PROLEGOMENE DE ISTORIE UNIVERSAL

.:-:..:. Elem entele .:-:-:.

de unitate ale lumiimedievale, moderne§i contemporane.-ICI

DE

N. IORGA

BUCIIRE$T1

,,CULTURA. NEAMTYLUI ROMINE$C", SOOETATE ANONIVI1922

REVOLUTII POLITICE SI tNTREGIRINATIONALE.

CAP. I.

Pregatirea general& a Revolutiei.

Mare le fenomen de istorie universald care se chiamARevolutia francesa a resultat din starea de spirit generalsin Europa apuseana pe care am constatat-o in a douajumatate a veacului al XVIII-lea mai ales, supt influentaideilor de transformare radicals, de recladire sistematicd,dupd anume principii abstracte, a intregii societdji in toaterosturile -el. Si acest capitol va cduta sd arate a nu nu-mai aceste principii, cu tendinja si metoda lor, sint co-mune umanitajil mai civilisafe din acest timp, dar ca in-cercdrile de realisare s'au produs cam in acelasi chipconcomitent in deosebite State europene si ca, dud s'aajuns la indeplinire in Franja lui Ludovic al XVI-lea, a-ceasta se -datoreste numai faptului a aid imprejurdrileerau mai potrivite, fard a se putea spune mdcar ca aicisi numai aici se gasiau individualitaji mai apte pentruaceastA realisare.

Cele petrecute in singurele cloud republice existente la1789 vor !Amur' de la inceput acest lucru.

In America se pornise intaiu numai de la o simplychestie de drept : in ce conditii se pot pldti impositele siin mina, In folosul cui. Adecd pribegii din veacul al XVII-leaplecati din Anglia pentru a nu plati impositul pentru Mid(ship money), pus !legal, lasaseid urmasi can pentru acelasimotiv de ilegalitate refusau pe pdmintul colonisat de dinsiisA plateasca (Wile Metropolel, care nu-i ajutase Mtn.; nt-

6 ELLEMENTE DE DNITATS MEDIEVALE, MODEFINE ST CONTEMPORANE

mic la creatiunea for in continentul nou si abia se pricept. asä-1 apere ; ei refusau anumite taxe, care in sine an erauimpovarntoarz. ['and aid omen!' erau pe terenul tvechluluidrept. Ei 11 depasiau insa atunci cind pretindeau ca acestecolonii americane sint (State distincte si separate, de sian acelasi sef si Suveran'. lar, cind, in 1776, se proclamaindependenta lor, se procedeazd fara niciun respect pentrutrecut, cu totala inldturare a oricdrii traditii, la o 'cons-tructie logicd in care nu e un resort pe care sä nu-1 cearddeductia fard gres din principiile invariabile aplicate omu-lui, tipului omenesc unic ca entitate metafisica invaria-bild. Filosofia. biruise, si toti cei, din orice tara si Ger-mani , earl luaserd parte la luptd duceau acasa ceva dinamintirile el. 0 nota (oglinda de dreptate. se plea deacum innainte in fata lumii.

Mai Interesant si nzai vechiu e ce se petrece in Elvetia,deci in vecindtatea imediata a Franciei regale, care la in.ceputul miscArilor din mica republicd de supt Alpi nu'manifesta prin nimic intentii de schimbare totala si rapede.

In Geneva, executindu-se planurile, de o perfecta cons-tructie abStracta, ale lui Calvin, peste anumite datini me-dievale, totul se hotara prin Consilii : Consiliul general,Consiliul eel mic, Consiliul de saizeel, Consiliul de doudsute, in minile cdrora resida, cum li spune insttsitoata suveranitatea".

Pe basa ideilor pe care trebuia sä be predice apoi cuatita convingere si cu atita succes in Franta GenevesulRousseau, crescut in acest inediu st patrons de republics-nismul calvinist al religiei sale ca si de patriarcalismulvietli rurale-incunjuratoare, miscari se fac pentru schiin-barea vechilor asezdminte, la 1712 si la 1734. Sint ade-varate lupte intre patrici, razimati pe traditie si drepturimostenite, si intre plebei, pornind de la constiinta drep-tului pe care oricare cetatean it are in patria lui.

A trebuit, chiar dupa edictul de pacificatie din 1734,interventia straintt, a Franciel, care trimete un general cu

titlul,

- REVCILUTII POLITICS SI iNTREt.IRI NATIONALE 7

trupe, ca *I a cantoanelor germane vecine, Zurich, Berna,ca sa se ajunga la o intelegere. Prin actul de la 1738:demo-cratia Inviage : legislatia, alegerile de magistrati, 'afacerilestraine, darile tree la marele Consiliu general *i, in do-meniul economic, ,,nativii", strAinii a*ezati la Gelkeva demai mutt timp, dar inlaturati de la drepturile cetatenilor,capata dreptul de a fi maie*tri la mege*uguri.

Lupta continua insa intre teoriile constitutionale. De oparte e juristul Burlamaqui, care, tratind despre deosebiriledintre dreptpl natural *i cel politic, se, roste*te pentru oaristocratie electiva, amestecata cu unele reserve:in fa-voarea generalitAtii poporului", iar, de alta, Rousseau, cupredica sa de Indreptatire a oricarui om, pentru umani-tatea insa*i care se cuprinde inteinsul. eScrisori,, (de laamp', 'de la munte', pamflete dupd vechiul obiceiu fran-ces, se lupta intre etc. Mediatorii trebuie sa intervie dinnou, ca sa gaseasca tin mijloc de intelegere intre repre-sintativi', cari erau pentru reforme, in intre <negativi),cari se inclaratniciau sa le refuse. Nici cu aceasta nu seajunge la o a*ezare a lucrurilor, in acest mediu vibrantde revendicatii. Discutiile asupra conditiilor de alegere aConsiliilor urmeaza, Si in cursul for se aduc innainte decdtre democrati alte chestii, ca aceia de habeas corpus ;se aude Zuvintul de Consiliu national". eNativii) for-meaza 'cercuri', asemenea cu cluburile englege, pe careFranta revolutionara le va imita. In 1774 se ajunsese lalupte de strada pentru a se 1mpune disolvarea acelor pe-riculoase ccercuri,. A doua zi dupa aceasta se raspindiauccatehisme de rebeliune,, *i razboiul civil era reluat la1781, pentru Ca, data aceasta, sa se ajunga la biruintareactionarilor, cari silesc pe adversari a primi o nouaConstitutie dupa placul lor. Intre cuceririle trecatoare alerdsculatilor fuseserd insa puncte foarte importante : supri-marea elementelor de feodalitate din partea Statului macar,putinta de rdscumpArare a celorlalte cu experti, admiterea'nativilor' ca ofiteri, considerarea ca deplini cetateni a celoravezati de trei generatii.

B BLEMENTELE DE IMITATE MEDIEVALE, MODERNE qt CONTEMPORANE

DupA ce Franta chiar Sardinia sfarimaserA baricadeleridicate de membrii gcercurilors siliserA sA, se exileze peliberali: inativi' si irepresintativi', noul asezAmInt suprimAecercurile, inlocuite cu cafés publics, interzice presa poll -licA, refrage poporului amestecul in alegerea Consiliulul Mic,inlAturA esuveranitatea* orIcaruia din Cons' atingindastfel dogma lui Rousseau, iar, supt raportul social, puntrestrictii la opera, inceputA, a liberAril serbilor si introduceIn noile imposite principii feodale.

Cu dreptate scria Henri Fazy cA ctoatA teoria Revolutieifrancese e cuprinsA In protestatia Consiliilor de la 178221.Miscarile genevese pregatiau sefi pentru luptele politicedin Franta: dintre crepresintativi, face parte Claviere, maltarziu unul din sefii Girondinilor, un du Roveray, amicullui Mirabeau.

La hotarul de RAsArit al Franciei indatA provinciile bal-gice ale Austriei erau sA deie tin impresionant spectacolrevolutionar. Aici, pentru a se apAra drepturile traditionaleatacate de reformele lui losif al II-lea, pentru a se pAstrasituatia preponderantA a clerului In care lovia fAra crutareactiunea Imparatului, adversar al °darn puteri ce se pu-tea opune absolutismului sau rationalist, se produc miscariviolente, intetite de preotul von Eupen conduse de .ad-vocatul, cu talente mare de demagog, Van der Noot. Cuajutorul ascuns al Puterilor care aveau interese contrareAustriei la gurile Rinului, Olanda, Anglia, Prusia, se ajungela organisarea unei forte militare capabill de a izgoni peImperialii ducelui de Saxa-Teschen si de a ocupa Gand,Namur, Bruxelles, apoi Anversul. Pornirea, conservatoarein esenta ei, capata, indata, potrivit cu ideile timpului, onota de radicalism filosofic', si dupd exemplul Aniericel.Pe basa csuveranitAtii poporului', se declara libere Sta-tele confederate', (Cluburiles organiseazA corpuri de vo-

1 Toute la theorie de la Revolution francaise cst contenue dansla protestation des Conseils de l'an 1782; Henri Fazy, Les Conti,tallons de la Npublique de Geneve, Qcneva 1890,

si

si

si

III. - REVOLUTII POLITICE RI INTREOIRI NATIONALE 9

luntari cu eff, alqi, in fruntea erora e generalul impro-visat Vandertherch.

E adevArat ca cmoderatii, izbutesc sä ridice multimeacontra confederatilor, cari nu pot resista curentului stirnitprin dibacile intrigi ale Austriecijor invin§i. In curind hip-sarif ImpAratului pot sAli faca intrarea In Bruxelles. Deaici, observa un experient contemporan, Monarhiile abso-utiste an tras convingerea ca oriunde asemenea m*Ariar putea fi potolite prin aceste mijloace 1. Si pentru o even-tualitate ?eful era gata gasit. In Olanda se produsese omivare impotriva printului de Orange, §i ducele de Bran-schweig, unul din generalii fredericieni, o potolise, in 1787,to cei 20.000 de oameni ai lui 2.

FarA a se tre^e la fapte ca in terile despre care a fostvorba mai sus, Anglia, conservati(ra in lenta. evolutie defond a moravurilor sale politice, fara a schimba mult informele constitutionale, se patrundea micar in anumitepersonalitati i grupari intelectuale de acest spirit c filoso-fie), care era sa fie biruit sau mai bine canalisat numai cucele mai marisfortari.

Un spirit -de critics radicals, voltairiana, arzind prin iro-nie, se manifestase, cu totul deosebit de acela, putin pe-riculos, din pamfletele personale, ca ale lui Swift, in 'Scri-sorile lui Junius, (1769-71), atribuite la deosebiti autori,de la Philipp Francis la Hornetook. belolme (n. 1740), unSviterian, care va muri, la 1806, tot in Elvetia, se ocu-pase fara nicio prejudecata de principiile constitutionale

Cette honteuse catastrophe n'eclaire point d'autres peuples surles dangers de l'anarchie, inais elle triompe tons les rois et tous leyBrands de ]'Europe. Its oublierent la difference qui existe entre unepetite province et un vaste Empire, entre un peuple trop ignoran1et un peuple trop eciaire ; ils crurent que la Revolution francaisen'avoit pas de racines- plus profondes que ]'insurrection braban_conic; enfin le rot de Prusse reva qu'on pouvoit subjuguei laFrance aussi facilement que le Brabant ; Segur, Histoire de Fre-deric- Guillaume I!, p. 156.

' Ibid.; p. 223.

10 ELEMENTELE. DE UNITATE .)IEDILI ALF, MODERNE S4 CONTEMPORANE

englese in celebra sa carte Constitution de 1'Angleterreou etat du gouvernement anglais compare avec la formerepublicaine et avec les autres monarchies de l'Europe*.Partisan al unui Parlament ales numai pe un an pentru cavointa natiei sa se poata manifesta mai des, el e combatutde Junius, care, de altfel, a fost *i un adversar at liber-tatii americane.

Cel mai mare istoric engles al secolului al XVIII-lea,Gibbon, se formeaza in afara de Anglia pentru ca operasa despre (Deeaderea *i ruina Imperiului roman> sa fieFtfabatuta de idei care n'au nimic caracteristic engles, cioglindesc directiile cfilosofice' ale epocei. Petrece la Lau-sanne, rIvnind la_ inima d-rei Curchod, care era sa fie d-naNecker,*i mama vestitei d-ne de Stael; la Paris in 1763el freeventeazd salonul literar al d-nei Cieoffrin *I are le-gaturi cu doi dintre cei mai nestapiniti represintanti ma-teriali*ti ai rationalismului universal, ambii cu nume patentexotice : Helvetius baronul de Holbach. Dupa ce cautain Italia alte elemente de cultura pe care nu putea sa i ledeie tara lui, s:.rie in limba francesa o lstorie a libertatiisviteriene *i Memoires litteraires de la Grande-Bretagne'.Dupa aparitia, la 1776, a intdiutui volum din opera saprincipala, el reapare la Paris intre efilosofii, la can in-vatase, in 1778, *i manifesta in cercul for parerile cele maiinnaintate. Trei volume din Istoria" Romei urientale sintliterate la Lausanne, unde va mai reveni diva indeplinirpmisiunii sale de istoric. Moartea, la cinzeci *I *apte de ant,it prinde dud void so' se intoarca in acest loc, care nu era,de sigur, in internationalismul sau, un adapost al celor maivechi *i mai sigure traditii englese.

Aproape de acela*i timp, cind Si alti Englesi se oste-niau a straluci in cereurile coamenilor de spirit), Foxyenta de trei on in Franta framintald de pasiunea refor-melor Si se pregatia astfel sa joace mai tarziu rolul depmpagator faro' nicio reserva al ideilor Revolutiei francese,in a cdrii constitutie vedea ccel mai glorios monument delibertate pe care ratitmea tunallei l-a riclicat in °rice vreme

si

111.-. flEVOLU TIE POLITFCE ,? INTBEGIIII NATIONALE .11

si in once tara, iar in cDrepturile Omuluip, basa ori-carii Constitutii rationale (raisonnable) si a Constitutieienglese chiar), deci si in transformarea politica indeplinita(until din evenimentele cele mat glorioase din lume..

Lumea intelectuala germand, in vesnicA dependents deexemplarele in format mai mare sau mai Ilk ale Monar-hiei lui Ludovic al XIV-lea, era mai putin agitata de ase-menea preocupatfi, de si Iegaturila ei cu civilisatia francesaa secolului al XVIII-lea erau asa de strinse, incit aproapetoate productiile literare ale timpului, chiar si acelea princare se inaugureaza o era tutma, pot fi puse in legaturacu un model din Franta, de la Rousseau si Did-erot pana.la S6bastien Mercier, pentru Goethe si Schiller insiP.Goethe se multamia insa, cu citiva ani innainte de a scrieDer Gross-Cophia §i de-a ajunge la satira, din .Burger-general', sa semnaleze inca din 1785 urmarile ce ar puteasa aiba imoralitatea din cercurile Curtii, documentata grinfalmoasa afacere a Colierului care compromitea, cu saugra dreptate, pe regina Maria- Antoinette'.

inter) tara nordid, grilosofia), primita ca'dogind de ins4Suveranul, om Unar si energic, care canostea bine Franta,se inibraca in forma de realitate vie -a unei lovituri deStat contra privileglilor contrare cratiunii, si osebirilorincompatibile cu logica 3. Dupa ce ordinele privilegiateatacasera privilegiile regale, Gustav al III-lea intra in luptahotarita eu nobilinkea si clerul in dicta de la 1778, acu-sindu-i de nepatriotism, de legaturi cu dusmanul : mai binesa-si trimeatA Rusia de-a dreptul un ministru pentru aguverna la Stockholm. Si el urma, in cuvinte de o zgudui-toare energie : cAceasta mina se va usca innainte ca eusa sernnez un act umilitor pentru patrie. As vrea mai bine

' V. tesa germand din Berna a d-lui I. Sin- Giorgiu despre influ-ienta lui Mercier.

2 v. Annalen oder Tag and fahreshefte, la acest an.3 V lucrarea WI Geffroy, despre Gustav al Ill -lea si Franta.

12 ELEMENTE DE UNITATE MUNE.% ALE.. MODERNE 5I CONTEIMPORANE

sä mi se smulga de pe cap si sa mi se zdrobeascA pefrunte aceasta coroand, care a fost a lui Gustav-Adolf ;caci, dacd nu pot s'o port cu aceiasi stralucire ca dinsul,vreau macar s'o las Lard nicio pata urma0or miei., Dupdindemnul celorlalte ordine se aresteazd treizeci dirt: sefliopositiei. In .actul de uniune si sigurantd. care consacravictoria unei lovituri pe careregele era s'o:plateascd pesteputin cu viata lui, se pleacd de la cegalitatea dernocraticap:co natie egal de liberd trebuie sa aibd drepturi egale), pen-tru ca Suveranul, devenit stapinul in orice domeniu, sa deaburghesiei o situatie egald, in politicA, in:justitie, in pose-siunea pdmintului, cu a nobililor cdrora li se reset vadoar Curtea. Statele vor avea numai sä voteze budgetulsi sa-si dea pdrerea asupra propunerilor regale. Cum con-ducAtorii de pAnA atunci ai Suediei isi refusau votul, ma-resaluCnobilimii e pus sa semneze in locul lor. Innainteaaparitie: amenintAtoare a domnului lor,'sasta trufasa trebuisa primeascd p situatie pe care o judeca rusinoasd, re-servindu-si a cauta o rasbunare prin asasinat 1.

Sugar, Mdmoires, Ilf, p. 2)6 gi urm.

si

CAP. II.

Revolutia si consensul filosofic" european.

Franta regala, si ideile reformiste.

Ca si prietenul lui scandinav, blajinul filantrop Ludovical XVI-lea era pentru punerea in executie a tuturor acelortendinte ale (filosoffei. care puteau sa se impace cu men-tinerea si desvoltarea Staiului monarhic. De la inceput,spunea : (shit regele tuturora, marl 5i mid, 1. In luptacontra vechilor Parlamente el avea in vedere judecata gra-tuita si impartialksimplificarea procedurii. In sprijinirealui Turgot, mai tarziu victims a unor intrigi de Curte, eladmitea, nu numai un regim de libertate economica, darsi tin plan de reforms politica, in care era vorba si de notConsilii superioareP. Desfiintirrd coivezile, 'puind pe u-merii tuturora o taxa pentru drumuri, noul regim nu fAceadecit sa urmeze cererile pe care de mult le fAceau (filo-sofiiP. Breslele furs desflintate pentru ca sa se deschidacalea muncif si inifiativei. *erbil domeniului regal se eli-berau. In gfirit Ministeriul lui Necker insemna crearea uneiflout' ordini budgetare pe ruina nobilimii parasitare dinjurul Suveranului, care, retinuta acolo, isi pierduse roluleconomic la tart fart a-si gAsi unul nou la orase.

Totu5i, oricit ar fi cedat el, din convingere, nu de fried,pe toate terenurile, Ludovic al XVI-lea nu putea sa impie-

' le suis le roi de tous, grands et petits; Marquis de Segur, Aucouchant de In Monartkhic, Louis XV! et Turgot (1774-1776), p. 81,

141 ELEMENT', DC UNITATE MEDIE \'ALE, MODERNE CONTEMPOIIANE

dece tendinta unei societciti care tinea de sigur la acestelucruri toate, dar tinea innainte de toate sa le fatsea ca o dovada a vitalitatii sale. Cind se luaramasurile contra Parlamentelor provinciale, teranii din Dau-phine si pArtile vecine refusa impositele $i ieau armelepentru a resista agentilor regali. Lumen din Grenoble atacAofelul unuia din principalii demnitari. Pamflete lovesc inedicte $i (sateanul' frances care vorbe$te in (Lettre d'urhcampagnard a M. son subdelegue, samand cu (sateanulgeneros care alcatuise celebrele (Lettres de la montacrne. -

Barnave, is Grenoble, corespunde lui Clay Fere, la Geneva.to lunie 1788 se adund notabilii provinciei, si ei cer

State provinciale pAna la stringerea, necesara, a celor ge-nerale, $i anume starea a treia represintata in numar egalcu numarul ambelor stAri superioare, precum s'a facut laRomans, cu suprimarea orictrii prerogative. Se cer impo-site egale $i vbtarea for legala. Se invocA vechile privilegiiale Delfinatului, a carui (lege fundamentals e tot a$a deveche ca $i regatului't. I se obiecteaza regelui ca alunectiu$or spre tiranie, i se spune ca (mini$trii sAi vreau sä ni-miceasca monarhia, 2 Legile margenesc autoritatea regalA,si ele nu pot fi calcate. cGuvernele,, se spune lAmurit,au fost stabilite ca sa ocroteasca libertatea persoanelor" 3,$i atit. Ele nu represinta decit un exercitiu, ingaduit denatia insa$1, al unor drepturi de care, chiar dacA ar voi ea,nu se poate desface. Drepturile oamenilor deriva din na-tura singura $i sint independente de c3nventiile for +.' Re-gele e un simplu depositar al fortelor publiceD. (Muni-cipalitatile) Ia care se gindise Turgot pentru a le uni-

1 Une loi fondamentale aussi ancienne que le royaume [demandeique les Francois ne peuvent etre imposes sans leur consentement ;Ville de Grenoble, Documents historiques stir les origines de laRevolution daaphinoise, Grenotne 1888, p. 93.

2 Sire, vos ministres veulent aneantir Ia Monarchie ; ibid., p. 108.3 Les gouvernements furent Otablis pour proteger la liberte de;

personnes ; ibid., p. 9tLes droits des homilies derivent de la nature seule et sont in-

dependants de leurs conventions ; ibid., p.

insc4i,

1415.

DI

'

ilEVOLUTII POLITICE Si INTRP.CIRI NATIONALE 15

fica intr'o cgrande municipalite,, adevarat Parlament fi-nancial si politic 1, sint_libere in esenta lor, dfie in per-soanele care le compun, fie in opiniile pe care au sä be

aducd privitor la administratia care li e incredintata., cdciele .sint nascute innainte de Monarhie" 2. Pentru acesteidei multimea se luptase cu trupele regale si impusese, inchestia, mai mult de fatadd, a Parlamentului, vointa ei.

In numele acelorasi idei se duce intreaga campanie pen-tru Adunarea, in aceleasi conditii de represintare $i cu con-

acelorasi drepturi primordiate, a Statelor generalein care regele si noii sAi ministri, un Calonne, un Lorneniede Brienne, in luptd cu Parlamentele, nu vedeau decit sa-tuitori momentani in chestia, absorbanta, a greutatilor fi-nanciare. Toate pamfletele care se publica din partea fi-losofflor, au aceiasi note fundamentals, si ceia ce intdriaaceasta tabard, pe linga exemplele din tarn si de aiurea,era 'credinta intimA a adversarilor ca principiile revendica-tiilor sint tatusk absolute, neinlaturabile.

Am arAtat in altd lucrare unele din amdnuntele pro-paganda ce s'a facut pentru a se ajunge la o adunare atcarii caracter de Corkstituanta era bine stabilit in minteaacelora cari s'au gAsit de-odata, lard pregdtire, stdpini aiopiniei publice francese. In cutare din brosurile politiceale epocei se vorbeste de imprejurdrile din Dauphine ast-fel : cele mai marl idei de justitie si ordine publica, de-o-data coborite din multi. 4. Nu. poate fi vorba decit deconstituirea definitive a adundrilor noastre nationale, care

singure au dreptiil de a hotAri cum se vor constitui. Se

Marquis de Segur, o. c., pp. 319-20.Le droit le plus sacre des municipaiites est celui d'etre pleine-

ment libres, soit dans les personnes qui les composent, soit dansles opinions qu'elles ont d porter relativement a l'administrationqui leur a ete confiez,,; ibid., p. 70. Sire, les municipalites sont noesavant la monarchic ; ibid., p. 63.

3 V. Desvoltarea a.sezcimintalor politice sociale ale Europei, III.ALes plus grandes idees de justice et d'ordre public, descendues

soudainemeht des montagnes ; Suite de l'ecrit intitule Les 1tatsgeneraux convoques par Louis XVI", p. 7.

stiinta

a

?I

2

16 ELENIfINTE DE UNITAT MI,DIEVALE, MODEBNE SI CONTEMPOBANE

releva ca taproape toatA nobilimea regatului s'a arAtatdestul de luminata asupra adevaratelor ei interese pentrua se socoti mai mare in fruntea unei naliuni libere $i bineconstituite decit in fortAretele stramosilor ei sau in anti-camerele Curtilbr11. Calonne el insusi propunea adunariprovinciale gprecedind renasterea marilor adunari nationalepropriu-zise, $i, inteo carte a lui Mounier, vorbindu-sede cStatele libere si generale', se spunea apriat ca en'avemConstitutie. Fericirea monarhului si a supusilor sai cer una.N'avem macar legi 1... Daca regele si natialnatia intaiutau temere de a da Constitutia, e numal pentru ca po-porul nu se poate aduna intreg deci e represintat prinsimplii depositari ai puterilor sale'.

Astfel se ajunse latpropunerea, facuta in ziva de 22 lu-nie 1-789 de acelasi Mounier, ca Adunarea, in care nobili-mea si clerul fusesera silite a se uni, lasindu-Se astfel ma-jorisate, cu dubla represintare a starii treia, sa nu sedesparta fdra acea Constitutie despre care vorbise el in-susi in brosura citatd mai sus. Resistenta incercatd de Lu-dovic al XVI-lea prin csedinta regard, de a doua zi sesfarmd de hotarirea deputatilor burghesiei de a nu pleca,amenintind chiar cu moartea pe tine ar cugeta set' calcecaracterul for venerabil. La 27 ale lunii regele insusi ad-mitea contopirea starilor Intr'o singurd adunare. Din acelmoment, adaugindu-se indata formarea unei garde natio-nale si confiscarea Parisului de noua comuna, Franta aveaun Suveran, si acela nu era regele, ci aceasta adunare,In strigAtele de Wive le roi, lucrul i se acluse la en-nostinta dupa luarea Bastiliei de o gloata parisianA, cind

Pre,9q0e toute la noblesse du royattme ne s'est -clle montreeassez eclairee sur ses veritables interests pour se juger plus grande aa tate d'une nation libre et bien constitute que dans les forteressesde ses aIeux ou dans les antichambres des cours ?; ibid., p. 23.

2 Lettre adressee au roi par M. de Calonne le 9 fevrier 1789,Londra precedassent la renaissance des grandes assemblies na-tioaales proprement dites' (p. 74).

d

pAs

gi

-PREGITIRI POLITICS p INTREGIRI NATIONALE 17

a doua oars cmonarhuls veni in adunare, dar de asta dataca ceard ajutorul, iar nu ca sa Incerce a-i impunevointa.

In toatd Franta aceste evenimente provocard, pe lingacIreva miscari violente, o bucurie nemargenita, induiosatoyde naiva, innainte ca noul regim sa fi putut produce acelebinefacatoare efecte materiale care dadura natiei o altabass agrard si un alt sistem economic. Oameni armati sunaudin tobe prin orasele de provincie ca sa anunte nouaevanghelie, pe cmnd in Paris gradinile erau pline de lumealibera prin intreruperea lucrului in fabrici, iar in saloanegfilosofii), nemultamiti de cele d'intaiu consecinte ale ra-tionalismului aplicat, eternisau aprinse discutii I. Ideia re-publicei aparea neted si in mintea acelora pe cari-i ame-ninta in situatiile for 2. Pe alocuri, ca la Strasbourg, dudpopulatia ataca oficiile publice, in acest cas Primaria, dindusmanie ;rata de cmagistrat,, armata, vechea armata pepare un moment regalitatea crezuse ca s'ar putea sprijini,pregatind si o retragere la Metz, in mijlocul trupelor cre-dincioase ale lui Souffle, fraternisa cu multimea 3.

Impresia produsa de aceste evenimente a fost profundA,si aproape si departe. In Geneva Inca din Ianuar 1789,folosindu-se tulburarile si nesiguranta din Monarhia me-diatoare, se revenise, in mijlocul cintecelor si ploii de flori,la regimul democratic, cu alegerea membrilor Micului Con-siliu de catre popor o veche dorinta, cu revenirea la'cercuri' si organisarea unei militii burghese, cu admitereala cetatenie a nativilor, din a patra generatie 4. Era caun nou exemplu pentru ceia ce se putea Incerca si inFranta,

In Statele de monarhie absoluta sau de traditie s'a a-

1 §6gUr, Memoires, Ill, p. 489 51 urm.Ibid., p. 500

3 Revue hisotrique, p. 59 51 urm,4 Fazy, 0. c.; p. 172 51 urm.

2

sä-i

'CXXXVIII,

18 ELEMENTF.LE DE IMITATE MEDIEVALE, SIODERNE §I dONTEMVOnAtik

rdtat, fireVe, imediat un sentiment de ingrijorare. Vor-bind ambasadorului frances de Segur, Ecaterina a II -a seexprima astfel : cStarea a treia ridica prea marl pretentii,si va stirni luptd. Md tem ca regele sd nu se vadd silitla prea multe sacrificii, fard sd ajunga a multdmi patimile1.,

Je resterai aristocrate, c'est mon métier, adaugia ea glu-mind, dupd evenimentele parisiene din Julie, care facuserdpe unii negustori si citiva tineii de o clasd mai ridicatda:Francesi, Danesi, Oermani., Englesi, Olandesi si chiar Rtqia manifesta pentru noul regim frances, mergind, spune di-plomatul pe care-I intrebuintam pentru aceste stiri, pandla sentimentate efusiuni sdrutdri pe stradd.

In Polonia vecinA, a fost ca o inviere a constiintei isto-rice, peste toate umilintile si sfisierile §i in ciuda temerilorde inter gentle a impartitorilor straini ai teritoriului natio-nal. Costumul cel vechiu era purtat din nou cu mindrie ;e§arfe razboinice Incingeau piepturile; in bietul StanislasPoniatowskl, amantul de tinereta al Ecaterinei, se cautautrasaturile de viteaz ale lui loan Sobieski. Dieta, hildturindConsiliul permanent, isi lua aiere de suverand. Ambasado-rul rusesc se vedea pentru intdia oars ocolit 2.

lar la Viena losif al II-lea, desgustat, demoralisat, aproapemuribund, deciara ca nu Intelege cum cer Francesii tocmaiacele lucruri pe care acordindu-le el Brabantului, acestas'a rdsculat 3. Fata de tulbutdrile iscate'n Zara asupra cA-reia domnia cumnatul sau, el nu vedea o mintuire In ma-suri militare, dar nici in altfel de mijloace. Cit despre di-plomatia lui, atot puternicul ministru Kaunitz constata caFranta e o (lard atacatd de dementa frenesie'.

In Statele germane, intelectualii filosofi nu puteau decit

crains que le rol ne se vole force a trop de sacrifices sansparvenir d satisfaire les passions ; Segur, Memoires, III, p. 433. Cf.p. 454.

I Bid., pp. 461-2, 466, 469.3 Ceux du Brabant se revoltaient parce quo j'ai voulu leur dormer

ce qua votre nation demande a grands cris; ibid., p. 474.

gi

si

Je

IJOLITICE 1 INTREOMI NAVONALg 19

sa aplaude. La 21 Iunie, istoricul Johannes von Muller, carenu -$i uita originile sviteriene, de si avea strinse legaturicu anume printi din Imperiu, se exprima astfel : Sper caatitia Sultani in Imperiu vor tremura sanAtos, ca nu trebuiemers mai departe. Cunosc escesele. Dar pentru aceasta nuse cumpAra prea scump o Constitutie libera. Poate fi ointrebare dacd o furtuna care curata aierul, chiar dadtrasncste pe unii, nu e mai buns cleat otravirea aierului,decit ciuma. Aceasta saminta a impraOiat-o, aeum patru-zeci de ani, Montesquieu.' Si, in alta scrisoare : (Deplori,fara indoiala, cu mine ca in Adunarea Nationala elocventapoate mai mutt decit bunul simt; to intrebi fara indoiala

d-ta dad nu cumva voind sa fie liberi nu ar putea saispraveasca prin a nu fi liberi de loc. Totusi va raminea,oricum, ceva, caci aceste idei sint in toate inimile $i inopinia Cit privege Germania insasi, ea n'are li-bertatea decit in forme, caci, (in fond, nu e alta decit li-bertatea printilor Imperiului de a face tot ce vor, daca audestule trupe pentru a nu se teme de hotartrile Camereiimperiale'. Opinia, de care .SnItanii, trebuie sa tie samdnumai une ori, incepe abia sa incolteasca ", iar oastea ein mina ofiterilor nobili.

In Anglia singural sentimentul produs de intimpldrile dinParis fu unul de egoism national, cercetind oportunita-tile ce se pot deschide_ prin disparitia pe multi ani aechilibrului european, care in ultimii ani fusese corectat infolosul acestei Francii acum atit de sfasiata inlauntrul ei.Pentru spiritul condAcator In Guvernul britanic, Pitt, lua-rea Bastillei era menita a face aceastd tarn un obiect decompatimire pentru un rival'. Pana va veni, spunea el,ordinea pe care o astepta, csa cercam a folosi pentru noi,siguranta, fericirea cre*terea noastra aceste pretioase mo-mente de pace si ragaz care ni sint Inainie,. Pana tarziu,in 1792, el va declara ca, dorind prietenie cu Franta noun,

Hughes, History of England, pp. 1'19-121.

11L-1'nECATIRI

si

si

9i

2 ELENigNTELE DE UNIT'ATE MEDIEVALE, MODERNS 11 CONTEMPOI1ANZ

intelege a raminea fata de schimbdrile ce se petrec in-nauntrul ei un simplu spectator', 'scena' fiind prea estra-nies ca sd fie ispitit a o aproba. Fox Ins4, vechiul iubi-tor al libertatii, va ajunge, in Februar 1790, sä declare caevenimentele petrecute mai de curind la Paris trebuie säumple de alarms on sä excite la indignare) 1.

1 Ibid.

CAP. III.

