Cap 01 - Introducere in Studiul Dreptului Comercial Roman

7/24/2019 Cap 01 - Introducere in Studiul Dreptului Comercial Roman

http://slidepdf.com/reader/full/cap-01-introducere-in-studiul-dreptului-comercial-roman 1/19

Capitolul I INTRODUCERE ÎN STUDIUL

DREPTULUI COMERCIAL ROMÂN

Capitolul I INTRODUCERE ÎN STUDIUL DREPTULUI COMERCIAL ROMÂN...................................................2

Secţiunea I. Noţiunea şi obiectul dreptului comercial .................................................................................................................2 §1. Precizări prealabile...........................................................................................................................................2 §2. Obiectul dreptului comercial .............................................................................................................................3 §3. Definiţia dreptului comercial .............................................................................................................................4

Secţiunea II. pariţia şi e!oluţia i"torică a dreptului comercial .................................................................................................4 §1. pariţia şi e!oluţia dreptului comercial ............................................................................................................4 §2. #!oluţia dreptului comercial rom$n..................................................................................................................5

Secţiunea III.Si"temele de re%lementare a dreptului comercial ...................................................................................................7 §1. Si"temele cla"ice de re%lementare a dreptului comercial ..................................................................................7 §2. Si"temul autonomiei dreptului comercial ..........................................................................................................7 §3. Si"temul unităţii dreptului pri!at .......................................................................................................................9 §&. 'e%lementarea dreptului comercial rom$n (n condiţiile noului )od ci!il rom$n.............................................9

Secţiunea I*.)orelaţia dreptului comercial cu alte ramuri de drept ........................................................................................10 §1. Preliminarii......................................................................................................................................................10 §2. )orelaţia dreptului comercial cu alte "ubramuri de drept pri!at ....................................................................10 §3. )orelaţia dreptului comercial cu unele "ubramuri de drept public.................................................................11

Secţiunea *. Iz!oarele dreptului comercial ..................................................................................................................................13 §1. Preliminarii......................................................................................................................................................13 §2. Iz!oarele normati!e +le%i"lati!e, ale dreptului comercial rom$n....................................................................13 §3. Iz!oarele interpretati!e ale dreptului comercial rom$n..................................................................................14

Secţiunea *I .

-endinţele moderne ale dreptului comercial .........................................................................................................15 §1. Preliminarii......................................................................................................................................................15 §2. #!oluţia şi dez!oltarea dreptului comercial ....................................................................................................15 §3. Nece"itatea inter!enţiei "tatului (n acti!itatea economică..............................................................................16 §&. nificarea internaţională a dreptului comercial .............................................................................................17



I. Introducere (n "tudiul dreptului comercial rom$n Drept )omercial §/. Dez!oltarea unor concepţii pri!ind dreptul economic şi dreptul afacerilor ...................................................17

Capitolul IINTRODUCERE ÎN STUDIUL

DREPTULUI COMERCIAL ROMÂN

Secţiunea I. Noţiunea şi obiectul dreptului comercial

§1. Precizări prealabile

Dreptul comercial, ca disciplină juridică de studiu, s-a născut din necesitatea obiectiă dere!lementare prin norme de drept a unei actiită"i economice e#istente $n societatea omenească care estecomerţul .

Din punct de vedere etimologic, no"iunea de comer" $%i are ori!inea $n e#presia latineascăcommercium, care este un cu&nt compus, 'ormat din 'ormele (cum) %i (mer#e), ceea ce $nseamnă $ntraducere rom&nească (cu mar'ă). *ctiitatea de comer" este e#ercitată, de re!ulă, de un comerciant +mer#

mercator.

Din punct de vedere economic, comer"ul repreintă o actiitate, care se realieaă prin sc/imbul %icircula"ia măr'urilor de la producători la consumatori. *lt'el spus, comer"ul constă de 'apt $n toateactiită"ile $ntreprinse de persoanele 'iice ori persoanele juridice cunoscute cu denumirea de comercian"iisau ne!ustorii $n interalul dintre momentul producerii măr'urilor %i intrării lor $n circuitul economic p&nă$n momentul $n care acestea ajun! la consumatori.

