Managementul deseurilor de tip namoluri

VIII. Indepartarea si valorificarea namolurilorLa fel ca si apele uzate epurate, namolurile brute, deshidratate sau cenusa rezultata din arderea lor, trebuie indepartate din statia de epurare. Namolul poate fi depozitat in gropi, foste cariere de nisip sau caramida, sau in depresiuni, cu conditia sa nu produca miros neplacut in apropierea depozitului sau sa nu impurifice apele subterane. In ceea ce priveste depozitarea cenusei, inconvenientele de mai inainte nu apar. Raspandirea pe terenurile agricole, atat a namolurilor brute si in special a celor fermentate si deshidratate, aduce o serie de avantaje, despre care se va vorbi in continuare.

Evacuarea in mare la distante de cativa zeci de kilometri este practicata de multe orase; astfel, orasele Manchester, Glasgow, Liverpool etc din Marea Britanie evacueaza cu regularitate si in intregime namolul fermentat, din statiile de epurare (namolul se transporta cu vase speciale pe canale, estuare si mare, pana la locul de evacuare). Cantitatile de namol din aceste orase sunt chiar marite de namolul altor orase mai mici, care prelucreaza namolul din statiile lor de epurare in bazinele de fermentare ale oraselor mai mari. Studii ecologice numeroase, au aratat ca influenta namolurilor evacuate asupra calitatii apei de mare se resimte pe o raza destul de mica, in jur de ( 1 km. Se pare insa ca acumularea in timp a unor metale grele de catre fauna si flora marina ar putea da loc la unele deranjamente in desfasurarea normala a vietii acvatice.

Namolurile fermentate produc mai putin miros in locurile de evacuare, in comparatie cu cele nefermentate. Crustele de namol impiedica raspandirea mirosului.

Namolul fermentat poate fi valorificat in diferite moduri: de cele mai multe ori este utilizat in agricultura, desi valoarea lui ca ingrasamant este destul de redusa. Proportiile intre N : P : K pentru namol proaspat sunt de 1 : 0,5 ; 0,11, iar pentru namolul fermentat 1 : 0,67 ; 0,22 acestea fiind in general nesatisfacatoare in comparatie cu cele necesare solului. Inainte de a decide asupra utilizarii namolului in agricultura, este necesar a analiza daca acesta nu contine substante toxice care pot fi daunatoare plantelor.

Azotul (N), fosforul sub forma de acid fosforic (P2O5) si potasiul sub forma de oxid de potasiu (K2O) au actiune fertilizatoare; in plus, namolul furnizeaza solului substante organice. Azotul este esential pentru dezvoltarea frunzelor si tulpinei, fosforul pentru radacini, iar potasiul pentru formarea clorofilei. Impreuna, fosforul si potasiul fac sa creasca rezistenta plantelor la diferite boli si de ele depinde maturizarea produselor. Humusul format de substantele organice mareste capacitatea solului de a retine apa, de a rezista la eroziune si de a constiutui un substrat pentru bacterii.

Valoarea fertilizatoare a namolului variaza in functie de procesul de tratare a acestuia. Namolul proaspat nefermentat, in afara de faptul ca produce miros neplacut in zonele de raspandire, contine numeroase organisme patogene. El trebuie sa fie folosit numai pentru culturile de furaje si dupa raspandire trebuie sa fie arat imediat. Continutul de azot al namolului proaspat, in greutate uscata variaza, pentru namolul din decantoare intre 0,8 si 5%, pentru cel din filtrele biologice intre 1,5 si 5% iar pentru cel din bazinele cu namol activ intre 3 si 10%. Continutul de acid fosforic, in general, variaza intre 1 si 3%, iar de potasiu intre 0,1 si 0,3%. In comparatie cu aceste valori, cele corespunzatoare, de exemplu, altor substante fertilizatoare sunt : pentru balegar 1 4% azot si aproape aceeasi cantitate de fosfor si potasiu; pentru purilul de la animale, sange, resturi de peste 5 13% azot si 0,5 14% fosfor. In S.U.A. compostarea namolului proaspat se aplica in numeroase statii, cu rezultate bune.

Namolul fermentat contine ( 40 50% mai putin azot decat namolul proaspat, insa prezinta alte avantaje in comparatie cu acesta. Dupa raspandirea pe terenurile agricole, acestea trebuie arate imediat. De asemenea, este interzisa raspandirea namolului in perioada de crestere a recoltei, folosirea ca ingrasamant pentru plantele cu frunze aproape de nivelul terenului sau ale caror radacini se consuma ca aliment etc., desi concentratia in bacterii este mult mai redusa prin fermentare.

