

$au c v $imţiţi i"di#ere"ţi #urio!i $au (otr8ţi @"6ri.oraţi, a">io!i $au "e8"6ri.oraţi2um v puteţi da $eama care di" ele 'uteţi $ v daţi $eama ce $imţiţi e>act, doar dac v acceptaţi @" totalitate pe dum"eavoa$tr, i"di#ere"t de tipul de emoţii pe carele-aţi avea: !i doar dac #aceţi, @" mod clar, di#ere"ţa di"tre S&u"tatea= $au Srutatea=e"o*iilor dum"eavoa$rt !i S&u"tatea= $au Srutatea= du"neavoastr& -

RE47 v a.ut, $ puteţi #ace di#ere"ţa di"tre emoţiile pe care le aveţi,@"vţ8"du-v cum $ "u v mai evaluaţi propria per$oa" pe"tru $implul #apt c ave*iace$te emoţii $au pe"tru c "u le aveţiM) A 68"di raţio"al @"$eam", @" primul r8"d, c

puteţi $ v acceptaţi pe dum"eavoa$tr '"%reun& cu emoţiile pe care le aveţi – c(iar dac ace$tea $u"t du"toare precum depre$ia $au ura) Apoi, c !tiţi $ #iţi ate"ţi laemoţiile dum"eavoa$tr) 2 puteţi $ $pu"eţi0 S2e i"tere$a"t, @" loc de0 2e 6roaz"icM

c o per$oa" at8t de i"teli6e"t ca mi"e co"ti"u $ $e ma"i#e$te $tupid !i "e6ativ=2 puteţi ale!e, @" mare parte, $ v creaţi $trile de autoevaluare 6lo&al "e6ativ,dar c puteţi ale!e $ le !i $c(im&aţi dac vreţi cu adevrat)

'uteţi, de a$eme"ea, $ distin!e*i @"tre emoţiile adaptative de $ati$#acţieM !icele dezadaptative de culpa&ilizareM) 'uteţi $ #aceţi di#ere"ţa di"tre $e"time"tele dene"ul*u"ire cu privire la a"umite comportame"te pe care le-aţi #cutM care $u"tco"$tructive !i di"tre $e"time"tele de !roa)&, care $u"t di$tructive) 'uteţi $ #aceţidi#ere"ţa di"tre $e"time"tele de de)a"&!ire #aţ de comportame"tul altora !i$e"time"tele de furie, pri" care le cere*i ace$tora $ !i @!i $c(im&e comportame"tul)

2u alte cuvi"te, RE47, v a.ut $ v co"$tataţi emoţiile @"tr-u" mod maiamplu !i mai de$c(i$, $ recu"oa!teţi c ele e>i$t, $ v acceptaţi @mpreu" cu ele, $le 6$iţi utilitatea, !i @" cele di" urm $ ale6eţi $ $imţiţi ceea ce doriţi $ $imţiţi,a$t#el @"c8t $ v !i a.ute $ o&ţi"eţi c8t mai mult di" ceea ce vreţi de la viaţ) 9" modde$tul de parado>al, metodele $ale raţio"ale, v a.ut !i $ v delimitaţi mai &i"eemoţiile, dar !i $ reacţio"aţi mult mai a#ectiv, dec8t v-aţi @"6duit a"terior)

B


32/204

/a%itolul <

2um $ 68"diţi pe"tru a $cpa de pro&lemeleemoţio"ale

ulţi di"tre clie"ţii care vi" la terapie $u"t clie"ţi di#icili, dar u"ul @" mod$pecial, !i a"ume Do""a, a a&uzat de ace$t privile6iu) Oric8t de de$ am @"cercat A)E)M$ @i arat c ea poate $ ai& co"trol a$upra propriului de$ti" emoţio"al, dac crede c

poate, Do""a ve"ea cu tot #elul de $cuze !i e$c(ivri)act, care $u"t credi"ţele mele)=

ami"a cuate"ţie) Oric8t ar prea de ciudat e>plorarea 68"durilor !i a emoţiilor e$te ca !i cum aic8"ta la pia" $au ai .uca te"i$ – iar tu mi-ai $pu$ odat, c te pricepi #oarte &i"e $ .ocite"i$)=

clamat eu)


33/204


34/204

mai avem !i emoţii dezadaptative, ca de e>emplu a">ietatea prelu"6it $au o$tilitatea prelu"6it

9" mare m$ur, "u) 'uteţi $ aveţi, @"$, emoţii "e6ative de durat, dar care $#ie adaptative0 cum ar #i cele pe care le-aţi avea dac aţi $u#eri de o durere $au de u"di$com#ort prelu"6it, !i a"ume tri$teţe, re6ret, $au $uprare) 9" ace$te co"diţii de

$u#eri"ţ, "u aveţi cum $ v $imţiţi &ucuro!i $au i"di#ere"ţi, a$t#el @"c8t $ #ieadaptativ pe"tru $ituaţia @" care v a#laţi)

9" orice caz, multe di"tre emoţiile "e6ative pot $ apar odat cu i"$talarea$trii de di$com#ort $au de durere) De e>emplu, dac copilul dum"eavoa$tr moare,veţi #i puter"ic, dar adaptativ @"dureraţi de moartea lui, timp de multe $ptm8"i $aulu"i) Dar, e$te po$i&il ca p8" !i odat cu trecerea $ptm8"ilor, a lu"ilor, !i c(iar aa"ilor, $tarea dum"eavoa$tr $ "u $e @m&u"tţea$c, 68"di"du-v, @" perma"e"ţ,a$upra "ecazului pe care l-aţi avut !i co"ti"u8"d $ cata$tro#aţi pe mar6i"ea lui) Vveţi $pu"e0 i$t dreptate pe lume, c8t de t8"r!i i"oce"t era) 2e 6roaz"ic Nu ar fi tre,uit $ moar Nu su%ort 68"dul c ea "u maitrie!te=

3ire!te, c av8"d ace$te 68"duri, "u v @"6duiţi "iciodat $ treceţi pe$te!ocul de a v #i murit copilul !i $ co"ti"uaţi $ v triţi viaţa) 7riţi, @" $c(im&, mereucu pierderea $u#erit, $truiţi @" ideea c "u mai aveţi pe"tru ce tri, !i v lame"taţi clumea nu ar tre,ui $ $e poarte at8t de crud cu dum"eavoa$tr, precum o #ace) 2utoate c i"iţial, aţi avut o $tare de durere care v era adaptativ pe"tru c v a.uta $#aceţi #aţ !ocului $u#erit, pe parcur$ aţi ac(iziţio"at !i o depre$ie $ever) Acest 6e" deemoţie "e6ativ dezadaptativ a deve"it a$t#el, pri" #aptul c aţi e>a6erat lucrurile, @"mod i"util) Acea$t emoţie $-a #ormat di" ceri"ţele dum"eavoa$tr cu privire la ceeace a,solut ar tre,ui !i nu ar tre,ui $ $e @"t8mple) E$te, @" parte, o i"ve"ţie de-adum"eavoa$tr, u"a pe care aţi putea $ o $c(im&aţi pri"tr-o 68"dire corect)

2um am a.u"$ la ace$t co"cluzie terior i"#lue"ţeaz, @" rare cazuri,

C


35/204

$tarea de &ucurie $au tri$teţe) 2eea ce pre$upu"e c v $imţiţi #ericiţi $au tri!ti pri"i"termediul percepţiilor, atitudi"ilor, !i 68"durilor pe care le aveţi 'n le!&tur& cuace$te eve"ime"te e>ter"e)

Ace$t pri"cipiu, pe care l-am rede$coperit @" !edi"ţele de terapie avute cu miide clie"ţii, a #o$t i"iţial, co"$em"at, de ctre mai mulţi #ilo$o#i a"tici, di"tre care cel

mai releva"t #ii"d #aimo$ul $toic, Epictet, care @" $ecolul I 9) 2) a $cri$, a$t#el, @" Enchiridion9 i$t ce$, avu$e$e relaţii cu alte #emei, !i pierdu$e mai multe locuri de mu"c)Dar, c8"d Geraldi"e a ve"it la mi"e, $e a#la @"tr-o dilem, @"tre&8"du-$e dac "u#cu$e oare o 6re!eal pri" #aptul c divorţa$e de el)