În sens uridic, no"iunea de comer" cuprinde o !amă de actiită"i mult mai lar!ă $n care pe l&n!ăopera"iunile de interpunere $n circula"ia măr'urilor, speci'ice ne!ustorilor, sunt cuprinse toate actiită"iledes'ă%urate $n procesul de producere a bunurilor pe care le realieaă 'abrican"ii, precum %i $ntrea!a s'eră a

prestărilor de sericii1.&nă la abro!area odului comercial, semni'ica"ia juridică a no"iunii de comer" se 'undamenta pe

dispoi"iile art. 3 din . com., articol re!lementa $ntrea!a !amă de actiită"i +acte, 'apte juridice %iopera"iuni la care, potriit art. 7 din acela%i cod, participau comercian"ii persoane 'iice %i persoane

juridice. otriit doctrinei juridice, dreptul comercial cuprindea normele juridice care re!lementauactiitatea comercială, adică acele actiită"i speci'ice re'eritoare la producerea %i circula"ia măr'urilor,e#ecutarea de lucrări %i prestarea de sericii2.

n conte#tul re!lementărilor actuale, pentru de'inirea no"iunii de drept comercial prin 'olosireasensului juridic al no"iunii de comer", trebuie să aem $n edere dispoi"iile le!ale $n i!oare.

oul od ciil re!lementeaă totalitatea raporturilor de drept priat, plec&nd de la ideea unită"ii lui concep"ia monistă, $ncorpor&nd preederile speci'ice ramurilor de drept priat, adică dreptului ciil,dreptului 'amiliei, dreptului comercial %i dreptului interna"ional priat. *bro!area odului comercial %iadoptarea noului od ciil a'lat acum $n i!oare nu a condus la dispari"ia ramurii de drept comercial'iindcă, $n 'apt, nu s-a produs dispari"ia rela"iilor sociale speci'ice acestei ramuri, iar $n drept, ne'iind$nlăturate normele juridice care le re!lementeaă. rin adoptarea odului ciil actual nu s-a aut $n edereabsorb"ia ramurii de drept comercial de către cea a dreptului ciil, ci doar sc/imbarea sediului materiei prin

1 D. ălă%escu-, Drept comercial0 ucure%ti, 1948, p. 62 %i . de :u!lart, . ;ppolito, )our" de droit commercial0 ol. ;. <d.ontc/restien, 1978, p. 52 ;ni"ial actiitatea de produc"ie %i comercialiare a măr'urilor, e#ecutarea de lucrări %i prestarea de sericii era denumită !enericactiitate economică. otriit odului comercial, toate aceste opera"iuni sunt considerate actiită"i comerciale.

2



I. Introducere (n "tudiul dreptului comercial rom$n Drept )omercial

actualiarea %i reunirea normelor juridice $n odul iil, e#ist&nd $n continuare o multitudine de le!ispeciale aplicabile dreptului comercial. entru toate caurile $n care domeniul dreptului comercial nucon"ine re!uli de drept aplicabile unor anumite situa"ii sau raporturi juridice nere!lementate, odul ciil area%a-numitul rol de drept comun, ca e#emplu elocent men"ion&nd aici dispoi"iile art. 291 din =e!ea nr.31>1990 a societă"ilor comerciale? (reederile din preenta le!e se completeaă cu dispoi"iile )odului

ci!il %i ale odului de procedură ciilă@.Aundamentul actelor %i 'aptelor speci'ice actiită"ii comerciale $n conte#tul actualelor re!lementări $l constituie art. 8 alin. +2 din =e!ea nr. 71>2011 pentru punerea $n aplicare a =e!ii nr. 287>2009 priindodul ciil, care preede că? ($n toate actele normatie $n i!oare, e#presiile ‹‹ acte de comer" ››, respecti‹‹ 'apte de comer" ›› se $nlocuiesc cu e#presia ‹‹ actiită"i de produc"ie, de comer" sau prestări de sericii ››@.

oul od ciil a'lat acum $n i!oare are $n edere, potriit dispoi"iilor art. 3 alin. +3, actiită"ileor!aniate ce constau $n producerea, administrarea ori $nstrăinarea de bunuri sau $n prestarea de sericii.

Aa"ă de cele preciate mai sus, dreptul comercial cuprinde normele juridice care re!lementeaăactiitatea comercială, adică producerea %i circula"ia +distribu"ia măr'urilor, e#ecutarea de lucrări %i

prestarea de sericii1.

§!. "biectul dreptului comercial

n <uropa continentală sistemul de drept romano-'ranco-!erman s-a disjuns $n sistemul obiectiv sau'ranco-italian %i sistemul subiectiv sau !ermanic2.

În sistemul subiectiv, dreptul comercial are ca obiect de studiu normele uridice aplicabilecomercianţilor ca o cate%orie profe"ională di"tinctă, 'ără a re!lementa actiitatea persoanelor care nu aucalitatea de comerciant. <l este considerat un drept pro'esional 3. ;ni"ial, sistemul subiecti a constituit baa

primelor re!lementări le!ale ale actiită"ii comerciale din perioada anterioară marii codi'icări a dreptuluicomercial, de la $nceputul secolului al B;B-lea. *cest sistem a 'ost preluat de odul comercial !erman din1900 %i ulterior de "ările europene care au 'ost in'luen"ate de dreptul !erman, "ări $n care este caracteristic %iastăi.