Ruperea solidaritatii filosofice" europene

Cind Segur, fost ambasador in Rusia, se intoarse la Pa-ris, el avu audiente la familia regale, ai aril membri ifvorbira cu toata sinceritatea, ca unui veehiu si credinciosservitor. Maria Antoinetta isi arata simpatiile ei pentrudirectia politica a lui Mounier, aliat cu Malouet si cuLally-Tollendal. Crainicul din ajun at reformelor radicale,al improvisarii unei Constitutii fail alte radacini decit inideile, tendintile si mai ales prejudecatile timpului, facea,din partea lui, sa apara o noua scriere, de conciliatie,cConsiderations sur le gouvernement qui convient a laFrance, in care arunca formula : cUn singur Dumnezeu,o singura natie, o singura adunare. '

Dar In fata acestui triumvirat de constitutionalism mo-derat se ridicasera, de la inceput, altii. Aldturi de Lam'eth,din nobilimea de rasa, de Sieyes, abatele care se credeacapabil sä dea, o noud orinduire lumii intregi prin citevanorme de mecanicd rationalists, se ridica vehementul spirital lui Barnave, si alte formule, cu totul deosebite, taiarain curind aierul incarcat de atitari, mai mutt sau mai putinconstiente, pe care nu le putea impiedeca nici timiditateaadministrative a unui Montmorin, nici pedantismul financiar,captusit cu conceptli constitutionale, al lui Necker, disgra-tiat, apoi rechemat, de favoarea populara, la putere. Incurind se va ajunge a se scusa toate crimele unei multimi

' Segur, Memoires, III, pp. 494-609.

22 ELENIENTELE DE UNITATE MiDIEVALE, MODEBNE CONTEMPO/IANZ_

Inebunite : Popor virtuos', striga unul, 'oare ar voi sate pedepseascd, dupa ce ai suferit multa vreme, ca te-airasbunat inteo singurd zi ?2'. Aristocra(ia, de altfel, eaceia care a rastignit pe Hristos 9. Mounier insu5i In-treba : Acest singe e oare asa de pur ? "'. Iar, fatA dedisolvarea armatei, se enunta aceasta curioasd teorie :Singurii desertori slut aceia cari n'au pardsit Inca stea-gurile* 4.

Evident ca fata de asemenea manifestatii nici cel maiconvins filosof de peste granitd nu-si putea pastra intaiaatitudine de entusiasta simpatie. In opinia publics euro-peand glasurile de desaprobare apar innainte ca intereselede Stat opuse sa se fi trezit si diplomatia sä fi pregatitrdzboafele de Innabusire. SA ascultdm pe acela5i istoricelvetian care exprima 5i senti.nentul unei anumite lumigermane in Tijlocul careid. traia. La sfirsitul lui Septembre,eLrecunoate ca multe teri germane pot presinta plin-geri si mai Intemeiate decit ale Franciei regale, ca s'arputea ridica anumite revendicari ale Drepturilor Onzuluiuitate" (gewisse Revindication der vergessenen Mensch-heltsrechte), ca printil a veau nevoie de putind telectrisare,din Mara ca sa inteleaga ca trebuie sa se adune sa sediscute asupra noilor imprejurdri, dar toate acestea farascenele de barbarie" care s'au petrecut la Parisul care,el, iii aminteste de noaptea Sfintului Bartolomeiu. La 9Octombre i se pare ca in Cara libertatii recucerite e unadevarat 'turn at lai Babel,. Mie), scrie dinsul unuiprieten, Iti marturisesc, nu-mi place despretuirea tuturorexper.entelor vremilor trecute si ale altor popoare, nici cal-

Peuple vertueux, voudrait-on te punir, al)]* avoir souffert silongtemps, de t'are venge en un seul jour ?; Etudes historiques surla Revolution francaise de 1789 par an etranger, I, p. 444,

' Oui, mes freres, c'est l'aristocratie qui a crucifie le file de Dieu;ibid., p. 483.

g Ce sang est-il done si par ?.; ibid., p. 444.Les seuls d6serteurs sent ceux qui reont pas encore abandonn6

leers drapeaux; ibid., p. 431.

5i

gt

gt

'

III. PREGiTIRI POLITICE SI INTREGIIII NATIONALE 23

carea silnica in picioare a celor mai sfinte drepturi deproprietate si toatA fraseologia beletristica pe care adeseaabia o pricep.) Viitorul Europei I se pare cgrozav de in-nourat. Iar, in Novembre, el Isi inchipuie ca asista la tinal doilea fenomen ca dArimarea Romei. Din ce in ce maimutt it desgusta <scolastica map despre sistemele deguvern, rationamentele a priori asupra conducerii (con-dulte) Statelor, reducerea uriasului vietii de Stat la hranacopiilor. ...Atita vreme cit se lea omul ca om si nu ca oideie abstracts, se poate rationa rAu, dar ramii totusi pecale

Anunfite miscari in Germania insAsi puteau sa ingrijeasca.Anul 1790 fusese rAu pentru cultUri ; vechile nemultamiriteranesti din Saxonia pentru regimul zilelor de lucru, pen-tru abusul vinAtorilor senioriale, pentru reaua impArtire adreptatii se exasperara. Era vorba de a se prinde Electorulla Pillnitz, de a-I duce Ia Dresda pentru a-i cere gardanationala, desfiintarea acciselor, disciplinarea nobilimii. Secredea intr'o miscare generalA contra proprietarilor, si trupelenu erau dispuse a o potoli. La Rin, pe la Trier, Saar-brlicken, aceleasi nemultamiri tintiau catre aceleasi schim-bAri violente B.

Dar, la cellalt capat at Europei, Polonul Potocki se rostiaastfel asupra greselii initiate, principiare, a Revolutiei : Eaa luat membrii societatii civile drept niste fiinti ideate saudrept niste figuri geometrite asupra carora putea face ra-tionamentele ei sistematice prin abstractie, fail a lua peoameni ass cum sint in adevar" B.

Tant que l'on prend l'homme comme homrne, et non comme unedee abstraite, on pent mal raisonner, mais on restera sur la vole.

i 1 Biittiger, Geschichte des Konigreichs Sachsen, II, pp. 419-22, 423nota 1,

; Elle a pris les membres de Ia societe civile pour des (Ares idealsou pour des figures goometriques, sur lesquelles elle pouvoit faireses raisonnemens systematiques par abstraction, sans prendre leehommes tels qu'ils sont; Segur, Ilistoire de Frdcle,ric-Guillaunte 11,p. 353.

--

3..

24 ELEMENTELE DE IMITATE MEDIEVALE, MODERNE CONTENITORANA

Moartea lut losif al II-lea, la inceputut anului 1790, sisuirea pe Iron a slabulai Leopold, fost Mare-Duce foartegfilosofic. destul de popular, in Toscana latinA, grabiin fapte ruptura care era acuma in spirlte. State le monar-hice, amenintate, cAutau mijloacele de a se reuni pentru oactiune comund, o adevarata liga a traditiei $i a ordinii.

Toate interesele for pdreau amenintate, toate sperantelefor inselate. In 1790 Frederic-Wilhelm al Prusiei intrebuin-tase toate mijloacele sedueliei si ale terorisdrii pentru acdpdta, cu cvederi inocente onestey, de la regele Polo -niei, monarh asa de patriot si asa de luminat', de ladieta unei natiuni asa de nobile si asa de viteze", ceda-rea oraselor Danzig si Thorn, absolut incunjurate deState le lui, mai ales cel d'intaiu" 1. Jar la 3 Maiu 1791 Po-

dddea o Constitutie dupd moda francesd,-cu o di-nastie electivdmai tdrziu se chema Infanta de Saxonia,cu minIstri datori a contrasemna, in numdr de cinci, hotal-riffle Suveranului, cu o CamerA a nunciilor aleasd Si unSenat de nobili, cu admiterea burghesilor la locurile mili-tare si civile care implicA nobletasi treizeci de cburghesinobili. erau chemati la fiecare dieta, cu invatamint pen-tru sate, cu masuri de tolerantd si de justitie 2. Indatdtrupele Ecaterinei a II-a erau sd intervie in puterea nouluiprincipiu de coalitie pentru pdstrarea situatiilor cApatateprin acte internationale. 0 noud impartire a Foloniei tre-buia sa aducd un nou act fundamental consacrind poftade anexari a Monarhiilor vecine.

In acelasi timp, cum orasul Liege se ridicase contra epis-copului, regele Prusiei se presintd ca (mediator. dupdexemplul din Geneva , admitind existenta unei nationliegeoise", dar ca parte constitutive din corpul ImperiuluigermanicD si anume din cercul Rinului-de-jos si al Vest-

Ausst longtemps que les villes de Dantziek et Thorn restent s6-par6es de mon territoire, duquel elles sort absolument environnees,surtout la premiere; ibid , p. 809 §i urm.

2 in S6gur, 1. c.

§i

§i

can

lonia-§i

41

`

$i

ill. -PREWiTIRI POLITICS 51 tYrItE611S1 NXTIONALE 25

faliei, Genera lul prusian Schlieffen dadea explicatii inaceastd privinta Itti Lafayette 1.

in anul urtnator, 1791, se incercA alcatuirea intaii coalitiicontra-revolutionare. Prin tratatul secret de la Mantova (20Maiu) impAratul se obliga a trimete 35.000 de oameni Iahoiarele Flandrei, a face sa intre 15.000 de Imperial' inAlsacia, pe cind Sviterii ar ataca la Lyon si in Franche-Comte, Plemontesii in Dauphine, 20.000 de Spanioli laPlrine.. Se credea ca regele Angliei nu va uita Ca este siElector de Hanovra si ea Frederic-Wilhelm al II-lea, cu careAustria se intelesese la Reichenbach, in Julie 1790, si pentruafacerile turcesti si pentru ale Franciei, nu va lipsi la apel.

Declaratia. austro-prusiana d'n Pillnitz, Ia 27 August ur-mator, consideta tstarea in care se afld azi regele Francieica un obiect de un interes comun tuturor Suveranllor Eu-repel' §i punea In vedere o interventie armati menita afixa in Franta in cea mai perfecta libertate basele unuiGuvern tionarhic, de o potriva de convenabil pentru drep-turile Snveranilor si buna stare a natiei francese) 2. lar, inadresa for catre fratele regal, in care vedeau doar depo-sitarul usurfructuar al tronului pe care 1 -a mostenit de lastramosii lui, 3, contele de Provence si contele de Artoisasigurau ca regele Spaniel, al Sardiniei, Sviterii sint gatasa-si trimeata contingentele si ca Ecaterina a 11-a ca siGustav at III -lea nu vor pregeta id sustie aceastd nobilasi iresistila confederatie0. Noul imparat Leopold segindia )a un congres fati5. Din pattea lui insa, Ludovic al

p. 317 si urm. (A.ugu9t 1790).Elles regardent la situation of i se trouve actuellement le roi de

France comme un objet d'un int6rilt con'amun it taus les souverainsde ]'Europe... Mettre le roi de France en tat d'afferrnir dans la plusparfaits liberto les bases d'un gouvernement monarchique, egalernentconvenable aux droits des souverains et au bien-5tre de la nationfrancoise.

3 Seger, 1. c., p. 351.4 ibid., p. 341.

Ibid.,'

21 ELEMENTELE DE UNI FATE MEDIEVAL; MODERNE §I CONTEUTRANE

XVI-lea trimetea pe Segur la Berlin ca sa impiedece rea-lisarea ei 1.

E sigur ca el era prins cu toate insultele ce su-ferise 5l nesigurantain care traia la Paris, devenit o temnitapentru din3ul, de spiritul vremii. Montmorin declara deci Ia27 April 1791 cA regele a prirnit liber Constitutia, ca ajurat 5i nu se poate deszice, ca dreptul de alegere inCoate privintile a fost festituit poporului, ca regele are drep-turf executive 5i legislative conferitel de acesta, lui, ca If uncrVont., al sau (le roi est le premier de ces fonctionnaires9.

Regele a aprobat ,astfel, contra staruintilor amenin-tatoare ale fratilor sai pribegi pe Rin, declaratia de raz-boiu (20 April 1792) contra regelui Ungariei, Imparat alRoinanilor. Inca din 1790 Montmorin, ministrul moderat, tri-mesese pe Dumouriez sa cerceteze starea de lucruri $imai ales de spirite in provinciile belgice ale Austrie13.Aparitia regelui cu sceptru 5i sable in Adunare, uncle afost aclamat cu citeva luni innainte de all pierde capul,

1

pareaupta

incorporarea de fapt a vointei nationale pornita Iacu toti represintantii "aparatorii etiranieb des-

flintate in Franta insa5i 4.La 26.Iunie din acela5i an declaratia de razboiu pru-

siand vorbia 5i de drepturile feudale rapite in AlsaciaLorena, de ocuparea episcopatului de Basel-Bale 5i deatacul de Ia Liege, und.! episcopul se afla in lupta cusupqii sdi sustinuji de Prusia, dar 5i de S2t1Sta moralpe care-1 avea razboiul deschis astfel : lupta contra prin-cipiilor subversive propagate 5i in tertle vecine, rdsbuna-rea ofensei facute Suveranilor, unirea necesarci a printilorde pretutindeni, o adevaratA HO a Monarhiilor, pans cese va ajunge a restabili la Francesi o putere legala, pe

Ibid., pp. 216, 221.Totui fusese proiectul de a ridica pe prwdintele adunarii mai

presus de rege; Segur, 1. c., pp. 335-6; cf. ibid., p. 206.ap;moires de Dumouriez, ed. 1-a, p. 35.Cahicry d'un vuk'vlaire de 91, Xavier VerAere publies par M. X.

Gerin-Roze (in colectia de Memorii a lui Fr. Funck-Brentano), p. 39.

insuoi,

of

si

III. pltEGITIRI rouricz st iNCREGIRI NATIONALS '27

basele, esentiale, ale unei forme monarhice", care nu seprecisa 1. Dacd, la dieta de la Regensburg, Saxonia si Ha-.novra- se declarasera ntutre, aceasta legatura dintre prin-cipii Imperiului era o realitate 2.

Se credea intrio primblare", dar cunoscatorii asigu-rau ca va fi lunga 3. Intaia ndvalire in Belgia, shpt Minis-teriul girondin, trupele avind in fruntea for pe Rochambeau,unul din eroii revolutiei americane, nu izbutise, unul dingenerali, Dilloni fusese ucis de propriii sal soldati 4. Indatadupd aceasta insa teama unei patrunderi duse la exaspe-rare pe autorii revolutiei. Danton, om de alt tempera-.ment, Intra in Ministeriul girondin al lui Roland, iar ace'ain care mai ales se intrupa amintirea luptelor pentru li-bertate dincolo de Ocean, Lafayette, pleca in exil, caAlexandre Lameth. Patria era declarata in pericol, Mar-siliesii sosiau s'o apere, un lager permanent se incercaselingd Paris, si apropiatul sfirsit al celei de-a doua Adunarirevolutionare, Legislativa, inceputul in perspective al Con-ventiei Nationale pregatiau un radicalism la care in restulEuropei se puteau alipi doar anume elemente. Nedibaciulmanifest al ducelui de Brauschweig (25 'trite), care ame-ninta Franta intreaa cu cele mai aspre represalil datava indrazni sã stea in calea armatelor restabilitoare de or-dine solidarisase pe toti patriotii" cu Guvernul girondin,re,ublican in tendinte, si el sapase o prapastie intre Fran-cesi, de-o parte, si cei cari intrau in arme, cu asemeneascopuri asemenea marturisiri, pe teritorid lor, de alta.

Soldatil austrieci erau insa rau aprovisionati lipsitide once resort moral. Despre Prusieni, In rindurile caroraoameni ca Goethe priviau obiectiv, international impreju-rarile, gata trage conclusiile, se putea spune ca nu

V. Sogur, Theatre de Frederic- Guillaume II, p. 355 si urm. Cf.decretul din 26 lanuar al revolutiunarilor, ibid., p. 355

Ibid., p. 234.3 Bottiger, Geschichte des Kan Sachsen, II, p. 4:30.

Regele aduse comanda trupelor unor ca Lafayette, Ro-chambeau, LOckner Ministeriul de RIzboiu lui de Narbonne.

si

regal ttirIi

gi

gi

28 'ELEMENTELE DE UNITATE MEDIEVAL; MODERNE §I CONTEMPORANE

mai stiu face razboiur. Economia de oameni nu se po-trivia cu noile conditii ale razboiului popular, creatiuneamilitary a Franciei revolutionare cate cerea trecerea ho-tarelor 1.

Astfel intrarea lui Dumouriez in Belgia, la 14 Novembre1792, dupa biruintile de la Valmy si Jemmapes, asupraambilor adversari, avea toate sansele de a putea consolidao noun provincie a Revolutiei umane, generale, universale.De la inceput, in Belgia ocupata se produc mischri po-pulare si declaratia de reunire a terii cu Franta, conside-rate supt alt report decit cel strict national, e privity cusimpatie (15 Decembre).

Ajutorul lui Dumouriez era un American de rash spa-niold, pe care, ca pe multi altii, it atrasese curentul chtrerefacerea totala a omenirii prin rationalism si care era shjoace un mare rol revolutionar in patria !urinals!, Miranda.Se vor vedea in curind femei germane cerind sh fie pri-mite in rindurile armatei care era acuma, innainte de toate,a Revolutiei necesare, inevitabile 2. .Agentii de revolutio-nare., intre cari Wilton incepusera pe urma o§tiriipropaganda for 9.

Fata de aceaste succese, Conventia nu statu pe ginduri ;ea declard razboiu Olandei Angliei insasi. In Februar1793 granita Olandei e trecuta'si, locuitorii primescbucuros pe aceia can nu erau considerati ca straini. Dad,Austriecii, revenind in fosta for provincie de la gurile Ri-nului, inirau in Liege, pe margenea santurilor cetatii Breda,cucerita, se juca fratesle cu Olandesii la sune-tele Carmagnolei, dantul revolutionar 4.

Tot asa Savoia, Nizza se dadeau altei armate revo-

Segur, 1. c , pp. 292 2; Copiers volontaire, p, 31. Era un felde unanin2itate nationals. In castelele for ducele de Bouillon, eucelede Penthievre, cari nu emigraserA, Intiebau pe soldatii in treceredacA tin la rege (ibid., p. 36).

2 /bid.; p. 43.3 Memoires de Dumouriez, p. 45.4 Ibid., p. 51.

cliberati.,

a'un

Idsuti,

gl

iar55i,

PREGXTIRI POLITICE SI fNTREGIRI NATIONALE 29

lutionare, a lui Montesquiou, cu acelasi caracter improvisat.Din Liege ca si din Basel, din Maienta prusiana veniauadrese de complicitate revolutionara bucuroasa, pregAtindintrarea la Frankfurt a generalului Custine, cuceritor laWorms, Spira, Maienta (jar Kellermann la Trier). Clavie-estapinia in Geneva t. In Anglia insasi cluburi revolutionarese formau, trebuira silintile cele mai energice pentru aImpiedeca pe prietenii (Drepturilor °multi'. de a lucraacolo pentru Republica in momentul cind pe Piata Revo-lupei cAdea capul lui Ludovic al XVI-lea pentru a se do-vedi astfel adversarilor ca uiciun mijloc de intelegere numai poate fi intre un regim celalt.

Indata Irma aparura greutatile, de nebiruit, ale organi-sarii unor natiuni care nu intelegeau sa fie numai niste.teritorii de exploatare pentru Franta cuceritoare.

Inca de la inceput, in Belgia trupele de voluntari, lacare. se. adaugisera mai tarziu, dupa doi ani, recrutii2, tre-zira prin jafuri nernultamirea populatiei. Ceva mai in urma,ei se formara in bande care strabateau satele, luptindu-secu teranii can se opuneau la pradaciune. Se luau ostatecisi se rechisitiona tot ce putea sa cada supt mina. gComi-sariiI, scrie Dumouriez insusi, cpuneau bunurile publice $iale clerului supt sechestru, si nui mai raminea acestei natilnici bani publici, nici puteri constituite pentru a face samearga Guveinul 3/. De si Belgia oferia 40.000 de oamenisi 50 de milloane, decretul de la 15 Decembre 1792, invi-tind pe cetAtenii noii patrii a libertatii sa tie adunarile Ionprimare pentru ConstituantA, punea pans atunci toate ve-niturile unei teri neconstituite supt sechestru. La Bruxelles

Ibid., pp. 78-9. Pentru imprejurarile. dill Anglia v. cartea meaDesvoltarea formelor constitui,ionale, III. V. S6gur, o. c., pp. 2-6,pentru teoriile lui Payne, mi§earile de la Leith §i Yarmouth.

2 Cahiers d'ult volontaire, pp. 27-92.Les commissaires mettaient leurs piens publics et ceux du clerge

au qequestre, et it ne restait plus b. cqtte nation, ni deniers publics,ni pouvoirs constitue's pour faire alter le gouvernement; Illemoires deDumouriez, p. 107.

Iii.

§i

§i

§i

°

°

ELtmegrtE.E bE UkITATE ME'ritEVAtk, itIonEhNt §i CONTEMPOPANE

comandau sans-culotii*, alcAtuiti din elemente anarhice.Conventia nationals, adunatA la Alost, punea la dispositiaMetropolei revolutionare, pentru scopurile comune, 6.000 de .cfederati., in acelasi 'imp cind o clegiune batava. se re-cruta in Olanda'. Dar revolutionarii francesi nu mai erau,de mult, stapini pe inimile popo3relor gdesrobitep.

Noul sistenCiacobin de a se conduce armatele prin de-putati, trepresintantil in misiune,, cari designau si pe ofi-teri fAceau sa se voteze pentru sau contra colonelului,condamnarile. la rnoarte ale generalilor, executati la Paris(Custine, Houchard), ordinul Comitetului de Mintuire Pu-blics de a se -inlatura ofiterii nobili, pe cari adesea soldatiiii plingeau, incercarea de a introduce ghilotina pe frontsi discursurile salbatece ale unui St. Just Lebas, creauin lagarele francese o pornire manifest dusmAnoasa acesteiinterventii umilitoare a civililor politician'. Unul din \To-luntarii de la 1791 scria in memoriile sale: 'Raspingeamcu groaza tot ce samana cu grozavul terorism de care su-feria nenorocita noastra patrie, pe care o aparam contrastrAinului, blastAmind in constiinta noastra pe turbatii cari-isfisiau sinul.

Pentru a inlAtura acest regim, data aceasta cu consim-timintul multola din aceia cari-1 dbriserA sl chemasera si-1sprijinliera la inceput, Anglia ILIA, dupa uciderea lul Lu-dovic at XVI-lea, care adu3ese imediata inlAturare dinLondra a agentilor diplomatici ai Revolutlei, un Maret, unChauvelin 3 conducerea. Se stia ca regicidiul fusese de-saprobat cu indignare adincA, nu numai in Vendeta, inBretania, dar in Picardia, in Artois, in Flandra. Planu-rile lui Dumouriez contra usurpatorilor unei puteri, care,in Ministerialformatdedinsul cu Roland, Claviere Servan,

p. 99 urm.2 Nous repoussions avec horreur tout ce qui sentait l'affrebx ter-

rorisme qui affligeait notre milheureuse patria, quo nous defendicnscontre 1'6tranger, en maudissaNt interieurernent les furibonds qui luiddchiraient le sein; Culaers d'un volontaire, p. 74.

3 Segur, 1. c., pp. 218 29.

s1i

Si

gf

ffi,a=rnEGITint PC/MICE 1NTREGIR1 NATIOIYALi

ti apartifluse, erati euttoScute. Soldatii insii deplorau uci-derea regelui 2. Situatia interns din Anglia insasi era asi-gurata. Vederile regelui Gheorghe, hotArit contra Revolu-tiei, biruiserA asupra intentiilor de neutralitate ale Guver-nului sau. Coalitia lua supt aceastd directie un alt carac-ter decit al legaturii dintre cele douA Puteri germanice, cuinvoked bucuroasa a Rusiei, cu adesiunea sentimentala aSpaniel, cu setea de rAsbunare a Sardiniei despoiate, cuindiferenta monarhiilor nordice : acum se uniau contrastngeroasel anarhii o republicci, a Statelor Generale olan-dese, cu acel focar de libertate prin a cdrui imitare tnce-puse insc41 opera de reforme in Franta: Anglia.

Dumouriez trebuia sA serveasca pentru Ca si din par-tea Franciei sA se zdrobeasca singeroasa experienta tfilo-soiled,. Invins la Neerwinden, el se Intelege cu generalulimperial Mack si paraseste Belgia pentru a Incheia apoiconventia de rasturnare a Revolutiei, in care Austriecii fi-gurau numai ca auxiliari (ii fratii regelui daduserA asigu-rarea ca s'au luat -,des.garantii contra oricArui plan demembrare). Manifestul era gata si, unit cu generalisimul deCoburg, seful miscarii de restaurare monarhicA era sA ieieLille, Conde sl Valenciennes pentru deschide dtumulspre Paris 1. Dar soldatii sal, dupA un moment de sovAire,11 pArasira, din instinct patriotic mai mult cleat din alt moth-.

Basa insasi a null confederati, mai depline, era subreda.Anglia n'avea inca intreaga 4 sigura lin4te interioareicare -i va servi pe urma pentru a conduce coalitlile ne-contenit reinnoite contra Revolutiei. Cind in 1793 rege!eGheorghe denun'.ase Parlamenfului McAlear-11e unui Guvernterorist si regicid care avea 'intentia de a trezi tulburAriin alte teri, de a nu Linea In sama drepturile natiilor neu-tre §i de a urmari vederi de cucerire mArire,, atacindOlanda aliata, Fox raspunsese cerind dreptate pentru ca-tolici reforma institutiei parlamentare. In ciuda lui Burke,

' Cahiers d'un volontaire, p. 46.111i'moires de Dit»iourier, I, p. 51 ci urm.

si

1

11

a-si

st

32 ELEMENTEE DE UNITATE MED1EVALE, MODEDNE CONTFMPORANE

care facea sa apara celebra sa critica, patrunzatoare, con-tra spiritului insusi al Revolutiei, el declara ca biruinta dela Jemmapes a Francesilor e o zi eglorioasay, (mpreundcu Sheridan, cerea un tri:nes regal la Paris. Delegatiunienglese, petitii de societati englese veniau la Paris inna-intea Conventiei in momentul clad presedintele ei vorbiaastfel : ' Regalitatea in Europa e in agonie.Declatatia dedrepturi, pusa acum lingd tronuri, e un foc care, la sfirsit,le va consuma. Vremea nu e prea departata cind Franta,Anglia, Scotia, Irlanda, toata Europa, toata lumea nu vorforma decit o singard pasnica familie.' Ca si in cantonulelvetian Neufchatel, unde rasariau bonete rosii si se prin-deau pe piepturi, si de eatre femei, cocarde orange si rosiiin Anglia se plants pomul libertatii francese. La declaratiade razboiu a vechii monarhii insulare, membril Conventieiraspundeau cu provocari la fraternisarea republicanilor de oparte si de alta a Canalului : Vom alerga in ajutorul lor,vom face o coborire in acea insula, vom atunca acolo 50.030de berete ale libertatii, vom sad,i acolo pomul libertatii sivom intinde bratele noastre fratilor vostri republicaniCluburile, ca London corresponding society on al lui Hard,corespundeau cu cele francese. In 174 se descoperia chiaro Conventie scotiana, pe basa Parlamentului convocatanual si a alegeillor prin suf agiul universal. Regalitateaenglesd, care era sa fie nsultata in 1795, la deschidereaParlamentului, cu strigatele de .Nu ni trebuie rege, joscu Gheorghe', era silita Inca de acum sa se apere cu sol-dati adusi din Hesa 3.

Totusi succesele coalitiei monarhice fury in acest an1794 foarte importante. Orasele la a caror posesiune tin-tia Dumouriez furd in adevar ocupate de Austrieci, cariinnaintard pans la Landrecies, pe cind Prusienii, facind sa

Tribolet, llistoire de Nettfchidel et Volaitgiit, NeUfehatel 1846, IT,pp. 289-98.

1 Hughes, o. c., p. 313 urm.8 Ibid., pp. 328, 331 ; Scgur, o, c., p. 219.

5

I,

si

PREGATIIII POLITICE SI iNTTIEGIIRI NATTOIVALig 33

lasa din Maienta pe cruntii grenadieri, al caror exod, incintecul tragic at Marsiliesei, zgudui inima tlnarului Goethe,erau in Alsacia. Soldatii francesi tiau ca Frederic-Wilhelmmerge drept spre Paris. Chemat sa opreasca pe Anglo-Olandesi la gurile Rinului, un general nou, Houchard, maifericit decal Custine, batea pe ducele de York linga Dun-kerque, la Hondschooten, dar Austriecii inaintau pans ceJourdan li opri la Wattignies (Octombre 1793). Spanioliitreceau de Perpignan. Provinciile, care cerusera socotelifinanciare Adunarii parisiene Inca de Ia 17911, se rasculau,la Caen, la Marsilia, Ia Lyon, la Bordeaux, pentru regeleucis, pentru Girondinii minati la e5afod de cruzimea recea lui Robespierre, incorporarea nemiloasa a rationalismului§i a gvirtutiiv.

Pe cind cadeau capetele vechilor generali facutiresponsabili pentru insuccesele for sau chiar numai, caHouchard, pentru ca nu tiusera sa traga toate consecin-tile din victorie, altii noi, rasariti din insu§i mijlocul osti-rilor republicane, cu un spirit din ce in ce mai autonom

cu o con§tlinta de superioritate tot mai deslu§itA, Jour-dan, Hoche, Pichegru, luau comanda pentru ca sa aperetara navalita. Lupte se dau la Rinul mijlociu, la Maienta,la Weissembourg, pans ce Pichegru, liberind Alsacia, ras-pinge pe Prusieni la Mannheim, ocupindu-se Colonia,Bonn. Indata victoria de la Fleurus aduce retragereaAustriecilor din Flandra. Jourdan bate pe Coburg, scowtindu-1 din Belgia, trupele francese vor navali, inlaturindpe ducele de York, Olanda.

Regele Prusiei disolva coalitia, ii rapia marele el sensinitial, incheind pacea de la Basel-Bale, 1a,5 April 1795.Spania bourbonita urma acest exemplu. Va trebui ca Rusiasa sprijine pe Austro-Englesi, ram4 singuri. In Olanda, seIncepea regimul confiscarilor, al emisiunii de moneda-hirtie,depreciatele assignats, se crea un tribunal revolutionar, sestabilia guvernul provisoriu al Republicei batave, care,

1 ibid., p. 844.

3

invin§i,

m.

si

si

34 ELEMENTELE bE trEITATE MEbiEVALE, MoDEENE p bONTEEPoRANE

cedind Belgiei anexate la Franta Flandra olandesa,Incheia,la 16 Maiu, tin tratat de prietenie §i de *tor reciproccu puternica RepublicA francesa, care ie§ise biruitoare dintoate incercArile. Germania ins4i Incepea sA se impacecu strAbaterea pe teritoriul el a acelora cari pentru Johan-nes von Muller erau in 1793 ni§te enebuni §i nite mon§tri11.

' Werke, XXXVIII, p. 178.

CAP. IV.

Regimul militar al armatelor revolationare.

La 28 lulie 1794, cind regimul Teroarei nu mai pareaCa afla un fel de legitimare in primejdia de moarte careameninta Franta, Robespierrre suie la rindul lui trepteleesafodului pe care atitea victime fusesera minate din ordi-nul sau cu complicitatea acestui vechiu dusman teoretical pedepsei cu moarte. $i iata impresia pe care o produ-cea in armate, in armatele acum biruiloare, sfirsitul tragical temutului dictator : Ole-am bucurat cu atit mai multentusiasm, cu cit priviam pe acest om ca pe autorul odio-sului regim care acoperia frumoasa noastra tail de singed.Cind, la 1-iu Octombre din acel an, se facu serbarea libe-rarii complecte a teritoriului, se stia cui se datoresteaceasta : celor cari, orice s'ar fi petrecut la Paris, oricit

'de putin ajutor li-ar fi venit de acolo, stiusera sa zdrobeascaprintr'un admirabil spirit de ofensiva curagioasa coalitiaEuropei monarhice contra integritatii patriei francese.

$i mai departe ei priviau cu ochi critici conducerea teriipe care o mintuisera si partea din aceasta conducere care-iprivia pe dinsii. Plata in hirtie-moneda nu permitea ofite-rilor macar sä umble potrivit cu situatia lor. Pentru ase deschlde poarta abusurilor numarul soldatilor pe hirtieIntrecea cu mult pe al celor cari existau In adevar : din1.100.000, citi ajunsera a fi cei meniti sa duca departe

1 Nous nous rejoutmes avec d'autant plus de transport que nousconsiderions cet homme comme l'auteur de j'odieux regime qui cou-vrait notre belle patrie de sang; Cahiers (Pun volonlaire, p. 92,

N ELEMENTEL} DE IMITATE' MEDIEVAL; MODERNE SI CONTEMPOI1ANE

peste hotarele for steagul revolutiei mintuitoare, 300.000figurau numai in registQ. Peecind trupa se imbrAca Inzdrente si se hrania cu cartofii pe cari-i putei descoperi,sedentarii si furnisorii faceau de pe o zi pe alta averi scan-daloase

Cu atit mai strinse se faceau legdturile intre acesti lup-Mori si generalii pe cari alegeau singuri fail a credeca pentru aceasta ei shit oameni de alta esenta decitdinsii. Se crea astfel un tip militar al Revolufiei, desrA-dacinat de acasa, strain de originea sa si nesimjitor pentrualte idei si interese decit ale lagarului de permanents In-fratire Intre oameni si olase. 0 legiune a noilor idei, care,In acelasi timp, era si o manifestare iresistibilei a vitali-tap insea, mult timp innabuVtd, a poporului frances. Erao noud cruciata" ca aceia care se incepuse is sfirsitul veacu-lui al XI-lea si din aceleasi puternice motive interioare, deprisos al forjelor nationale, dar intrebuinjind pe steagideile la care lumea contemporana tinea mai mult.