36/204


37/204

&i"e @" c$"icia ta) Ai #o$t &locat, @" mare parte de $oţul tu, dar parţial !i de emoţiiletale dezadaptative) Dar, a!a cum aproape orice per$oa" i"teli6e"t ar #i #cut, aireu!it $ ie!i, @"tr-u" #i"al, di" acea$t c$torie) 2e crim ai comi$ tu atu"ci De ceinsi(ti $ te culpa&ilizezi G8"de!ti 6re!it, atu"ci c8"d crezi c $ituaţia ta "e#ericite$te cea care te #ace $ te $imţi tri$t) E$te, @"tr-adevr, $ituaţia, cea care te @"tri$teaz

– $au ceea ce tu @ţi tot $pui, @" le6tur cu aceast& $ituaţie=


38/204

a"terioare, @" How to Live with a = Neurotic,= "evroza reprezi"t, @" e$e"ţ, u" $et decomportame"te $tupide realizate de oame"i care "u $u"t $tupizi)

3ormul8"d alt#el0 Oame"ii tul&uraţi au pote"ţial, dar ei "u realizeaz ceimpact du"tor are a$upra lor, comportame"tul pe care @l au) Kau, ei @"ţele6 c8t demult ru @!i #ac, dar di" a"umite motive iraţio"ale, co"ti"u $ #ac la #el) 2redem c

dum"eavoa$tr, !i alţi cititori de-ai "o!trii, $u"teţi o per$oa" i"teli6e"t !i "u u"a$tupid, ceea ce "e #ace $ pre$upu"em c, #ie "u !tiţi cum $ v opriţi di" a v mai#ace ru, #ie !tiţi cum $ v opriţi, dar p8" acum "u aţi @"cercat $u#icie"t de tare

pe"tru a reu!i ace$t lucru)V @"tre&aţi, ce puteţi #ace, dac acea$ta e$te $ituaţia @" care v a#laţi 9"

capitolul urmtor, vom @"cerca, $ v artm cum puteţi $ v recu"oa!teţi !i $ vreduceţi comportame"tul "evrotic)

F


39/204

/a%itolul >

Recu"oa!terea !i reducerea comportame"tului "evrotic

2eea ce "oi $u$ţi"em, e$te c, de o&icei, 68"direa raţio"al e$te cauza apariţieiemoţiilor adaptative) 'ro$tia, i6"ora"ţa, !i tul&urrile &loc(eaz 68"direa corect !iduc #ie la apariţia emoţiilor apatice, #ie la cele de i"te"$itate e>trem) Haideţi $

vedem c8teva e>emple)Alle", u" &r&at de douzeci !i doi de a"i, $u$ţi"e c "u vrea $ @!i termi"e!coala de $tomatolo6ie, deoarece @i dete$t pe u"ii di"tre pacie"ţii lui !i are, pedea$upra, !i di#icultţi @" a @"vţa) 'ri" urmare, el co"cluzio"eaz c va re"u"ţa la!coal !i $e va implica @" a#aceri)

Dac dez&atem mai pe lar6 ace$t $u&iect, de$coperim c lui Alle" @i place#oarte mult me$eria de de"ti$t, dar o evit deoarece pri"ţii lui @!i dore$c #oarte multca el $ devi" de"ti$t !i "u $uport #aptul c ace!tia #ac pre$iu"i a$upra lui) 9" aldoilea r8"d, "u $e @"ţele6e prea &i"e "ici cu cole6ii lui !i $e $imte a"tipatizat) Iar, @" altreilea r8"d, e$te co"vi"$ c "u are de>teritatea ma"ual !i a&ilitatea de ma"ipulare"ece$ar pe"tru a #i, cu adevrat, u" de"ti$t ,un)

Alle" co"ti"u $ @!i $a&oteze propriile o&iective deoarece "u are acce$I"$i6(tM la 68"durile lui parţial i"co"!tie"te) El por"e!te de la lucrurile pe care leco"!tie"tizeaz, !i a"ume c pur !i $implu "u @i poate $uporta pe u"ii pacie"ţi de-ailui) Dar, dup c8teva @"tre&ri directe, recu"oa!te c e$te #urio$ pe #aptul c pri"ţii lui@l domi", c "u are re$pectul cole6ilor $i de care $imte c are "evoie, !i c e$te@"6rozit de #aptul c va e!ua @" cele di" urm ca de"ti$t) A"tipatia lui


40/204

O alt clie"t Naomi, a avut o pro&lem $imilar, dar cu o acce$i&ilitateI"$i6(tM mai mare la 68"durile ei) 2eea ce ea vroia, era $ predea, dar "u #cu$e "iciu" e#ort @" a-!i termi"a cur$urile de peda6o6, lucru de care ea era co"!tie"t: !i a$tadeoarece era co"vi"$ c "u ar #i #cut-o &i"e) 're$upu"ea, !i #aptul, c @"cerca$e, demulte ori, $ $e pedep$ea$c, di" cauza u"or relaţii $e>uale promi$cue, pe care le

avu$e$e cu u" a" @" urm) 2u toate c @!i ddu$e, oarecum, $eama de prove"ie"ţa$e"time"tului ei de devalorizare, ea a co"ti"uat $ @!i #ac ru !i $ ai& u"comportame"t "evrotic)

Naomi nu !i-a dat $eama c autoevaluarea ei 6lo&al "e6ativ !i $e"time"tulde vi" #aţ de activitţile ei $e>uale, @!i aveau ori6i"ea @"tr-o 68"dire de#icitar)I"iţial, ea $-a demoralizat, @"$u!i"du-!i per$pectivele critice ale $urorilor ei mai mari,care #ii"d 6eloa$e, "u doreau ca Naomi $ ai& o prere &u" de$pre ea) Apoi, #ii"dco"vi"$, c ea are a&ilitţi $la&e de peda6o6, Naomi a @"ceput $ evite $ $e mai

pre6tea$c pe"tru !coal !i pri" urmare, $ @!i ual a lui Naomi @!i avea ori6i"ea, @"mare parte, di" acelea!i critici pe care !i le #cea $ie!i) Kimţi"du-$e #r valoare !i

parţial, acce$ I"$i6(tM la 68"durile $ale) Nu a o&$ervat cele dou premi$e#u"dame"tale !i "u a @"ţele$ iraţio"alitatea lor, !i a"ume0 BM c "u putea $ predea

&i"e !i c di" ace$t motiv "u era valoroa$: /M c merita $ #ie pedep$it pe"tru c#u$e$e promi$cu)

'ri" #aptul c a @"ţele$ corect @" ce #el comporame"tul ei e$te du"tor, Naomia reu!it $ #ac $c(im&ri ma.ore @" 68"durile !i @" acţiu"ile ei) 9" primul r8"d, amA)E)M a.utat-o $ @!i pu" $u& $em"ul @"tre&rii e>i$te"ţa le6turii di"tre po$i&ilitateade a preda pro$t !i valoarea ei ca per$oa", pe"tru a vedea c "u e>i$t o a$eme"eaco"e>iu"e) A @"ceput $ @"ţelea6 c oame"ii "u au cum $ $e evalueze ca @"tre6, !i cdac ei $e autoevalueaz 6lo&al, @!i #ac ru !i "u &i"e) A$t#el, a @"ţele$ c poate $ $eaccepte %e sine, doar pe"tru c ea decide ace$t lucru – !i "u pe"tru c reu!e!te $au "u$ predea &i"e) 2 poate $ $e &ucure mult de viaţ, c(iar !i c8"d are i"$ucce$e) 9"mod iro"ic, a!a cum $e @"t8mpl de o&icei, c8"d oame"ii $e accept "eco"diţio"at, !i