Inainte de raspandire, turtele de namol trebuie zdrobite si maruntite pentru o cat mai buna amestecare a lor cu solul.

Namolurile deshidratate prin tratare termica sau prin oxidare umeda sunt mai putin periculoase din punct de vedere sanitar si in consecinta pot fi folosite in agricultura fara prea multe masuri de precautie.

Folosirea compostarii pentru namolul fermentat cat si pentru cel proaspat conduce in final la obtinerea unui namol cu calitati fertilizatoare mult superioare; la acesta se adauga si productia de metan. La compostarea namolului trebuie sa se adauge materii uscate, spre deosebire de deseurile urbane unde se adauga apa, acestea favorizand trecerea aerului prin stratul de compost. In acest scop se realizeaza un amestec de namol (0,50 m3) si de turba (75 kgf). Se poate adauga eventual un amestec de 10 kgf carbonat de calciu si 5 kgf potasiu. Namolul se preteaza mult mai bine la compostare daca este amestecat cu gunoi menajer. Parte din umiditatea namolului este trecuta gunoiului menajer; in final se tinde spre realizarea unui amestec a carui umiditate sa fie de 40 50%. Gunoiul asigura amestecului o proportie favorabila intre carbon si azot de ( 15 : 1, furnizand carbonul care este lipsa in namol.

In ceea ce priveste namolurile provenite din filtrele biologice sau bazinele cu namol activ, este mai avantajos, in loc de a le introduce in bazinele de fermentare, de a le amesteca in stare proaspata cu namolurile primare fermentate, a le deshidrata in filtre presa si apoi a le composta impreuna cu gunoiul menajer. In acest fel, desi productia de gaz metan este mica, continutul mai mare in substante organice al namolului proaspat decat al celui fermentat, imbogateste produsul compostarii in humus.compostarea naturala se realizeaza in gramezi-depozite de dimensiuni adecvate suprafetei de care se dispune pentru compostare. In interiorul acestor gramezi temperatura se ridica spontan la ( 70oC. in timpul fermentarii scade si continutul de apa, iar germenii sunt distrusi; astfel germenii de pesta mor la temperatura de 45oC, cei de tuberculoza la 55oC, cei de tenia la 65oC. Uneori compostarea artificiala este preferata; astfel, amestecul mentionat mai inainte este introdus intr-un tambur biostabilizator, unde este tinut timp de 1 zi la temperatura de 120o C. Materialul rezultat este maruntit si asezat in gramezi de 1,50 m inaltime, unde dupa alte cateva zile de fermentare anaeroba poate fi folosit ca ingrasamant.

In ceea ce priveste valorificarea namolurilor, trebuie mentionate de asemenea: producera proteinelor din namol sub forma unor turte de namol cu 10% umiditate, pentru hrana pasarilor si a altor animale; fabricarea drojdiei furajere; producerea vitaminei B 12; realizarea de brichete pentru incalzire etc.

BIBLIOGRAFIE

1. Mircea Negulescu - "Epurarea apelor uzate industriale" - Editura Tehnic Bucureti - 1989;

2. Mircea Negulescu - "Epurarea apelor uzate oreneti" - Editura Tehnic Bucureti - 1978;

3. GH. Brebeanu - "Note de curs - Managementul deeurilor" - Universitatea Petrol Gaze - Ploieti;

4. Antoniu R. , Negulescu C. - "Protecia mediului nconjurtor" - Editura Tehnic Bucureti - 1995;

5. Negulescu M., Antoniu R. - "Protecia calitii apei" - Editura Tehnic Bucureti - 1982;

6. Rojanschi V. - "Cartea operatorului din staii de tratare a apelor" - Editura Tehnic Bucureti - 1996;

7. Rojanschi V., Ozman Th. - " Cartea operatorului din staii de epurare a apelor uzate" - Editura Tehnic Bucureti - 1977;

8. Rojanschi V., Bran Fl. - "Protecia i ingineria mediului" - Editura Economic Bucureti - 1997;

9. Studiu de soluie privind retehnologizarea i modernizarea instalaiilor de tratare ape reziduale din cadrul rafinriilor de petrol din ar n vederea respectrii normelor de protecie a mediului nconjurtor" - realizat de IPIP S.A. - decembrie 1997;

10. Legislaie naional i european.PAGE 48