Kleber, Kellermann, Alsacienii, until din ei fost ofiter-austriac, Hochd, Pichegru, Moreau, Jourdan, Augereau, rd-sariti din mijlocul poporulul In regiuni centrale, francese,meridionalul Bernadotte, Evreul Massena, Corsicanul Bo-naparte, oameni din provincii atit de deosebite, se Infatisaupe acel front de necontenita innaintare In care se elaboraviitorul insusi al poporului frances. Suprimarea legald aprovinciilor In care se pAstrase Inca separatismul vechllorrase, al organisatiilor feodale primitive, se desAvirsia ast-fel prin aceasta camaraderie de arme. Se poate zice caMonarhia, creind Franja, units panA atunci numai prinierarhia episcopala, continuase a presida ramAsitele cons -titutionale ale unei lumi pe care supt raportul politic odesfiinjase ; Revolutia singurA e aceia care, creind o nouaordine de lucruri, peste orice traditie si contra oricAroramintiri, In ciuda oricAror drepturl, a dat nastere, prin la-garele ei de solidaritate nationalA, poporului frances, con-

Cctrnets d'un volontdire, p. 101 ci urm.1

0i -i

111.- PRECITIRI POLITICS SI iNTREGIRI NA1IONALE 37

ceput in chip rationalist ca unul singur in manifestarea Julpublics, pentru a deveni si in esenta lui intima unulsingur.

Constitutia anului III, cu Directoriul ei fara autoritate siCorpul LegisIativ. lipsit de valoare representative si Inca-pabil de initiativa, indata apoi descomplectat prin sirul delovituri de Stat pe care Adunarea le suferia fdra a se gindisa incerce o resistentd, faceau tot mai mult ca intreagaviatA si constiinta a Franciei sa se stringa in armate.

Concentrate in trei fronturi, Sambre et Meuse supt jour-dan, Rhin et Moselle supt Moreau, Italie supt Bonaparte,ele erau sa sufere o noua sfortare a dusmanilor, biruitoaretin moment pe Rin ca si dincolo de Alpi, pentru ca apoiofensiva celui din urma contra Austriecilor stapini peprovinciile regatului Sardiniei sa dun la zilele de triumfdin 1796 (Montenotte, Diego, Millesimo, Mondovi, Lodi,Lonato, Castiglione, Bassano) si de la inceputul lui 1797(Arcole si Rivoli), apoi prin ele la preliminarile din Leo-ben si la tratatul din Campnformio (17 Octombre).

Important act acesta pentru ca intdia oar& dupe su-primarea Republicei venetiene, care vArsase singe franOesintr'un complot la Verona,se fciceau anexiri aproapefcrtig, pe sama until duman invins, pe clad innainte deaceasta, in provinciile belgice, in °Ian& Savoia, seintrebuiniase forma, potrivitd cu noile idei de drept atpopoarelor, a hotaririlor populare, creataare de republicialiate, csurori P

Aici, un Imparat, un Suveran de drept divin ceda, pentruca fusese invins, o parte din teritoriile mostenirii sale, desi spiritul rationalist nu putea admite principiul insusi alacestei mosteniri. Republica Cisalpind se forma la Milan siFranta, dind Austriei Venetia, lua din mostenirea ei Insu-lele Ionic; punct de observatie In Orientul balcanic. 0noud ordine de fier, pe basa incercarii prin arme, se pre-gAtia pentru lume, care deocamdata nu vedea decit splen-dorile liberatoare ale tricolorului republican.

Infatisarea insasi a sefilor de armata se schimba, ye-

pi

38 ZLEMENTELE DE UNITATE MEDIEVALE, MODERNS CONTEMPQRANZ

chiul regim intorcindu-se tocmai asa cum in revolutionarareligie crestind vechiul spirit al societatilor antice revenise peIndoita bass a discipline! dogmatice si a disciplinei ierarhice.

In Italia, unde-1 aclamau multimile, putintel si ca peunul de-al lor, Bonaparte cel mic si slAbut, iesit din ia-tacul unei femei de 0 purtare discutabila si din prieteniaunui satrap de decadent& ca Barras, avea locuinta In pa-late, cu gardA pe scan ca la un Suveran; simplul Jourdannu putea interzlce o stralucitoare suits surorii ne-vestei lui, banchete cu cite o mita cinzeci de tact-muri reuniau pe ofiterii invingatori pe principaliirepresintanti ai unei populatii care, acum, respecta maimult puterea invingatoare I. $i vechile titluri inviau : seridea la armata de la division des messieurs, caci vecheadenumire apAruse in locul aceleia, tot mai demodata, decitoyen 2. Din Elvetia lui, In care se va ajunge 'ndata laAdunarea nationalA, cu doua Consilii, la Directoratul exe-cutiv, la o afiliare la republica-mamA fraternisarea cu re-publicile surori', Johannes von Muller vorbia la 1797, cu simtal prelacerilor care se petreceau despre spiritul schim-bator al multor oameni" si despre gdorinta generalilor de adeveni tot! milionari 32. Fantastica expeditia in Egipt a luiBonaparte, afara de motivele ei, foarte reale, de politica gene-rals, in legatura cu traditiile francese, insemna pentru acelacare infatisa tot mai mult noul spirit putinta de a trai, ma-car citAva vreme, in cadrul de absolutism incunjurat desplendortle vechilor monarhii, de care tot mai mult visaustapinii improvisati ai acestor marl prefaceri politice, so-ciale sl morale.

Biruinta tot mai deplind a noului sistem se afirma Inatiiudinea celor mai statornici dintre dusmanii lui de Ora

Cahiers d'un volontaie, pp. 411-4.7' ibid., p. 166.$ /1 erke, XXXVIII, p. 230: Cette infernale rdvolution a Old l'es.

prit de beaucoup de gens et le desir des generaux de devenir tousdes millionaires fait beancoup craindre pour son bienetre". Cf. ibid.,p. 233.

si

si

1

Si

si

pt

9i

III.- PREGATIRI POLITICE qI INTREGIRI NATIONALE 39

acuma, carili dadeau sama cA nu mai au innaintea foro 5ovaitoare $i convulsivA anarhie, ci o putere organi-satd, capabilA de toate indrAznelile 5i de toate succesele,In 1796 Hoche incercase a trece, cu optsprezece co-rAbii de linie, in Irlanda nemultdmitd. Insula se va revoltain 1798, 5I vor fi 5i mi5cAri in Scotia. In anul precedentla gura Tamisei flota ridica steagul ro5u. In Parlamentulengles regele vorbise de, putinta unei invasii francese inMarea Britanie 5i se pregatise o puternica armata, dataaceasta nationals, pentru a o rAspinge. Si, ca sd evite to-tu5i incercarea, primejdioasa, Ministeriul engles Incepusenegocieri de pace la Paris. Era vorba de un tratat Intrecele cloud' lumi rivale.

Austria ar fi cedat provinciile belgice 5i ar fi admispresenta Francesilor pe Rin, cu stapinirea asupra Maientei.Spania, poate 5i Rusia ar fi fost cuprinse in aceasta intele-gere, pentru care se cdutase 5i sprijinul Prusiei. Cum insdAnglia, mindrd de situatia navald care va permite biruintalui Nelson la Trafalgar, punea pentru sine conditii neac-ceptabile, Directoriul, cu toatd dorinta de a negocia, invitApe emisariul engles sd piece.

Curentul se mentinea pretutindeni foarte fa vorabil Fran-ciei militare, care nu arata prin nimic sa-51 fi pdrdsit pro-gramul politic 5i social. Johannes von Muller constatA cain Germania insA5i, mai ales in cea de sus, gspiritul Mual Revolutiei =bid grozav (spuckt fiirchterlich)1. In El-vetia lui aceasta dispositie de spirit, pe care am consta-tato-o 5i mai innainte, trebuia sail producd In curind e-fectul pentru a se ajunge la not forme 'confederative, con-tra vechilor traditii. lar in Italia, Inca de is Inceputul a-nului 1798, *Capitoliul devenia un loc de Intilnire al dori-torilor de reforme, ca pe vremea lui Arnaldo di Brescia5i a lui Cola di Rienzo : inlaturindu-se prin decisia Po-pulard puterea temporald a Papei, se creau consult 5i,pentru a li asigura administratia nominala, la 5 Februar

1 Werke, XXXVIII, p. 248.

40 ELEMENTELE DP: UNIT4TE MEDIEVALE, MODERNE SI CONfEMPORANE

1798, dupd cererea express a epoporului roman', genera-lul Berthier strabatea Corso pentru a merge la statuia luiMarc-Aureliu.

Dar, indatd, regimul rechisitiilor, de care se imparta-te §i Berthier insu§i, tncepe ; se aruncd pentru a clViga

multimea bani de argint, pe cind soldatii, fdrd soldd decinci luni, pradau aka ?nett a trebuit sa se formeze comi-tete de ofiteri spre a apara onoarea armatei.

Massena ocrotia elementele de pradd. Populatia ridicasteaguri cu Viva la Madonna, §i trebuira lupte in toataforma cu dinsa pentru a o potoli 1.

Puterea era acuma, fa Paris, in minile armatei. Cu oare-care stingacie, Bonaparte, intors din Egipt, va da lovituracontra conruptelor demoralisatelor Consilii republicane.Toate rosturile Statului vor fi incredintate unor consulica aceia din Roma, iar consulatul Intl eg va ajunge a seresuma, de la cele d'intdiu IncercAri, in primul consul insu§i.El va avea toata voia salt zicd, la momentul ce i s'ar fiparut favorabil, rege. Va prefera sa fie Imparat, pastrindpe monedele sale titlul 'Republicei franceses. Inca din 1799insd, puterile imperiale vor fi in mina lui. Si °data cu eleconceptia imperials, ca in vechea Roma, ca in Monarhiahabsburgica de mai tarziu, se va sal4lui in mintea lui. larintreaga Europa, asupra careia trebuia sa i se indrepteambitia de Cesar, va cdpata convingerea ca, dacd o saapartie unei armate, e mai bine ca $eful ei sa fie unimparat, pastrator de ordine $1 creator de institutii.

$i va fi vorba de o luptd a Monarhiilor cu basd istoricd,dar fard putinta de a se mai intinde, in contra mariimolipsiri a Imperiului, care cdpata, tot mai mult, formaunel Monarhii universals, de caracter dictatorial, $i ser-vita, prin voia hasardului, dar $1 prin posibilitateaalegerli fortelor celor mai potrivite, de un om de geniu.

Deocamdatd, Rusia, Monarhia Orientului, dupd moarteaEcaterinei a II-a se aliazd in toata forma cu Monarhia Oc-

Caltiers d'uit volonlaire, p, 170 vi urm.

si

PitEGiTIRI POLITICO Sl brucHanu NATIONALS 41

cidentului, Austria, cu Anglia, Monarhia Mari lor. E triplaalianta a supremelor sfortari pentru ca sa impiedece crea-tiunea unui nou Imperiu.

Inca de la 1-iu Mart 1799 razboiul cel nou at Austriei,cu aderenta ruseasca, Incepuse, pentru ca prin aceasta sase grabeasca hotartrea de la 18 Brumar (19 Novembre)a lui Bonaparte de a lua frinele in mina sa. Rusii lui Su-vorov lupta la Trebbia ca si la Zurich, cistigind, intlia oars,prin resistenta masiva a liniilor lor, biruinta asupra unorarniate francese obosite si demoralisate. 0 noua tentativeducelui de York in Olanda nu izbuteste insd, in Octombre.

Dar in curind revansa francesa aduse Rusii retragtn-du-se crearea de not republice tsurorib in Piemont

in Toscana, cu ace14 ceremonial de arbori ai libertAtii,de ceremonii dupe moda antics, de discursuri republicanede pe piatra care sprijinise toate demagogiile toate ti-raniile '

Interventia personals a primului consul rupsese in ade-toate piedecile. Trecind Alpii pe la muntele S. Bernard,

el se coborise la Milano si Pavia, rapusese pe Austrieci laMarengo, creind alts republica sucursala cea genovesa. Inacelasi timp Moreau lua MUnchen, Lecourbe patrundea InTirol. Tarul Pavel, schimbind brusc, §i din admiratie pen-tru Bonaparte, politica Rusiei, se retrAg°a din coalitie.

In negociatiile din 1800, la Viena, apoi la Luneville, insfirsit, prin trimeterea lui Otto, la Londra, jinde se mani-festa dorinta de a vedea restaurarea Bombonilor, basa vafi deci hotartrea lui Bonaparte de a rdminea in Italia.

Prin tratatul cel nou Bonaparte pregatia de fapt Imperiulcarolifigian, care va avea in curind Istria si Dalmatia. 1arprin acela de la Amiens (1802) Anglia, in schimbul 1nsuleiTrinidad si a Coloniei Capului, recunoVea formidabila pu-tere continentals, insufletita de un spirit agresiv pe carenimeni §i nimic nu-I putea infrina, care se formase in coas-tele sale.

I V. Lellres tie 111-me Reinhard, Paris 1900.

III.-

si

a

si

si

loth

:

si

CAP. V.

Lupta dintre ImperilImperiul lui Napoleon I-iu fu clddit pe aceasta bask

a stdpinirii romane si italiene, cu aceiasi tendinta catreEuropa centrals, de o parte, catre Peninsula Iberia,de alta. Republica epartenopeand, de la Neapole va fi corn-plementul necesar al situatiei cistigate in Italia. Asteptindmasuri de viitor, Bonaparte oprise, la moartea in exil, in1799, la Valence, a lui Piu at VI-lea, alegerea unui nou Papa,ca sa impuie, in Mart 1800, pe Piu al VIl-lea. Peste case ani,Confederatia Rinului va insemna, nu numai asigurarea, prinalianta cu cei mici, cari se uniau supt umbra noului Im-periu, a hotarului rAsdritean, dar si basa pentru o actiunein Interiorul Germaniei insesi. Casa de Habsburg, princrearea unei coroane imperiale pentru Austria, desavirsitd,ca organism unitar, prin politica Mariei-Teresei si a luilosif at II-lea, va iesi, la 1804, din devAlmasia medievala,teoretica, asupra terilor germanice, pentru a incerca inte-meiarea unui Stat absolut modern, clddit pe rationalismulmecanicei administrative, intru toate asamanator cu acela pecare, in contururi simple, rectiline, 11 crease Revolutia pentruFranta. Cu deosebirea, in ce privia momentul actual, caAustria se desfacea din anumite traditii, pe cind Imperiulnapoleonian se straduia sä le caute pentru a gasi in ele olegitimitate alta decit a geniului si a gloriei j.

Noua situatie europeand nu va fi Ind pe deplin ldmurita

' Cf. Desvoltarea avzcimintelor politico fi sociale, III, p. 33 ci urm.

PREGATIRI POLITICS SI iNTREGInl NATIONALE 43

prin creatiunea austriacd, fara Indreptatire istorica si Varasens national; tpopoarele, vor a continua sä fie, si supt o sin-

coroana, superioara celor regale din Ungaria si Boemia,celor princiare din alte provincii, elemente deosebite, Inca-pabile de a se confunda in curind, gata sa se incaiere,ale acestei gpatriip care era numai o (Monarhiep, termincare pe dreptate s'a si impus fatd de Austria. Pe de altaparte, Rusia va pastra toate ambitiile, toate trufiile toatelacomiile ei : directia spre Bosfor, rivnirea catre noul mm-

periu ortodox al Bizantului, al Tarigradului slay, rAml-find in mintea Su veranului, care, inlocuind pe nebunulPavel, jertfit intereselor de Stat, avea in chiar numele sdu,care era al fabulosului Macedonean Alexandru, un indemncatre faptele ce i se *eau o datorie de neinlaturat. Celetrei coroane imperiale trebuiau sei inceapet o luptd interiteipentru a se hotart &are ele hegemonia care nu mai reiqianici din drept, nici din obi$nuintd.

Deocamdata Austria si Rusia se unesc cu Anglia, chiar din1805, Indata dupd ceremonia Incorondrit la Notre Dame a luiNapoleon I -iu. Se unesc pentru a ddrima opera pe care acestatindea s'o consolideze prin adoptarea titlurilor formelorarhaice, on macar a o Impiedeca sä intinda asupra res-tului Europei, stdpinit de Habsburgi si de Romanovi, aceleprincipii revolutionare care formau Inca elementul principalde imitate in haosul lumii contemporane .acele normede drept, acel sistem de administratie, de origine romand,dar In traducere filosofica*, care erau singure In staresd dea o forma noud durabild natiunilor iesite din zi-durile feudalismului, pe. care le pastrasera Monarhfile ab-solutiste.

Alexandru I-iu ceruse formal evacuarea Neapolei, cu aaril dinastie cea ruseascd avea legaturi mai vechi, para-sirea amestecului In Germania-de- Nord, plus despagubiripentru cealaltd dinastie flatlana sustinuta de Rusia, Casa deSavoia.

Napoleon raspunsese cu crearea Monarhiei italiene pen-tru el si dinastia lui si cu incorporarea Genovei la Franta.

III.-

gurd

5i

5i

st,

si

sf

si

44 ELEMENTELE DE UNITATE MEDIEVAL; MODERNE qi CONTENIPORANE

Numai insula Sici insula Sardiniei ramineau, din ye-chea Italie, in afara de puterea sa.

Bavaria e navalitA de armatele austriece ale lui Mack,pe cind arhiducele loan se cobora in Italia. E un ataccontra noilor cuceriri francese. Anglo-Ru*ii erau a*teptatila Neapole. Raspunsul lui Napoleon va fi dat-la Ulm *i Aus-terlitz,*i Viena va vedea in cuprinsul ei pe invingatori fArAca ornul international sa resimta pentru aceasta prea multadurere umilinta. Pacea de la Pressb6rg (26 Decembre1805) era sa deie ltaliei legate de Imperiul napoleoniantermul opus al Marii Adriatice.

Situatia Nordului germanic fag de regatele datorite luiNapoleon in Sud : Bavaria, Wiirttembergul, fata de innAl-tarea Badenului la rangul de MarecDucat, raminea Incanesigura. Prusia, care, de la 1795, continua sa se tie .1ao parte, bucurindu-se chiar de ruina influentei austriacein vechiul Imperiu, incercase la 1800 a se uni pentru oconfederatie a neutrilor germani, nu numai cu SaxoniaHesa, dar cu Danemarca insa*i. De *i la 3 Novembre 1803tratatul de la Potsdam inseamna legatura cu Rusia, pro-mitindu-se, daca mediitia cu Napoleon n'ar fi primita, unputernic concurs militar, de *i pacea de la Pressburg iea*i Prusiei markgrafiatul de Anspach, ceva din Cleve *i prin-cipatul de Neufchatel, se ajunge, de nevoie, la alianta cuNapoleon (15 Februar 1805). Dar prin aceste masuri de-oportunism nu se parasia de Hohenzollerni, cari rivniaula Hanovra, planul aliantei nordice, a*a cum I-am vazutmai sus. Si 91 evolua rapede catre un nou protect deImperiu.

Era vorba In 1805-6 de un cNordischer Reichsbund,al carui *ef, cu titlul de Imparat, ar fi regele Prusiei 1, pelinga care ar sta regii, noi, de Saxonia *i de Hesa, *i Ma-rele-Duce de Weimar. Din Germania s'ar mai adaugi Sa-xonia ernestina, Braunschweigul, Mecklenburgul *i Olden-

I Planul lui von Haraein, 21 August 1806; Bottiger, 5. c., p. 442(an 1806); Politz, Friedrich--Itigust 1, pp. 276-80.

ei

gt

ei

PRECXTIRI POLITICE SI iNTREGTEI NATIONALE 45

burgul, orasele hanseatice, abatia Fulda, iar, dincolo demargenile vechiului Imperiu, nu numai Danemarca, ci siSuedia. 0 Constitutie ca o FrancieiAustria, din partea el,nu credea de nevoie sa alba una ar fi votatA In anu-mite conditii, la Dessau, sl s'ar fixa trei cercuri pentruadminiStratie. Aducindu-i-se la cunostinta proiectul, Fre-deric-Wilhelm at II-lea declarase ca, daca-I Indeamna Sa-xonia Hesa, el 1-ar priml 1.

Poate ca visiunea Imperiului prusian urmaria pe aceia cari,cu fratele regelui, printul Louis, si cu casta ofitereascA infrunte, cu nobilimea care exploata in folosul ei comertulde grine, se hotarira, dupa intetiri rusesti, In toamna a-nului 1805 sa mearga impotriva Franciei napoleoniene. InOctombre, ducele de Braunschweig, pastratorul traditiilorfredericiene, insultatorul in 1791 at sentimentului nationalfrances, pus in capul unei ostiri pe care o simtia decA-zuta, demoralisata prin influenta truer tineri presumptlosi

descreierati, era zdrobit in luptele de la lena si Auers-tacit. fn zadar alerga in ajutor Rusia : regimentele de fierale lui Alexandru I-iu avurA aceiasi soartA la Eylau (Fe-bruar 1807) si la Friedland (Iunie). Cit despre Saxonia,ea tradase Indata dupA catastrofa prusianA si, In schimb,Electorul devenise, cum doria si cum cerea traditia polonaa familiei sale, uu rege. Ducele de Hesa se va multami cutitlul mare-ducal.

Stapin pe Polonia prin victoria sa, Napoleon se ferisA-i redea starea de odinioara. Constitutia din 1807 avea,In limitele patriei mutt mai inguste, un caracter destul deoligarhic, cu Camera ei de sus, uncle intrau episcopi,Voevozi si castelani, cu Camera de jos, aleasa pe noua antSe simtia influenta asezamintelor representative ale Impe-riului frances, care nu mai simtia .nevoia de a pAstra prin-cipiile de la 1789, intand astfel pe deplin in ordinea mo-narhiilor ,europene cu caracter imperial.

Battiger, 1. c.

§i

46 E4EMENTELE DE DNITTATE MEbTEVALE, AtODERNE 1 rONTEIIPODANE

La Tilsitt frisk unde se hotari soarta Prusiei zdrobite,lasindu-i numai teritorlul prusian propriu-zis, cu capitalain vechiul oral baltic, de creatiune slava, al Konigsbergu.lui, intre cele doua mai puternice Imperil se crea, pestecapul, ce parea definitiv umilit, al Austriei, alianta acelorState care intelegeau imparta dominatia lumii, Inteodiarhie ca a celor doua Rome la inceputul evului mediu.Apusul fiind parasit,:u toate:protestarile prusiene, senti-mentale, la regina Luisa, care era sensibila la geniul lui Napo-leon ca la orice altul,in sama acestuia, Alexandru raminea,cu deplina recunoaVere a drepturilor lui in Finlanda si inPrincipate, anexate un moment si ele IA stapinirile lui,prat al Rasaritului.

Acest Apus era impartit acum in noua dominatii dinastice,de Suverani incoronati. Olanda trecuse printr'o fasa interme-diara, cu un gpensionar, ca in secolul al XVII-lea, pentrua deveni regatul lui Ludovic, unul din fratii lui Napoleon ;cellalt, losif, fu asezat in Neapole. Se Meuse un regat alVestfaliei pentru, al treilea, Ieronim, sotul unei princesede Wiirttenberg, precum o princess de Bavaria ajunse sotiafiului Imparatesei losefina, Eugeniu de Beauharnais. 1-n Flo-renta, capitala, acum, a Marelui-Ducat de Etruria, stapiniaun print de Parma, din dinastia Bourbonilor spanioli, demult intrati in clientela lui Napoleon 1. Nordul scandinavsingur raminea intact, si la Sud acea Spanie unde regeleCarol ducea o existenta miserabila, influentat de sotia lui,

ea o Italiand, din Parma, si de -favoritul ei si amicul lui,don Manuel Godoy, devenit principe al Pacii. La o parte,

astepta momentul, si imprejurarile spaniole erausa i-1 deie.

Ele rev elarci, peste principiul Imperiilor, acela al natio-

Genialul fruntas al literaturii culturii germane, Goethe,primia pe acela care era acuma, oriunde, fara deosebire

Pentiu condiOile install rli acestui Ludovic I-iu, v. Carlo Botta,Sloria d'hatia dal 1789 al 1814, 117, ed. 18:30, PP. 43-4.

salt

Im-

51

nalitrititor.

51

lif.--. PRSCITIRI POLITICS §I NTIIEGIIII ItIATIOlkIALk 4't

nationald i ce era frances ca rasa IntrInsul ! Tmpa-ratul, si laudele lui s, curte, brusce, necompetente in celmai innalt grad, it atingeau In ce avea mai sensibil inimalui. Academia lui Frederic -eel -Mare, creata de Francesiide la Curtea lui, isi facea o supremA onoare sa primeascaIn sinul ei pe acela care facuse, din/ modA, actul sau depietate la mormintul creatorului unel Prusii internationaleIn origine ca si in tendinte, oricit ar fi vorbit de germa-nism pentru a capata provincii si State. Cel careodinioara represintase ura si scirba contra Revolutiei intoate apucaturile ei si care salutase in 1799 Puterileliberatoares contra Francesilor 1, Johannes von Muller,tined el 4nsusi cuvintarea de lingusitoare primire In-naintea dictatorului incoronat. Sa mai vorbim de ceataprofitorilor si denuntatorilor, care se maria In fiecare zi,de mindria pe care o simtia noua garda nationala a Ber-linului de a parada pe strazile capitalei ocupate In uni-forme incarcate, de taietura francesa ' ? Era In toate a-cestea si o degradanta lipsa de caracter, dar nu trebuiesA uitatn un lucru : ca toti fuseserA crescuti intr'o atmos-lea internationals, umanitara, ca pentru ei importantul eraomul si calitatea lui ea om, ca omul superior avea drep-tul la admiratia tuturor semenilor sai si CA omul de geniuavea pasul asdpra tuturor tiranilor.

La Berlin. ca si In toate orasele germane, pe care lestrabatu in calea sa de invingator, Napoleon fu primit cuo admiratie pentru geniul sau, cu un respect fata de operasa, care inabusiau orice amintiri, amortiau orice dureri siparalisau orice aspiratii. Omagiile-i veniau din toate par-tile, une on stingace, in totdeauna sincere. La revistele ml-litare francese lumea se ingramadia &mita, sl presenta cce-lui cu nemiscatii ochi de Cesar, de care vorbeste, tresa-rind Inca de placere, Heine, trezia miscari ca ale credin-ciosului fanatisat, gata sa se arunce innaintea idolului.

1 V. ci rtile lui Menzel. Cf. Johannes von Muller, Werke, XXXVIII,p. 273.

' Cf. Manso, Gesch, (les preussi:chen Staates, II, p. 181 ci um.

48 ELEMENTELE liE UNITATE MEIMEVALE, MODERNE .$1 CONTEMPOBANE

Caracterul international al Imperiului In care limba fran-cesit era un fel de noun limbd latind universals, pentrumilioane de oameni din toatd clasa cultd europeana, de-prini a o vorbi intre ei a ceti mai ales carp francese,e evident. Principii germani, ca acela de Hohenzollern peRin 1, nu se credeau injositi cind purtau uniformaratului. Oameni de frunte ai Italiei, scriitori, poeti, admi-nistratori, se InfAti§au pentru a fi Intrebuintati intr'o operacare pretutindeni infatisa lAmurire, unificare, creatiune,progres, prin drumuri (Cenis, Simplon), canaje, porturi,edificii (terminarea domului din Milano),o Intreagd operade refacere materiald a suprafetei continentului.

De altfel in gindul chiar al lui Napoleon totalul creatiuniisale intrecea hotarele Franciei considerabil mdrite §1 gatade not creVeri ca al Statelor clientelare guvernate dedinastia lui, cu aliati! §i prietenii ce i se adaugiserd. InItalia el se InfAtip ca regele incoronat la Monza. E{aun sistem. Astfel, cind fu vorba de a se lega §i Spaniabourbonicd de acesta not fundatiuni politice, lozinca eraaceasta ca regenera Spania, a o rapi Angliei a o uniintim cu sistemul nostru 2). Acest csistem' trebuia sd sa-mene cu al vechilor Cesari $i, inteo vreme m,i apropiata,cu al lui Carol-eel-Mare. Cind, in Februar 1810, (StatulRomei. fu reunit cu Imperiul, dindu-se un simplu mairecetAtii Papilor, se spune explicit iradecret ca ora§ulRoma este al doilea ora4 al Imperiului., unde Imparatulvictor deocamdata (Rege al Romei. e chematavea Scaunul dupd ce va fi celebrat acolo a doua In-

1 Comte Murat, Murat lieutenant cl'Empire en Espagne, 1808, Paris1897, pp. 80 si urm., 291. Prin01 refusa ordinele Bavariei Prusiel,,parce qu'il desirerait avoir avant la croix' de la L6gion d'Honneur"(p. 380 la -rota 1).

Pentru consults" cisalpinA de la Lyon, supt Consulat, v. ibid , p.48 si urm. Se ceru titlul de Republica italiana", cu Bonaparte pre -cedinte pe zece ani. La Genova, Ligurii" 11 puneau CristoforColumb.

1 Reenerer l'Espagne, l'enlever a l'Angleterre et l'unir intimernentnotre systeme; chid., p. 98.

si

Impa-

sisi

si

lingbl

:

aii

In. PREGXTIIII POLITICE SI INTPECIRI NATIONALE 49

coronares. 'Se vor pregAti pentru Papa palate in .debse-bitele locuri ale Imperiului unde ar voi sä resideze : el vaavea neaparat unul la Paris 5i unul la Roma 1.) Si nu eranumai atita se specifica 5i aceia ca clibertatile Bisericiigalicane', pe care trebuie sa jure Papa la suirea sa petron, sint .de acum innainte comune tuturor BisericilorImperiului"

Acestui internationalism imperial trebuia sa i se opuieInd, nu pentru ca era rau, ci pentru cA, asemenea refor-melor lui Iosif al II-lea, el calca peste obi5nuintile, consa-crate de veacuri, ale natiunilor, peste obiceiurile for despirit 51 pornirile for instinctive, o forta de care geniulinsu5i al noului Cesar era sa se zdrobeasca.

0 mi5care a popoarelor deci contra ctiraniei francese,,contra (absolutismului napoleonian' ? Nu tocmai. Se ad-mite gre5it cd fiecare natie a luptat pentru sine 51 infroforma particulars a ei. De fapt ceia ce a zguduit intaiu5i a distrus pe urma intemeierea napoleoniand a fost unspirit comun european, Inspirindu-se, pe de o parte, dinamintirile vechiului regim, adinc inrAdacinat, 5i, pe de altsparte, din conceptiile de glibertates pe care le raspindiseveacul filosofiei" din Franta.

Iata, in Spania, care da semnalul. La inceput, tara searatd favorabild isistemului., de la tinarul fiu de rege 5isuveran prin usurpatie, Ferdinand, ridicat contra parin-telui sau, pentru ca indata s, -5i ceara o sotie din nouadinastie mondiala, pe fata lui Lucian, fratele Cesarului

1 II sera prepare pour le Pape des palais pour les differents lieuxde l'Empire obi it voudrait resider: it en aura necessairement un aParis et un a Rome.

2 Lors de leur exaltation les Papes praterent serment de ne jamaisrien faire contra les quatre propositions de l'Eglise gallicane arreteesdans l'assemblee du clerge de 1682. Les quatre propositions de l'E-glise gallicane sont declarees communes a toutes les Eglises del'Empire. Din. printul de Wilrzburg el s'a gindit, 'tun moment, safaca un Imparat austriac, de valoare secundara (Bausset, Memo:resaneedotiques, gyp. 359).

8 Murat, o. c, pp. 102, 1J5.

:

e.

r,

,O ELEMENTELE DE UNITATE MEDIEVALE, MODERN': SI CONTEMPORANE

WA Ia multimea care, IngrAmadindu-se la revistele mili-tare ale splendidului general de cavalerie Murat, regele Inspe al invasiei din 1807, face sa se audd Trdiascd Napo-leon" si danteazA pe piatd 1. Chid regele Carol vorbeste decalianta) cu Francesli, el e aplaudat. Se strigA TraiascaFranta, traiasca Imparatul" trupelor care-si fac Intrarea 'nMadrid 2. Sosirea lui Napoleon hist*, care adresase o pro-clamatie catre poporul spaniol, ca sef al isistemuluiy, eraasteptatd cu nerdbdare. Era, se pare, si dorinta ca Muratsa se urce pe tronul Bourbonilor, acel Murat care nu sfirsiacu vestile despre baluri si curse de tauri, despre focuride artificii, reviste petreceri pentru popor

NehotArirea Imparatului, care ceruse fratelui Ludovicsdvie din Olanda In Spania, care impartise Portugalia Intrefavoritul Bourbonilor spanioli, Godoi (principatul Algarve-lor), regina detronatd a Etruriei, din aceiasi Casa deBourbon (Lusitania Superioard), masurile nedibace contratatdlui regal §i a fiului in lupta provocard cele d'intaiubdnuieli, care degenerard in nemultdmiri. Provinciile pdreau,apoi, a se teme de un centralism revolutionar de gen fran-ces ; clerul de secularisdri §i prigoniri. De aici alcdtuireaIn mai multe WV a juntelor revolutionare, cererea de ase aduna ccortes' si macelul Francesilor din Madrid, in Maiu1808. indatd Ferdinand vorbeste In taind de topresiuneaFrancesilor' chiama adunarca generald a regatului, ceiace se incuvlinteazd *i de regele cel batrin

Pe fatd insd ace14 Ferdinand, Intretinut Ia Compiegne,felicita pe stdpinul, In puterea caruia cazuse, pentru desi-gnarea ca rege spaniol a lui Iosif, alt frate al impAratului

pand atunci rege la Neapole ; ba Inca el cere sd fie

ibid., p. 122. Murat vorbe§te de un accueil extraordlnairernentamical "; ibid.

Ibid., p. 168, Se releveaza demonstrations de la plus vice and-t16". Negustorii °fora un banchet (ibid).

3 Ibid., pp. 280-1, 289.Aid., pp. 100-1, 137, 908, 815 si urni., 336. Lui Murat i se oferise

Neapole sau Portugalia (p. 944).

:

4.

si

gi

gt

gt

'

'

l'IlEGATIRI POLITICS NitifONALE 51

adoptat de Napoleon 1. La Madrid, Murat presida juntafilo-francesa care cerea pe noul rege napoleonian si-si a-rata dorinta de a nu mai fi Pirenei 2. Mai tarziu chiar,dupa ce rascoala cjuntelor, de provincie incepu, Napo-leon gAseVe Inca destui deputati pentru a.i face sa elabo-reze la el acasd, la Bayonne, o Constitutie

Insurectia intrebuinteaza` formele traditionale pentru a daexpresie aceluiasi spirit de libertate : (junta suprema aSpaniel si Indiilor D, cApitan general at Aragonului (Pa-lafox).