Naomi a reu!it $ $e co"ce"treze mult mai &i"e la activitţile ei !colare, $ ai& "otemai mari, !i $ @"ceap $ ia cur$uri de peda6o6ie)9" al doilea r8"d, am a.utat-o pe Naomi $ @!i di$pute a!a-"umita parte rea a ei

!i $ @"ţelea6 c, de!i, #cu$e a"umite 6re!eli pri" #aptul c avu$e$e relaţii cu &r&aţi pe care "u @i iu&eaM, ace$t lucru "u o #ace $ #ie u" pduc(e, care merit $ #ie pedep$it pe"tru erorile comi$e) 'ri" #aptul c !i-a a&a"do"at ace$te #ilo$o#ii, a putut $@"drz"ea$c $ @"cerce di#erite lucruri, pri"tre care $ !i predea)

2azul ace$tei clie"te, la #el ca !i a ma.oritţii oame"ilor care vi" la terapie,e>empli#ic di#ere"ţa di"tre ceea ce "oi "umim I"$i6(t "r)B, I"$i6(t "r) /, !i I"$i6(t "r)) I"$i6(t-ul "r)B e$te 6e"ul co"ve"ţio"al de @"ţele6ere, po$tulat de 3reud0 cu"oa!terea#aptului c aveţi o pro&lem !i c a"umite eve"ime"te preced acea$t pro&lem)

A$t#el, Alle", al crui caz l-am e>ami"at la @"ceputul ace$tui capitol, !tia c are o pro&lem @" le6tur cu cariera $a, dar credea c acea$ta por"e!te di" repul$ia lui #aţ

CJ


41/204

de a"umiţi pacie"ţi !i "u di" a">ietatea lui #aţ de e!ecul $ocial !i vocaţio"al) Ne!tii"dcare $u"t credi"ţele care $e a#lau @" $patele pro&lemei $ale, el "u avea, $u#icie"t


42/204

de$curcat #oarte &i"e pe parcur$ul ace$tei perioade, dar a !i co"ti"uat $ ai& relaţii$e>uale "o"-maritale cu c8ţiva parte"eri potriviţi, $imţi"du-$e &i"e, !i "eav8"d "ici ovi" #aţ de ace$t lucru)

Ku$ţi"em, cu alte cuvi"te, c mare parte di" comportame"tul "evrotic deauto-$a&otareM rezult di" "e!tii"ţ $au di" lip$ de i"$i6(t) 2u toate c oame"ii pot $

$e comporte "evrotic di" cauza a"umitor co"diţii &iolo6ice ca de e>emplu0dezec(ili&ru (ormo"al $ever $au de#icit al "eurotra"$miţtorilorM, de cele mai multeori "u o #ac doar di" motive &ioc(imice) De cele mai multe ori, ei @!i creaz ace$tetul&urri pri" i"termediul !;ndurilor lor, care $u"t co"!tie"te !iW$au i"co"!tie"te)2(iar !i atu"ci c8"d ei $u#er traume $evere, precum a&uzuri de la v8r$te #ra6ede,i"ce$t, $au viol, ace$te eve"ime"te #oarte rele "u $u"t $i"6urele care @i a#ecteaz,cre8"du-le tul&urarea de $tre$ po$t-traumatic, ci mai e>i$t, de ase"enea, !i reacţiilelor de 6roaz – credi"ţele lor cata$tro#ale, @" le6tur cu ace$te traume)

A$t#el, la #el ca !i @" cazurile lui Alle" !i Naomi, ti"erii pot $ #ie co"!tie"ţi de#aptul c $e opu" mer$ului la !coal, pe"tru a-!i @"#ru"ta pri"ţii, care @i co"$tr8"6 $#ac ace$t lucru) Kau, ei pot $ $e opu" mer$ului la !coal, @" mod i"co"!tie"t, #r $

@!i dea $eama c ei $e @mpotrive$c, de #apt, domi"rii pri"ţilor lor) Kau, ei pot #ico"!tie"ţi, de #aptul, c $e pedep$e$c pe"tru c $e $imt vi"ovaţi pe"tru relaţiile $e>uale

pe care le-au avut) Kau, ei pot $ $e pedep$ea$c #r $ co"!tie"tizeze #aptul, c #acace$t lucru di" cauza $e"time"tului de vi" pe care @l $imt)

Oricare ar #i $ituaţia, #ie c oame"ii $u"t $au "u co"!tie"ţi de co"vi"6erile lor iraţio"ale, ei "u $-ar ma"i#e$ta, aproape "iciodat, @" mod "evrotic dac "u ar aveaace$te credi"ţe) A$t#el, re#eritor la e>emplele o#erite @" ace$t capitol, dac t8"rul$tude"t, Alle", "u ar #i avut o #ric at8t de iraţio"al #aţ de $tilul domi"a"t al

pri"ţilor lui !i #aţ de e!ecul pro#e$io"al, a$t#el @"c8t $ re"u"ţe la $tudii, "u am #ico"$iderat dori"ţa $a de a pr$i !coala ca #ii"d dezadaptativ, ci am #i co"cluzio"atc t8"rul, !i-a dat, pur !i $implu, $eama de realitate !i a acţio"at @"tr-u" mod raţio"al@" le6tur cu ea) Iar dac, Naomi, $tude"ta care vroia $ #ie pro#e$oar, ar #i acceptat'n "od ra*ional per$pectiva pe care $ora ei o avea a$upra $e>ului, !i-ar #i putut da$eama c, de!i promi$cuitatea ei #u$e$e emplu, dac v $pu"eţi


43/204

de#i"it precum cata$tro#are, "u @"$eam" cu adevrat #oarte de)avanta1os- 9"$eam"$ut la $ut dezava"ta.o$, re6reta&il, i"$uporta&il $au $uprtor) ai mult dec8t at8t,#aptul c dum"eavoa$tr v co"$ideraţi "ereu!ita ca #ii"d !roa)nic&, @"$eam" c v68"diţi c "u %ute*i su%orta #aptul c aţi e!uat !i c, pri" urmare, "u tre,uie $ e!uaţi)Dar, de$i6ur, dum"eavoa$tr %ute*i $uporta ideea c "u aţi reu!it: iar u"iver$ul "u pare

$ i"$i$te, a$upra #aptului c dum"eavoa$tr "u ar tre,ui $au "u ave*i voie $ e!uaţi2o"cluzia dum"eavoa$tr re#eritoare la #aptul c "ereu!ita v #ace $ #iţi o

%ersoan& !roa)nic& @"$eam" c BM di" "e#ericire "u aţi reu!it: c /M di" mome"t ce@" dum"eavoa$tr e>i$t ceva de proa$t calitate, tot ceea ce veţi #ace va #i'ntotdeauna o "ereu!it: !i c M meritaţi $ #iţi pedep$iţi precum co"dam"are eter"M

pe"tru c "u aţi reu!it) 2u toate c puteţi $ v $u$ţi"eţi prima idee di"tre cele de mai$u$, deoarece reprezi"t %referin*a de a reu!i, "u puteţi $ le $u$ţi"eţi pe a doua !i pea treia) Numai @" cazul @" care #olo$iţi de#i"iţia ar&itrar

A!adar, de!i, putem co"#irma dac e(ua*i la ceva, "u v putem etic(eta per total ca #ii"d u" ratat) 'uteţi $ v& s%une*i cu pio!e"ie c $u"teţi u" ratat c(iar !i culiter mare RM, dar acea$t etic(etare e$te o $upra6e"eralizare care v e$te du"toare)

