CAP. III SISTEMUL DE SALARIZARE

istemul de salarizare în construcţii este format din mai multe forme şi sisteme prezentate în anexa 3.1.

Sistemul tarifar are menirea de a face diferenţierea calităţii muncii după calificarea necesară şi după importanţa ramurii de producţie. Sistemul tarifar este compus din reţelele tarifare şi din indicatoarele tarifare. În cadrul reţelelor tarifare intră:

- categoriile de încadrare; - coeficienţii tarifari;- salarizările tarifare.

Primele reprezintă numărul de trepte diferenţiate sub aspectul calificării. În cadrul acestor reţele tarifare, categoria I corespunde muncii celei mai puţin calificate, iar categoria VII, muncii celei mai calificate.

Coeficienţii tarifari arată raportul calitativ care există între categoriile de încadrare.

Salarizările tarifare precizează mărimea salariului în lei pe unitatea de timp. Există reţele tarifare diferenţiate şi nediferenţiate pentru munca în regie şi munca în acord. Aceste salarizări depind şi de tipul de meserie şi de importanţa muncii prestate.

Indicatoarele tarifare de calificare completează reţelele tarifare, având rolul de a preciza care anume procese de lucru se încadrează în fiecare categorie de încadrare şi ce fel de condiţii de calificare trebuie să îndeplinească un muncitor pentru a fi încadrat într-o anumită categorie. Tot în aceste indicatoare sunt precizate şi condiţiile în care un muncitor poate primi o gradaţie în plus. Pentru a cuprinde cât mai bine caracterul variat al proceselor de producţie, în

construcţii se aplică două forme de salarizare:- în regie;- în acord.

Salarizarea în regie se face atunci când drepturile cuvenite se calculează ţinând seama de programul de lucru contractat. Acest tip de salarizare are dezavantajul că nu cointeresează muncitorii în obţinerea unor cantităţi mai mari de produse. Este folosit în cazul lucrărilor de dificultate foarte mare, finisaje speciale şi în cazul muncitorilor care întreţin utilajele. Se mai poate folosi şi în cazul muncitorilor foarte buni şi conştiincioşi pentru a-i convinge să rămână angajaţii întreprinderii şi după perioada rece. Aceasta înseamnă ca muncitorii să accepte o salarizare mai mică pe timpul verii, când productivitatea este mare, iar pe timpul iernii plata să fie suplimentată pentru a menţine un venit relativ constant pe toată perioada anului.

Salarizarea în acord presupune plata în raport cu cantitatea de produse realizată. Această formă este cea mai stimulativă pentru creşterea productivităţii. Însă trebuie avut grijă ca această creştere să nu se facă în detrimentul calităţii.

După modul de aplicare a tarifelor există:- salarizare în acord direct caracterizată prin faptul că se face cu acelaşi tarif indiferent de cantitatea de produse realizată sau de gradul de îndeplinire a normei;

- 28 - - -

S

- salarizare în acord progresiv presupune ca până la o anumită cantitate de produse plata să se facă în acord direct iar cantitatea realizată suplimentar să fie plătită cu tarife majorate. Acest sistem are dezavantajul că din dorinţa de a câştiga cât mai mult muncitorii pot să neglijeze aspectul calitativ.

După formaţia la care se aplică există:- acord individual care se aplică în cazul unui singur muncitor şi- acord colectiv în cazul în care beneficiarul acestui acord este o formaţie de lucru.După conţinutul lucrării la care se aplică acordul poate fi:- acord simplu care se aplică pe procese de lucru luate separat. Acest fel de acord poate fi la rândul lui direct sau progresiv;- acord global care se aplică pentru părţi de obiect sau chiar pentru un obiect. Tarifele aplicate în acest caz se determină pe baza antemăsurătorii corespunzătoare părţii de obiect sau chiar obiectului. Acest mod de salarizare are avantajul că se cunosc sarcinile şi câştigurile precum şi termenele la care trebuie predate investiţiile.

Sistemul premial se aplică cu scopul de a stimula şi mai mult activitatea muncitorilor. Acest sistem se poate aplica în cazul unor realizări deosebite din punct de vedere calitativ, în cazul predării înainte de termen a investiţiei, în cazul economisirii de materiale etc.

Sistemul de sporuri are drept scop compensarea unor condiţii deosebite de lucru specifice muncii în construcţii. În cadrul acestui sistem se pot acorda:

- sporul de şantier 6 … 15% din salariul muncitorului în situaţia în care acesta este nelocalnic;- sporuri de condiţii speciale de muncă 5 … 15% din salariu acordat pentru şantiere izolate, la mare altitudine, în condiţii de mediu toxic, etc. ;- sporul de vechime acordat pentru vechime neîntreruptă în câmpul muncii.

Pe lângă aceste sporuri şi premii, muncitorii pot fi penalizaţi pentru nerespectarea termenelor, lucrări de slabă calitate, abateri disciplinare etc.

Participarea la beneficii se poate face în situaţia în care firma are la sfârşitul anului beneficii şi se poate face în mai multe feluri. Una din variante ar fi materială sub formă de bani (un fel de primă), altă variantă ar fi acordarea unor produse specifice momentului în care se acordă aceste stimulente (Crăciun, Paşte, etc.), se mai pot acorda unele produse care le produce sau comercializează firma, se mai poate permite utilizarea gratuită a bazelor sportive a firmei, posibilitatea de transport gratuit etc.

- 29 - - -