Ajutorul Angliei, necontenit zguduitA de crise ministe-riale, e cerut de la inceput, si interventia milliard englesava avea caracterul sprijinirii unei cause comune tuturornatiunilor europene. Aceiasi Anglie, care nu mai avea con-ducerea sigurA a lui Pilt (t 1806), nu *va incerca insa,data aceasta, niciun amestec in pregatirea altei ofensivenationale, in Germania prusiana intaiu.

A spune ca la Germani avem a face cu o miscare ge-nerala, de un caracter specific national, pregatita de muttin spirite si avind in frunte pe aceia cari erau expresiacea mai adevarata a sufietului german, ar fi alts eroare.

Adevarul e ca buletinul frances putea sa anunte cum ca, inOctombre 1807, cMaiestatea Sa a primit in timpul deju-nului Ei pe d. de Goethe, autorul lui Werther" si at altoropere celebre in Germania si in Franta. A binevoit savorbeasca indelung cu dinsul4.2 Goethe ca si Wieland ieauparte la balul pe care-1 ofera impAratul si primesc a-mindoi Legiunea de Onoare de la acela pe care, cu spiri;tul for universal, format la Iectiile lui Diderot si d'Alem-bert, nu-1 judecau de loc ca pe un (tiran, apasator at

1. Ibid., pp. 341, 343 nota 3.I, Ibid., pp. 353, 355 6, 364.3. Ibid., p. 406 qi urm.4. S. M. recut pendant son dejeuner M. de Goethe, auteur de Wer-

then" et d'autres ouvrages celebres en Allemagne et en France. Elle-daigna s'entretenir lonytemps avec lui,

)11. !.31 INTREGIR1

liberate',

52 ELEMENTELE DE UNITATE MEDIEVALE, MODERNS, $1 GONTEMPoDANE

teal sl umilitor al natiei lor. Codul napoleonian era tradusde Erhard, admirat si adoptat In diferitele State germane,si asezamintele napoleoniene erau puse in comparatiecu incurcatul vechiu drept germanic 1. Chiar printre stu-denti se constatA, In momentul invasiei francese 'n Spania,un spirit de supunere fatA de noul regim : o deputatie a Uni-versitAtii din Jena se presintase inving5torului z, SA nu ui-tdm el reformatorul Prusiei in administratie ca si in ra-portul dintre clasele sociale, Stein, a Post recomandat re-gelui situ de Napoleon. Cercurile berlinese, in care domi-nau Evreice spirituale ca in saloanele parislene al secoluluicare abia se incheiase, Rahel, Henriette Her; discutau cutotul altceva decit invierea spiritului german care sa luptecontra strAinului odios.

Am ardtat si mai sus cum fusese intimpinat ImpAratul laBerlin. II primiserd ministrii. clerul, negustorii : din ferestise striga vivat, pe cind trufasii ofiteri ai regelui erau de-sarmati §i batjocoriti. Trupe francese, garda nationals ber-linesd In not costume, strAlucitoare, dar desAntate, strdba-teau strazile in mijlocul bucuriei generale a burghesimii.Daca un profesor necunoscut ca Lange publicA o foalecontra eroicel regine, Johannes von Muller, celebrind innAvAlitor pe adevAratul urmas at lui Frederic-cel-Mare,scria cd cprin genlul sdu §i bundtatea sa nepreocupatANapoleon I -a ci§tigat si pe dinsul.. Asupra monarhiei pru-:sieneP, spune el, trec la ordinea zilei... Trebuie sd nischimbam conceptiile 3.,

'Nu se poate crede ce mass de ticAlosie s'a arAtat inacel moment trite() mare parte mai ales a asa-numitelor claseculte' 4, asa scrie un istoric german. Dar nu nemereste cind

Bausset, o. c., pp. 315 321, 327,2 p. 322.3 Durch sein Genie and seine unbefangene Gute hat er auch mich

erobert : iiber die preussische Monarchie gehe ich zur Tagesordnungfiber... Wir muesen uns umdenken (Borkowski, Deutsches

.1912, p. 69 ei urm.).Es iet kaum glaublich was for eine Masse von Erbiinalichkeit rich

clarnalen unter einem grossen Teil besonders der sogenannten gebil-deten Strode zeigte ; Ibid.

1

Ibirl.,

I

Fralitty,

III. PREGATIRI POLITICK sI INTREGIRI NATIONALE 53

incearca a a explica prin materialism si interese egoiste,prin lipsa de sentimente patriotice. Dovezi aduse de el insusi,indatA, vAdesc adevAratul motiv. Acesti oameni din veaculal XVIII-lea, cu o singurA cultura pentru toata umanitateacivilisata, credeau, din potriva, ca -si servesc Si patriaacea umanitate atunci cind serbau pe datatorul de pace, peacela care 'a pecetluit soarta generala a Europe'', a maritStatele germane si le-a cconsolidat,, le-a cintrodus in rindulStatelor continentuluk le-a facut neatirnate. Mai incolo, seproclama ca el a dat drepturi egale tuturor claselor §i tu-turor religiilor, aceasta fArA a face apel la multimea crudd

nestaainita 1.In Italia-de-Nord 2, vice-regele, principele Eugeniu, avea

in actele sale toatA infatisarea cuiva care pregateste aceaunitate italiana pe care Napoleon insusi pretindea el arfi dat-o dace ar fi fost lasat sa lucreze douAzecl de ani inacest scop. Etruria fusese transformata printr'un regim demods francesa. Lombardia lui Melzi ca si Venetia cintaulaude celui care le scapase de tirania, aceia adevaratA. aAustriei. In Neapole, unde dominatia bourbonicA fusese in-Murata dupl 'Walla de la Austerlitz si Calabria singuraresista, Murat, inlocuind pe losif, introdusese Codul Napo-leon, ordonase lucrari de refacere, organisase o armata si oHata, se folosise de ministri italieni pusese in perspectiveacelasi seducAtor ideal de unitate nationalA. Ca sa se vadAce sentimente avea populatia, ajunge sA se spuie ca, duparestituirea puterii regelui Sardiniei in Savoia, va fi contralui o rascoala a claselor de jos 3.

Cind se porneste campania din Rusia, la 1812, in ar-mata Imparatului acuma un adevArat Cesar al Apusuluierau Germani, Italieni, Spanioli, Portughesi, OlandeSi.

In Rusia lui Alexandru 1-u nobilimea era de crestere

ibid.Genova fueese unity direct cu Imperiul, ca qi Lucca. Se pregatia

unirea Parmei, Mai tilrziu Etruria avu aceiaci soartA.3 (loreesounflance rte .1f)sevI1 de Illaistre, II, pp. 34, 51-2,

si

5i

5i

54 ELEMENTELE DE UNITATE MEDIEVALE, MODERNE SI CONTEMPORANE

francesi, liberals, filosofica 1. Familiile marl aveau frumoasebiblioteci francese. Imparatul fusese elevul fllosofuluis La-harpe. Dar aici a alts lume, ortodoxa, bizantina, asiatica,slava, se opunea, nu atita lui Napoleon ca om, aceluia careera pentrd ei gun perfid, un Moloh, care, cu tradarea In inimasi loaialitatea pe buze, a venit sa stings Rusia de pe fatapamintului*, ci ideilor lui, catolice on ateiste, rev olutionare.De aceia nobilii ()fell lui Alexandru, influentabil suptimpresia personalitatii adversarului sau, un teran dindouizeci cinci, ba chiar din zece ; de aceia negustorii iiaduc doua milioane de ruble ; de aceia preotii merg infruntea armatel care paraseste Moscova, ce indata va fiarse "; de aceia vine bucuros un teran la cinci.

Programul luptei contra dusmanului comun e datorit di-nastlitor, acelora dintre ele care erau Inlaturate, scazutesau amenintate : din Rusia prin Austria pana la Prusia. Darel cuprindea numai lucruri luate din mentalitatea curenta apartii din societatea contemporana pe care magia napoleo-niana n'o cucerise si n'o stapinia. Inrolind pana si Spa-nioli, desertori din armata lui Napoleon, cari strigau Tra-iascA Constitutia' 3 Constitutia englesa e adoptata de rg-volutionari, contra regelul Iosif, Rusia, in intelegere cualiata si ajutorata sa Prusia, declare solemn ca lupta cpentruonoarea pentru libertatea omului,. Cu cele mai nobileidei liberale se punea in miscare, la Germani, tineretul unj-versitar, cintecul lui Kqrner indemna la rAzboiul de eli-berare nationala, nu la acela de restaurare dinastica, petoti aceia cari aveau un simt nou at demnitatii neamuluilor. 'In razboiul decisiv care se incepea, Anglia singurA ra-

' /bid., pp. 231-2.2 Segur, Ilistoire rte Napolewl, II, pp. 6, 9-10, 11-2, 22, 89.3 Ministrul Spaniel spunea la jurAmint ca lupta InceputA urmAreate

la libert6 civile, le plus grand des biens dont l'homme puisse jouirsur la terra". Se alcatuiau, dupA mArturia lui Joseph de Maistre, oderuseati cAtre regele $ardiniei, al Siciliei, regentul Angliei ,,curOle"spaniole.

51

§i

pt

pi

PRVATIRI POLITICS Si INTREGIRT NATIONALS E5

minea pe exclusivul teren al politicei de Stat si al necesita-tilor de echilibru european.

Suprema incordare duse la Intaia infringere a lui Napo-leon si, cind el se intoarse din insula Elba, fAcind apel lasentimente Inca foarte vii 0 mai ales is acela de obisnuintaa victoriei si a gloriei, aceiasi coalitie a dusmanilor vechi,la cari se adaugisera ocrotitii de ieri, fl rapuse definitiv.

La Intrarea aliatilor in Paris, in amindoua datile, darmai ales la inceput, in 1814, acei cad pusesera cocardaalba is chiotoare if se aratari favorabill, in ciuda admi-ratiei pentru cuceriforul genial al carui sfirsit i1 vedeau,peste toate asteptArile. Judecata noastra de azi nu poatefi decit foarte aspra pentru cei cari-i primiau cu prieteniepe dumanii armatei francese, pe aceia cari-I injosiseramindria, pe viitorii Ingustatori ai hotarelor patriei. Darafara:de simpatiile, Inca foarte putine, pentru Bourbonii,proclamati de Englesi la Bordeaux, a cAror restaurare seivi mai mult ca o ideie a ultimului ceas in mintea unuia dinSuveranii biruitori, acesti prieteni ai aliatilor aveau o le-gitimare a atitudinii lor, urfta pentru simtirea noastra deazi. Doua sisteme se ciocnisera, amIndoua fara un caracterstrict si strimt national : in toate terile, la toate neamurilefnsesera aderenti ai unui sistem ai ceiuilalt. Se manifestaucu acest prilej sentimente puternice care pand atunci nu-siIngAduiserd sa apara. Tarul Alexandru vorbia, de aftfel,despre necesitatea eideilor liberale,

Acuma, dupa ce tinta restauratorilor" vechii ordini delucruri cu toata trecatoarea fatada populara, liberals,insurectionala fusese atinsa, era foarte firesc ca de oparte si de cealaltA sa se proceada la organisarea tabereipolitice la care aveau rost sa participe, peste noile hotarede State, elemente clase nationale fara deosebire.

G. Pallain, Corresponcletnee de Tallegrand et de Louis XVIIIParis 1884, p. 18.Un nobil frances legs cruces Legiunil de Dnepr?tie cowls, calului,

III.-

si

si

CAP. VI.

Lupta dintre Europa reactionary,si Europa liberala

Din cel d'intaiu moment dupd victoria oamenilor pAciispiritele prevAzAtoare ascundeau ca Incepe inlauntrulsocietAjilor europene o noun grea lupta, care trebuia sAdureze multA vreme, adecA atita cit era de nevoie pentruca atenjia omenirii O.. fie atrasa de alte interese, cu uncaracter general mai serios mai adinc.

Astfdl mintea strabatatoare a ministrului regelui exilatal Sardiniei, Joseph de Maistre, deosebia Inca din clipafrAmintarilor cu Napoleon ca In Italia lui, care chiar deatunci iii aVepta unitatea de la Casa de Savoia 1, este un'spirit Italian nascut din Revolujie §i care va face sA sejoace indata o mare tragedie), spirit a$a de puternic, incitmonarhul restaurat In Statele sale nu poate face altfel decitsA .intrebuinjeze, pAnA §i la Curtea lui, fie §i cu paguba,revolujionari 2".

In Sudul peninsulei, Murat, care incercase in zadar, trA-

Un Italian spunea lui de Maistre: ,,11 n'y a pour l'Italie que leroi de Sardaigne" (Correspondanre, I, p, 393). El insu§i semnaleazdun esprit italique" (ibid., II, p. 2). Cf. gi p. 21. Resultatele lui Na-poleon, adauge el, rAmin (ibid., pp. 51-2).

2 Prenez garde A l'esprit italien; it est ne de la revolution et jouerabientilt une grande tragedie... Que le roi se fasse chef..., que danstout emploi civil et militaire, et de la Cour mime, it emploie indiffe-remment des revolutionnaires, mr.me votre prejudice. Ceci est es-sentiel, vital, capital (ibid., 1, pp. 379.80). Cf. Massimo d'Azeglio,

priei ricordi,

§i

nu-si

ei

a

/-

POLITICEI SI INTREGIR NATION ALE 57

dind pe ,Imperialul sau cumnat, o intelegere cu Austriedli,de Ia cari ceruse vole sä ocupe I, ca mijloc de prevenire,positii in Statele romane, fsi dadea sama de splritul la carese poate face apel pentru a se asigura pe tronul sau. Siastfel, la IntoarCerea, pentru atit de scurta vreme, a lui Na-poleon, el arunca Intregului popor Italian proclamatia luidin Mart 1815, in care se cuprindea aceasta frasa, resumiudaspiratiile intregii natiuni, asa cum iesise de supt influentaregimului napoleonian : eSa se aud5 un singur glas de laAlpi pAna la Sella, independenta ItalieiD. eStralnul, trebuiescos din frumoasa tarn in care a intrat prin silA $i se tinecu sila. cCeasul a venit in care trebuie sa se Indeplineascainnaltele ursite ale Italiei. Providenta ne chiama in sfiritcalsa fim o patrie neattrnata 2.,

In Franta omul care cuno$tea mai bine pulsul vremii,Talleyrand, conducAtorul de fapt al subredei regalitati res-taurate in profitul imbAtrinitului scepticului Ludovic alXVIII-lea, se exprima astfel : Fermente revolutionare shitraspindite pretutindeni In Germania : iacobinismul stapi-neste acolo, nu, ca in Franta acum douazeci $i cinci de ani,in clasele mijlocii $i de jos, ci in cea mai innaltA $i maibogata nobilime... Unitatea patriei germane e strigatul lor,dogma lor, religia lor exaltata pAna Ia fanatism, si acestfanatism a ajuns pand $i la printii cari domnesc astazi 2.DDe Ia seniorul mediatlsat, de la ofiterul doritor de gloriepand Ia studentul exaltat $i la poetul romantic era un singur

' P, Bertolini, lasorgimento italboto, ed. Hoepli, p. 4.L'ora a venuta the debbono compiersi gli alti destini d'Italia, La

ProVidenza vi chiama al fine ad essere una nazione indipendente.Dalle Alpi allo stretto di Scilla date un grido solo : l'indipendenzad'Italia.

7 Des ferments revolutionnaires sont partout repandus en Alle-magne; le jacobinisme y domine, non point, comma en France it ya vingt-cinq ans, dans lee classes moyennes et inferieures, mais parmila plus haute et la plus riche noblesse... L'unite de la patrie allemandeest leur cri, lour dogme, leur religion exaltee jusqu'au fanatisme, etce fanatisme a gagne mime des princes actuellement r6gnants; Pallain, o. C., pp. 55-6.

58 ELEMENTEI E DE UNITATE NIEMEN ALE, MODERNE S1 CONTEMPORAPIE

curent care nu admitea ca o mare jertfA popularA on unimprescriptibil drept istoric sa se opreascA la meschinulresultat al tratatelor din Viena.

Alaturi de aceste tendinte de rAsturnare a ordinii mi-galos stabilite a^olo, cu participarea, nu numai a Invin-gatorului, ci $i a celorlalti Franta lui Talleyrand juctndadesea un mare rol In mijlocul rivalitAtilor for , eraMu' militar de care au fost tuprinsi toti aceia, din spi-toate terile, cari participasera la marea epopeie internatio-nalA supt steagul tricolor, de libertate, al lui Napoleon.0 Intreaga casts care avea obisnuinta luptei si care-sisprijinia toate interesele si toate sperantele pe (Rua. Ar-mata In deosebi>, scrie pe vremea congresului Joseph deMaistre, nu rasuflA decit rAzboiul 1., Ofiterii pusi In dis-ponibilitate, cei din Franta, foarte numerosi, carora li seservia, ca o pomana mai mult, numai jumatate din solda,soldatii batrini reveniti la vetrele for ca sA povesteascaispravile minunii ostasesti acuma ispravite formau pretu-tindeni avangarda pornirilor de refacere.

Si prefacerea nu putea sA insemne, dupa exemplele re-cente, evolutie inceatA, ci numai naprasnicA ¢i pierzatoarerevolutie.

Nevoia de a forma din aceste elemente sufletesti si ma-teriale un instrument de lupta s'a simtit de la lnceputEl nu putea fi public : silintile trebuiau sä alba deocam-data un caracter de pregAtire ascunsA, cistigind prin chiarmisterul for not aderenti.

In Germania, studentimea, deprinsa cu societatile IuptA-toare, se alcatui, dupa vechi practice nationale, in ligavirtutii), Tugendbund, care nu iesia la iveala cu mantles-tatiile ei decit la ocasii cind se putea crede ca nu facealtceva decit serbeazA incontestabile date istorice ale na-tiunii lnsesi, precum a fost la al treilea centenariu de larevolutia religioasa a lui Luther.

L'armeie en particulier ne respire que la guerre; Coerespumlance,11, p. 21.

81

PREGiTIRI POL1TICE SI iNTREGIRI NATIONALS 59

In Franta, in Italia mai ales in cea de Sud asocia-title temeinice ale inillatilor luau forma icarbonarilorl sec-tarl ascunsi si fanatici, cart se legau intre ei ca franc-masonii, poate in vederea pAstrarli unor datine religioasemaniheene, albigense, patarene, aspru prigonite.de Bisericadominants, caci era vorba de popor, cmielul' pe care-1manina (tiranuly, lupul, si se infatisa trupul singerat atHristosului popular. Asociatia servise in tentativa neiz-butitA a lui Murat ; se afirmA ca stapinirea restauratA aBourbonilor fAcuse din ea mijlocul popular de a inlatutaplaga hotlilor la drumul mare curind, de la un capAtto altul, socletatea, mai ales cercurile nemultamite inprimul rind, armata erau pline de sectatorii acestei credinti,liberate si nationale. eCalderarii*, calddrarii, altd societateasamanatoare, lucra tot in Italia meridionala, pe cind in Nordurmaria scopuri conservatoare clericaie asociatia sante-

Ce se putea opune acestei ostiri gala de a porni la celd'intaiu semnal ?

De sigur nu spiritul chibzuit at acelora carisi dadeausama ca altfel decit prin inriuriri distrugatoare si prin le-gislatii imprumutate se schimba viata popoarelor a fie-carui popor in parte prin aceasta, a omenirii inse§i.Erau oameni, ca acelasi Joseph de Maistre, cart judecau,in deosebire de spiritul public al epocei lor, ca natieisi are caracterul deosebit, care se amesteca In guvernul eli -1 schimba. Se crede ca acelasi nume exprima acelasi gu-

vern : e o grevald grosoland adesea grozavd2.4Tot asa, intr'o scrisoare cAtre Bentinck, ministrulengles

Castlereagh se rostia astfel : E imposibil sa nu se vada cao mare schimbare se pregateste in Europa si ca principiile

Bartolini, c p. 8 ni Botta, ixissint. Se vorbente ski de vechiicgarbonari" din Jura.

Chaque nation a son caract6re particulier qui se mele 'a son gou-vernement et le modifie. On croit clue le meme nom exprime le meme,ouvernement; c'est une erreur grossiere et souvent terrible ; Corres-pondance, 11, pp. 36-7.

di#11or.

si,

corice

si

1 .v.

gt

'. Insi,

gf

'

60 ELENIENTELE DE UNITATE MEDIEVALE, MODERNE .5I CONTEMPORANE

de libertate sint in plina activitate. Ce e de temut este catransitia sa nu fie prea subita, ca sa alba gradul de matu-ritate care ar putea face sa iasa din ele.imbunatatirea sifericirea lumii. lata constitutli not lansate in Franta, inSpania, in Olanda, in Sicilia. Sa vodem resultatul innaintede a incuraja alte tentative... Sint incredintat ca e mai binesa zabovim decit sa acceleram operatia acestui principlu,asa de riscat, care se lucreaza acum '..

Principiilor generale de care se inspirau adversarli II

opuneau oamenii ordinii stabilite aite principii generale.

Ele nu puteau resulta din ideia dinastica, zguduita dintemelil prin toate schimbarile de curind efectuate si alecdror resultate fuseserci in mare parte pastrate (in Ger-mania -insasi, in Polonia, in Italia chiar). Trebuia sa serecurga la alta ideie generatoare, la o ideie mare, innalta,nobila, cu impresionant caracter mistic. Filosofia,, due-mana initiala, pornise la razboiu contra crestinismului ;ce era mai natural decit ca, in puterea victoriei cistigatepe singeroase cimpii de batalie, crestinismul insusi sa pieceacuma Ia un razboiu de revansa contra tfilosofiek atitatimp absolut slapinitoare, nu numai in mediile culturalesi populare, ci Ia Curtile insesi ale celor cari prin aceastaerau sa fie distrusi ?

Dar nu vechiul crestinism al Bisericii, al clerului, al Ro-mei, crestinismul ultramontan, atins in izvorul sau de viataprin sechestrarea, umilirea si robirea Papei, nici macarcrestinismul galican, pe care Napoleon 11 legase de carulsau de triumf. Ci un nou crestinism, in timbrul caruia sase intilneasca vibratiile infinite produse de revolutii sirazboaie, subtilele influente ale unei literaturi care evitaseoroarea sau sclavia crudelor on grandioaselor spectacoleale presentului pentru a-si afla libertatea in lumile inde-partate, parasite, un timp chiar adinc despretuite, ale tre-cutului medieval on in nemargenita imparatie fantastica alegendei. Pe basele crestinismului mistic, filantropic, in te-

' Viol Castel, in Revue des deux mondes, an. 1 8454,

MU:CATER! POLITICE SI iNTIIEGIRI NATIONALE 61

gaturA si el cu tendinta dire lucrurile oculte care stApiniatot mai mult lumea brutalisatd si mecanisata cu de-a silas'a Intemelat deci liga conservatoare a Imparatilor victoriosi

Era firesc ca, supt Influenta, in rindul intAiu, a Tarului-Alexandru, ale carui relatii cu visionara de Kriidener, alecArui ultime porniri spre viata retrasA, in sfirsit ale cAruisimpatil pentru catolicism sint bine cunoscute 1, aceastAligA sA poarte numele de Sfinta Atlanta si sA inceapii prininvocarea adinc religloasA a crezului de frAtie crestin, in-tre Suverani si prin ei, stipinitorii din mila lul Dumnezeu,respectatA mal mult ca oricind, asupra popoarelor

In alcAtuirea acestui pact se intilnesc forme care sintcu adevArat noun. Astfel, in locul diplomatiei specialisate,avind, de atita vreme, grija relatiilor dinte State, farA niciopreocupare de spiritul care insufletia popoarele, in locul.aetiunii ei secrete, ingrijate de sporul dinastiilor si mar-genite numai de grija unui echilibru european" preser-vator de once primejdii, se scoteau fAtis in primul plan,cu maiestatea for impunAtoare, cu prestigiul victories tor,monarhii cei trei cars intrasera in Paris. Diplomatia unuiMetternich, unui Capodistria venia numai pe alaturi, chiardacA in fond tot ea hotara resultatele. Iar ca scena largapentru aceasta mareata priveliste se prevedeau congresele,in care omenirea pacificatA, in fiecare Stat osebit si intoate Statele laolaltA, putea sa vada asigurarea contra ori-carli incercAri revolutionare. In aceste congrese stApiniilumii scapate de Napoleon se declarau dispusi a pArAsiscopuri egoiste numai sa nu se clinteasca linia de con-duita pe Carl impusesera, pentru ei si urmasii tor, fun-datorii Sfintei Aliante.

Fusese vorba si de legaturi dinastice, care ar II intaritlegAtura. Se cAutA cdsAtoria intre Marea-DucesA Ana, ce-ruta si de Napoleon, sl intre ducele de Berry, mostenitorul,

Aldturi de cartea Marelui-Duce Nicelae Millailovici despro rudasa imperials v. pentru solia trimeasa la el de Papa (Iesuitul Mi-chaud) 41 Joseph de Maistre, 1. c., 1, p. 185.

inse$1.5t

ti -o

62 ELT,MEETELE DE MUTATE NIEDIEVALE, MoDEDNE BSI CoNTEMPORANE

in al doilea rang, al lui Ludovic al XVIII-lea, dar ceia cese infafi5a ca principals garantie era institutla aceasta nouna congreselor pacificatoare 5i pedepsitoaro.

Cel d'intaiu congres al Sfintei Alianfe, al carui act deconstituire poarta data de 26 Septembre 1815, s'a tinutnumai in Octombre 1818, Si anume intr'un loc care amintiao glorioasd dominatie imperials, in numele Bisericii, asu-pra iumii cre5tine intregi, la Aachen, Capita la lui Carol-cet-Mare. Scoppl nu era altul Melt sä consl.ate cumin-tenia" Franciei restituite Bourbonilor dar Alexandru nuera multamit cu disolvarea Camerei de regele Ludovicde cre5terea opositiei liberale 1 51 el incepea sa aibA invedere stabilirea pe Tronul frances a acelui duce de Or-leans, fost revolutionar 5i luptator pentru Revolutie, careacum in urrna daduse sfaturi de constitutionalism rudelorlui prin alianta, Bourbonii din cele douA Sicilii 2. Ca ras-plata, regatul frances fu scutit de umilitoarea ocupatiestrains, care, ca o garantie contra eventualelor porniri derasturnare din partea natiunii, dainuise trei ani de zile.

In curind congresele trebuiau 'sa alba insa griji mai marlde defensive. Dace in Spania spiritul insurectional parespotolit supt stapinirea apasatoare, cu concursul cleruluirevenit la putere, a lui Ferdinand de Bourbon, el izbuc-nia in coloniile americane. Acela care puse foc vechilornemultAmiri locale cu guvernui din Madrid, de care inultimul timp se tinuse same a5a de putin, prin fatalitateainsa5i a imprejurarilor, fu un revolutionar, (filosoficyinternational, care luptase 51 el ca ofiter in armatele frank.cese, Bolivar. La sfir5itul anului 1819 Europa Sfintei All-antei, ocrotitoarea lui Ferdinand de Spania cu toate drep-turile lui, se trezi cu intemeierea, pe care, peste Ocean,nimic n'o mai putea distruge , a indoitel Republice, cunorme luate din Stateie Unite, ajutAtoarele, a Columbieia Venezuelei.

V. Desvoltarea .1,e:cimintelor, caps respeothr.' Pallain, a, c., pp. 407-8.

§i

gt

si

PREGXTIR1 POLITICE SI iNTRE(.11II NATIONALE

Un rAu exemplu pentru cei de acasa. Abia sosi vesteaactulut din 17 Decembre si in cea d'intaiu zi din anul urmAtotdoi din ofiterii juntelor care darimasera regimul francesIn Spania si se aflau inca din tulle 18191 n revolts contraregelui. Quiroga Riego, proclamau, la Cadiz, Constitutia.

M.scarea, chiar lingA Gibraltar, nu va fi Post facuta fAraasentimentul, ba chiar fara intetirea Angliei care, dupa ceizbutise a inlAtura pe Napoleon si a crea o Franta Incapablla de rivalitate pe orice teren, se ferise de a primi pert -culoasele principli ale gsacrului) pact continental. Consti-tutia de la Cadiz nu era, de altfel, decit copia fidell,prin aceasta chiar pur teoretica, absolut inaplicabila, apracticelor constitutionale englese. Ea trebuia pusa In a1A-turare cu aceia ce un lord Bentinck Meuse la Bourbonii dinCele DouA Sicilii, Indreptindu-i cAtre o Constitu tie liberalscu acele sfaturi: gnu arAtati o pofta neinfrinata de a inova,nici o legaturA escesiva si, ca sa zic asa, superstitioasavechilor institutli si datinelor strAmosesti ".

In 1819 Inca -semne prevestitoare de furtuna aparuserA siaiurea. Pamfletistul Kotzebue, in serviciul Rusiei, fuseseucis de studentul Sand, si in Februar 1820 ducele de Berry,speranta regalitAtii bourbone din ramura !Atria, cadeasupt cutitul unui initiat 1a eventele. carbonarilor, Louvel.Miscari revolutionare 1ncepeau in provinciile de Est aleregatului. Era in adevar o pornire generalA catre reeditarearevolutiei asa cum ea se desfasurase in Franta dela 1789,Old, la 2 Wile, o insurectiune militara, provocata de ofiteriiMorelli si Salvati, se pronunta in regatul Celor Doua Sicilii,al carui Suveran nu introdusese dincoace de Far sistemulengles, bicameral, care-i fusese impus pentru Sicilia si pecare-I parAsise acolo,

Guglielmo Pepe, incepAtorul sl sufletul miscarii, era unvechiu insurgent contra Bourbonilor In 1799, apol °filer allegiunii ltalice de la Dijon, in lupta pentru izgonirea Aus-

V. Desvoltctrea age-iimintelor, cap. citat.

63

si

$i

$i

64 ELEUENTELE DE UNITATE McDTEVALE, MODEENE SI CONTE \IPORANE

triecilor din peninsula, in anul urmator, colonel In serviciullui Iosif, la Neapole ca i In Spania, cu o trecere pe laCorfu, in trupele imperiale francese 1. Programul miscarii,izbucnita la Nola si Avel lino supt conducerea sa, nu eradecit Constitutia spaniola, pe care, indata, o impuse unuirege inselator. Sicilia o ceru, din partei ei, printr'o nounrevolts, culminind in proclamatia de independenta de la Pa-lermo. Era de ajuns pentru a se trezi in toata Italia spe-rantele acelui cregno italic°, pregAtit de Napoleon in nu-mele cAruia Murat intrase, la 1815, in Roma Papilor.

Opinia din Anglia, dacA nu Ministeriul conservator at luiCastlereagh, trebuia sa fie favorabila In ascuns acestei revo-lutii aproape nesingeroase, care nu urmaria decit stabilirea;trite() forma derivata, a propriilor ei asezaminte constitu-tionale. Franta lui Ludovic al XVIII-lea ea insasi parea caaproba o schimbare facuta cu voia regelui, care presta celemat formidabile juraminte : din Paris se propuse introdu-cerea unei Constitutil copiate dupa; charta francesA din1814.

Din cealaltA parte insa, necesitatea congresului de desa-probare si afirmare se impunea. Regele Celor DouA Siciliiva fi somat In toata forma sä se presinte innaintea areopa-gulul Monarhiilor absolute pentru a-si explica hotarirea.La Troppau, In Octombre, avu loc discutia, din care iesi4 sistemut de principii generale asupra dreptului de inter-ventie reciproca in afacerile interne ale Statelor'. Era vorbade o intervenire, de o mediatie Intre esupusii rataciti' ailui kerdinand de Sicilia si' Intre cStatele a caror liniste 0amenintau aceia' s. Regele, complice in aparenta al tub-buratorilor, de care declara formal ea nu Intelege sa sedesparta, se presinta, cu voia Parlamentului sau, la at doileacongres, tinut la portile Itallei chiar, in Laybach (Lubliana,Lubiana). Aici, Castlereagh insusi ceru intrarea AustriecilorIn tara care iesise din legaturile garantiilor reciproce ale

Bertolini, I. c., pp. 8-9. Cf. Memoriile lui Pepe.Ibid.

PREGATIRI POLITICE SI fISTREGIRI NATIONALE 66

Suveranilor. Si armata revolutionarilor fu rapede !flying *iimprd*tiatd.

In chiar momentul cind acestea se indepliniau,tile imperiale Intrind la Capua *i Neapole (Mart 1821,alti (carbonari,, ie* ti din societatea greceasca, de la Odesa,a eprietenilor, (itottpag. 'cult' cp:),m), cu ajutorul tainic al Gre-cilor in serviciui Imparatului Alexandru cu intetirile dl-plomatice rusqti, aduceau pe Alexandru Ipsilanti, fiu deDomn fanariot *i de Romincd din neamul boieresc al \idea-re*tilor, la Iasi, ca intr'una din capitalele elenismului cultural*i intr'una din vetrele idealului de restauratie bizantin, in for-ma nationals greceasca. Se pregatia o ridicare a creginilor dinConstantinopol *i din Epir, in provinciile grecegi vecine seprovoca rascoala armatolilor *i cleftilor, Albanesi, cVlahiP,citiva Greci de singe, pentru a inldtura, in numele cre*ti-ndtatii, de sigur, dar, innainte de orice, a libertatii, std-pinirea pagina, dar mai ales Urania, a Sultanului.

Turcii raspunsera prin omorurile din Constantinopol,Patriarhul Grigorie el insu*i fiind depus *i apoi spinzuratin fata bisericii sale, unde se credea ca are sd se proclamenoul Imperiu ortodox si elenic. Pravoslavia ruseasca secutremurd de durere *i de indignare, dar Alexandru I-iu,pe al carui concurs dupa fdgdduielile Impdratesei Elisa-veta inse*i se sprijiniau teterl*tii, Principate *I aso-ciatii for din provinciile nationale grece*ti, ramase strictinchis in csistemul, care se opunea csistemului, napoleo-nian. De acolo, de la Laybach, el excomunica, nu numaipe fostul general rus Ipsilanti, dar pe acel comandantde odinioard al pandurilor in serviciul Rusiei, Tudor Via-dimirescu, care Inca din lanuar pornise o mi*care analogapentru ca indatd scopurile lui, nationale *I sociale, roma-ne*ti poptilare, sa se despartd, pdnd la cea mai ascutitadu*manie, de scopurile, grece*ti *i aristocratice, ale beiza-delei fanariote.