3ormulat @"tr-u" mod di#erit0 emoţiile dezadaptative, auto-di$tructive – ca dee>emplu #aptul c v $imţiţi #urio!i, deprimaţi, lip$iţi de valoare, $au a">io!i – decur6,@" pri"cipal, di" ideile co"!tie"te $au i"co"!tie"teM care $u"t "i!te pre.udecţi #r$e"$, !i care, @" mod aproape i"evita&il, duc $pre comportame"te i"e#icie"te !i deauto-$a&otare pe care le "umim "evrozeM) 28"d $u"teţi o per$oa" "evrotic puteţiapela la mai multe metode temporare care $ v a.ute $ v dimi"uaţi tul&urarea)A$t#el, v puteţi $c(im&a $lu.&a $au $tatutul marital: v puteţi lua o vaca"ţ: puteţideve"i #oarte i"tere$aţi de u" dome"iu a"ume: puteţi $ mu"ciţi pe"tru a avea $ucce$@" a"umite $copuri pro#e$io"ale $au altele: puteţi co"$uma ca"titţi de alcool,mari(ua"a, (eroi", calma"te, e"er6iza"te p$i(otrope, $au alte dro6uri: $au puteţi@"cerca tot #elul de alte lucruri care $ v di$tra6 ate"ţia)

Aproape toate $au c(iar toate ace$te 6e"uri de diver$iu"i pot $ #u"cţio"eze peo perioad limitat de timp) Deoarece, ele v @"deam", atu"ci c8"d $u"teţi devotat @"mod iraţio"al u"ui a"umit $et de idei care predi$pu" $pre tul&urri pe care le putem"umi >M la di$tra6erea ate"ţiei $pre alte $eturi de idei pe care le putem de"umi 1M)At8ta timp c8t co"ti"uaţi $ v 68"diţi la ideile de tip 1 @" locul ideilor de tip >, "u veţi#i #oarte pertur&aţi)

Di" pcate, ace$t tip de di$tra6ere a ate"ţiei, "u v !i rezolv pro&lemele)'e"tru c oric8t de tare $au de de$ aţi @"cerca $ v @"dreptaţi ate"ţia $pre ideile de tip1, @"c co"ti"uaţi $ credeţi cu trie !i "u aţi re"u"ţat la ideile de tip >) Pi, pri" urmare,v puteţi re8"toarce, #oarte u!or, la comportame"tul @"rudit cu ideile de tip >)

Luaţi e>emplul doam"ei *) La v8r$ta de treizeci !i opt de a"i, doam"a *) eraco"$iderat de oame"ii ca #ii"d o #emeie #rumoa$ !i tale"tat) 9" mome"tele @" care"u zcea @" pat toat ziua, cu puter"ice dureri de cap $au "u $e certa cu $oţul ei !i ceidoi copii adole$ce"ţi, era o parte"er !i o 6azd @"c8"ttoare) 'e"tru a "u mai #i,mereu, #urioa$ !i pe"tru a evita durerile de cap, doam"a *) &ea #oarte mult, lua tot at8tde multe calma"te !i era #oarte devotat u"ui 6rup de $piriti$m "ou Ne; Kpiriti$mM,care credeau @" re8"car"are, @"vţ8"du-i pe alţii c viaţa @" acea$t vale @"tri$tat deat8tea lacrimi reprezi"t doar preludiul pe"tru viaţa adevrat, #r $#8r!it, care avea$ vi")

Aproape c #u"cţio"a$e) 3ii"d di$tru$ ma.oritatea timpului !i, e>plic8"du-le,cu pa$iu"e, altora de$pre viziu"ile ei $pirituali$te, doam"a *) avea #oarte puţi" timp

pe"tru a #i pertur&at, pe"tru a #i #urioa$ pe alţii $au pe"tru a $e re8"toarce la durerileei de cap) Dar, atu"ci c8"d i $e termi"a &utura, !i c8"d ima6i"ile vieţii de apoi "u @i

C


44/204

rezolvau pro&lemele di" acea$t lume, $imptomele ei "evrotice revea"eau @" #orţ)Odat, de #apt, #u$e$e at8t de i"capa&il $ @!i $tp8"ea$c #uria #aţ de mem&riior6a"izaţiei de $piriti$m, @"c8t c(iar !i priete"ii ei $pirituali!ti au @"ceput $ $e pl8"6de comportame"tul ei !i $ o @"lture de pe u"a di" poziţiile cele mai mari, care i-a#o$t, la @"ceput, acordat cu mare plcere) Vz8"d c p8" !i ace$t 6rup "ou o

a&a"do"eaz, doam"a *) $-a i"#uriat !i mai tare p8" a @"ceput $ ai& o depre$ietotal)

Au ve"it !i zorii zilei) ai mult pri" #orţ dec8t pri"tr-o &l8"d co"vi"6ere,$oţul a t8r8t-o pe doam"a *) la terapie $pu"8"du-i c dac "u #ace ceva pe"tru a-!ireve"i, el !i copiii @!i vor #ace &a6a.ele !i vor pleca) A #o$t "evoie de puţi"e !edi"ţe

pe"tru a de$coperi credi"ţele de &az, !i a"ume c datorit #aptului c pri"ţii ei#u$e$er at8t de $everi pe perioada copilriei ei, re$tul lumii @i datora &u"voi"ţtotal) Era @"credi"ţat c, toate per$oa"ele ei apropiate, @" $pecial $oţul !i copiii, ar tre,ui 'n "od a,solut $ #ac tot ce le $t @" puti"ţ pe"tru a-i #ace viaţa mai u!oar – !i a$t#el $ compe"$eze pe"tru copilria ei di#icil, pe care "u o merita$e)

'e parcur$ul a"ilor, @"$, odat ce doam"a * a co"$tatat c apropiaţii !i

priete"ii ei, "u 68"deau la #el, cu privire la 6ri.a pe care tre&uiau $ i-o poarte, acea$ta$-a i"#uriat !i a #cut tot po$i&ilul pe"tru a le aduce la cu"o!ti"ţ


45/204

&i"e $ m co"vi"6 c pot duce, @" co"ti"uare, o viaţ #ericit, !i, c pot, @" $pecial, $am 6ri. de mi"e, #r a.utorul "im"ui=

28"d a reu!it $-!i @"$u!ea$c I"$i6(t-ul "r) / !i – care pre$upu"e #aptul cera co"!tie"t c #ace apel, #recve"t, la ace$te ceri"ţe a&$oluti$te !i c ar fi &i"e $depu" e#ort pe"tru $c(im&area lor !i a $trilor de #urie, care le urmau – doam"a *) a

@"ceput $ @!i reduc &utra la u"ul $au dou pa(are de coc5tail pe zi, $ @!i aru"cecalma"tele, !i $ $e $imt mult mai puţi" #urioa$ pe $oţul, copiii, !i priete"ii ei, c(iar !i atu"ci c8"d ace!tia #ii"d #ii"ţe uma"e care mai 6re!e$cM $e comportau, 'ntr+adev&r ,"edrept) Accept8"d mai mult realitatea $ocial, !i re#uz8"d $ o mai considereie 2) ault$&1, *r) remarc #aptul c oame"ii care $e comportiraţio"al $au "evrotic $u"t aceia care0B) percep #recve"t lucrurile, @"tr-u" mod i"corect/) @!i pu", propria $i6ura"ţ, @" pericol) @mpiedic, @" mod cure"t, pro6re$ele $pre $copurile ale$eC) prezi"t rumi"aţii i"terioare, #recve"te, care @i #ac $ $e $imt

i"com#orta&il) creaz, #r "ici u" $cop, co"#licte @"tre ei !i alţiiK aru"cm, acum, o privire la c8teva comportame"te tipice care @"depli"e$c

#iecare di" ace$te ci"ci criterii0 Percep frecvent lucrurile într-un mod incorect: de #apt, mulţi di"tre "oi "u

%erce%e"2 c(iar at8t de de$, lucrurile @"tr-u" mod i"corect pe c8t le #acem "oi $ #iei"corecte) Vedem, de o&icei, ce vedem, !i auzim ceea ce auzim, #r a le di$tor$io"a

prea tare) 2eea ce "e 6(ideaz, @"$, $pre varietatea de traordi"are) Dar, e$te re$po"$a&ilitatea #iecruia di"tre "oi, de a le #olo$i @"mod rezo"a&il !i, @" a!a #el @"c8t, $ #ie, c8t mai puţi", &ia$ate) Acea$ta e$te

C


46/204

re$po"$a&ilitatea pe care mulţi di"tre "oi, @"tr-u" $e"$ $au altul, "u !i-o a$um)'er$oa"ele "evrotice au, de o&icei, cele mai mari di#icultţi, di" ace$t pu"ct de vedere)

A$eme"i celor care prive$c lumea pri" emple0 ietatea lor e$te .u$ti#icat #ie di" cauza marilor re$po"$a&ilitţi pe care le au, #iedi" cauza iraţio"alitţii cole6ilor $au a parte"erilor de $erviciu, #ie di" cauza u"or

C


47/204

eve"ime"te 6(i"io"i$te) 3ii"d co"vi"!i de #aptul c toate cauzele tul&urrilor pe carele au, $e a#l @""a#ara co"trolului lor, ei "u $e vd aproape "iciodat ca #ii"d ca"didaţii

potriviţi pe"tru o terapie, cu toate c ar avea "evoie)Ei "u reu!e$c $ o&$erve #aptul c mai e>i$t !i alţi oame"i, cum ar #i priete"ii

$au cole6ii lor de $erviciu, care $e co"#ru"t, zi de zi, cu acelea!i re$po"$a&ilitţi !i

pro&leme, #r a #i termi"aţi di" pu"ct de vedere emoţio"al) A$t#el, ei $u"t mereu#urio!i, &o$um#laţi, di$peraţi, @"vi"ovţi"d orice !i pe orici"e, mai puţi" pe ei @"!i!i

pe"tru "e#ericirea lor) De$eori, ace!ti oame"i $u#er de diver$e &oli p$i(o$omatice – cum ar #i ulcerul, te"$iu"e ridicat, colit, erupţii de piele, dureri de cap, reacţiialer6ice, !i o "eo&i!"uit e>te"uare) Pi pe l8"6 a$ta, ei devi", @" mod #recve"t,depe"de"ţi de u"ul $au mai multe medicame"te care modi#ic di$poziţia)

Crează, fără nici un scop, conflicte între ei şi alţii: 3ii"d co"du!i de diver$ecredi"ţe iraţio"ale, u"ii oame"i @!i #ac u" o&icei, @" a $e lupta cu ei @"!i!i !i cu alţii) Ei"u @i provoac @" mod direct pe ceilalţi $ $e @"#urie $au $ $e $upere pe ei, dar a&ordarea lor e$te at8t de a"ta6o"i$t, iar a&ilitţile lor de comu"icare $u"t at8t de$la&e @"c8t ar #i "evoie de r&darea u"ui $#8"t pe"tru a putea avea o co"ver$aţie

plcut cu ei) Iat c8teva di" o&iceiurile !i tacticile cu care ace!ti oame"i @!i$a&oteaz, #r $-!i dea $eama iar, c8teodat @!i dau $eamaM, relaţiile) Ei0

a) v $pu", de multe ori, ceea ce


48/204

care toat lumea, i"clu$iv ei @"!i!i, tre&uie $ le re$pecte) 3c8"d ace$t lucru, ei devi"u!or pertur&aţi, @" mome"tul c8"d ci"eva "u re$pect ace$te re6uli, $au c8"d lucrurile"u mer6 co"#orm pla"urilor lor)

eca"i$mul u"ei a$t#el de tul&urri emoţio"ale "u e$te 6reu de @"ţele$) 'are, la prima vedere, ca !i cum ar #i vor&a, doar, de u"


49/204

/a%itolul ?

2ucerirea i"#lue"ţelor di" trecut

a lui Oedip) U" &ieţel, pe "ume Harold, r8v"e!te cu co"otaţii$e>ualeM dup mama $a, @!i ur!te tatl, $e $imte vi"ovat #aţ de dori"ţele $ale $e>ualecu privire la mama $a, !i @i e$te #ric de #aptul c tatl $u l-ar putea ca$tra) 9"co"$eci"ţ, el $e teme pe"tru tot re$tul vieţii de &r&aţii mai @" v8r$t, !i #ie re#uz $co"cureze cu ei de e>emplu @"tr-o a#acereM, #ie depu"e e#orturi co"$idera&ile pe"tru ai"tra @" 6raţiile lor !i a le c8!ti6a, pri" urmare, &u"voi"ţa) Are o a$t#el de per$oa",cla$icul comple> a lui Oedip Da, pro&a&il c are)

K pre$upu"em, @" co"ti"uare, alturi de adepţii #reudie"i tradiţio"ali, cHarold a do&8"dit, i"iţial, $e"time"tele $ale Oedipie"e, deoarece i"$ti"ctele lui$e>uale id-ul $uM l-a @"dem"at $ r8v"ea$c dup mama $a, iar apoi, $uper e6o-ul luico"!tii"ţaM, l-a #orţat $ $e $imt vi"ovat cu privire la dori"ţele lui i"ce$tuoa$e !i $ $edete$te at8t pe el c8t !i pe tatl $u) 2(iar dac ace$t lucru $-ar @"t8mpla iar, @"$ocietatea "oa$tr, "u $e prea @"t8mpl ace$t lucru, deoarece e$te evide"t c mulţi

&ieţi "u r8v"e$c la mamele lor !i "u devi" 6elo!i #aţ de taţii lorM, rm8"e, totu!i,@"tre&area0 Dac &iatul are u" ata(a"ent de tip Oedipia", @"$eam" c el are,automat !i co"%le@ul lui Oedip R$pu"$0 @" "ici u" caz)

U" a!a-"umit comple> co"$t @" a avea idei "e6ative @" le6tur cu u" $et deeve"ime"te "e#ericite) A$t#el, dac *o(" e$te mai $la& di" pu"ct de vedere #izic dec8tHe"r1, am putea $pu"e c el are o $l&iciu"e $au c e$te i"#erior) Dar, dac *o(" areu" co"%le@ de i"#erioritate, @"$eam" c BM el @!i vede $l&iciu"ea, c8"d $e compar

cu He"r1, !i /M $e vede ca o %ersoan& %l&%;nd& $au li%sit& de valoare pe"tru #aptulc are acea$t $l&iciu"e) 9" timp ce BM e$te o relatare a u"ui #apt, /M e$te o

C


50/204

$upra6e"eralizare al acelui #apt) 2omple>ul lui *o(" reprezi"t conclu)ia pe care el oare cu privire la $l&iciu"ea lui #izic – !i "u cu privire la $l&iciu"e, @" 6e"eral)

A!adar, av8"d comple>ul lui Oedip, Harold poate $ r8v"ea$c @" modS"atural= !i S"ormal= dup mama $a !i $ $e $imt oarecum 6elo$ pe tatl $u) Dar dac, @" timp ce $imte po#t trupea$c !i 6elozie, "u crede !i #aptul c este o %ersoan&

li%sit& de valoare pe"tru c are $e"time"tele pe care le are, el va avea mai de6ra& u"ata(a"ent Oedipia", dec8t u" co"%le@-

Dac Harold are, @"tr-adevr, u" comple> a lui Oedip @" toat re6ula, putem #i$i6uri c, pe l8"6 #aptul c recu"oa!te c r8v"e!te la mama $a, el mai crede0 BM cmama $a, tatl $u, !i ceilalţi oame"i tre,uie $ #ie de acord cu el: /M c a #cut u"lucru !roa)nic @" a r8v"i la mama $a: M c dac oame"ii ar de$coperi dori"ţa pe careel o are #aţ de mama $a, l-ar critica puter"ic !i #aptul c ace!tia l-ar critica ar #i6roaz"ic: CM c dac, ar avea, @"tr-adevr, relaţii $e>uale cu mama $a, #aptul c ar comite u" i"ce$t ar #i ori,il !i ar duce la !roa)nice pro&leme le6ale !i de alt tip: M c,!i @" cazul @" care "u ar avea loc "ici u" i"ce$t, $implul #apt c $e 68"de!te la ace$tlucru e$te o o#e"$ de neiertat @mpotriva pri"ţilor $i !i a uma"itţii: M c daca tatl