Hotarirea Tarului era cu atat mai necesara, cu cat, duparascoala portughesd din Oporto (August 1820), in acea clipdchiar se produsese o noun revolutie italiana, In Nordul

5

os-

din

5i

51

51

ELEMENTELE DR, UNITATE MFDIEN ALE, MODERNE 51 CONTEMPORANE

cu privire la sperantele constitutionale ale cdruia instiin.tase mai de mult Joseph de Maistre

Acolo se incepuse cu tumulturi studentesti ca In Ger-mania, studentii din Turin luptindu-se cu soldatii regeluiabsolutist Victor Emanuel I-iu (lanuar 1821), al carui crezse resuma in cuvintele citate de Cantu : 'Aici e numai unrege care judecd, o nobilime care-1 incunjura, o plebecare se supune'. Se spera concursul Mostenitorului pre-sumptiv, printul de Carignano, Carlo-Alberto, care invalasela Geneva §i la Dijon si servise in rindurile marii armatede toate neamurile, a lui Napoleon Se tritneseserd emi-sari carbonarilor din Paris. Insurectia, de caracter popu-lar, se produse la Alessandria si la Fossano, in strigatul,obisnuit acuma in toate terile, de cTrdiasca Constitutia,.Ea fu proclamata de regent regele abdicind si intaiulMostenitor, fratele, Carlo-Felice, fiind la Curtea absolutistddin Modena in forma spaniola, care era o incetatenire la-Una, cum am spus, a celei englese. Nu lipsia, ceia nu se in-timplase la Neapole, giunta provisorie, care trebuia sd pre-gAteasca alegerile pentru un Parlament. Dar aceasta cgiunta.,condusd de contele Santa-Rosa, viitor luptator in rindurileGrecilor, cazind la Navarino, in 1825 , nu avea numaiun caracter local, regional. Ea se intitula Giunta dellafede itallana., acuma se auziau strigdtele, caracteristice,de (Regno d'Italia, Ind pendenza italiana!,. De la Messinali raspundea noua miscare populara din aceasta tragicalurid a lui Mart 1821.

Dar sl aici ca la Neapole dinastia, dinastia intreagacu insusi regentul care prinise Constituta lua loc

alaturi de coalitia Suveranilor absolutisti. Trupe credin-cioase se aflau, cu de la Tour, la Novara. Austriecii luiBubna, exccutori ai hotaririi de la Troppau, li se adau-sera in nurndr mare. Iardsi o campanie de citeva zile nu-tnai, vechiul regim era restabilit, Inca din cele d'intaiuzile ale lui April. Fugarii revolutiei neizbutite cautara in

Correspondance, II, p. 36.2 Bortoliaj, 1. c., pp. 16.7.

1.

'.

si

se.

5i

si

Ill. --PREf4XTTRT POLTTICS fNTREdIRI NATIONAtt 61

Grecia un loc de luptd pentru libertate, in Franta, Anglia.Spania un adapost provisoriu al nenorocirii lor. Ei asteptautotusi cu incredere soarta mai buns, migliori destiny?'.

Adunati in al treilea congres Ia Verona chiar, pe pa-mintul italian stapinit de Habsburgi cari aveau aici, prindecisiile de la Viena, un cregat lombardo-venet, Suve-ranii Sfintei Alianta pareau a pecetlui prin local chiar aladnrarii lot alts soarta, nu numai a ltaliei, dar a lumiiintregi. In aprobarile Austriei lui Metternich si cu totalaingaduinta a Rusiei oficiale, de si fostul sfatuitor diplo-matic al Tarului, Grecul din Corfu, Capodistria, era acumpresedinte al unei Republice grecesti, se lupta din ras--puteri pentru a distruge rebeliunea odata cu insist rebelii.

Dar cu aceasta revolutia universals nu era nimicita desistemul universal al Monarhiilor absolute, p'azite de ar-matl si de politie aparate de o intreagA ceata de teo-reticiani. In Calabria (lunie 1821) se incerca din nou o rAs-coalA. Exemplul Columbiei si Venezuelei era imitat deMexic, care-si cuceria libertatea republicans in 1822. DinBrasilia era izgonit urmasul doliei Maria, dom Juan, carese refugi in patria lui portughesa. 5i mai ales era acearevolutie greceasca pe care n'o putea potoli interventiaaustriaca, si din causa Rusilor, nici interventia acestora, cariaveauinteres ca ea sa slabeasca Imperiul turcesc. Care dinsamergeau, de Ia Santarosa Fabvier la lord Byron, tollcredinciosii libertatii, prigoniti urmariti in tenle lor,din ispravile de la Missolonghi se hrania o intreagA lite-ratura romantics vezi Orientalele lui Victor Hugo, Me-senienele lui Casimir Delavigne prin care se hraniaopinia publica apuseana pentru revolutiile de mine.

Totusi principiul fixat la Troppau I i afla sl mai tarziuaplicarea. Naputindu-se stinge focul din Grecia, se pre-gate§te represiunea Spaniel, dupa indemnut acelul puternicrdscolitor de suflete al romantismului case a fost Chateau-briand, ajuns acum important factor in viata politica. Supt

Akirl., p. 20.

o

si

sisi si

'

q1

ELEMENTELE DE UNITATE MEDIEVALE, MODERNE 5I CONTEMPORANE

conducerea ducelui de Angouleme, Mo*tenitorul tronuluifrances, armatele Restauratiei, care Intflnesc In calea forpribegi napoleonieni *i duc ele Insele cu sine pe fostulregent din 1821 al Piemontului, patrund in Spania *i sfarmdu*or mica armata a revolutiei, care de trei ani de zile erastapina In regatul vecin. Riego e osindit la moarte is-prave*te in chinuri la Madrid (Novembre 1823), citevaunl Innainte ca *eful liberalilor italieni din Milan, Con-falonieri, arestat Inca din 1821, sa fie trimes in acea tem-nita, ramasa celebra, a Spielbergului, pe care o descriealt osindit pentru idei innaintate, Silvio Pellico, in Lamie prigioni.

Dar spiritul cel rau infectase toata lumea. La not in 1821*f Indata dupa aceia se reiea traditia, mai veche, a proiec-telor de Constitutie, ele intovara*esc *i urmeaza insta-larea Domnilor pdminteni, dintre cari al Moldovei, loanSandu Sturza, le favoriseaza. Carvunarii, romini traducIn proiectele for puncte din Declara(ia drepturilorAgltatia nu Inceteaza pans ce ideile liberate nu-*i afla In-truparea definitivd, controlata *i admisa de Rusia protec-toare, consacratd de Turcia suzerana, prin acel RegulamentOrganic din 1834, care nu e de fapt decit o Constitutieromaneasca al aril titlu singur fusese schimbat dupa do-rinta de la Petersburg.

De mare importanta e faptul ca de la 1827 trebui sase ajunga, fata de cruda represiune exercitata de Sulta-nul Mahmud cu concursul flotei egiptene *i a o*tirii dis-ciplinate pe care o comanda Ibrahim, fiul lui Mehemed-All, la o allanta In folosul Greciei intre Puterile favora-rabile causei libertatii elenice : Anglia, unde Castlereaghdisparuse Inca din 1822, *i Franta, de o parte, Rusia, Incare opinia publics ispravise prin impune punctul devedere, de alta.

Noul Tar Nicolae nu se mai socotia legat de pactul pe

dovodit de D. N. Barnovschi in Originile democrafieiromine,eCcirrounariii, Conslit0a Maldovei de la 18'22, Ia§i 1922.

muted'.

6d

si

si

a-si

III. PRE(ATIRI POLITICE St iNTREGIRI NATIONALE 69

care-1 incheiase, cu atitea sperante, fratele sau, asa incitmoartea, is Taganrog, la 30 Novembre 1825, a lui Alexan-dru I-iu poate fi privita ca punctul de plecare pentru onoun era.

Una din indatoririle care legau pe membrii Sfintei Ali-aete era si aceia de a se pastra hotarele fixate de trata-tele din Viena. Aceasta indatorire o cAlca insa Nicolaeatunci cind, in legAturd cu acea chestie greceascd, el pro-fita de biruinta navald de la Navarino pentru a incepe, in1828, un nou rdzboiu contra Imperiului otoman, cu in-tentia,fireasca, de a-si intinde hotarele dincoace de Prut, pdndla care se:intinsese Rusia, anexind Basarabia moldoveneascd,in 1812. Trebui interventia, amenintAtoare, a Prusiei, indosul careia era de sigur iniluenta austriacd, in crestereatunci, pentru a .se opri armatele rusesti, sosite la Adria-nopol, si a impune diplomatiei Tarului sa se multdmeascddoar cu cistigul moral resultat dintr'o campanie triumfatoare.

Rusia insasi avuse sa tread in momentul suirii pe trona lui Nicolae, in locul adevaratului Mostenitor, fratele saumai mare Constantin, prin crisa unei miscAri militare (De-cembre 1829). Soldatii pe cari abia putu sa-i potoleascaprin curagioasa-i interventie personald, dupd ce ucisesera pegeneralul Miloradovici, noul Tar, strigau si ei, ca si Pie-montesii sau Napoletanii, (Traiasca Constitutias, chiardaca, la o cercetare mai de aproape, se vddia ca el inte-leseserd, de fapt, numai pe 'femeia lui Constantin.. In Po-Ionia, careia i se rapiserd libertatile ragAduite la inceputde regele" ei Alexandru, nemultdmiri adinci asteptau nu-mai momentul in care puteau sa izbucneasca I.

Aceia care dadu semnalul noilor miscAri revolutionare,fu Inca °data Italia, in cautarea infrigurata a unitAtii einationale. In Roma, dupd Piu al VII-lea, care anatemati-sase solemn orice impotrivire a supusilor fatA de stdpinul forurmase regimul de apriga si crudd prigonire al lui Leon al

1 V. cartea mea jblorect ,,Slavilor ricsaritvni.

.

70 ILEUENTILI PC UNITATI ItILDIEVALE, Aft/DEANE II sobrumrozANig

X11-lea. Suirea pe tron a urmasului acestuia, Piu at V111-lea, fusalutata deci in provinciile eclesiastice, .piine de carbonari,printr'o insurectiune, a £tudentilor din Bologna, a popo-rului din alte centre romagnole, care incepea sadind, dupavechea datina francesa, iarbori ai libertatii".

i In Franta, cum am aratat aiurea ', pattidul iiberal se al-cAtuise, din burghesi ambitiosi, din °filed nemultamiti, dinscriitori ai noii generatii.

Agitatorii, un Benjamin Constant, un Manuel, se gindiaula alts dinastie decit a Bourbonilor din amindoua ramur, lela printul de Orange; la printul Eugeniu, inrudit cu Casade Bavaria si at carui fiu era sa se insoare cu o flied aTarului Nicolae, creind Casa de Leuchtenberg. 0 presaindrAzneata atita ace ste silinti. Lamennais, apostolul unuinou crestinism, adaugia seductia glasului sail de revolu-tionar religios. Se nutriau nadeidi de sprijin din parteaAngliei si a Rusiei chiar, cita vreme domnia la PetersburgAlexandru.

Astfel, din causa unui proces prelungit intre regalitate,represintata prin indaratnicul Carol al X-lea care era servit,dupa incercarea trecatoare cu un Martignac, de indiferentapentru resultate a lui Polignac, un nou Calonne, si intre ma-joritatea liberals a Camerelor, revolutia, atita timp zabo-bita, izbucni. Edictele neconstitut'onale care incatusaupresa si schimbau regimul electoral duserN la explosie inceasul chiar cind se celebra cea d'intaiu adevarata vic -toile francesA dupa Napoleon, aceia din Africa, asupra in-solentului beiu de Tunis. Pe basa chartei insesi, de catreCamera, i se oferi lui Ludovic-Filip de Orleans, pe carerascoala-1 Meuse locotenent-general at regatului, Coroanade rege a Francesilor. Ceia ce insemna ca regalitatile te-ritoriale d'n mila lui Dumnezeu trebuiau sa cedeze loculnoilor regalitati nationale din vointa insAsi a poporului 1-

lzbinda revolutiei parisiene din tulle 1830 gasi imediat

2 Cf. Desvoltarea cqezarnintelor, III.1 V. sapitolul respectiv din aceiaqi carte.

PRIMATIRI POLITJLL st iNTP1161111 rut venue 71

lmitatori. De mult timp reuniunea artificiala a provinciilorbelgice cu Olanda provocase in cele d'intaiu o pornire degelosie, apoi de indignata impotrivire contra dinastiei deOrange. Demonstratii intr'un teatru unde se represinta operaMazzaniello, cu scenele de revolutie din vechiul Neapoie,dusera la lupte pe baricade. Anglia, care avea interese lagurile Rinului, noua Francie, datoare sa sprijine miscariasamanatoare cu aceia eare i daduse nastere ei seamestecara fara ca in lumea Sfintei Aliante, fatal desfa-cud prin moartea mai tuturor intemeietorilor ei, ceva sase miste in sprijinul pagubitului rege Willem. De altfelpre$edintele Consiliului frances, bancherul liberal Lafitte,declarase !impede, la I-lu Decembre, ca nu se va permitede acum Mimi/de ca un Stat sa intervie in afacerile inte-rioare ale altuia, ceia ce insemna casarea, fara sä pro-teste cineva, a hotaririi de la Troppau. Trupele olandese,comandate de Prinjul Mostenitor, trebuira sa renunte la lupta.Un nou Stat, regatul Belgiei, supt un print de Saxa-Coburg,caruia Ludovic-Filip ii daduse de sotie pe una din fiiceleluf, se forma astfel, al doilea pe basa noilor principli.Leopold I-iu, un Suveran strict constitutional, fu deci regeal BeIgilor, (des Beiges), prin vointa nationala, si el casi principalul sau sprijinitor din Franta. Independenta ab-soluta a Belgiei fusese.solemn proclamata la 5 Octombre 1830.

Berna schita si ea o revolutie, in acea Svitera pe caretratatele din Paris o creasers deplin libera inviolabilaca teritoriu (Septembre). In sfirsit Polonia ruseasca incepu(Novembre) o lunga si grea lupta pentru afirmarea carac-terului ei national si dreptul de a cuprinde pe toti fill eiin margenile aceluiasi Stat 1.

In Italia Inca din August 1830 tulburari izbucnisera laTurin, uade grupul revolutionar lasase aderenti convinsi.Se ventila ideia de a face pe du cele de Modena rege atItaliei, dar in Februar 1831 acesta, un neinduplecat reac-

V. 1.1wia 31(tvitor rus'rile t , capit )lul respectiv,

truest,

si

72 ELEMENTELE 111, UNITATE SIEDIEVALF, MODERNE SI CONTEMPORANE

tionar, care refusase a recunoaste pe regeie Francesilor,era silit parasi State le In aceiasi zi, revolutia izbucniain State le Papei, de la Bologna pana in orasele Emi liei, inUmbria la Ancona, cerindu-se deocamdata numai in-dreptarea vechilor abusuri. Apoi truce is ideia Statuluilaic al posesiunilor Papei.

Nu era vorba insa numai de atita. Noua poesie cinta prinGabriele Rosetti prin Berchet imnuri Italiei unice, tara,cum spune acesta din urma, divina prin sapte ursite,sfarmata in sapte de sapte hotare'. Din Paris tinarul Maz-zini, menit O. fie multi ani de zile sprijinitorul celor maiindraznete aventuri ale liberalismului Italian revolutionar,trimetea indemnuri catre cel cari, acasa, imp? rtasiau cre-dintile lui.

Dar Austria nu se credea invinsa. Dupa surprindereaprovocata de revolutia parisiand, ea se gindi la mijloaeeleprin care, alaturi de regele Francesilor, ea ar putea sa (pa-cifice' larasi peninsula de care erau legate cele mai maridin interesele expansiunii sale. Guvernul cel non al luiCasimir Perier judeca pe republicanii francesi disolva oCamera prea liberals : el n'avea dorinta de a sprijini inafar/ liberalismul republican. Abia se proclamase ConstitutiaRomagnei, de o deputatie anume aleasa, ducele de Mo-dena reintra in Statele sale, In aparenta cu fortele sale pro-prii, dar cu artileria austriaca, introdusa numai dupa capi-tulare ca sa nu mai aiba aierul de a fi provocat ea insasisupunerea revolutionarilor 1. Indata vacluva lui Napoleon,si sotia morganatica a lui Neiperg, Maria Luisa, relua sta-pinirea Parmei, unde o asezasera tratatele din Viena. Bo-logna era parasita de guvernul provisoriu, apoi si Ancona.'Provinciile unite italienel incetasera de a mai exista. InToscana, fiii lui Ludovic regele Olandei se infatisasera capatrioti italieni cari aveau dreptul de a vorbi in numeleaspiratiei patriei for la libertate unitafe.

In Piemont se incercase o invasie din partea exilatilor,

1 Bertolini, r, c., p. 37.

sc

si

si

si

si

a-si

III.--PREGXTIRI POLITICt F INTREUIRI NATIONALE 73

condusi de Mazzini, cari-si aveau adapostul la Lyon. CindCarlo-Alberto lud, in April .1831, puterea, Mazzini-I invitasä se puie el insusi in fruntea miscarii pentru unitateaItaliei. Ramiind neascultat in rivnirile sale, el intemeie aso-ciatia (Tinerei Hain', care unia in devisele sale libertatea,egalitatea si umanitatea cu unitatea si independenta natio-nald, totul supt invocarea celor doud divinitati in'ilcarecredea 1 Dumnezeu, de o parte, Poporul, de alta. Din partea1W, noul rege al Sardiniei maritd pe principesa Cristfnacu acel Ferdinand al II-lea de Neapole, contra cdruia, gro-solan, apagtor al supusilor sai, Incercalile de revolt& sicomploturile se urmau fara intrerupere : Mostenitorul tro-nului, Victor Emanuel, va lua pe Adelaida de Austria (1841).

In 1832, Mazzini era condamnat la moarte in lipsa siagitatia nu se mai putea urma decit prin romanele luiGuerrazzi, piesele lui Niccolini si satira ascutita a lui Giu-seppe Giusti ; cei doi d'intaiu 4i alegeau subiectele din is-toria revolutionary si republicand a intregii Italii.

In acest timp In Franta, alaturi de incercari spre reactiune,ca aceia care adusese in Vendeia, pentru o aventura ridi-cula, pe ducesa de Berry, filed a regelui de Neapole, agi- .

tatiile republicane urmau, intetite de nemultamitii liberalis-mnlui, dar si resultate dintr'o pornire a claselor de jos,muncitoare, sarace, care doriau altceva decit libertatea for-melor, si anume egalisarea socialci ?i economicci. Dacd re-volutia care puse capat dornniei lui Ludovic-Filip se facu;la 1848, supt steagul reformei electorate, de care se vor-bia Inca din 1840, masele plebeiene care luptau in Pariscontra armatei aveau un nou ideal in fata tor.

CAP. VII.

tntre socialism si nationalismAstfel, pe cind in Italia miscarea nationald cuprinde tot

terenul Franta ince pe a lua altA directie. Dincoace de Aipi,Carlo-Alberto uita asa de mult traditiile Casei sale si pro-priul sau trecut, incit scrie, la 1844, unuia din principaliirepresintanti ai liberalismului literar, Toscanul Massimod'Azeglio aceste memorabile cuvinte : eSpuneti Italienilorca viata mea, viata ftilor miei, armele mele, tesaurele mele,armata mea, totul, totul va fi cheltuit pentru causa for 11.Fratii Bandiera incercau o ridicare de steaguri in regatulde Neapole muriau pe esafod pentru ideia eTinerei Ita-ii. ; acelasi d'Azeglio lua, cu ingAduinta Marelui-Duce deToscana, un Habsburg totusi, apdrarea celor executati deguvernul lui Ferdinand al II-lea, meritindu-$i astfel exilul.

Scriitorul florentin astepta mintuirea Italia de la cohe-siunea politica si valoarea militard a dinastiei piemontese;Cesare Balbo, partisan al unei federatii, nu se deoarta multde aceastd parere ; un Piemontzs, Vincenzo Gioberti, altdcApetenie a creformistilor,, partisani ai unei evolutii nor-male, incete, pe cale de legislatie, cu printii in frunte, erapentru primatul" Papei si-1 predica in vestita-i scriereDel primato morale e civile degli Italiani. Alegerea, in 1846a contelui Mastai Ferretti, un cunoscut liberal, ca Papa,Piu al IX-leadAdea acestei idei si garantialiersonalitatii,

Dite agli Italiani the la mia vita, la vita dei miei figli, le miearmi, i miei tesori, it mio esercito, tutto, tutto sara speso per la lordcausa.

gf

- PA16r1TIEI POLITIES tNTAISIII NATIONAL' 75

cu totul distinsA, prin vointa nezguduitA ca si prin capa-citatea de a inspira sfmpatii, care intiupa sistemul. In lo-cul reformelor impuse predecesorului sau printr'un me-morandum al arnbasadorilor la Roma si prin staruintileAngliei si Franciei, care aveau acum aceiasi politica, im-pusa aici, dar nu realisatA, el incepu_ cu uu intreg programde reforme, in care spiritele irtnaintate recunosteau cu bu-curie propriile for vederi.

Italia incepe in 1848 cu miscari care tind, intr'o formAsau in. alta, la biruinta principiului national. Incetul pe in-cetul acest principiu cucerise credinciosi in toate partiteEuropei. Legatura anglo-francesa, alianta (Puterilor mari-time, prea curmnd sfatimata pe chestia egipteana, in careThiers sustinea pe Mehemed-Ali, vice-regele incunjurat deFrancesi, iar Anglia pe Sultan, dadea pretutindeni spe-rante de a iesi din robia strAinului. In aceasta legAturaerau puse acum sperantele Poloniei. Si Nita in terilenoastre, uncle consulii celor doua teri liberale interveniaudirect, alaturi de agentii culturali ca Vaillant si Colson, sespera unirea, chiar marea unire, de la Tisa la Nistru, dela spr-ijinul acestei coalitii.

Pe basa aceluiasi principiu se opunea, pana la amenin-tarea unui razboiu, lumea de State germanice, in care dela 1834 uniteiti economice se formau pentru a pregati uni-tatea politick ajungindu se indata la un adevarat sistemnational economico-politic, in care se cuprindea intreaganatie: Si acolo literatura romantics, intru cit nu se opriala glorificarea trecutului sau nu urmaria singurele scopuriale liberalismului glumet ca Heine, serios, dogmatic, cascoala de la 1830 (Herwegh, Geibel, Freiligrath) predicaacelasi crez ca, in Italia, koala toscana. Si publicatiile deistorie, ca a lui Waltz si Pertz, c de folkolre, ca ale luiBrentano si Arai n, cu explicatii e fratiler Grimm, spriji-niau acelasi curent. Trupele de teatru strabateau in voie,cu toata politla lui Metternich, intreg teritoriul german, siin mediile studentesti se mostenia si se elabora acelasi

§IIn,

de

ideal.

76 ELENIENTELE DE UNITATE \IEDIEVALE, MODERNE Sl CONTEMPORANE

Micarea sociald infatieaza, pand astazi, formule sen-timentale care yin din veacul al XVIII -lea, de supt influentalui Jean Jacques Rousseau, ea cladeOe constructii uto-pice cind nu ajung, ca azi, la realitati tragice a carororigine se poate cauta pans la visarile unui Thomas Morus,din secolui al XVI-lea, in a lui Utopie, dace nu vrea cinevase se coboare mai adinc, in evul mediu chiar. Dupa acesteobiceiuri de gindire Gracchus Babeuf incern in timpulRevolutiei crearea prin violenta a unei societati de liberiateabsolutd, necontrolata de nimeni. Dar caracterul de apii-catie imediatd, credinta ca printr'un sistem de prefaceriradicale se poate ajunge fara zabava la maximul de feri-cire omeneasca, acestea nu se puteau intilni decit dupe cealaturi de productia individuald sau in grupe mici, alaturide modesta manufacturd traditionald, in case sau in ate-lier, descoperirile tehnice de la sfir*itul veacului al XVIII-leaapzara, in Anglia intaiu, apoi in Franta i de aici in cele-lalte ten ale Apusului, fabrica.

Fara higiend, fara ajutorarea muncitorului la nevoi, laboll, fara ingrijirea lor sufleteasca ea deveni rapede uncumplit mijloc de exploatare a muncii omene*ti. Si indatasuflete simtltoare, spirite nobile iii indreptard atentia spreaceasta suferinta, spre a o alina prin mijloace practice sauspre a propune sisteme care ar face-o de acum innainteimposibila.

Inca de la 1805 apare astfel in Anglia cartea lui CharlesHalle, The effects of civilisation on the people in Euro-pean states. Apoi pe rind John Grey, Thomas Hodgskie,William Thomson, a. discutara indelung, pe basamarii economice din Anglia veacului trecut, do-minatd de teoriile lui Adam Smith, problema claselor, acapitalului §! actiunii lui, a normelor de guvernare, a tiinteisociale necesare, fata de grelele intrebari ale vremii noun.Cele mai innaintate din parerile de astaLi, pang la aceia asocialismului agrar, furs presintate aparate atunci. Sis-temul lui Owen, in colonia sa New-Lamark, cuprinzindnu mai putin decit 2.000 de locuitori, nu adinite nicio

5i

5i

5. 5i

mi5cari

5i

- PREGATI/iI POLITILE NATIONALI3I

osebire intre oameni proscrie, ca un mijloc de conruptie,arta insasi.

In Franta, un Saint-Simon, spirit de sigur superior, creacategorii permanente in once societate si punea intregulsupt conducerea, prin iubire, a tatalui ; femeile ar fi avutsd aleaga In voie printre membrii comunitatii. lar sistema-ticul Charles Fourier, desvoltind teoria pasiunilor, de carese ocupase d-na de Stael, impartla omenirea in grupe,serii falange si pentru fiecare din aceste falange Inte-meia un, falanster de viata comund, asa cum si la nota functionat unul, creat de boerul BalAceanu, in satul Sca-ieni, linga Ploiesti.

Din partea 'or, lucratorii francesi se grupau, indata dupa1840, in societati de lupta, ca Droits de r homme, Families,Saisons, cu totala inlaturare a burghesilor L. Societatile se-crete isi creau un organ de publicitate, la Tribune. Oameniidin burghesie se adaugiau totusi celor In bluse. Inca de laingroparea generalului Lamarque, figura foarte populard aopositiei, In 1832, se observd amestecul unor elemente sus-pecte, ca in 1793 anii urmatori Ele contribuira la tulbu-rarile din 1830, In Lyon Si Paris si aplaudard la atentatullui Fieschi, cu marina infernala. in 1835. (Sectii, parisieneapdrura ca in zilele Teroarei, si ele aveau nume caracteris-tice : cLe Niveau', (cd Ira*, iLes gueux', (Guerre auxchateaux', (Abolition de la propri6te mal acquise). Le Globeapard ideile lui Saint-Simon, le Populaire ale lui Cabet.Barbes, Blanqui, nume noun, ajunseserd conduatorii ma-selor 2.

PArerea pe care o aveau despre noul socialism spiritelecumpdnite se vede din aceasta justa apreciere : (Socialistie numele supt care se desemneaza oamenii cari, privind canevrednice de silintile for reforme partiale, fie in ordineapolitica, fie in ordinea industrials, nu vdd mintuire pe lume

V. Lucien de la Hodde, Ristoire des societes secretes de 1830 a1848.

Granier de Cassagnac, .Ilistoire de la chute de Louis-Plzilippr,Paris 1857, I.

qf INTIIE(.111IJO.

si

sisi

si

I8 ELEMENTF DE UNITATE MEDIES ALE. MODERNE !,151 CONTEMPORANi

decit in reconstruirea complectA a ordinii sociale. Nimicdin ce exists nu li se pare la loc : toate relajiile sint in-tipArite de o falsitate sistematicA, ce nu permite a credeca aceasta e starea normald a omenirii... Viata actuala 51viata viitoare, Dumnezeu 5i omul, cerul 5i pamintul, iatidomeniul lor... Sint tot °data filosofi, legislatori, novatorireligio5i, economi5ti, moraliti; ei sfarma cercul strimt alvietilor pentru a face sa iasa din el unitatea terestra...Refac cosmagonia 5i ating divinatia.) Aceasta de 5i (inordinea relatiilor umane au fost metamorfose la vedere, darin starea societatilor n'au fost niciodata decit modificatiiIncete 5i succesive'. lar, aiurea acela5i : cDe zece ani sin-gurul elect real ce au produs, a fost sa depArteze spiritelede la urmarirea unor amelioratii mult mai discrete 5i safacA a se pails' reformele practicabile pentru reformelehimerice'. Singur Guizot gdsia ca : 'doctrinele socialisteau locul for in marea micare a omenirii 5i A civilisatiei'.

In Germania Saint-Simon pAtrunde Inca de pe la 1840,5i, peste putin, in Neue Rheinische Zeitung in Vorwarts(1845) Karl Marx Iii incepe lupta pen ru reformele radi-cale. Influentat de Francesi, el (la la 1847 Das Elend derPhilosophie, §i numai dnpa ce va fi martur al imprejura-rilor revolutionare din Franta el publics, dupd 1850, DieKlassenkampfe in Frankreich von 1848 bis 1850.

gi

CAP. VIII.

Revolutie burghesa qi framintare socials.

Revolutiile incepute, nu in 1848, ci Inca din 1847, indeosebite teri ale Euro oei trebuiau sd se impartaseascdde caracterul national sau de eel socail.

Italia incepe si data aceasta, in graba ei de a-si realisaunitatea 'n libertate. In Septembre 1847 avem o revolts laReggio din Calabria. In proclamatie se spune : cAm ridicatdin nou cele trei colori ale independentei si mul-timea va striga : gTraiasca independenta italiana,. Amin-tindu-se Constitutia de la 1820, Tiber jurata, indata vio-lata tradata, sfisiata de straini, se cerea cguvern con-stitutional, representativ, sprijinit pe o putere in adevarnationald) 1. Cu o zi innainte Sicilia incepuse prin tulbu-rarile din Messina. Anul 1848 se deschide cu lupte destradd in Milan, pentru ca, in acelasi inceput al lui Ianuar,sä patrunda spiritul revolutionar in Palermo, in Salerno, inNeapole chiar, cu acelasi strigdt de gTraiasza Constitutia' s.Pe cind Romagna cere Ministeriu laic lui Piu al IX-lea,studentimea din Paris se agita contra regimului austriac.Aproape in acelasi moment un cStatut' constitutional eacordat de Ferdinand al II-lea, de Carlo-Alberto, de Leo-pold al Toscanei si, supt forma chiar a unei Constitutii,pe Papa Piu al IX-lea.

Pepe, Ilistoire des revolutions el des guerres d' Italie en 1847,1848 et 1849, Bruxelles 1850, p. 11.

Ibid., p. 16 si arra.

italiene.,

si

'

kb gLEMENTELE in UNNTE MEDIEVALE, MODERN4 SI CONTEMPORANi

Sefii revolutionariior italieni fusesera sau erau Inca, dupddeclaratia unuia dintre ei, generalul Pepe, in curind sef altrupelor napoletane pentru idealul intregii Ha lii, in relatiistrinse cu Lafayette, Sieyes, generalul Lamarque, Benja-min Constant, Laffitte, Arago, poetul Beranger, istoricul Mi-gnet, Odilon Barrot si insusi Lamartine 1. Acestia insisi corn-batind pe Guizot pe terra reformei electorale, In chipulcbanchetelors reformiste, provoaca revolutia din Februarfail a-si da samd unde vor ajunge si fard sa aiba niciosolutie, chiar cind crisa va ajunge la inlaturarea, nu numaia Ministeriului, dar a regalitatii chiar. indata ei intelegca nu pot stapini multimea, compusd, de sigur, cum ospune coiorat un adversar al noii schimbari, din textule intraductibil---.la fourmilliere fauve, debraillee, rauque,hideuse des aigrefins, des Nous, des souteneurs, des filles,des liberes, des gens n'ayant ni un ecu, ni un gite, ni unespoir, ni un principe, ni un remords 2.. Ei duserd la pro-clamarea, de catre Lamartine, a republicei pe care, cum s'avazut din ridicarea steagului rosu in Paris si la Dijon 2,

o doriau socialistil. indata apar cluburile, arborii liber-tatii, devisele de la 1789. Burghesimea presei, a literaturii,a baroului, a banului putea cu greu sa tie piept furiei popu-lare, manifestata de mai multe ori, si in formele cele mai .

crude.Din potrivd, se fac cele mai rhari concesii, in timp ce

unul din capii Revolutiei, Louis Blanc, vorbeste de drep-tul la munca. de maximul de fericire" indispensabil, departiciparea la beneficii. Se proclama, supt influenta lu-cratorului Albert, ca cGuvernul provisoriu al Republiceifrancese se indatoreste a garanta existenta lucratorululprin munca, 4. Pe cind Lamartine si Arago fagaduiau ajutbrarmat, si de 100.000 de oameni, oricarii nalii ar urma exem-

1 Ibid., p. 25.2 Granier de Cassagnac, o. c., I, p. 177.3 Ibid., pp. 156, 218.4 La gouvernement provisoire de la Republique 'engage I garantir

l'existence de l'ouvrier par le travail.

III.-PREGATIRI POLIT10E §I iNTflEGIRI NATIONNALE 81

plul celei fralcese, Italieni, Germani, Poloni luau parte lamanifestatia din Maiu, in gradina Luxembourg I. Raspailsi Blanqui cereau sa se declare razboiu intregii Europereactionare. .

Aceasta o asteptau si talienii, cari faceau in Mart pegeneralul Radetzky sa proclame starea de asediu la Milanopentru ca indata, in Mart, vice-regele austriac s5 piece, cuamenintari, din Verona.

Era cu atit mai indrept5tita aceast5 speranth, cu cit Vienainsa§i, petera tiranului, era in prada aceluiasi spirit re-volutionar.