$u ar de$coperi vreodat dori"ţa pe care el o are @" le6tur cu mama $a, l-ar &le$tema !i pedep$i @" $pecial pri" ca$trareM, cu $i6ura"ţ: !i M c dac vreu"a di"treace$tea ar avea loc, el ar deve"i o %ersoan& co"%let !roa)nic&-

I"di#ere"t, dac credi"ţele lui Harold @" le6tur cu dori"ţele pe care le are #aţde mama $a $u"t uale cu mama lui, "u i-ar aduce pro&leme)

Nici po$i&ilitatea ca tatl lui $ @l ca$treze, "u ar #i realiza&il, @" cazul @" care ace$ta i-ar de$coperi 68"durile de i"ce$t) I"di#ere"t ce ar #i) 9"$, at8ta timp c8t Harold crede !iacce%t& ace$te emplu, c odat r8v"i"d dup mama lui, !i,#ii"d, totodat, lip$it de putere !i i"capa&il $ $e apere de ceilalţi &ieţi di" veci"tate,$-a temut de #aptul c tatl lui @l va


51/204

Dac Harold ar do&8"di, @" ace$te co"diţii, i"$i6(t cu privire la temerile luitrecute a$upra ca$trrii !i a comple>ului lui Oedipia", ar putea @"vţa c8teva i"#ormaţiiutile de$pre el – deoarece comple>ul $u ini*ial "u mai e>i$t @" aceea!i #orm, !i ar

putea co"$idera detaliile ori6i"ii ace$tuia ca #ii"d "erepreze"tative pe"tru el acum)Dac, Harold mai are, totu!i, %;n& (i @" ziua de azi, urme vizi&ile ale comple>ului di"

trecut, atu"ci putem pre$upu"e, c 'nc& mai are c8teva di" credi"ţele iraţio"ale, careau du$, i"iţial, la do&8"direa ace$tui comple>)

9l putem a.uta pe Harold $ @!i de$copere ace$te idei pe care le mai are !i $ @!i@"$u!ea$c I"$i6(t-urile "r)B, / !i cu privire la ele) Dup aceea puţi" mai co"teazdac @!i ami"te!te $au @!i @"ţele6e pe depli" iraţio"alitţile ini*iale $au lucreaz pri"i"termediul lor - a!a cum, di" per$pectiva teoriei #reudie"e, ar tre&ui $ #ac pe"tru a$e i$t vreun comple> care $ @i mai a#ecteze, @"c pe oame"i, putem $ "e ima6i"m c ei au, @" ace$t mome"t, a"umite 68"duri @"le6tur cu el, 68"duri care "u @!i au ro$tul) Ace$te idei e>i$te"te 'n %re)ent $u"tcruciale, i"di#ere"t care au #o$t $ur$ele ori6i"ale ale co"%le@elor lor) Ace$t lucru

e>plic de ce at8t de mulţi p$i(a"ali!ti "o"-#reudie"i – precum Al#red Adler, Eric(3romm, are" Hor"e1, Otto Ra"5, !i Harr1 Ktac5 Kulliva" – pu" mai de6ra&acce"tul pe a"alizarea pro&lemelor, 68"durilor !i relaţiilor di" preze"t ale clie"tului,dec8t pe urmrirea detaliilor dureroa$e di" i$toriile lor trecute) ai mult dec8t at8ti$t co"$ideraţie #aţ de &u"$tarea lor, u"de$c(im&rile de di$poziţie ale adulţilor au e#ecte directe a$upra lor: ate"ţia acordatdori"ţelor !i "evoilor lor "u e$te de prim importa"ţ, ace$tea #ii"d co"$iderate &tide cap) Dac "u e>i$t viole"ţ di" partea pri"ţilor a$upra lor, acea$ta e$te a$i6uratde mulţimea de #raţi, u"c(i !i mtu!i, care $u"t aproape de-o v8r$t cu ei) 2u toateace$tea, ace!ti copii "u devi" "evrotici di" cauza lip$ei de dra6o$te)=

're.udiciile adu$e copiilor "u $u"t, @" mod direct, cauzate de re$pi"6erea , @"$i"e, a pri"ţilor cu toate c ace$t lucru "u @i #ace "ici &i"e copiluluiM, ci de ctre

credi"ţele lor pe care le @"vaţ !i pe care !i le creaz cu privire la acea$t re$pi"6ere)Ace$te credi"ţe, care $e re6$e$c @" &a$mele "oa$tre !i @" pove!tile pe"tru copii,

B


52/204

i"clud ace$te co"cepţii0 BM 'ri"ţii ti tre,uie $ dovedea$c c te iu&e$c !i c teapro& @" ceea ce #aci !i c8"d "u #ac ace$t lucru @"$eam" c $e comport !roa)nic)/M Dac te re$pi"6, ar tre,ui $ te $imţi ca !i cum ai #i #r valoare) M Dac crezi c"u ai "ici o valoare, tre&uie $ co"ti"ui $ ai "ereu!ite @" $arci"ile importa"te) CMDac @"tr-adevr e!uezi, @"$eam" c ai comi$ u" lucru 6roaz"ic, care dovede!te, di"

"ou, c "u ai "ici o valoare) M Dac, di" team de a "u reu!i, eviţi di#erite $arci"i !i"u @"veţi "iciodat $ le #aci corect, ace$t lucru arat c "u ai avut "iciodat vreoa&ilitate !i e!ti, @"c o dat, #r valoare)

Ace$t lucru, @"$eam" c cei mici "u au nevoie de dra6o$te !i de apro&are !i c#r ele ei pot $ $e $imt #ericiţi !i $ "u ai& pro&leme ai deloc) A!a cum a artat*o(" 4o;l&1 !i mulţi alţi cercettori, aproape toţi copiii $e "a$c cu o dori"ţ #oartemare de ata!ame"t: !i atu"ci c8"d $u"t deprivaţi de a#ecţiu"e, @"6ri.ire, !i alte 6e"uride a$t#el de 6ri.i, ei $e $imt de$tul de tri!ti, $i"6uri !i de$eori deprimaţi) A!a cum ademo"$trat !i Harr1 Harlo;, copiii mici !i maimuţeleM care "u $u"t $u#icie"t$timulaţi, "u reu!e$c $ $e dezvolte pe depli" di" pu"ct de vedere "eurolo6ic !i$#8r!e$c a #i, de o&icei, i"compete"ţi !i "epotriviţi @" mai multe privi"ţe)

A$t#el, pe"tru a #u"cţio"a cum tre&uie !i pe"tru a #i S"ormali= di" pu"ct devedere emoţio"al, copiii mici, "ece$it o ca"titate co"$idera&il de ate"ţie, $pri.i", !idra6o$te) 28"d $u"t #oarte "e6li.aţi, $ever criticaţi, prea mult re$tricţio"aţi, !i a&uzaţi#izic, ei devi", de o&icei, a#ectaţi emoţio"al !i @!i dezvolt #oarte rapid o ima6i"ede$pre ei ca #ii"d "epotriviţi !i #r valoare) 2u toate c ace$te lucruri "u $tau@"totdeau"a a!a – pe"tru c u"ii di"tre ei $u"t #oarte rezi$te"ţi, @"c de c8"d $e "a$c !i

pe tot parcur$ul vieţii – ace$ta e$te cazul cel mai de$ @"t8l"it)De ce $tau, a$t#el lucrurile 7eoria RE47 $u$ţi"e ideea c atu"ci c8"d $u"t

privaţi de lucrurile pe care !i le dore$c cel mai mult, ma.oritatea oame"ilor $e $imt, @"mod #ire$c !i adaptativ, tri!ti !i #ru$traţi – c8teodat c(iar #oarte puter"ic) Ace$t lucrue$te &u" – pe"tru c, apoi, ei @"cearc $ @!i compe"$eze privarea, modi#ic8"dco"diţiile "e$ati$#ctoare pe care ei le @"t@mpi" $au ru68"du-i pe ceilalţi, mai ale$dac $u"t ti"eri, $ @i a.ute $ @!i $c(im&e ace$te co"diţii)