Haosul revolutionar din Capitala austrlaca, la care seadauge indata eel produs de ridicarea in arme a deose-bitelor nationalitati formind popoarele" imparatului im-becil Ferdinand, e o consecinta anacelei agitatii printre stu-denti care se inteteste in lumea germana ca sl in deose-biteie State italiene. Zilele revolutionare slut ocupate incea mai mare parte cu discursuri zadarnice si cu goale ex-puneri de teorii banale in salile unde alaturi de studentimeagermana biruitoare din cAula, se ingramadesc st represin-tantii, cu acelea4i pareri, ai deosebitelor nationalitati din Im-periu. Idr succesul se explica prin zapaceala pe care actulnea*teptat il provocase 'n cercurile care se credeau pentrutotde.una sigure de situatie si prin starea de paralisie aoricaiii initiative oficiale sau particulare, pe care trebuises'o produce stricta ierarhisare a despotismului metternichian.Metternich, a carai demisie o cerusera, la 11 Mart, stu-dentii, pleca de la cirmi cu credinta ca nebunia furioasa,contra careia nu poate face nimic, a navalit lumea si cudisparitia lui de pe szevi politici, lo:al de conducere sin-gurul loc de conducere ramase gol 2.

It id , p. 3902 Asupra deosebite or 1 ntettri prin exemplele din afara i tradu-

cerea cg.rtii despre Girondint a lui Lamartine v. Bauernfeld, An,Alt- und Neu-Witn, in tOperele lui, IX, p. 249 0 urm.

El Ii cu Alexander Byth redaetara cererea de Con titut e d n 11 Mart.

6

82 ELEVIENTELE DE IMITATE N1EDIEVALE, MODERNE St CONTENIPORANE

Aceiasi studentime germana, pe care, cum se poate vedeadin memoriiie lui Laube, autorul dramatic cind in Prusia,cind in Germania-de-Sud, cind in Austria, n'o descurajauprigoli rile politienesti, urmaririle, inchiderile in fortareata,dAduse la Lipsca, Inca de is 4 ale lunii Mart, o alta mis-care revolutionara, in ajunul unei adunari, cu acelasi ca-racter de rasturnare, la Heidelberg, altul din marile centrerevolutionare. In Germania rosturile revolutionare erau sase desemneze insa mai tarziu numai, cad aid erau maimulte Monarhii, si ele nu stateau la dispositia unui singurautocrat ministerial.

Dar Inca de la jumatatea lunii, dupa ce se presintaseprogramul Inca din 3 Mart, Ungaria-si facea declaratia deautonomie. Aici aceiasi lume a studentilor, a celor abiaiesiti de pe bancile Universitatii (Kossuth, Gorgey), a in-telectualilor romantici (PetOffy), a pribegilor apartinindaltei nationalitati (Bern, unul din principalii sefi rnilitari aiRevolutiei) porniau miscarea. Ceia ce in domeniul culturalsi economic fusese dat mai de mult ca sigura basa degeneratia precedenta, cu Szechenyi in frunte AcademiaNationala, navigatia pe Dunareera lasat in urma ca ele-ment de trecut aproape neutilisabil, si radicalismul abs-tract, crezind cu orbire in puterea magica a formulelorsale, isi incepea violentele. De la o hotarire pripita Ia altase ajunse mai apoi la detronarea regelui, Ia inlaturareadinastiei habsburgice, la crearea unei Ungarii independente,avind in frunte un Guvern provisoriu intocmai ca acel pecare-I scosesera Ia suprafata in Paris zilele din Februar.

Si contra violentelor alte violente, din partea natiunilorcare nu voiau sa fie amalgamate in noua Ungarie re-publicanA, care pretindea sa ajunga omogena, raspunsera,cum era natural, indata. Daca la Sirbi, a caror ideie na-tionala se desvoltase printr'o mai Indelungata pregatire cul-turala pe insusi pamintul austriac, conducerea, peste ca-petele tineretului stapinit de ideologie, o avu un militar,Banul croat Jellacich, la Romini capeteniile ramasera, nicimacar intelectualii maturi, loan Maiorescu, August Laurian,

III.-PREGXTIRI POLITICE SI INTRE6IRI NATIONALE 83

cad se Incremenira Intr'o reactiune teoretica, ci tineretulscolilor innalte si al cancelariilor de Stat : advocatul Avramlancu, incenind lupta cu armele, in munti, avea printre p r efectii' tlegiunilor, sale, de cel mai pur stil latin inviat,numai oatneni de vrista si de conditia lui, poruncind ce-telor devotate ale teranimii romanesti.

Exact aceiasi lume, aderenti ai cTinerei Italii,, si nu re-formisti sau propagandisti culturali, fora aceia cari, pebasa acelorasi principii, cu aceiasi credinta nezguduita ineficacitatea lor si intrebuintind aceiasi masura a entusi-astelor inrolari de voluntari, incepura, In aceiasi luna a luiMart, luna marii contagiuni revolutionare, actiunea libe-ratoare in Milanul austriac. Pe and in numele imparatuluiFerdinand, precum se convocaserd in graba cStatele regatelorsale germane si slave,, se chemau si tadunarile ccntraleale regatului Lombardo - venetian', Milanul, de unde plecasevice-regele, arhiducele Rainer, se riclica in strigatul deViva Pio IX, Via l'indipenclenza, Viva l'Italia. Arborindsteagul tricolor cintat de Berchet, municipalitatea se pro-clamd Guvern provisoriu si aduna contra Tirolesilor 1m-paratului trupe de voluntari, !Titre cari si 500 de luptatoriveniti din Svitera italiana. Indatd la Venetia intelectualiitined, in frunte cu Daniele Manin si cu poetul, cugetatorul,filologul Niccolb Tommaseo, organiseaza, in acelasi stright

cu purtarea de stracia a chipului Papei revolutionar, ogarda civica si o inarmeaza la Arsenal, apoi proclama invierearepublicei marete, si, cu voia Patriarhului insusi, aleg un Gu-vern provisoriu 1. La Parma, unde murise ducesa Maria-Luisa, la Modena, se produc aproape aceleasi evenimente.Si In sfirsit regele Sardiniei, Carlo-Alberto, iea hotarirea,Brea de urmari, a declaratiei de razboiu contra Austriei, careparea muribunda.

Alte fenomene revolutionare trebuiau sa complice in ,acelmoment situatia. Germania era sufleteste la dispositia cu-getatorilor si poetilor ei. 0 intreaga ceata de istorici de

Pepe, 1. c., p. 86 urm.§i

si

b4 ELEMENTELE DE UNITATE MEDIEVALE, MODERNE SI CONTEMPORANE

cel mai mare merit dadusera societatii prin operele for no-tiuni politice in care cu aspiratiile liberale ale timpului seadaugiau numeroasele reminisce* ale unei vieti nationaleunitare supt steagul de cucerire al Imperiului medieval.Dupd adunarile pregatitoare din Heidelberg si Manheim,apoi din Frankfurt, unele guverne, Bavaria, Hesa, cedeazacurentului si reformeaza Camerele, mai mult de parada, pecare si le dadusera in era napoleoniana. Prusia se intelegecu Austria pentru adaugirea, in Imperiul insusi, pe lingadiete, 'mai mult sau mai putin formale, a unei Camere aStatului. Dar aceasta, ca si acordarea periodicitatii dieteiprusiene (Hanovra apuca, din prevedere, pe aceiasi cale),nu impedeca studentimea si intelectualii de a provoca, la18 Mart, ciocniri cu trupa in Berlin. Regele, care nu cu-nostea ca senior, ca. Lehnsherr al sau decit pe Dumnezeu,exaltatul adorator al trecutului Frederic-Wilhelm al 1V-lea,nu poate domina insa nici trupele sale si nu intelege apurta raspunderea pentru actiunea hotarita in sens reac-tionar a frateiui si mostenitorului sau. El crede ca expiazausoara varsare de singe printr'o primblare pacificatoa, e pestrdzile Berlinului enervat '

Indata Germania intreaga se cufuud5 intr'o mare de pro-iecte, din care, iese stralucitoare programe efemere. Suptinfluenta unui Gervinus, Gfrorer, Raumer, Fallmerayer, Dahl-mann se alcatuieste planul Adun6rii de la Frankfurt, vechiulcentru al Reichului, cu o participare de delegati alesi inproportie de unul la saptezeci de mii ; tot aici se adunacVorparlamentul, de cinci sute, din mijlocul caruia se alegecomitetul de sapte, cerind un csef federal, care nu e regelePrusiei. far, acesta, la ofertele ce i se fac de a fi imparat, refusaca sa primeasca si primeste ca sa refuse 2. Constituantae chemata la 18 Main, si pand atunci un comitet de cin-zeci lucreaza la pregatirea viitoarei Constitutii pentru in-treaga Germanie. In curind Heinrich von Gagern .va presida

I V. &sr ltarea a;czcimintclor, cap. respectiv.6 V. Iorga, Caget cre ;i, foplu J rmana, Iasi 4918.

III.- PR ECiTIRI POLITICE SI INTREGIRI NATIONALE 85

nesfirsitele sedinte ale Constituantei din Frankfurt, care daduarhiducelui Johann o zadarnica situatie provisorie de vi-cariu al Imperiului.

Nationala, si Inca in sens medieval, supt colorlle lui Fre-deric Barba-Rosie, aceasta adunare, care umplu lumea dez vonul ei, fara sa dispuie de o administratie, de un Tesaur, deo armata, primia deputatii de Ia popoarele robite care cereaucu naivitate o interventie in folosul lor, precum o cereaude la Franta lui Lamartine. Dupa ce o miscare urmarind ob-"servarea loaiala a Regulamentului Organic fusese inabusitala Iasi de Mihai-Voda Sturza, tineretul muntean,studentiiveniti din Paris, cu citiva militari tined si cu ambitia luiIoan Eliad, silisera pe Voda-Bibescu si, in speranta spri-jinului frances, proclamasera (lunie) republica tromina., cugindul dc a o Intinde pe tot pamintul romanesc. Neizbu-tind a gasi unde asteptau, un sprijin, revolutionarii, a choropera era sa fie complect zdrobita de °stile ruso-turce, inSeptembre, se adresau, prin loan Maiorescu, si dietei dinFrankfurt.

Slavic opuneau alta mare Adunare, nu nationala numai,ci de rasa, cum nu se gindisera, nu putusera s'o alba. la-tinii. Dupa revolta polond in Posnania si ridicarea in armede la Varsovia, se convoaca de Cehi, in frunte cu apos-tolul lor cultural, istoricul Palacky, plin de amintlrile husi-tismului revolutionar, o adunare panslava la Praga lor.Poloni, delegati rusi chiar participa la interesantele se-dinte, pe care guvernul austriac, constitutional acuma (dela 25 April), nu se gindeste a le stingheri. Imparatul Ferdi-nand era in acel moment, ca si odinioard innaintasul sauCarol Quintul in fata protestantilor lui Mauriciu de Saxonia,un fugar la Innsbruck, unde tinea o Curte de exilat, as-teptindu-se alte vremuri. Boemia avu indata un guvernprovisoriu si o dieta (Maiu-lunie).

In aceste imprejurari Italia, strinsa in jurul lui Carlo-Al-berto repurta, in Maiu, victoria lard urmari de la Goito.

Sudul bourbonic al peninsulei se unise Ia marea* miscare

86 ELEMENTELE DE UNITATE MEDIEVAL; MODERNE SI CONTEMPORANE

nationala. Pe cind trupele piemontese innaintau victorioase-in Lombardia, Radetzky retrAgindu-se innaintea lor, un Par-lament sicilian s'cdpinia pe Ferdinand al II-lea si dinastia1W, si Piu al IX-lea, Suveran constitutional din Martie, paruo clipd ca ar fi dispus sa lupte alaturi de represintantiivointei de unitate a Italiei. Dar Papa intiiu, apoi Marele-Duce al Toscane isi retrag contingentele din rg.zboiul na-tional. Incercarea regeIul napoletan de a face tot asa, in-cepind cu intoarcerea la absolutism, aduse detronarea luiformals, dar el se impuse prin varsari de singe $i realisape de-a 'ntregul planul lui.

In acel moment chiar, Guvernul provisoriu frances tre-buia sd lupte pe strazile Parisului cu anarhia comunista(23-5 Maiu), si din crisa ordinii publice lest deocamdatadictatura generaluiui Cavaignac, care zdrobi pe rebeli. Cumzilele parisiene din Februar fuseserci o incurajare pentrurevoiutionari, cele din lunie trezirci speratztele reactiuniimonarlzice .pi-i Intdrird sforkirile, pretutindeni.

Ilusiile italiene se pastrard insa multg vremt dupd aceasfa,de $i pang in August Austriecii se intarisera cu forte notsi biruitori la Custozza (25 impuneau lui Carlo-Al-berto, cu al carui Piemont declarase solemn ca se une$teLombardia, sä primeasca vechile 1W hotare. La 4 Wiferepublica venetiand se unise si ea cu acelasi Piemont, sidupd retragerea trupelor sarde eroicul ora$ era sä inceapa,supt triumvirii alesi, o lungg $1 glorioasa resistenta contragbarbarilor, victoriosi. Si Parlamentul sicilian alesese carege, de si Neapolea se supusese tiranului bourbonic, unprint de Savoia, dar Messina, bombardatg, trebui sa capi-tuleze in Septembre.

Acuma, ajutat de Jellacich, Ferdinand I-iu eta din nouimparat in Viena, si trupele lui atacard Ungaria revolutio-nara. 0 noun revolts a Vienei, care ticise pe mare$alulLatour, cum delegatul imperial Lamberg perise la Pesta,aduse momentana retragere la Olmiitz, dar Banul croat si

tulle),

111.-PRE1,ATIRI POLITICE SI iNTREGIIII NATIONALS 87

generalul imperial Windischgratz cuceriau in Novembre aceaneastimparata Viena. $i, declarind ca Imperiul e until sinedespartit, Ferdinand era pus sd cedeze coroana nepo-tului sau Francisc-losif, a carui extrema tinereta simpaticadeschidea toate perspectivele.

In acest ceas hotaritor al istorieicregele Prusiei disolvadieta prusiana si daraw o Constitutie cu sistem bicameral.Parlamentul de la Frankfurt era imprastiat (5 Decembre)cu puterea military a celor cari singuri o veau. La 4 a-nuar 1849 Ouvernul lui Kossuth fugia la D ..)ritin, si Buda-pesta era ocupata. Constitutia din 4 Mart a lui Francisc-losif era o simply momeala. far in Paris, care dadea exem-plul consolidarii dupd ce daduse pe al desfacerii, opiniapublica, Ingrijorata. de priwejdiile revolutionare, bur,hesi-mea bogata, armata, doritoare de glorie, intelectualii, pecari-i desgusta brutalitatea materialists inculta, ridicau lapresidentia noii Republice pe acela care presinta toate ga-rantiile ca o va distruge, pe principele Ludovic Napoleon.

CAP. VIII.

Incercare de impaciuire intre liberalism, natio-nalism si socialism.

Noul presedinte frances, crescut in traditiile napoleoniene,pe care le cultiva cu adoratie mama sa, regina Hortensadeprins din tinereta Cu democratia elvetianaa fost ofiterde artilerie in militia cantonala si amestecat, cu fratele maimare, Napoleon, mort cu mult innainte de 1848, in agita-tiile revolutionare din Italia, avea tot ce era de nevoiepentru a incerca, supt o firma care trezia atitea amintiride glorie si simbolisa o actiune positiva atit de folositoareumanitatii si civilisatiei, in drept, institutii si lucrari pu-blice, pentru a incerca o sintesa pasnica mire liberalismulcare, d.ndu-si toate roadele, se vestejia, intre nationalismulcare afard de Franta singurd si de Anglia, isolata, domniain tot cimpul vietii publice,si intre socialismul care, in formenaive, cistiga tot mai mult, sufletele maselor.

Deocamdata socialismul fusese trintit la pamint acoluncle incercase mai fara scrupul o lovitura mai cutezatoare,si liberalisnul, care dusese la revolutia din 1848, apareacompromis impreund cu doctrina care deviase miscareacatre cele mai write excese. Sprijinit pe o ConstitutieLudovic-Napoleon trebuia sa presideze intaiu o opera derefacere innainte de a se gindi sa ieie, ca presedinie peviata, apoi ca Imparat, un rol care-i fixeaza marele locin istoria contemporand.

Franta se folosise de imprejurarile italiene pentru a ocupa

nova,

,

III.-- PR Elm iTIIII POLITICE SI iNTRIA,IIII NATIONALE 89

in fata Austriei, infipta mai adinc in peninsula, Ancona.fmpreund cu Anglia ea-5i oferise mediatia fara sa ajungala vre-un resultat. Viena invingatoare refusa hotarit onceamestec strain. Nu mai raminea deci pentru Republica adoua decit situatia de observatoare atentd a imprejurarilor dedincolo de Alpi, care se desfasurau dupa norme proprii,neinfluentate de nimeni, tinind, ca 5i imprejurarile din U.n-garia, inca viu spiritul schimbarilor nationale si liberale.

Contra Papei, intors de la cele d'intaiu intentii, care-1facusera a5a pe popular, Roma 5e rdscoala, dupd asasina-rea ministrului liberal Pellegrino Rossi, ca in zilele lui Ar-naldo di Brescia 5i ale lui Cola di Rienzo, si proclama laCapitoliu, plin si de amintiri medievale in acest sens, Re-publica (Senatului 51 a Poporului', declarind ca pentru tot-deauna a Incetat puterea temporala a Sfintului Scaun. Phial IX-lea se retrage pe teritoriul napoletan (Februar 1849).Si aici pe urma un triumvirat (cu Mazzini, care declarase canu e, nu poate fi decit o singura Metropola, Roma" 1, 5i cuAurelio Saffi, e ales pentru a conduce lupta ce se a5tepta 2.Cu ajutor spaniol 5i napoletan Francesii lui Oudinot, sta-biliti la Civ tavecchia, portul Romei, ocupa, dupa o scurtalupta $i un lung asediu, glorioasa cetate din care patriotiiitalieni visasera sa faca Metropola terii for unite.

Acela5i Mazzini, cu Guerrazzi, predicatorul prin litera-tura, 5i cu acel Giuseppe Montanelli, care -Si avea 5i el le-gaturile in Franta, unde publica, in limba francesa, carteasa despre sperantele Itallei, formeaza, tot In Februar, unat Guvern provisoriu, in locul altui principe fugit, In Tos-cana. Era vorba de a se stabili legs turi intre Constituantade aici 5i cea din Roma. Discordii interne, intre monarhi5ti 5irepublicani, grabira ocuparea Florentei de Austriaci (Maiu).Sicilia singura resista regelui napoletan..

Opinia publica italiana silise, in aceia5i luaa Mart, carevazu imprejurarile din Roma 5i Toscana ducind la ultimele

' Non v'O, non pui) esservi the una sola Metropoli, Roma.2 Giuseppe Beghelli, La Republica romana del 1:44R Lodi 1864, 2 vol.

9) ELI:MEETELE DE UNITATE MEDIEVALE, MODERNE Sf CONTENIPOBANE

resultate dorite de Tinara Italie", pe Carlo-Alberto sa reiea,pentru a salva Venetia, lupta cu Austriecii. Semn al so li-daritatii dintre natiile luptatoare pentru dreptul lov, Polo-nul Charznowski c3rnanda pe Ticino peste ltalieni, precumin Carpati comanda peste Unguri Polonul Bern. Si maiputin fericit decat acesta, el fu batut in citeva zile de Ra-detzkv. Dupa luptele de la Mortara si N3vara (23 Mart),Regele piemontes abdica pentru a sea pa tara lui, in folosullui Victor Emanuel al II-lea. Peste putin Genova, in revolta,se supunea, Sicilia, dupa luarea Cataniei, primia mediatia,Englesilor, vechi s!atuitori si ocrotitori, si caderea Paler-mului (Maiu) incheia si capitolul revolutionar sicilian ina u atacului contra R3mei si restabilirii lui Leopold deToscana in capitala lui. Carlo-Alberto, refugiat la Oporto,muri innainte ca Venetia, la 24 August, sa fi inchinat Im-perialilor steagul lui San-Marco.

In aceleasi luni Mart -Maiu, revolutia ungureasca 1$i is-pravia con vulsiunile. Inca din Februar, Rusii Tarului Ni-colae erau la Brasov, chemati de imparatul, de Sasi si deunii dintre Romini. Kossuth, acuma dictator cu puteri iii -

mitate, proclama 1a14 April independenta Ungariei, si Our-gey revenia, in Maiu, la Buda. Dar generalul rus Pascheviciajungea la Pressburg (Bratislava), si Austriacul Hayn au ba-tea pe Bern la Timr*oara, silindu-1 spoi sa depund armelela Stria (Vilagos). La Komorn capitula alt sef al revolu-tier, tot un Polon, Klapka. Francisc-Iosif era domn Vararestrictie in Ungaria mostenirii sale, si se incepeau executiile.

Reactiunea-si continua tot atunci opera si in Germania, undela sffrsitul lui Mart Frederic-Wilhelm, care trimetea trupe laDresda pentru a restabili autoritatea regelui Saxoniei, primiaoferta formala a coroanei Imperiului, propusa de Parla-mentul din Frankfurt, care tot isi urma lucrarile sale, la 28Mart ; o refusa insa la 3 ale lunii urmatoare, citeva zilenum-ti innainte ca Austria sa-si retraga delegatii de acolo.Dupa insurectiile din Baden si Palatinat, regele Prusiei

PREOXTLRI POLITICE St iNTREGIRI NATIONALE 91

antra chiar in conflict cu Adunarea,.a cdrui present sin-gura, cu publicitatea relativa a desbaterilor ei, era un pu-ternic mijloc de a mentinea agitatia in spirite. Gagern trebui sa demisioneze, si soarta Germaniei fu incredintata inaceiasi lung Maiu celor trei regi, din Prusia, Saxonia siHanovra, cari se grabira numi un Consiliu de admi-nistratie' si, dupd intrevederea lor din Pillnitz (Septembre).o comisiune de Imperiu, care aduse, in Decembre, retrage-rea vicariului austriac. Consiliul de administratie isi avearesedinta la Berlin.

Data aceasta, sedintile de .1a Frankfurt hub hotarit sidefinitiv, oprite. Deputatii, izgoniti, cautara un adapost pepamintul de relativa libertate al Wiirttembergului, la Stutt-gart, apoi, scosi si de aici, la Gotha si in coltisorul deumilinta de la Hernau. In zadar revolutia internationalatrimese in Baden pe seful rriscarii polone din Posnania,Mierosla w ski.

Conventia austro-prusiand din Septembre donzina acumaIntreaga viola gernzand. Ideia unui nou Parlament IaErfurthul lui Luther fu inlaturata, de opositia celor treiregt, la care se adaugi a imparatului austriac, care faceaastfel sa reintre in Reich influenta Coroanei sale. Era vorbaacuma de un Stat federal, cu o adunare de treizeci demembri si cu o uniune vamald ca legaturd.

Dar antagonismul dintre Austria si Prusia trebuia sa iz-bucneasca indatd, fiecare din cele cloud State de atit timerivale cautind prin toate mijloacele a-si cistiga clienti intreformatiunile politice mai mici.

La sfirsitul acestui an 1850 douazeci de Slate se aflauin jurul Prusiei ; restul apartinea Austriei, care-i presida,in Maiu 1850, is Frankfurt. Conferinta din Dresda, caretinu pdna in Februar al anului urrnator, nu putu sa im-pace diferendul pe care-1 provoca Imparatul austriac vo-ind sa intre 'n Federatie cu toate Statele lui. Se va ajungemai tarziu, in 1852, la o adevarata coalitie a Statelor dinSud, caresi trimesesera delegati in acest s:op Ia Darm-

a

92 ELEMENTELI, DE U \ITATE MEDIEVALE, MODERNE SI CONTEMPORANE

stadt, contra hegemoniei prusiene. Dar necesitatile econo-mice, oferta Austriei, care pindia Principatele romanesti,de a tinea la dispositia Germaniei intregi marea artery decomert a Dunarii, unde navigatia cu aburi it apartinea ex-clusiv 1, legAtura vamala erau puternice argumente pentrua evita o rupture. Ele dusera, impotriva tuturor resenti-mentelor si aprehensiunilor, la incheiarea, in 1853, a unuipact pe doisprezece ani, care va fi inviat la 1854.

In acest timp printul presedinte al Franciei dadea o basaconsolidarii europene prin masurile luate contra socialis-mului, care cistigase teren in alegerile din 1850, prin res-tringerea sufragiului universal si supunerea foilor la ungreu imposit de timbru, in sfir5it prin lovitura de Statcontra adunarii tumultuoase, in Decembre 1851. La 14 la-nuar 1852 sufragiul universal facea din seful unei Republiceun dictator pe zece ani, si o noun Constitutie, cu Senatul5i Consiliul de Stat unite, cu Camera pe 5ase ani, faradrept de initiativa, pregatia proclamarea, in ziva aniver-sara a loviturii de Stat, a Imperiului lui Napoleon al III-lea.

Ordinea pe care o garanta acesta se razima pe reformesociale, pe marl lucrari nationale, pe patronarea intelec-tualitatii, ci5tigate prin favoruri de Curte. In fata stdteainsd aita forma a ideii imperiale, cu aceleasi tendinte dehegemonie universald : a Rusiei.

Tarul Nicotae pierduse in 1829 rodul unei campanii contraTurciei, inceputa cu cele mai marl ilusii. Mult timp el avusecontra lui actiunea permanenta, la Constantinopol chiar,unde i se zadarnicira resultatele obtinute prin conventia dela Hunchiar-Schelesi, cu libertatea exclusive a trecerii prinStrimtori ca si la Principate, a Puterilor maritime, caredoriau invierea Imperiului otoman, scoaterea crestinatAtii

1 Intr'un memoriu al lui Radetzky catre Metternich. Beer, Die Os-ti rreielitsche Orientpulitilc, p. 226: Le Danube, depuis la jonction,de l'In ju,qu'5. [son embouchure, represente la grande artery et labase de I'Autriche.

III.- PBEGITIRI POLITICE SI iNTRPCIRI NATIONALE 93

ortodoxe de supt tutela ruseasca. $i crearea la gurile Du-ndrii a unui Stat national romanesc, menit sa impiedecerasbaterea imperiului Tarilor catre Apus. Antagonismul anglo-Trances in chestia Egiptului it ajutase esential ; imobilisar eaprin anarhie a Franciei revolutionare, timp de doi ani, iifusese de un $i mai mare folos, ca starea desperata fncare, prin mi$carile nationale, pornite de pretutindeni, segasia Austria. Interventia in Ungaria a trupelor ruse$ti,resultatul fericit at acestui amestec militar facusera din Ni-colae I-iu arbitrul, nu numai in Turcia, reciVigata, cu Prin-cipate cu tot, dar in aceasta Austrie. La Cracovia Tarulaparuse ca un stapin al Poloniei intregi, $i intrevedereade la Var$ovia cu Francisc-losif (22 Maiu 1849) pusesetinarul Suveran austriac in atitudinea umilita a unuiprint eliberat de urgia supnlor sal. Cind, pentru impreju-rdrile de rascoald pe care be stirnise in Bosnia $i Herte-govina, Austria, incercind sa iasa din toropeala ei, trimesela Constantinopol, cu un mandat imperios, pe contele deLeiningen, Rusia raspunse cu $i mai poruncitoarea misi-une a lui Mencicov. Cum insa intre Anglia reginei Victoria$i Franta napoleoniana se reluasera relatiile intime de pevremea lui Ludovic-Filip--in 1849 fugarii din Venetia fu-sesera adapostiti de o potriva pe vasele celor dotia Puteri,cum la Paris ca $1 la Londra se stabilise cartierul generalpentru toti exilatii sco$i din casele for de revan$ele aus-triece $i ruse$ti, intentiile lui Nicolae Wu contra Turcilor,Intentii manifestate prin ocupatia din nou a terilor noastre,in vara anului 1853, intimpinard resistenta anglo-francesa,$i astfel se ajunse la razboiul Crimeii.

Un razboiu lung $i greu, care se ispravi in folosul Tur-aparate, restaurate $i reformate. Austria se grabise, la

plecarea Ru$ilor, sa incheie cu Sultanul un tratat care-ipermitea sä ocupe Principatele, unde facea tot posibilul casa ramiie. Numai tarziu, in speranta ca tot la Viena, ca $i inconferintele preliminare, se va aduna congresul pentru pace,Ministeriul austriac se hotarise la o politica prin care, cuo adinca lipsa de recuno$tinta, se departa de Rusia salva-

si

pi

si

131 ELEVIUNTELE DE UNITATE MEDIEVALE, MODERNE SI CQNTEMPORANE

toare. Cerind acesteia Basarabia in folosul Moldovei pecare gindia s'o poata paitra, ea insa asigura gurile Du-narii, riul ei, in cugetarea lui Radetzky ca si a altor oa-meni de Stat din Imperiul habsburgic.

Dar in Franta napoleoniand aceste intentii de-a acaparaOrientul, pe care Napoleon al 111-lea intelegea sa.-1 pastrezepentru propria sa influents, intimpinard fireste cea mai pu--ternica resistenta. Piemontul, condus de marele om de Statcare a fost Cavour, fusese admis a participa la lupta con-tra Rug lor, cu cari, de aitfel, n'avea nimic de impartit. Si-tuatia in Italia, cu tulburarile de strada din Milano, cuasasinarea lui Carol de Parma (Mart 1854), era tot maiingrijit)are. Faptul ca Napoleon fagaduise, nu numai Ro-minilor creatiunea unui Stat deplin unit, a carui desavirsire-intarzia, cu toata bunavointa sa, dar si Polonilor restitui-rea patriei lor, restituite care se dovedia cu totul imposibilain circuinstantele date, fa',:ea necesard, pentru salvarea situa-morale a Imparatului, pentru invederarea faptului ca nu-siparaseste principiil., de basa,iinterventia in Italia impreundcu Anglia Franta ceru deci, la negocierile de pace dinParis, ca trupele austriece sa iasa in sfirsit din teritoriile carefusesera restituite Papei. Opinia publics, prelucrata de emi-grati Ma2zini fixa la Paris resedinta colnitetului pre-sidat de diusul pentru Romagne , indemna nerabdatoatecatre ajutorarea Italiei in suferintb.. La1856 Inca lord Cla-rendon declarase public ca. Guvernul papal e desonoareacivilisatiei". Pentru Gladstone cirmuirea Italiei-de-Sud eracnegatia lui Dumnezeu ridicata la sistem de Guvern,. Con-tra celui austriac, Kossuth, refugiat intaiu, cu generalulTtirr si alti aderenti, is Italia piemontesa, ridica la Londra,unde era primit ca un erou ingenunchiat, dar nu invins,cele mai grele acusatii. Bastonadele din Milano, adminis-trate si femei1or, stirnisera o indignare generals in toatalumea civilisata, si ofiterul austriac vinovat, indraznind sase presinte in Capitala Angiiei, fusese luat in pumni sitirit prin noroiul strazii de birjarii londonesi.

PREGiTIR1 POLITICO SI INTREGIRI NATIONALE 95

to zadar Francisc -Iosif incera sa cistige spiritele prinaparitia lui la Milano 5i prin Inca un decret de amnistiecelelalte fuseserd calcate a doua zi dupa afi5area for.Napoleon fu prechemat la vechile lui indatoriri de conspi-rator italian prin atentatul contra tradatorului" incoronata unui om nobil, Felice Orsini, care pert pe e5afod stri-gind Trdiascd Italia,. Varul lui Napoleon al 111-lea, prin-cipele Napoleon, lua pe fica regelui Sardiniei. Astfel, dupdofensa facuta de imparat ambasadorului austriac la Paris5i dupa declaratia lui Victor Emanuel ca nu-1 pot Vasanesimtitor strigdtele de durere ale Italiei, Austria, penteaa-5i putea pastra demnitatea, trebui sa trimeata (23 April1859) un ultimatum Piemontului.

Aceasta insemna rdzboiul in citeva zile. Francesii 5i Ita-lienii 11 purtard impreuna, pentru acea causa nationacare era acum a intregii Europe luminate.

Biruntile de la Palestro, Magenta 5i Soiferino furd ci5-tigate cu sacrificii marl. Intaile planuri ale lui Napoleon,care cuprindeau 5i unirea Venetiei cu noul regat italic careera sd se infiinteze in Nord era prevazut altul, pentruSud, si varul imparatului avea 5i el arnbitii regale italiene;Papa ar fi presidat o confederatie Se parea ca nu maiputeau fi mentinute. Prusia parea dispusd a sprijini perivala ei de pand atunci. Armistitiui de Ia Villafranca, pecare-1 propuse invingatorul, dddea Piemontului numai Lom-bardia 5i pastra ideia, imposibild, a federatiei, atunci cindun popor intreg reclama Vara zabav'a unitatea lui natio-nald 5i, in numele acestui popor singur, eroul razboiului departisani, Giuseppe Garibaldi, colaborase la succesul cam-paniei.

Ceia ce nu se Meuse cu ajutorul strdinului prieten, po-porul italian it facu de la sine, numai cu asentimentul finalal acelei regalitdti piemontese in folosul careia venia fo-losul acestor lovituri indraznete. Tratatul de la Villafrancafusese abia incheiat Ia 12 lulie 51 la o lurid dupd aceiapopulatia florentind aclama Italia independents, creind unguvern provisoriu, care chemd pe Victor Emanuel, de 51

III.-

93 I:LENIENTELE DE UNITATE MEDIEN ALI', MODEIINE SI CONTI.NIF ORAN':

acesta luase toate masurile pentru a nu se Infatisa ca vio-lator al unui act international abia iscalit. In scliimb, elprimi, de Ia inceput, oferta venita prin plebiscit, dupa sis-temul frances, din Parma si Modena, parasite de stapini-torii for impopulari si intoarse astfel, dupt doctrina unio-nistilor, la hotaririle de confundare cu Piemontul care fuse-sera luate in 1848. Posesiunile Papei, afara de Roma, urmaraimediat acest exemplu. Tratatul defihitiv de la Zurich, luindnoii Italii Savoia, anexata de Revolutie si pastrata suptsteagul frances pang Ia 1814, recunostea opera de um-ficare indeplinita cu observarea acelor forme plebiscitarecare vor antra indata in practica generals europeana, caexpresie imediatd si incontestabila a vointii poporului.