Dar, ma.oritatea oame"ilor, !i @" $pecial, copii, dep!e$c ace$te $e"time"te detri$teţe !i #ru$trare atu"ci c8"d li $e @"t8mpl lucruri cu Sadevrat= rele) Ei preti"d cace$te lucruri $u"t at;t de rele @"c8t ele nu ar tre,ui @" "ici u" caz $ e>i$te: !i $#8r!e$c

pri" a crede, @" mod 6re!it, c $ituaţiile rele vor e>i$ta 'ntotdeauna !i c "u $e vor '",un&t&*i "iciodat) A!adar, ei au, @" primul r8"d, $e"time"te Sco"$tructive= detri$teţe !i $u"t determi"aţi $ @!i @m&u"tţea$c $ituaţia) Dar, de$eori, au, dease"enea2 !i $e"time"te Sdi$tructive= de deprimare !i lip$ de $pera"ţ, !i $u"tdetermi"aţi $ #ie pl8"6cio!i, $ re"u"ţe, !i $ @!i a6raveze $ituaţia)

'e"tru c "u $u"t capa&ili $ #ac #aţ Adver$itţilor AM puter"ice !i dura&ile,!i pe"tru c a&ilitţile lor de copi"6 $u"t limitate, copiii $u"t mult mai @"cli"aţi $ $68"dea$c – la 4 4elie# K1$temM, Ki$temul lor de 2redi"ţe – @" terme"i a&$oluti!ti detre,uie2 'ntotdeauna2 !i niciodat&, !i a$t#el $ @!i $c(im&e 2o"$eci"ţele 2M a#ectivedi" emoţii adaptative de $uprare !i re6ret @" emoţii dezadaptative de deprimare !idez"d.duire) Odat ce #ac ace$t lucru, $trile lor de depre$ie duc la comportame"te!i mai i"e#icie"te – !i atu"ci ei $e deprim !i mai tare)

'e"tru ca lucrurile $ #ie !i mai rele, de multe ori, @" ace$t mome"t $ei"$taleaz proce$ul de (a&ituare – a$t#el, copiii deprimaţi $e $imt Scom#orta&il= @"$ituaţia lor "e#ericit !i $e $imt Si"com#orta&il= dac tre&uie $ #ac ceva pe"tru a-!imodi#ica acea$t $tare) Ei continu& $ cread – di" "ou la pu"ctul 4 – lucruri precum0

S7re&uie $ m de$curc &i"e Nu tre&uie $ #iu deprimat Nu su%ort $ituaţiile6roaz"ice Viaţa mea va #i 'ntotdeauna "e#erict !i lip$it de valoare= A$eme"i,

/


53/204

!o&ola"ilor lui arti" Keli6ma", crora li $e pu"eau o&$tacole @" drumul $preati"6erea $copurilor, !i care au do&8"dit S@"vţare "ea.utorat=, !i copiii reu!e$c,de$eori, $ cread c ei S"u pot= $ @!i @m&u"tţea$c $ituaţia) A!adar, ei re"u"ţ – co"$ider8"d c $u"t Slip$iţi de $pera"ţ=)

2opiii $u"t, &i"e8"ţele$, mai i"teli6e"ţi dec8t !o&ola"ii $au porcu!orii de

6ui"eea: dup v8r$ta de apro>imativ doi a"i, ei @!i utilizeaz de.a lim&a.ul @" $copul dea 68"di, apoi @" $copul de a 68"di de$pre ceea ce 68"de$c – !i mai t8rziu, @" $copul dea 68"di de$pre ceea ce 68"de$c cu privire la ceea ce 68"de$c meta68"direaM) A!a c,ei imit modelul pri"ţilor lor0 STre,uie $ te comporţi &i"e !i dac "u te comporţia!a, atu"ci e!ti u" co%il r&u= – l8"6 care, @!i mai adau6 !i propriile cerin*e !iautoevaluri 6lo&ale "e6ative0 S'e"tru c e$te #oarte de)ira,il ca eu $ m comport

&i"e !i $ le #ac altora pe plac, tre,uie nea%arat $ #ac lucrul ace$ta Pi pe"tru c "um comport at8t de &i"e precum ar tre,ui, @"$eam" c e$te u" lucru ru, !i c eu $u"tu" copil ru=

2e vrem, atu"ci, $ $pu"em 9" primul r8"d copiii @"vaţ ceea ce e$te S&i"e= !iSru= !i @"vaţ ava"ta.ele S&i"elui= !i dezava"ta.ele Srului= di" comportame"tele lor)

9" al doilea r8"d, $e $imt #ericiţi, @" mod "atural !i adaptativ, pe"tru comportame"telelor S&u"e= !i tri!ti #aţ de cele Srele=– deoarece ei ado%t& prerile altora cu privire la0ceea ce ar #i dezira&il ca ei $ #ac: c atu"ci c8"d "u #ac ace$te lucruri !i c8"d $u"tSri= ei tre&uie pedep$iţi: !i c ar #i &i"e $ $e corecteze) 9" al treilea r8"d, @"vaţ, ctre,uie $ $e comporte S&i"e=, pe"tru c alt#el $u"t "i!te co%ii r&i) Acea$ta e$te o

su%ra!enerali)are 6re!it) Dar, pe"tru c $u"t i"#lue"ţa&ili, !i pe"tru c $e "a$c cu propriile @"cli"aţii $pre $upra6e"eralizri, ei accept, #recve"t, ace$t tip de 68"direero"at, @"6lo&8"du-l @" #ilo$o#iile lor #u"dame"tale $au @" Ki$temul lor de 2redi"ţe 4

– 4elie# K1$temM)9" al patrulea r8"d, copiii au propriile te"di"ţe @""$cute de a #ace $altul

"ereali$t de la0 SA! %refera $ #ac lucrurile &i"e !i mi-ar %l&cea $ am rezultate &u"e pe"tru c #ac a!a= la STre,uie nea%arat $ #ac lucrurile &i"e !i tre,uie nea%arat $ amrezultate &u"e pe"tru c #ac lucrurile a!a= Ei #ac, #oarte u!or, !i $altul de la S Este rudac m comport "eadecvat !i pierd apro&area celorlalţi= la SSunt ru dac mcomport "eadecvat !i pierd apro&area celorlalţi)=

9" al ci"cilea r8"d, c(iar dac $-au o&i!"uit cu ace$t tipar de ceri"ţe a&$oluti$te!i auto-culpa&ilizri, copiii, adole$ce"ţii !i adulţii, ar avea capacitatea de a vedea c8tde du"tor le e$te, !i ar putea $ @l $c(im&e pri" di$putri la "ivelul 68"durilor,emoţiilor !i comportame"telor) 2u toate ace$tea, l$aţi $ $e de$curce pri" propriile lor meca"i$me, ei rareori #ac ace$te di$putri: cei mai mulţi di"tre ei av8"d "evoie de u"

pro#e$or $au de o terapie @"ţeleapt pe"tru a-i a.uta $ vad c8t de di$tru6toare $u"t

ace$te 68"duri, emoţii !i comportame"te pe care le au !i pe"tru a-i @"cura.a $ depu"e#ort @" $c(im&area lor cu altele mai adaptative)9"torc8"du-"e la tema "oa$tr pri"cipal, de$eori, re$pi"6erea pare"tal $e

poate dovedi a #i, @"tr-adevr, #oarte du"toare copii pot $ a.u"6 $ ai&$e"time"te de aver$iu"e #aţ de eiM, !i reprezi"t, de o&icei, u" eve"ime"t activator – AM $erio$) E$te crud !i "edrept – !i, pro&a&il c ar tre&ui $ e>i$te o le6e @mpotriva ei)Dar, $e pare c ace$t eve"ime"t activator e$te mereu @"$oţit de 4-uri – credin*elecopiilor de$pre A-uri – !i a"ume, c ei consider& c $i$temul lor de credi"ţe e$teadevrat, pe l8"6 care mai adau6 !i ceri"ţele lor a&$oluti$te !i auto-culpa&ilizrile

pe care !i le #ac) Eve"ime"tele activatoare A-urileM contri,uie @" mare m$ur laa">ietatea, di$perarea !i la autoevaluarea 6lo&al "e6ativ a copiilor) Dar A-urile