In 1860, April, Sudul italian se ridica is rindul lui, in-cepind cu Sicilia, veche dusmana a Bourbonilor, cum fL-sese odinioara a Angevinilor din Neapole. Dacd miscareanu izbuti la Palermo, Garibaldi putu sa debarce la Mar-sala cu cei co miel ai sai, adunati din toate provinciileItaliei. Populatia se dadu pretutindeni de partea lui. PrinReggio-Calabria se atacara apoi provinciile continentalestapinite de noul rege, Francisc al 1I-lea. Nea pole fu ocu-pata indata, si numai lunga resistenta a Gaetei, unde serefugiase tinarul rege si energica lui sotie, o principesa deBavaria, zabovi intrarea deplina a regatului Celor DouaSicilii supt coroana Italiei.

Flota lui Victor Emanuel ajutase fats operatiile invin-gatorului. Trupele aceluiasi trecura, luptind cu ale Papeila Castel Fidardo, in ajutorul lui Garibaldi. Apoi provin-ciile liberate votara prin plebiscit ca cvoiesc Italia unicasi indivisibila supt sceptrul Casei de Savoia'. Aceastapermise regelui sa deie ultima lovitura represintantilorvechii stari de lucruri. La 18 Februar 1861 Parlamentuladunat la Turin vota intemeierea <Regatului Italiei', cerind

ceia ce era sa se indeplineasca numai in 1871 Romadrept capitala. Capitala fireasca a Italiei fu aparata insa,dupa dorinta Imparatului frances, de trupele italiene insesi,contra lui Garibaldi, la Aspromonte.

III.- PRE(ATIRI POLITICE SI INTRE6IIII NATIONALE 97

Astfel se intemeie in Apus, prin sacrificiul multimilor in-sesi, ridicate Ia o innalta constiinta a supremei for datorii,de cea mai devotata din propagande, un Stat national pebasa principiilor predicate, de Ia un capat al Europei laaltul, de exilatii revolutitlor zdrobite. In Rasarit, contra pre-tentiilor anacronice ale Turciel galvanisate, contra planurilorde contopire si intentiilor de apasare in interior, fatd deacelasi spirit national luptAtor, ale Austriei, contra dorinteienglese de a nu se slabi prin nimic puterea asigurata Im-periului otorran, ba chiar contra zabavilor voite ale diplo-matiei Imparatului frances ocrotitor, se ajunsese, prin faptulindeplinit al indoitei alegeri a colonelului Cuza, la creareaacelor Principate Unite, care in 1862, tot printr'un Kfaptindeplinit., isi unificara fard a intreba de nimeni asezA-mintele si toate elementele vietii constitutionale.

Cu ajutorul celei mai marl din natiile latine, alte douapopoare apartinind acestei rase inlocuiau astfel principiileperimate ale ordinii europene cu dreptul national servitde trupe libere si consacrat prin voturi plebiscitare. Erao revolutie in conceptiile de pana atunci ale rostului uneifundatii politice.

Intru citva de un asemenea caracter e in Statele-Uniteale Americei impunerea, prin lupta Statelor din Nord contracelor din Sud, dispuse a se si desface din legatura (.raz-boiul secesiune, din 1861), numai sa pastreze avanta-gille economice ale sclaviei negre pe plantatiile de zahar,a unor principii de libertate umana pe care niciun interesmaterial n'are dreptul sa le calce.

Polonia incerca sd faca valabil pe teritoriul ei acelasiprincipiu. 0 revolutie nationala izbucni Inca. la 1862 in Var-sovia, o armata dupa normeie garibaldiene se organisaimediat. Ea fu zdrobita insa de trupele lui Alexandru alII-lea, si un nou exod de pribegi se revarsa asupra terilorvecine pana in departatul Occident : unii dintre dinsii,convertiti la idei comuniste si Ia metode anarhice, vor fivazuti luptind in cele mai urite zile de discordii francese.

si

J8 ELI MENTELE DE UNITATE MEDIEVALI., MODERNE 5I CONTEMI'ORANE

Din partea ei, Anglia, la suirea pe tron a noului regegrecesc, Gheorghe de Danemarca inlocuind pe Otto deBavaria inlaturat, dupa o lunga domnie, printr'un pronuncia-went militar ii dadea Insulele lonice, care de multi ani nufaceau decit sa ceara; In Adunarea for ca si pe alte cai, unireacu corpul principal, eliberat, al natiei lor.

In sfirsit pe aceiasi basa, cind Slesvigul si Hoisteinul,cel d'intaiu avind si o populatie germana, iar eel de-aldoilea locuit numai de Germani, fura unite (1863) cu Da-nemarca, supt nonl rege Frederic,. dintr'o ramura lateralaa dinastiei, marile. Puteri ger.nane, Austria si Prusia, re-clamard pentru Imperiu cum cerea de mult o opinie pu-blica romantica cele doua ducate'. In 1864 trupeleaustro-prusiene incep razboiul cistiga in santurile dela Diippel. Pacea din Viena, in Octombre, dadea ambelorPuteri germanice, care aveau, de sigur, si alte motive dedusmanie, proprietatea terltoriilor pe care le smulseseraDanemarcei.

0 ciocnire intre Habsburgi si Hohenzollern' se arata in-data inevitabila. Prusia gasia in Italia care rivnia la po-sesiunea Venetiei, daca nu, deocamdata, si a Istriei, a Dal-matiei, u i sprijin sigur, pe care Victor Emanuel nu-1 puteagasi aiurea, caci Napoleon al III-lea vedea cu gelosie cre-area unei Italii care intrecea cu mult propo.rtnle pe careel voise sa i le deie. La 8 April 1866, dupd o pregatireprintr'un tratat de comert cu Zollvereinul, se incheie tra-tatul secret care unia intr'o sfortare comuna pe amindoudStatele care aveau ceva de reclamat Austriei. ImparatulFrancesilor el Insusi era cistigat prin deschiderea de pers-pective in Belgia, in Luxemburg, la Rin, vagi oferte ale linBismarck, factorul principal la Berlin, pe care nimic nu le.garanta in neprecisiunea for initiala. El se multami sa pro-puie, fireste fara niciun resultat, adunarea unui congascare sa hotarasca problemele germane in 'Riga'.

,Bismarck voia insa razboiul si pentru altceva. Cind, la1848, ideia coroanei imperiale pentru Prusia se presintase

5i-I

III POLITIGE SI iNTBEGIRI NATIONALE 99

*i, un moment, Frederic-Wilhelm al IV-lea declarase ca do-re*te 'cea mai intima unire a printilor *i popoarelor supto singura conducerep, pe care car lua-o asupra-*i azi pentruzilele de pericol, influentul ministru obiecta cele ce ur-meaza : (Coroana de la Frankfurt poate sa fie stralucitoare,dar aurul care da adevar Coroanei trebuie. sa fie ci*tigataintAiu prin topirea coroanei prusiene, *i n'am nicio incre-dere ca topirea noua ar remi in forma acestei Constitutii 2,.Pentru o asemenea operatie reinoirea razboaielor lui Fre-deric al 11 -lea contra Habsburgilor i se parea un procedeumull mai potrivit. Motivul insu*i era, ca *i atunci, prefa-cerea confederatiei pe largi base democratice : Austria lerefusa. Impra*tiind Statele pe care le convocase aceasta inHolstein, Manteuffel infra pe teritoriul ducatelor i, cutoata mobilisarea federala hotarita de dieta din Frankfurt,Prusienii ocupa Hanovra *i Saxonia (lunie), innainte dea patrunde 'n Boemia, in calea spre Viena *i a ci*tiga, inIulie, luptele decisive de la Sadova *i Koniggratz, incheindindata armistitiul de la Nikolsburg.

Ca un element de coalitie nationals pentru scopuri ra-tionale, Italia, care in razboiul lui Garibaldi avuse intresoldati membri ai multor natiuni, iar intre comandanti chiarpe Ungurul pe Germanul Rustow, se adauge laatacul contra Austriei internationale. Pe cimpul de luptain vinsa, !a Custozza (lunie), pe mare la Lissa (lulie), eacapita insa dorita rasplata, posesiunea Venetiei. Napoleonat III-lea o ceruse lui Francisc-Iosif in taind Inca 'nnainte'de inceperea ostililitatilor, *i superba cetate fu cedata deci

Innigste Vereinigung der Fursten und Volker unter einer Leitung...Ich Wier nehnae heute diese Leitung fur die Tage der Gefahr." Dar peurmi. el raspundea ass lui Bunsen : Ihr haht mir nichts zu bieten ;das mache ich mit meinesgleichen ab ; jedoch zum Abschied d'e\Vahrheit : gegen Demokraten helfen nur Soldaten. Adieu !"

= Die Frankfurter Krone mag sehr glunzend sein, aber das Golddas der Krone Wahrheit verleiht soil erst durch das Einschmelzender preussischen krone gewonnen werden, und ich babe kein Vertranen dass der Umguss mit dor 'Form dieser Verfassung gelingenwerde.

1,111:4ATIRI

Tiirr si

109 ELEMENTELE DE UNIT4TE MEDIEVALE, MODE/INE SI CONTEMPORANE

de imparatul austriac in minile aceluia al Francesilor (Oc-tombre). Acesta o incredinta populatiei insesi, si numaiaceasta prin plebiscit formal, hotAri reuniunea la regatulItaliei. Dar la Roma supt o noua forma continua ocupa-tia francesa, care impiedeca stabilirea acolo a Capita lei ita-liene. Incercarea lui Garibaldi la Mentana fu intrerupta deun corp de expeditie frances.

Imperiul al doilea napoleonian, catre care pang in ulti-mul moment se indreptara ochii lumii politice europene,comisese fata de noua Italie greseala de a o despoia inmomentul cind o ajuta la atingerea unui ideal urmarit multavreme cu devotament si cu grele sacrificii. El isi intariagreseala prin atitudinea pe care, pentru a maguli unelecercuri catolice, conservatoare, foarte influente una dinbasele regimului monarhic o pastra, se indaratntcia s'opastreze in chestia romans.

Felul jignitor in care, pentru a pedepsi pe Italieni ca sesprijinisera pe alianta prusiana, fusese capatata pentru re-gatul 1W Victor Emanuel Venetia contribuia sa isolezeFranta din aceasta parte.

Dar nu era numai atit. Politica napoleonland din a douafasa urmaria ceia ce pe vremea creatorului formei impe-riale se lasase aproape cu totul la o parte. In MareaMediterana, unde Anglia se asigurase numai prin Gibraltarsi Malta, Franta, care pastra toate legaturile ei cu Egiptul,o adevarata creatiune a spiritului frances, printr'un Clot,de Seves si altii, urmaria dominatia asupra Ciprului, amin-tind, Orin cercetarile lui de MasLatrie, vremea cind di-nastia de Lusignan stapinia asupra insulei. Pe linga ocro-tirea, de traditie, asupra Locurilor Sfinte, care dusese laconflictul cu Rusia, se intrebuintasera luptele, obisnuite,intre Drusi si Maroniti pentru a incerca printr'o expeditieintin.derea prestigiului trances asupra Siriei. Dincolo deOcean chiar, in coasta Statelor Unite, care protestara demai multe on si cu cea mai mare energie, se asezase, untimp, in Mexicul sfisiat de lupte civile arhiducele Maxi-

POLITILE S INTRO Ifl NATIONALE lit

milian, fratele lui Francisc-Iosif, int,emeindu-se pe ruineleunei republice de anarhie un Imperiu militar, care nu seputu mentinea insd impotriva persistentelor atacuri ale re7publicanilor lui Juarez, cdrora li cazu victimA insusi Impa-ratul, imptwat alaturi de principalii lui sustindtori indigent.

Era in actiunea din Mexic ca si intr'o parte din ceaitaliand o violate a principiului nationalitatilor pe care-1proclamase asa de sus politica lui Napoleon al IIIlea sicdruia-i datoria cele mai fruthoase si mai durabile succeseale ei. Cind se discuta, in apropierea anului 1866, cu Aus-tria pentru cedarea Principatelor in schimbul Venetiei, sefacea acelasi pacat fata de o natie latina doritoare de atrai. Emigratia ungureascd era redusa cduta sprijinuldoar in Italia si in aceste Principate romanesti, cu carese incepurd negociatii la inceputul Domniei lui Cuza-Voda.Cea polond nu gasia mai mult sprijin la Paris : a doua zidupa razboiul Crimeii Franta ca si Anglia faceau tot ce tiera cu putintd ca sa capete favoarea noului Tar Alexandru.Pretentiile la Rin erau in legaturd cu cea mai caracterisatapolitica de anexiuni, in vederea cechilibruluil, din trecut.F.* de problema germana, amenintatoare, si in rapededesfasurare, politica ImpAratului Francesilor n'avea nici con -secventa, nici sinceritate.

Mediatorui in toate marile intrebdri ale timpului siacesta era rolul pe care si-1 atribuise de la inceput tre-zise deci mai multe chestii decit le putuse resolvi sau in-druma spre o resolvire.

In ce priveste programul ideiilor sociale, el putuse sddistruga organisarea de rdzboiu civil a vechiului socialismprovocator, plin de nerAbdare, sigur ca -si va atinge cit decurind telul. Proscriptiile care urmard dupa lovitura deStat din Decembre 1851 atinserd si pe sefii miscarii, citinu perisera in zilele din urma si nu suferisera urmarileactiunii for revolutionare. Muncitorii admisi impreund cuteranii la votul universal, erau doar mai putin decit aceia

111.-1,1,10,1111

a.si

102 ELEMENTELE DE MUTATE III DIEI ALE, MODERNE CONTEMPottANE

minati la votarea candidaturilor oficiale. Presa pe care oaveau indemina masele populare era cu ingrijire cercetatasi purificatd. Dar, in ce priveste cistigul zilnic, acel carevazuse nesuccesul utopicelor ateliere nationale), a calorinertie zgomotoasa era platita din banii celorlalti contri-buabili, ba chiar dintr'un imposit special, daduse de lucrula milioane de oameni prin totala prefacere la care, in le-gatura cu creatiunile intaiului Imperiu, supuse Franta in-treagd. Bulevardele parisiene create de Hausmann, largilestrazi ale oraselor de provincie, taiarea noilor sosele, des-chiderea canalelor, desvoltarea transportului pe caile ferate,desavirsirea porturilor fac vrednic pe al doilea Napoleonde a sta linga cel d'intaiu sau linga Ludovic XIV-lea, ca-ruia, la St. Cloud, la Compiegne, in sumptuoasele rese-dinte ale Curtii sale en mutt lux si cu atitea aventuri, cautasa-i semene.

Dar muncitorul nu era interesat la via(a Statului. Elnu era adus macat a-i intelege cerintile, caci, dacd, maiales multamita ministrului exceptional care a fost istoriculDuruy, s'a facut foarte mutt pentru invatamintul secun-dar at burghesieimai putin pentru invatamintul superior,a carui libertate, necesara, putea sa para suspecta , scoalaprimara, cita si cum era, ramasese 'n mare parte in minacongregatiilor calugaresti, aliate cu Statul pentru a-1 in-trebuinta, si nu supuse lui pentru a-1 servi. In marlle aglo-meratii parisiene, ajunse uriase prin iutea desvoltare aindustriilor intr'o epoca de fabuloasa prosperitate, cresteao lume salbateca, minata de invidii si pofte, care pregatianoii monarhii un sfirsit mai trist, cu urmari mai singeroase,decit acela al regaiitatif lui Ludovic-Filip.

Daca in Franta insasi socialismul, caruia-i aparlineau dininstinct acesti inviersunati iconoclasti, nu-si afla teoretici-anii, in Germania Marx isi desvolta doctrina pe basa ex-perientelor parisiene fuses', la care fusese martur. In en-rind marea lui carte Das Kapital, devenitd rdpede o evan-ghelie a craselor muncitoare, cu tot felul e4 abstract de a

,i

PREGFalfil POLITICE 41 INTREGIRI NATIONALE 103

presinta si a discuta problema, fixd articolele crezului mun-citoresc : lupta vesnfca dintre capital si munca, plus-va-luta smulsa nedrept de cel d'intaiu celei de-a doua, aser-virea el tot mai mutt fata de ban, stoarcerea lumii intregide un tot mai mic numar de bogati, nevoia de a duceclupta de clase) pans in momentul cind proletariatul, de-plin organisat si sigur de sine, va smulge puterea si printeribila lui dictatura va stabili un regim 'de egalitate prin -tr'o noua reglementare a muncii si Impartirea bunurilorproduse de dinsa.

Pentru a grabi acest ceas, pentru a pregati in vederealui muncitorimea de oriunde, partidul socialist german, ca-ruia Engels ii aduse argumente de sociologie, iar FerdinandLassalle, care era si un lion at saloanelor, celebru prinaventurile lui cu femeile, prin temperament, verva si morga,crea Internationala I-a, gata in orice moment sa -si presintetrupele pentru batdlia decisiva, asupra resultatului careianur putea fi nicio Indoiala.

Simtind ce se pregateste supt aparenta stipunere a uneisocietati adormite in glorie si prestigiu, Napoleon al III-leaiucerca de la o vreme o impacare cu liberalii pe. earl -iprigonise papa atunci. Daca un Edgar Quinet, un VictorHugo se Indaratnicira a raminea In exit, la Bruxelles, laGuernesey, altii fura mai putin intransigenti. Michelet, is-toricul, poetul epic at Revolutiei, cintaretul In prosa ins-pirata at poporului, primi sa intinda mina puterii carepretuia asa de mutt pe literati, pe artisti, pe cugetatori,fermecati de spiritul princesei Matilda, vara ImpE ratului,de gratfile imparatesei Eugenia. Cel mai aprig sustinatorteoretic al politicei republicane, si el istoric si cit decomplect al Revolutiei, Thiers, discuta cu aceia pe carin'ar fi consimtit serveasca. Mai putin radical in ati-tudinea sa, Emil 011ivier, speranta hberalismului tinar, in-tinse mina unui Cavern care nu se mai sprijinia acumnumai pe bastarzi si aventurieri : Wale wski, fiul lui Napo-leon I-iu cu o Polonesa, de Morny al reginei Hortensa cuun diplomat, de Persigny, si altii.

sa-i

s,1

I

104 ELEMENTE DE UNITATE ALP. MODERNE SI CONTEMPOBA NY.

Imperiul liberal In momentul cind Spania absolutists seprAbusi prin izgonirea (1868) reginei Isabela, fiica luiFerdinand, se nascuse, dar burghesia, de la care ve-nise si prin care se tinea liberalismul, nu intelegea sa spri-jine o putere care nu-i apartinea. Astfel concursul as-teptat lipsi in noua viata parlamentara care se deschideaacum, cu o deplind libertate a discutiilor. Isolati, liberalii,pe cari imparatul ii capatase, erau dispusi a se lasa si eicuceriti, captati, desfiintati supt raportul moral de atmos-fera incarcata a unei Curti strAlucitoare, dar pline de pacate.

Conflictul care era de asteptat si la care ducea o in-treagal prcsa fara friude la Nain Janne al Rominului Ga-nescu WA la Lanlerne a lui Henri Rochefort se produsecu putere in momentul cind, pentru a se desavirsi topirea eco-roanelor germane* in focul unei lupte nationale, Bismarckprovoca o noua crisa. El intrebuinta opositia lui Napo-leon la candidature pentru tronul spaniol a printului Leo-pold, dintre Hohenzollernii de la Rin, catolici i liberal',pentru a presinta in chip jignitor pentru regele Wilhelm,pans atunci unul din satelitii Impedului frances, cererilefrancese de oprire a candidaturii si a falsifica raspunsulacestuia in asa fel incit sä facA indispensabila declaratiade razboiu francesa, care se produse deci la 19 lulie 1870.

Din aeeasta lupta Franta iesi total zdrobita. Aceasta con-tra tuturor asteptdrilor, in rindul intaiu ale Austriei, care,a doua zi dupe incheierea pactului dualist cu Ungurii siincoronarea lui Francisc-losif la Pesta, era prea mutt ocu-pata cu greutati interne pentru ca sa riste a se amestecaintr'un nou si mare conflict militar, Napoleon, care, ba-trin si usat, tinuse si data aceasta a-si conduce trupele,capitula cu ultima-i armata la Sedan, deschizind astfel Ita-lienilor lui Victor Emanuel, cdruia in zadar i se ceruse aju-torul, portite Romei. Dinastia, asa de subrecia, fusese ras-turnata : imparateasa si fiul ei cautau in Anglia un refugiape care-I credeau numai provisoriu, uitind ca Ludovic-Filipmurise acolo.

DEDICl

III. PRECATILI POLITICE SI INTREGIRI NATIONALE 105

II rasturnase infringerea, desonoarea, dar si defectiuneapartidului liberal de la sustinerea luptei sale. Lipsit el in-susi de organisare, acest partid nu putea sa deie dupadetronare decit actiunea individuals a marelui orator Gam-betta on chibzuiala prudenta a lui Jules Favre. Comunis-mul isi pindia momentul, si astfel, in cele mai rele zile aleasediului Parisului de Germani, el isi strinse de pretutin-deni Irupele de aventurieri internationali, Poloni, Italieni,Americani, etc., pentru a stabili apoi, in Mart 1871, ca ointaiu experienta, Comuna din Paris '. Trebui energia luiThiers, lucrind in numele Constituantei de la Versailles,pentru ca printr'o crunta lupta, urmata de o grozava repre-siune, vechea ordine pe lucruri sa fie restabilita pe ruinelefacute, in desperarea infringerii lor, de comunarzi.

La 18 Ianuar din acelasi an, principii germani daduseraCoroana imperiala lui Wilhelm Iiu. I-o dadusera in arme,la capatul unul razboiu cistigat, in palatul de la Versaillesal lui Ludovic al XIV-lea. In astfel de conditii sensul noiicreatiuni era evident. Prusia Inlocuia Franta in transmi-terea asupra Europei a heqemoniei militare, incununata cucoroana vechilor Cesari romani. Oricit s'ar fi introdus deintaiul Parlament general german (Mart) forme specificelocale, cu pastrarea suveranitatilor traditionale, a libertatiioraselor hanseatice, cu guvernarea Imperiului de un Reichs-tag pe linga un Consiliu de printi si cu invierea vechiuluicancelariat medieval ca principal instrument de actiunemilitara, mai ales externs, copiarea formei napoleonieneera evidenta. Cu alianta larg rasfirata, cu crearea de Stateclientelare, incepind cu Austria, cdreia la 1866 i se cruta-sera cu ingrijire si unilintife si pagubele, si ispravin .! cuRomania, unde, ce e drept fara voia lui Bismarck, se ase-zase, Inca din 1866, in locul lui Cuza, detronat, Carol I-iu,fratele pretendentului sapaniol Leopold, nu lipsia nimic dintrasaturile creatiunii imperiale francese, cu un adaus :

' V. Debvoltarta a§ewni;nttlor, III.

-

106 ELEMENTELE DE UNITATE MEDIEVALE, MODERNS SI CONTEMPORANR

brutalitatea, gestul' imperios de amenintare fata de oricinerefusa sa ramile in orbita prescrisa actiunii sale. Razimin-du-se pe prietenia austriaca, apoi si pe o intelegere cuTarul, dupa intrevederea de la Skiernewice 1, si ajungindla forma definitive{ a Trip lei Aliante, §i cu Italia, care setemea, supt regele Humbert, de concurenta francesa inMarea Mediterana, Germania prusianisata cad acesta afost de fapt Reichul Hohenzollernilor a avut avantagiulde a fi dat Europei, careia cirma hegemoniei napoleoniane,cu care era deprinsa, ii lipsia a :uvia. o garantie a pacii.

Aceasta pace n'a fost rupta, la 1876, prin rascoala Bos-niei si Hertegovinei, la 1877 prin razboiul balcanic, pentruindependenta micilor State crestine si crearea Bulgariei,la 1885 prin rivalitatea ruso-austriaca in Balcani, manifes-tata prin ciocnirea Serbiei regale a lui Milan Obrenovicicu Bulgaria lui Alexandru de Battenberg, chiar la 1812,prin actiunea Slavilor si Grecilor balcanici contra Turcieipentru a o izgoni din Europa, decit din partea unde so-lidaritatea prin civilisatie era mai stabil. Se izbutise a seisola de preocupatiile europene si un razboiu ca acela pecare Statele Unite 11 declarasera Spaniei pentru Cuba, apoilasata libera, si Filipine.

In acest larg rastimp pana la marele razboiu atentia po-poarelor cute e indreptata catre activitatea economica,pasnicei deocamdata, dar in curind capabild ea Insasi dea deslcintui furtuni cum nu le mai cunoscuse omenirea.

' In 1876 Taiul In reb6. pe Wilhelm Liu ddca-i IngA Itne sa ataceRum. (V. Mittnacht, Frinntrun p n an Bis» ar(k, 11-rue Polge, r77lbb ), Btut gart-Berlin 1903, pp. 10 11.

CAP. IX.

Solidaritatea economics, ruperea ei si incercArilede a o restitui.

Reizboaielor de glorie $i de cucerire incepusera a li sejuxtapune, pentru a le inlocui apoi cu total Inca din in-tclia jumatate a secojului al XIX-lea, razboaiele de ex-pansiune colonials, strabaterile, penetratiile de colonisare si'exploatare, care fusesera paua atunci nurnai o specialitatea Angliei.

Actiunea francesa la Alger trebuie considered ca un inceput. Trebuira multi ani, pana tirziu supt Napoleon alIII-lea, pentru ca aceasta cucerire, aproape fortuitd, carenu resulta din niciun plan stabilit prealabil si nu era inlegatura cu un surplus de productie in Franta, sa se con-solideze, fata de indigeni ca si fata de elementele incun-juratoare, musulmane, ale desertului. Anglia, care fusesesi ea cind va pe la Alger, prLwi cu gelosie aceasta opera decolonisare care asigura rivalti sale posesiunea unei largiparti din coasta nordica a Africei, tam a o putea impiedeca.

Pana la 1870 Rusia singurd isi crescu posesiunile din-colo de margenile contin'entului european. Dar, stapina peSiberia si pe Transcaucasia, ea nu facea decit sa urmezeo presiune fatala asupra Psiei Centrale fara a se gindi maiintaiu la avantagiile economice care puteau sa resultepentru dinsa din posesiunea bogatelor oase ale Turches-tanului sau dintr'o fntindere asupra Manciuriei. Razboaielepurtate de Anglia si Franta contra Chinei, in doua rinduri,

'103 ELEMENTLLE DE IMITATE NIEDIEN ALE, MODEDNE SI CONTEMPORANE

urmariau mai ales putinta de a se intrebuinta anume por-turi pentru un vechiu convert traditional, incapabil de ini-tiative noi, decit punerea in valoare, printr'un sistem co-lonial, a unei imense intinderi de pamint, pe care o locuiausute de milioane de oameni. Aceia51 a fost atitudinea, con-tinuind pe a vechilor Olandesi isolati in insula de la Nan-gasaki fata de Japonia, innainte ca aceasta, smulgindusedin feudalitatea Sogunului, Taicunului cavaleresc, sa sepule, supt ocrotirea inofensivului Micado, religios, pe ointensa munca nationala care era sa aduca aceasta tara deinsule in rindul intaiu al productiei economice 51 a valoriimilitare 1.

Dupa 1870 imprejurarile din nou create aruncard Ger-mania ca Franta ipe drurnuri cu totul noi, legindu-leune on in marea opera de a deschide pentru civilisatietinuturi departate care n'o cuno5teau Inca.

Cu miliardele despagubirilor francese. cu metodele 5tiinteisale aplicate la industrie, cu disciplina unui neam ale caruiforte de creatiune fusesera stimulate de victorle cu pu-terile prestigiului sau de intaie putere militara, cu deschi-derea de debu5euri, Imperiul fundat de Bismarck se gasrapede 'n plina activitate de productie $1 de schimb, ri--valisind cu America-de-Nord, pe cire, evident, 51-o lnasede model. In Oceania, pe coasta rasariteana apuseanaa Africei centrale 51 de Sud, in toate locurile pe care lelasase neocupate mai vechea expansiune englesa 51 ceafrancesa adausa la dinsa se creara porturi 5i regiuni deexploatare. Mai ales supt al treilea Imparat, Wilhelm alII-lea, 5i din chiar initiativa lui ambitioasa, flota germana,pornind din porturi capabile de cea mai puternica 51 iutedesvoltare, ajunse a lua L el d'intaiu 'rang dupa vecheaflota glorioasa a Angliei 5i alaturi de aceia, 5i ea cu atitade frumoase traditii, a Francei.

In interior chiar 51 in circulatia intereurOpeana industriagermana i5i cuceri rapede unul din cele mai importante

V, cartea mea X czboittl din E tremul Orient, ed. Socec.

i

si

si

si

III. -- PREGA.TIRI POLITICE SI INTREGIRI NATIONALE 109

locuri, incercind a indeparta Austria din domeniile pe careaceasta, care le crease, $i le socotia pentru totdeaunaasigurate. Contrafacerea germand inlocuia foarte adeseon fabricatul originar. Intregi ramuri ajunsera exclusivale Germanilor. Capitalul, munca $i initiativa for pAtrunse,in forme dibace, sau $i fati$, chiar la du$manii cei maifire$ti $i mai inverpnati. Tratatele de comert perfect stu-diate $i un admirabil sistem de tarife de transport, de fa-vorisari de Stat ajutau acest uria$ avint at unei natiuniprea mult mentinuta artificial in lumea speculatiilor meta-fisice $i a rivnirilor poetice.

Franta, impiedecata de a juca mai departe marele rotcontinental care-i multAmise mindria, n'avea prisosul depopulatie, in cre$tere, ve$nica al vecinei $i rivalei sale. Ca-pitalul ei, acumulat, la tara $i in ora$e, cu o deosebitagrija, n'avea aceiasi deprindere cu orice risc pe care tre-buia s'o aiba capitalul german, improvisat, deci aplecatspre aventuri. Dar, pentru a-$i recapata un rost in lume,pentru a-$i exercita o armata ca $i pentru a cre$te altfeldecit prin nasteri materialul omenesc de care putea dis-pune in momentul unei not incercari, ea se arunca asu-pra coloniilor.

Prin initiativa lui Jules Ferry se patrunse mai adincin Indochina, unde Franta se a$ezase mai demult, in regattaAnamului, pe care $1-1 fAcu vasal, opunind astfel Indiilorenglese, macar in oarecare mAsura, o fundatie francesa inaceste ape ale Marii Indiilor. Prin innmultirea posesiunilorei pe coasta de Apus a Africei ca $i mai ales prin anexiu-nea $i pacificarea marii insule Madagascar, ea -$i insu$iaprincipala parte in distributia noud a teritoriilor africane,$i stapinirea ei era sA se dovedeasca mai trainica decit aEnglesilor in Egipt, unde se intrebuintase mi$carea xeno-foba a lui Arabi-Pap (in 1882) pentru a se instala in loculpe care, prin canalul de Suez, croit $i executat de Les-seps, Napoleon al Ill -lea intelesese sa 0-1 reserve tot lui.

In Africa-de-Nord se va Intrebuinta orice ocasie pentrua complecta la Est $i la Vest colonia algeriana : se ajunse

tiO ELEMENTELF DE UNITATE MI,DIEN ALE, MODERNE SI CONTEMPORANE

astfel, in ciuda asteptarilor italiene, la protectoratul asupraTunisului si la intinJerea in Maroc, pe eve generalul Liau-tey era s'o duca la capat numai In zilele noastre.

Asemenea actiuni incercase, in Abisinia, unde se lovi deun Stat etiopiag cu traditii istorice foarte vechi, cu o nu-meroasa populatie razboinica, insufletita de un aprins fa-natism, noua Italie, pe care o insuffetia credinta ea poateInvia, din Roma reci*tigata, timpurife de dominatie uni-versala ale anticilor Romani. Olanda, puternica si bogatamai ales prin coloniile ei din insulele Sondei, isi intariseprin razboiu sau pe cale pasnica situatia in acest arhipe-lag, de cea mai mare valoare pentru economia ei natio-nala. Sedusa de asemenea exemple, Belgia lui Leopold atII-lea incerca intemeierea unui Stat al Congului, care, dupainfringerea celor d'intaiu greutati, se dovedi un importantizvor de venituri.

In toate terile de cultura innaintata industria capata prindesvoltarea uimitoare a masinismului un extraordinar avintcuceritor. Populatiile parasiau satele pentru a se inchidein usine, cu urmarile pe care le vom analisa asupra su-fletului for si tendintilor lui. Mijloacele de circulatie rdpeziingaduiau imediata trimetere cit de departe a marfurilor.

Dar, pentru ca aceasta activitate fantastica sa se men-tie si sa se desvolte, n'ajungea colaboratia indivizilor infabrica, colaboratia categortilor umane in desfacerea pro-duselor, colaboratia intelectualilor in gasirea procedeelornot si in executarea metodelor noi, de o complicatie ex-trema : se cerea si colaborarea, de la o tara la aita, a po-poarelor, o imensa solidaritate umana, peste deosebirile denatluni. Cum se impartise rnunca ln'tre oameni, tot asa odi visiune a muncii potrivit cu materialele la indemina sicu calitatile de rasa ajunsese a se stabili de la un capatla altul a lumii, prinsa intr'o continua munca infrigurata.

Trimeterea marfurilor la distante enoime impunea, pelinga colaboratia in producere, colaboratia in transporturisi deci solidaritatea acelora cari erau prinsi intr'insa si, avi-

PERI:ATM POLITICS SI INTREI.IPI NATIONALE 111

sati la o reciprocitate de servicii, nu mai pastrau unii fatade ceilalti, cunoscindu-se $i apreciindu-se mai bine, pre-judecatile $i antipatiile de odinioara. Cei mai mari stateattIinga cei mai mici in aceasta rascolire a maleriilor prime,in aceasta prelucrare grabita $i nerabdatoare trimitere a lor.