@mpreu" cu 4-urile cauzeaz, de #apt, tul&urrile 2-urileM)


54/204

2u alte cuvi"te, @" a#ar de $ituaţiile @" care $u"t atacaţi #izic $au privaţi @"mod e>trem, oame"ii "u $u"t $ever pertur&aţi dec8t @" cazul @" care au ideitraumatiza"te @" le6tur cu ceea ce li $e @"t@mpl) 'e"tru c, @" a#ar de $ituaţia @"care $u"teţi, cu adevrat, r"iţi $au privaţi de ceva e$e"ţial, ce altceva pot #ace,

per$oa"ele $au lucrurile di" .urul dum"eavoa$tr, pe"tru a v cauza durere ma>im

De$i6ur, c oame"ii pot $ v #ac @" di#erite #eluri, $ v co"trazic, $ varate c "u v iu&e$c, !i $ @i $t8r"ea$c pe alţii @mpotriva dum"eavoa$tr) Dar, @"a#ar de #aptul c puteţi #i privaţi de m8"care, (ai"e, adpo$t, $au alte lucruri de prim"ece$itate, tot ceea ce ei pot #ace e$te $ v #luture pri" #aţ cuvi"te, atitudi"i $au idei"e6ative) Pi ace$tea #u"cţio"eaz pri" du"neavoastr& – pri" #aptul c 'i l&sa*i $ va#ecteze)

K pre$upu"em, c ci"eva $pu"e lucruri ur8te de$pre dum"eavoa$tr: vumile!te @" #aţ: @i $t8r"e!te pe alţii @mpotriva dum"eavoa$tr: $au $crie u" articoletic(et8"du-v ca #ii"d "i!te mi"ci"o!i) 7oate ace$tea $u"t doar cuvi"te $au 6e$turi, iar cuvi"tele $au 6e$turile, @" $i"e, "u v pot r"i, dec@t dac le l$aţi $ v r"ea$c)9"tre&area e$te0 e "ormal, $ "u v i"tere$eze deloc dac ci"eva $pu"e lucruri ur8te

de$pre dum"eavoa$tr Kau, $ v $imţiţi, total , "ep$tori atu"ci c8"d ea $au el $crielucruri me$c(i"e de$pre dum"eavoa$tr

28tu!i de puţi" Nu $u"tem de acord cu #aptul de-a "u v $imţi deloc@"6ri.oraţi $au puter"ic implicaţi: p8" !i Epictet !i alţi $toici au recoma"dat ace$tlucru, pe"tru a"umite $ituaţii) De ce 'e"tru c @"6ri.orarea !i implicarea au mai multeava"ta.e, pe care, $perm, c "u le veţi i6"ora $au i"terpreta 6re!it)

9"6ri.orarea alturi de ate"ţie !i prude"ţM v a.ut $ $upravieţuiţi) Dac "uaţi avea 6ri. $ v uitaţi @" dreapta !i @" $t8"6a @"ai"te de a traver$a o $trad $au dac"u aţi avea 6ri. $ m8"caţi atu"ci c8"d v e$te #oame, c8t timp credeţi c aţi rezi$ta

96ri.orarea v d po$i&ilitatea de a v #eri de adver$itţile "eplcute !i"edrepte) Dac "u v-ar %&sa atu"ci c8"d alţii $-ar comporta "epolitico$ cudum"eavoa$tr, cum aţi reu!i $ v @"ţele6eţi cu priete"ii $au cu cole6ii de $erviciu

9"6ri.orarea co"tri&uie la propria &ucurie) Dac "u aţi #i %recau*i @" le6tur cuu"ele lucruri pe care le $pu"eţi $au #aceţi credeţi c aţi mai putea $ le6aţi priete"ii$ati$#ctoare, $ v 6$iţi parte"eri de $e> potriviţi, $au $ me"ţi"eţi, @" &u" $tare,relaţiile de dra6o$te

9"6ri.orarea a.ut la &u"$tarea comu"itţii @" care ale6eţi $ triţi) Dac "u aţi#i i"%lica*i @" activitţi $ociale, credeţi c v-aţi mai a&ţi"e $ "u aru"caţi 6u"oaie pe$trad, $ "u co"duceţi cu "ep$are, $au $ "u a&uzaţi 6rav copiii

Deci, si"*i*i+v& 'n!ri1ora*i !i aveţi !ri1& de propriul comportame"t !i dee#ectele lui a$upra altora) Dar luptaţi @mpotriva emoţiilor de su%ra-@"6ri.oarare, $au de

a">ietate) Ele pre$upu" lucruri #oarte di#erite3ormulat @"tr-u" mod di#erit0 'uteţi e>perime"ta dou tipuri di#erite de durere0BM durere #izic, ca !i aceea pe care o $imţiţi c8"d aveţi o durere de cap, u" de6et de

picior clcat, $au @" cazul u"ei i"di6e$tii: !i /M durere p$i(olo6ic $au me"tal, ca !iaceea pe care o $imţiţi c8"d $u"teţi re$pi"!i, #ru$traţi, $au trataţi @" mod "edrept) Aveţi,relativ, puţi" co"trol a$upra durerii #izice, av8"d @" vedere c $u"teţi r"iţi de o #orţe>ter" de e>emplu, ci"eva v love!te $au ceva cade pe dum"eavoa$trM) Odat ce$u"teţi atacaţi #izic, veţi $imţi, @" mod "ormal, durere !i $uprare pe parcur$ul u"eia"umite perioade de timp)

2u toate ace$tea, $e @"t8mpl de$eori, c(iar !i @" cazul durerii #izice, $ aveţi,@"tr-o oarecare m$ur, co"trol a$upra di$com#ortului pe care @l $imţiţi) Dac aveţi o

durere de cap !i co"ti"uaţi $ v $pu"eţi c8t de teri,il& e$te durerea !i c8t de !roa)nice$te pe"tru dum"eavoa$tr $ o aveţi, v veţi i"te"$i#ica !i prelu"6i, pro&a&il

C


55/204

di$com#ortul) Dar, dac aveţi aceea!i durere de cap, !i v $pu"eţi c "u puteţi $cpa deea, dar c @i puteţi $uporta durerea !i c pur !i $implu e>perime"taţi u"a di"tre aceleeve"ime"te "eplcute care li $e @"t8mpl, @" mod #recve"t, oame"ilor, $-ar putea $ vreduceţi durerea)

Durerea #izic !i "e#ericirea "u @"$eam" acela!i lucru, cu toate c $e $uprapu"

@" mod $em"i#icativ) 'uteţi avea o durere de$tul de $erioa$ !i $ "u tre&uia$c $ v$imţi prea "e#ericit di" cauza a$ta: !i puteţi avea o durere "e8"$em"at !i $ v $imţiţii"credi&il de "e"orociţi) A!adar, "u doar durerea $i"6ur, ci !i atitudinea pe care oaveţi #aţ de ea, v #ace $ v $imţiţi "e#ericiţi)

3aţ de cel de-al doilea tip de durere, durerea p$i(olo6ic $au me"tal, aveţimult mai mult co"trol) 'e"tru c atitudi"ea pe care o aveţi #aţ de o a$eme"ea durere,v

Ellis - Ghid Pentru o Viata Rationala

Documents

Transcript of Ellis - Ghid Pentru o Viata Rationala