Aceste relatii ajunsesera mult mai importante decit ace-lea ale sp ritelor in veacurile al XVII-lea si at XVIII-lea,precum $i in cea d'intaiu jumatate a secolului al XIX-lea.Acuma literatura nu mai era principala unealtA prin carese mi$cau societatile. Scriitorii cu apucaturi de apostoli,creatorii de not crezuri, se faceau tot mai putini. Scrisul decenacul de o parte, romanul de aventuri, de alta, inlocuiauo productie intelectuala cu un sens mul mai adinc $i omutt mai larga actiune. Si, pe cind odinioara ajungea sase mite citeva mii de oameni prin predica adresata anumelor pentru ca situatiile istorice sa se determine $i fapteleistorice sa se produca, acuma milioanelor egal indrepta-tite la viata politica Si aruncate in virtejui productiei eco-nomise nu era cine sa 1i vorbeasca, in limba lor, desprelucruri care sa aiba cea mai intima legatura cu gindul siviata oricui. Doar daca un Tolstoi, in Rusia,;prin ultimeleresultate ale propagarii ideilor sale a putnt transformamentalitatea unui popor.

Ceia ce trebuia sa rupa aceasta solidaritate, pentru inta-rirea desvoltarea careia unele spirite indraznete cautauacuma forme noua, era imperialismul de imitatie al Ger-maniei.

Nu i se poate pune alaturi imperialismul engles. in cu-getarea politica a Englesilor se petrecusera in ultimul timpschimbari de cea mai mare insemnatate. Intr'o carte multcetitA, istoricul Froude gasise pentru complexul stapinirilorpoporulul sau pe toate cele cinci continente un nume nou :cOceana). Aceasta Oceana, aceasta talasocratie nu maiintelegea insa a exercita o dominatie directa, dupa normeleinsulare ale Angliei asupra atitor paminturi din alte

si

tnsesi,

112 ELEMENTELE DE UNITATE MEDIEVAL; MODEDNE SI CONTE MPODANE

zone, locutte 5i de alte rase, avind prin fatalitatile geogra-fice inse5i o alta orlentare, Canada capatase mai de multconditiile trebuitoare pentru o viata proprie, 5i, dace eaera Inca refusata Indiei, unde un intreg partid indigen,in care budi5til se uniau cu numero5ii musulmani, o cereaucu staruinta, razboiul, nenorocit atita vreme, cu Burii dinSudul Africei, se termina cu necesitatea politica de a creaacolo, cu Colonia Capului cu tot, o noua cdominiune).Astfel complexul de State pentru care se gasise, pe nu-mete Indiilor, o coroana imperials in zilele reginei Victoria,se infati5a ca o federatie ale carii membre se bucurau ne-contenit de mai multa autonomie.

Imperialismul rus nu mai facuse nlciun pas de la 1878innainte. Oprit in Europa de liga de pace a Triplei Aliante,el isi indreptase privirile catre Asia, dar aici, cind fu vorba

intinderi in dauna Chinei anarhice, el intilni puternicaopositle a Iaponiei, 5i catastrofa navaid de la Tsusshima,infringerile a5a de singeroase de la Mucden insemnau cain aceste regiuni se intilnise o granite definitive. fatade poftele altor natiuni, chiar ale Angliei, aliata sa, Impe-riul iapones era un friu ; Puterile europene puteau fi bucu-roase ca din partea acestor energici representanti ai raseigalbene nu se manifestau intentii de cotropire care le-ar fiizgonit din vechile for puncte de a5ezare : intentii de acestfel au fost banuite asupra Indo-Chinei.

Necontenit tulburata prin antagonismul istoric 5i eco-nomic intre cele cloud rase stapinitoare ale Statelor sale,Germanii 5i Ungurii, cart, ace5tia din urma, ci5tigau totmai mutt teren, subminata de actiunea milioanelor de Slaviincatusati, de la Poloni la Cehi, de la Croati la Sirbii dinvechile confinii militare, Monarhia habsburgica se multamiacu ce ci5tigase in Balcani ca o consecinta a razboiuluiruso-turc, Bosnia 5i Hertegovina, si cauta doar sa-5iasigure prin influenta asupra Albaniei o mai mare partein viata partii de linga Adriatica a Peninsulei. De spre

cis;

Si

ilLa-PREGATINI POLITICk. INtREGIIII NATIONALE 11

partea romaneasca, in'rarea Romaniei de teama ambitiitorruse0i, in Trip la Manta se parea cercuritor hotaritoarela Viena Bidapesta una din cele mai fericite intimplari,creend cã prin aceasta se paialiseaza tendintile separa-tiste ale Rom tailor apasati de maghiarism In Monarhia

In toate aceste teri situatia actuala se sprijinia pe largibase de trecut, pe obiouinte istonce, pe treptate recu-noa4teri ale unui drept care Intrasa, am zice, in constiintalumii. Imperil le engles, rus, austnac represintau formatiuniconservatoare, pentru care nimic nu era mai de dont de-eft pastrarea ordinii actuate de lucruri, doar cu armoni-sante unor mai depline folositoarele compliniri pe carele-ar putea pierl contingantele n-provocate de initiativetor, plina de riscuri $i de primejdii.

Aceasta s'a p ttut vedea In deosebitele crise balcanize.Cu tot antagontsmut stravechtu intre politica ruse scAcea au triaca Si cu toate tradit ile celel englese fats deImperiul otoman, complicath ca acelea pa care lea pro-vocat declaraia de ind,pendenta a Butpriet, gind r,le aer-bid as pra Bosniei §i Her,egovinei au font ctestul de ra-pede thlaturatt printr'o actiune comuna a diplomatiilorrhale chiar. Mama] in 1911, rata de atacul Italian contraTurciei pentru Tripoli, fiind vorba de o mare Putere,care, data aceasta, de §i membra a Triplei Manta, I4i in-gaduise a lucra de la sine pentru sine, aceasta potolireprin diplomatie nu putu fi macar incetcata. Se tinu In locinsa diva timp agitatia pe care razbolul pierdut de Turdtrebu se s'o provoace In Balcani. Ea izbucni totusi intr'unrazboiu care raspinse otomantsmul pana in margenea chiara Constantinopo.ului. Si, ca un resultat natural, Austro-Ungaria se &nip ameruntata in situat a si influ.nta ei bal-cani-a prin nennsurata marire a Serbiei du§mane, care eraacum stapina pe Macedonia $i -st cauta di umul spre Sa-Ionic, care, alaturi de Triest, represinta in conceptia cer-curilor dirigUitoare ale Monarhiei debuseurile ei fite4t1 InBalcani.

8

§1

si

si

St

144 ELEMENTELE DF UNITATE IIEDIEVALE, MODEBNE 31 COI1TE4I3ORAid

Era un Indemn pentru Germania sa intervie activ, ala-turi(de aliata sa, contra expansiunii sirbesti in dosul cd-rela era sprijinul puternic al Rusiei lui Nicolae al II-lea,in plina refacere milliard ingrijitoare pentru rIvalii ei, vechisi not. Dar si fara acest indemn puterea germana trebuiasa provoace evenimente incalculabile ca urmari prin in-sistenta ei hotArita de a crea un nou sistem, nu ca acelade hegemonie a lui Napoleon al III-lea, ci ca acela de sta-pinire dintita sau de dominatie prin clienti al intalului Na-poleon si cu ingreuietoarea circumstanta cd se adaugia oexploatare economics In folosul unei industril necontenit increstere cu toate mijloacele cele mai iuti desvoltarl a sti-intelor aplicate si chiar Intentii de eolonisare a _unei rasecare -ui sporia amenintator numarul.

Era vorba de luarea in stapinire prin toate mijloacele sipe toate cane, pentru resultate definitive, a Iumii In-tregi. Italia era drumul spre Mediterana, irt legaturd cuamintirile din evul mediu ale Imparat for roman! de natiegermanica : in finante, in cultura influents germand era zil-nic mai mare, si germanismul incepea a se organisa fAtisIn unele orase itatiene ca Venetia. Austro-Ungaria, cuatragerea elementului german prin Los von Rom catreprotestantism, cu alipirea sufleteasca si economics de Reicha Germanilor din Boemia si cu magulirea vanitatii si la-comiei maghiare, ajunsese, in conceptia lui Wilhelm al II-lea,caracteristic exponent al Germaniei noun, simpla pirghiesupusa prin care se putea mi4ca lumea balcanied. Roma-nia ;Area asigurata prin sentimentele regelui Carol, iar, inTurcia, dupa calatoria imparatului german si relatiile de totfelul, mai ales in ordinea economics, totul parea cistigat.Germanul, care- si Infipseqe si, ca semn_ at trirlurirli sale,in mijlocul Constantinopolei un monument comemorativ,parea singurul prieten, si asa de puternic, de care n'aveacineva sa se teams. Pe cind vasele germane apAreau totmai des In apele Rasaritului, inginerii german' lucrau laacea linie a Bagdadului care trebuia sa duca pand la mat-gentle Persiei, cotiopita de Rusi, liana la hotarele India,

ili.-PREGATIBI POLITICS El ?EMIG'S' NATIONALS 115

rivnita de Germanil insi§i, produsele Industrie! germane.Asia Mica se infatip chiar dupa mai vechile incercariale Austriei in Principatele romineca un teren favorabilpentru colonisarea elementelor prisoselnice din Imperiu.

Sistemul trebuia sa intimpine insa hotarita resistenta aAnglia Ea era amenintita in comertul sau general princontrafacerea si substituirea treptata a celui german. Co-loniile germane se alezau, provocatoare §i amenintatoare,in fata coloniilor el. Marile drumuri maritime erau tot maides strabatute de enormele vase purtind pavilionul eagles.Posesiunea el indiana nu era urmarita numai de Ru0 dinTurchestan, dar §I de ace*ti nol rivali, cars cautau sore Me-sopotamia, teritoriu reservat pentru Englesi to viitor.

Regele Eduard al VII-lea ajunsese deci, peste rivalitat-traditionale i antagonisme nationale profunde, la o aproipiere de Franta, la un pact cu Put rea pe care o imple-decase Angliasau, ca la 1870-1, o lasase sa piara,ors decite on intinsese minile dtre hegemonia mondiala. Aceastaalianta se adausese la acela, mai veche, dintre Franta $iRusia, neliniOita de acea puternica Germanie care intindeascutul ei de otel asupra tuturor slabiciunilor i ambitiilorsenile ale Austriei, cu sau fara Unguri. Intelegerea", nouaformatiune internationala, defensive fata de caracterul totmai sensibil ofensiv pe care-I lua liga de pace ce fuseseodinioara Tripla Atlanta, constituia un nou §i tare elementde grupare a fortelor politice europene.

In asemenea imprejurari ajunge sa existe armatele gatade incalerare pentru ca incidentul cel mai neinsemnat saaducaintocmai ca, °data, in mult discutata lupta de laNavarinoclocnirea. Ea a aruncat lumea in razbolul celmai cumplit, care a cerut omenirii cele mai formidabile jertfede avere de vieti la care se putea gindi fantasia ceamai desfrinata i cea mai crude perversitate.

In acest razbolu se WI Inca o data, puterea, careparea in scidere, cazuta pe at aoilea plan in preocupa-rile umanitatii, a principiului national. Toate chestille de

si

116 ELEMENTELE DE UNITATE MEDIEI ALE, MODERNE Sr CONTEMPORANP

independenta of unitate a neamulul, cu truda zabovite, ofcu o resemnare aparenta, din partea celor jigniti of apa-sati, rasarira. Inceput supt anumite auspicii, pentru a fixaun nou echilibra de State, razboiul cel mare se prefAcuIndata We() uriaoa izbucnire a pasiunilor de rasa. Mo-narhia austriaca se simti zguduita pana in temeliile ein'a fost unul din < popoarele' lui Francisc-los f of ale Una-rului s6u succespr care sa manifeste prin tapte do-tinta de a trai pentru sine of sä nu ajunga in sfiroit la rea-lisarea Indreplatitelor lui inspiratii.

Daca se putea aotepta cineva la o sfarimare a Austriei,Ungurii n'ar fi crezut niciodata, ei cari, prin dictatorulmaghiar Stefan Tisza, colaborasera esential la pornireaconflictului, de la care sperau, din potriva, o mai deplinaIngenunchiare a enationalitatilora, ca lupta se va telminaprin desfacerea dupa princlpiul national a cuprinsului 'Un-gariei miienareD.

Ar fi crezut Rusia ca, In mare parte cu provinciile pe careea of le 1 isuoise prin viclenie slid, Polonia se va ridica dinmormint oi, cu elemente adause lituaniene of chiar ruseoti,se va alcatui una din marile nat uni ale vrem i nottA ? Cines'ar fi asteptat ca. pe linga F nianda, care nu-oi tntase nicio-data dreptul de a trai de sine, de la anexarea din 1812pana azi, mici natii ca Estonii, Livonienii, vor simti.nevoiade a se guverna singure, Mind larg Ru4iei lui Petru-cel-Mare accesul Ia M irea Bailin, a Apusului ? Spera DareGrecia, incremenitA intro fricoasa men talitate, cu toate

lui Venizelos, in creatiur.ea unei pan- hellenism po-litic care numai intinenduse prea mult vazu luiatinse de revanoa andtolica a Turcilor ? Vedea cineva peSirbi, cAlcati in pizioare 'n Cara lor, ingrozitor pradatideamati,sa fie stapini Ia Spalato of Ia Ragusa, uniti cu Croatiaoi ajunoi pana la Laybach-Lubiana, pana Ia portile uneiItalii imbogatite cu Triest, cu Istria of cu Trento, doamnaIn Tirolul meridional ? Rumania intregitA, nu numai cuArdealul of Bucovina, dar cu Basarabia, desfacuta de laRusia, era ea conbiderata altfel, In mumentul chiar cind se

arlpile

51

51

nu-si

si

si-[intik

sf

-11I..- PREGXTIRI POLITICE II !NTRECIIII NATIONALE 117

deschidea razboiul, decit ca o nebund si pierzAtoare ilusie?Si, mai ales, s'ar fi putut prevedea ca mersul triumfal, per-fect ordonst si, de sigur, minunat condus. al Germaniei seva isprAvi, dupa totala istovire a fortelor sale, prin smul-gerea provinciilor polone ale Prus'ei $i prefacerea Danzl-gului intr'un port international ? In Franta insasi, minataindelung de cele mai absurde doctrine de internationalismsi de indiferentA national5, de fals umanitarism siemoraliasator, cum s'ar fi putut astepta izbucnirea acelui covir-sitor $i admirabil senfiment national care facu sa se in-dure cu stoicism eroic pierderile cele mai dureroase si celemai grozave infrInari si suferinte ?

Acestui nationalism care, niacar pand la margenile con-tinentului european, isi desahura deplin supremul avintcatre izbinda, Statele Unite, care pareau preocupate numaide grandioasa opera a productiei materiale,11 dadura,dupdo jertfitoare intrare In actiune pentru causa, adinc simtita,a dreptului, prin presedintele Wilson, un profesor si uncugetator istoric,formula care, in clipa abdicarii militarea Germania si ruperii frontuiui oriental al Centralilor. adesfacerii conglomeratului austro-ungar, se impuse tuturora.Imprumutata de la ideologia ruseasca, in care nu intrauIna, de 1QC, preocuparile nationale, ci numai cons deratiilede logicA abstracts ale unui liberalism iniarziat, ea proclamadreptul de g autode tt r m in a re D a natiuniior. Pe basa lui,asa cum 1 -au priceput diplomatii, nedeprir4i a-1 studiapentru a hotari dupa normele lui, se croira, de conferintadin Paris, supt auspicii.e lui Wilson si cu dictatura luiClemenceau, hotarele cele not ale lumil.

Raminea ca formatiunile resultate din revlsuirea generals51 radicala soluie a tutuior problem lor sa se consolidezefiecare in parte si sa-si afle punctele de contact pentrugarantii reciproce si o noun armonisare.

In aceasla insa doua mari piedeci trebuiau sa se 'Miceinnaintea sfortorior, Infrigurate, de refacere ale omenirii.

CAP. XI.

Primejdii i solu ii In ceasul de fata.

Cea d'intaiu _sta in adInca nemultAmire, in silinti'e des-perate catre transformari radicale din partea cluelor mun-citoare, termin prin care se intelege, de obiceiu, nu terA-nimea, simbol insusi al muncii devotate oneste, ci lucra-torii din fabrici usine.

Am vazut cum socialismul naiv din anil 1840 li infati-ease b'zare solutii sentimentale fantastice care nu seputeau Linea pe picioare. La cererile de libertate si rela-Ilya egalisare in folosirea lucrurilor materiale, la nevoia decultura pe care din mindrie n'o mArturisiau, de si in culturaera singura putinta de a deslega aceastA grea chestie, re-gimul napoleoniin, urinind desfrinarilor sociale din Paris,raspunsese printr'o rasplatire materials a muncii iscodite siconduse de Stat, rAsplatire care nu vorbia intru nimic su-fletului si nu exercita nicio influenta asupra lui. Mai binehranit, indreptat mai mult catre placerile vietii, muncitorulmanual, plin de mindrie, fata de celalt muncitor, a cAruitruda o ignora fiindcA n'o putea intelege, nu facea decAtsa ridice vagi pretentii de supremalie politica fart niciunsimt pentru acea soltdaritate care singura e in stare aforma basa si pentru cea mai indreptatitA hegemonie.

Ca $i in toate celelalte privinti, Imperiul de imitatie al luiWilhelm I-iu nu facu decit sa imite servil, poate cu maimulte statistic!. cu o mai §tiintifica organisare Si cu o adminis-tratie mai buns, sistemul la care se oprise mintea, de multpreocupata de chestii sociale §i solicitatA de urge* ma-

sioi

si

Ilt.PalIGITIRI POLITR:s §I INTREuffil NATIONAL) 119

surilor de potolire dupa hecatombele parisiene din Iunie1848 a Imparatului frances. ,Socialismul de Stat' at luiBismarck, continuat de Wilhelm at II-lea, apoi total parasitde acesta, nu insemna decit majorare de salarii, pensii demunca, locuinti muncitoresti, paliative materiale la oproblems morals.

Politica de Stat fag de socialism se lovi in Germaniachiar de politica partidului pentru muncitori, a organuluigluptei de clase. Pe and Internationala de la inceput erao larga formula ideologica pentru bate natiile, partidulsocial-democrat german al lui Bebel sl Liebknecht era ocreatiune nationala germana, inchisa, oricare i-ar fi fostlegaturile 'n afara, intre margenile Imperiului bismarckian,ba chiar fail alte relatil decit ale teoriei si ale unei supe-rioare Intelegeri in dogma (ca Bisericile ortodoxe Intre ele)cu social- democratia de limbs germana a lui Kautsky inAustria sau cu organisatii atialoage in Elvetia germana.Acest partid trebuia sa tie sama de Imprejurari locale, sase modeleze dupa mediul dat si, primind in Mull sau mareamajoritate a lucratorilor, cad conducerea avea un caracterdemocratic representativ, sa se indrepte si dupa pasiunileviolente, dui:4 instinctele, cu puternic calorit de rasa, aleacelora.

Astfel stringerea laolalta a °Heard gmunci, omenesti,din orice Cara, de orice caracter In singe ti limbs, sefarimita in masura ce deosebitele formatii ale marii le-giuni de asalt contra eburghesiei capitaliste, doua cu-vinte fara sens, caci burghesia) inseamna complexul lo-cuitorilor urbani, far capitalul fnsusi In abusurile lui, sinu aceia in minile carora se afla Intimplator o parte dinel, se cerea combatut se alcatulau mai disciplinat si maidurabil. Totusi Biblia lui Karl Marx raminea fara rivalsin celelalte teri, ca odinioara In protestantism opera lu-Luther; sistemul de cugetare german, rasarit insa din im-pulsul engles si din observarea practicei francese revolu-tionare, era pastrat ca un indreptariu general ; pans si le-gaturile de prietenie, de familie chiar (Paul Lafargue, sef

120 ELEMEETELE DB UNITATE MEDIEVALE, MODERNS §I CONTEMPORANE

soc'alist frances, se trisura cu fiica lui Marx $i a fostprivit ca depositar fAra gres al purei doctrine a profetului)eran 95titate cu mindrie. Fara sa-$i d'a sama $1 fad a ficonsimtit sa se laude cu aceasta, socialismul germaninsusi devenia, in con fusia teoret Ca $1 desordinea practicaa miscarii socialiste din deosebite teri, cu deosebite izvoare$1 alte caractere intime de rasa, un impefalism doctrinargf organisator, care deriva din imperialismul acelei notGermanii, monarhice $1 militariste, pe care avea aierul sao combats cu cea mai mare invier$unare. De altfel s'aurelevat in scrierile lui Marx insusi pasagii in care el con-sidera pe celelalte popoare care i-au adontat sistemul cape n'ste simpli clienti ai datatorului de directie.

Miseria materials *i mai ales morals a claselor de mun-citori din fabrici nu se indrepta insa esential mai alescea din urma prin zbuciumul partidulul, din Germania$i de aiurea, nici chiar prin sfortarile comune ale unei In-ternationale fail antoritate adevarata $i fara organe pro-prii de executie. Cul ura singura, lucrind asupra aceluicare nu trebuie sa fie un exploatator $1 asupra acelui careadesea fa ra dreptate se crede un exploatat$1 este de aliteaon din villa lui proprie, e capabila sa creeze lucrul eel maipretios $i de care omenirea are azi mai multa nevoie en-munitatea acelei rieti more pe care alte timpuri o ga-siau in religie, pe atunci fara concurenta in domeniul lite-raturii, artei $i cugetarii f losofice. Ceia ce numim astazicultura e, cu tot marele numar al $cohlor primare dein vatamint obligatoriu, apanagiul exclusiv at citorva milde oameni : ceilalti o privesc cu indiferenta de cele maimulte ori, adesea chiar cu du$manie, cu ura, ca Inca unmijloc de dominatie $i de stoarcere in minile elaseistapinitoare $i apaiatoare. Afars de literatt,ra de foiletoane,de polemica ziarelor de spectacolele atitatoare $i conrupa-toare ale teatrelor ieflene $i ale surogatu'ui lor, cu totulinferior, cinematografele. din literatura, ea insa$i artificiala,sim-fla jucarie de cenacul mai nimic nu se revarsa asupraacelora cart nu pot fi nici in$elati, nici terorisati, nici vu-

le

gf

:

kTIRI POLITIGE §I INTREGIRI NATIONALE

ceriti chiar, ci numai asimilati sufleteste, refAcindu-se astfelacea unitate a credintilor hotari,ilor care a fost la basaoricArii marl si adevarate civilisatii.

SA nu se mire nimeni ca, refusindu-li-se alt idealism,clasele de jolik" isi mita unul fn acea ideologie socialistA,care nu e un slitem gtiintific, hindca de mult cercetAtoriimetodizi, mai bine informati, au trecut peste conclusiileeconomice, presintate ca dogme Infallible si eterne, ale luiMarx si nici, precum voin vedea, o metoda practica, ci oreligie, in care se crede ce e absurd, dar re dA o mai maresuma de mingiiere si un mai mare biel$ug de sperante. Re-fugiul in religille simple, u Iziare de inteles. capablie ae a firesumate in citeva formule la indemina oricui e totdeaunaactul prin care major tatea locuitorilor lumii se despagu-btste fats de o shinta pentru Si ce putea faceimpotriva o literaturA pentru anume cercuri acest, asa cumle intilnim in civilisatii prea innalte cazute prin urmarein artificial si in pervers ?

Nicairi acest sentiment .religios in care se resuma so-ciaiismul maselor n'a fost mai puternic decit in clasa mun-choreasca, alcatuita in mare parte din terani, desrAdaci-nati, descrestinati, si din vapbonzi ai tuturor ocupatiilor,din Rusia. Evnottile unui razbgiu care nu dAduse resultatelece se fagaduiserS, ci, din potriva, gramadia infringedpeste infringed umil nti peste umilinti, crea la acestioameni deprinsi cu visiunile apocaliptice cu asteptarilede milenii fericite starea de spirit tribvitoare pentru a fihipnotisati de halucinatii rusi ai marximului, de frecvfn-tatorii infrigurati ai medi for revolutionare internat'onale.De aid usurinta cu care un Lenin, trait in Geneva, un Trot-chi, Posit din Viena, alti refugiati ai Internationalei comvnisteau pus mina pe o imenFA st cietate in cr re o arklociatieyr Vein& un functionarism dt sui inure Is Date Gtivtino burghesle straina in mare parte on compusa din. ele-mente traditionale care nu se ridicau mai sus de chtiguliniividual in pravaha indatinata, nu erau In stare SA liepiept acestei furioase invasi a barbarilor.

$i

initia0.

$i

si

*

tat

si

122. ELEMENTELE DE UN1TATE MED1EVALE, MODERNS §1 CONTEMPODAN11

Experienta In aceasta fume cu totul inferioara s'a do-vedit desasiroasa. Fara macar, ca In Franta anului 1793,o presiune amenintatoare din *it, ci numai In constiirfjaslabiciunli interioare, mai ales fag de resistenta hotarita ateranimii la comunismul agrar in functiune ae Stat, duum-viril rascumpararii sociale s au vazut tiriti la cele mai odi-ease crime si au avut curajul sa sacrifice unor inguste in-terese de partid o intreaga civilisatie. In locul atitor lu-cruri distruse ei n'au putut sa aseze decit o cultura popu-lara menita aproape exclusiv sa strecoare In noua gene-rape ideile novatorilor si un alt despotism brutal, exercitatde functionari parasiti si de o casts militar, din ()Winn'ca *I din fostl prisonieri de razboiu si din Chinesi naimiti,careia i se fac toate concesiile i se acorda toate favo-rurile fiindca fara dinsa trite() clips s'ar prabusi toata sin-geroasa fantasmagorie.

Speranta sefilor maximalismului, bolsevismului rusesc eraca aceia ce ei au inceput numai Inteun teren inferior seva generalisa mai curind sau mai tirziu, cuprinzind celemai innalte si mai nobile natiuni, care singure prin ade-siunea for ar putea consolida resultatele. De aceia cheituialade silinti, risipa de bani, mAgulirile actele de conruptie :in Germania, furioasa de neizbinda, de umilinta, de mu-tilarea teritoriala, de ocupatia trupelor de coloare pe Rinin Franta, unde razboiul a ingreuiat conditiile de viati, inItalia, totdeauna nelinistita, in Anglia chiar, unde diferentade schimb face a se incetini productia si lasa sute de miide oameni farA lucru. Vechea diplomatie tarista, din in.terese personale, sp. alla pentru aceasta propaganda cuimprovisatif propoveduitori ai revolutiei, In fiece tulburarede strada germana, In fiece greva francesa, In fiece izbuc-nire de patimi populare italiene se vedea semnalul marl!prefacer! universale.

Dar, afara de incidentul comunist din Budapesta, undesteagul rop al cetateanului, Bela Kluin n'a facut decitea acopere sperantele de revansa si de refacere ale so-vinismului maghiar desnadAjduit de catastrofa Statului 'mi-

$i

si

POLITIC& ¢I iNTRE01111 NATIONALE 193

tem', nu s'a produs nicairi marele evenfment calastrofal.Patriotismul geman, capabil de discipline si in desastru,bunul simt al poporului frances, revolta sentimentului na-tional prin fascismul Italian (fasci del combattentt solida-ritatea armata a luptatorilor razboiului) au stat in caleaasteptarilor naive ale unor oameni cari, prelinsi cu putinasociolnie, n'au in cea mai mica masurl simtul, indispen-sabil in once actiune politica, al incetelor prefaceri internedin care se elaboreaza capitolele de istorie durabila.

Astfel, cu tot apelul ultim adresat muncitorimii de toatenatiile prin congresul din M)scova al Internationalei a III-a,actiunea ruseasci n'a avut alt efect cleat acela de a rupesolidaritatea acestei clase, asa cum ea se stabilise prin au-toritatea evangheliei marxiste printeun lung sir de sfor-tari dibace. De nicairi nu se iveste acea autoritate pe careI-o daduse Franciei meritul de a fi Inc( put miscarea, Ger-mantel acela de a o fi organisat. In margenile Statulultot mai mutt cu caracterul raselor deosebite, socialismul sevede redus a -si modifica retetele al cAror efect desastrosiconstatat la o societate de alcAruire primitive, ar fi $l maiInspaimintator In terile unde mri de legaturi nevazute unescpe fiecare om cu atitia dintre semend sal fara deosebirede ocupatie $i de class.

Duman hotarit al nationalismuluf, despretuitor al mo-narhiei supravietuitor trufas al unui liberalism lipsit deIndreptatire actuala de incredere si de nerv, socialismulteoretic nu poate da el insusi, in ramlficarile, rivalitatile,luptele si lui trecatoare, cum nu poate da co-mun smut, cazut Intr'un despotis TI provisoriva care ar ftsa n1 se mintule niciodata, omeniiii acea cohesiune de careea simte nevoie pentru a-si lecui ranile si a reincepe ascen-siunea intrerupta a civilisatlei sale.

Nu se aratA mai binefAcAtor nici ultimul resultat la carea ajuns capitalismul pe care razboiul, sckind autoritat le,cu a Statului in primal rind, si ruptnd atitea elemente deasociatie, 1 -a lasat liber sa trap uttimele conclusii din vi-cille lui primordiale,

111.-PRE(, TIR1

si

sl

$i

,unificarile'

124 ELEMENTELE DE IMITATE NEDIEVALE, MODERNE CONTEMPORANE

In cea din urma a lui fasa el Inlocuise schimbul traditional,devenit tot mai rapede $i mai intins, prin gdevise,vechiul sistem med eval capatind In lumea moderns o 'menddesvoltare, asa 'nett banul, in afara de circulatia lui ma-runta, devenia o simpla garantie. cTirgul de devise' e,Neste, in mina ebancilorP, care hotarasc cursurile in-fluenteaza hotaritor asupra preturllor, dominInd astfel toataviata economics a Iumii. In cercul for restrins, cu meto-dele for necontrolabile, cercurile financiare ale_ bancii mon-diale, fara cara,:ter national si peste limitele de Stat, -auajuns sa fie marea putere internationals de care depindeorice, pana Ia cel mai marunt din amanuntele vietii politice,-pans la cel mai delicat din elementele activitatii cultural;Ele intemeiaza iptaresc, ele slabesc si pot distruge. RolulState lor, fara deosebire data sint, In cea din urma si teribilaincercare, biruitoare sau biruite, bogate on sarace, anar-hice sau ordonate, e fixat printr'o simpla apasare pe indi-catorul valorii de schimb. Fata de vointa for manifestatape cal inscrutabile e zadarnica orice protestare ; nicio do-vada n'are pret fata de aparitia mecanica a cifrei zilei.

Greut tile ivite cu despagubirile Ia care au fost supusiprovocatorii razboiului cutare din in vingatorl, Frantagindindu- se la sarcinile ei fiscale, cutare, Anglia, Ia putiniade a-si gasi ocupatie muncitorilor si de a strecura marfu-rile industriei nationale , nu fac decit sa creasca rolulacestei organisatii supreme a capitalismului abstract, ne-simtitor iresponsabil,imensa greutate nevi zuta care apasacu presiunea atmosferelor sale acumulate asupravii.ti a timpului nostru. Conferintile prin care s'a incercata se ajunge la o intelegere, basata pe bun simt pe echi-tate, pe neces tatea absolute a unei refaceri generale, aadus din nou pe diplomat' pe oamenii de Stat is pragulmarilor band, care determine politica Ahatilor, fata de pro-blema ruseasca, units cu grija capita uriior plasate In Rusia,ca fata de celelalte. S'a cautat salvarea Lite° Inlaturarea monedei depreciate, der ceia ce ar inlocui-o va 1rebuisa treaca din nou prin acest Whir al finantei anonime, Ca-

§I

$i

intregii,

si

si

gt

- PREOATIRI POLITICE §I iNTREOIRI NATIONALE 126

pabil de a produce toate prefacerile farA sA fie cineva datorsau in stare a da o explicatie. Niciodata o tiranie ()mitamai apasatoare, plecind din regiunile, inferioare, ale mate-rialismului economic, n'a impiedecat mai mutt actiunea fac-torilor de progres si de favoare a umanitatii. Este aici, suptfotma mecanismului celui mai perfect, un haos asemeneaca eel bolpvic, dar el se intinde asupra tuturora, si sepoate descoperi cui profits.

*

Prefacerea !um!' e numai la inceput. S'au fixat hotarelunele poste provisorii, natiunilor care pentru a reface totce s'a stri :at trebute sA se refacA ele insesi, in moralul lor,izvor al tuturor manifestatiilor materiale. Asa va fi cita vremenumai un interes va st.I, iredurtibil, in fats celuilalt, ungrup de oament va cauta sa diitruga pe celalt, prin raz-bJiul militar sau prin razboiul economic. Si fiecare distru-gere a unuia va aduce ca o consecinta neaps rata o sca-dere a vitalitatii celuilalt. Numai cind eg)ismul materialistla individ, la class, la natie nu va mai ft cultivat printr'unintreg sistem da eclacatte a forte' oarbe, cu care sernindrete peddgogia moderns, atribuini Americei tristulmerit de a ft dat exe nplal pe acest teren, cu omulglonte omul- pumaii, namai dad crezul de solidaritateva sta la basa iiteraturii si artel, numai atunci vomfi pe adevarata cafe a impacwini si a colaboracii, din caresingure iese o civil sate sanatoasa.

*

sis.011i,

CUPRINSULPag.

L Pregatirea generala a Revolutiei 5

II. Revo lutia si consensul filosofie european 13

III. Ruperea solidaritatii filosofice" europene 20

IV. Regimul militar al armatelor revolutionare 35

V. -- Lupta dintre Imperil 42

VI. Lupta d ntre Europa reactionara si Europa liberala 56

VII. Intre socialism Ili nationa ism 74VIII. Revo lutie burghesa si framIntare socials 79

IX. Incercare de Impaciuii e intre liberalism, nationalismsi socialism 88

X. Solidaritatea economics, ruperea ei si incercarii de ao restitui. . , .

107

XI. Primejdii oi solutii In ceasul de fatil 118

. . .

. . .

. . . . . .

PRETUL : 17 LEI.

-

I

,