Sistemul obiectiv are $n edere re!lementarea prin norme uridice a raporturilor de drept comercial la care participă at&t comercian"ii c&t %i necomercian"ii, deci $n acest sistem aplic$ndu"e normele uridice

a"upra unei cate%orii de acte uridice, fapte şi operaţiuni +faptele de comerţ, %i nu a"upra unei cate%orii de per"oane +comercianţi, . <l a 'ost promoat de ideile reolu"iei 'rancee din 1789 %i a stat la baa oduluicomercial 'rance din 1807. Clterior sistemul obiecti a 'ost preluat de sistemele na"ionale de dreptcomercial inspirate din dreptul 'rance printre care %i de dreptul comercial rom&n.

odul comercial rom&n din 10 mai 1887, astăi abro!at, a 'ost construit pe principiul sistemului obiectiv de drept comercial. *rt. 3 . com. men"iona că actelor %i 'aptelor juridice, precum %i tuturor opera"iunilor considerate ca 'apte de comer" $n dreptul rom&nesc, li se aplică odul comercial rom&n,indi'erent dacă aceste opera"iuni sunt să&r%ite de comercian"i sau de persoane care nu au această calitate

pro'esională.alitatea de comerciant a 'ost de'inită $n art. 7 od comercial, men"ion&ndu-se că? (sunt comercian"i

aceia care 'ac 'apte de comer", a&nd comer"ul ca o pro'esiune obi%nuită %i societă"ile comerciale).Din coroborarea dispoi"iilor art. 3 %i art. 7 din odul comercial rom&n reulta că dreptul comercial

aea ca obiect juridic de re!lementare 'aptele de comer" %i comercian"ii4. *ceastă subramură a dreptului priat !uerna prin urmare raportul juridic la care participau at&t comercian"ii c&t %i necomercian"ii.

rin adoptarea noului od ciil a'lat acum $n i!oare s-a consacrat sistemul subiectiv al dreptuluicomercial. n dispoi"iile art. 3 . ci. se men"ioneaă că sunt aplicabile re!lementările odului ciil at&traporturilor dintre pro'esioni%ti, c&t %i raporturilor dintre pro'esioni%ti %i alte subiecte de drept ciil.

n accep"iunea actualului od ciil, prin pro'esionist de $n"ele!e orice persoană 'iică sau juridică cee#ploateaă o $ntreprindere, pro'esioni%tii actiită"ilor comerciale a&nd calitatea de comercian"i.

1 tanciu D. ărpenaru, -ratat de drept comercial rom$n, <ditura Cniersul :uridic, ucure%ti 2012, p. 10.2 Din sistemul obiecti, 'ranco-italian s-au inspirat %i s-au 'ormat sistemele na"ionale de drept comercial din unele "ări ca? Aran"a,;talia, el!ia, =u#embur!, ortu!alia, pania, Eom&nia %i altele. Din sistemul subiecti, !ermanic s-au inspirat %i s-au 'ormat

sistemele na"ionale de drept comercial din unele "ări ca? ermania, *ustria, <le"ia, =iec/tenstein %i altele. n a'ară de sistemuleuropean continentul 'ranco-!erman de drept, $n area ritanie %i apoi $n .C.*. s-a deoltat sistemul de )ommonla, baat pe practica instan"elor judecătore%ti. n "ările nordice +scandinae? Danemarca, Ainlanda, ore!ia, uedia %i ;slanda, dreptulcomercial s-a 'ormat pe baa sistemului de drept 'ranco-!erman cu puternice in'luen"e ale sistemului de )ommonla.3 tanciu D. ărpenaru, Drept comercial rom$n, <ditura Cniersul :uridic, ucure%ti, 2007, p. 7.4 ;onel Didea, Drept comercial rom$n, <ditura Cniersul :uridic, ucure%ti, 2009, p. 8

3




*%a cum am mai arătat, reamintim că normele juridice ale dreptului comercial ca %i normele juridice ale dreptului ciil apar"in dreptului priat. u alte cuinte, ele priesc doar actele de a'aceri + iure %e"tioni" %i nu %i actele de putere +iure imperii1

§#. De$iniţia dreptului comercial

Dreptul comercial repreintă un ansamblu de norme uridice de drept privat care sunt aplicabileraporturilor uridice izvor%te din săv%rşirea actelor uridice& $aptelor şi operaţiunilor& considerate de lege

$apte de comerţ& precum şi raporturilor uridice la care participă persoanele care au calitatea decomerciant !.

Secţiunea II . 'pariţia şi evoluţia istorică a dreptului comercial

§1. 'pariţia şi evoluţia dreptului comercial

1.1. Perioada antică. ncă din antic/itate, o dată cu apari"ia conceptului de proprietate s-au născut%i deoltat primele mani'estări ale sc/imbului de măr'uri, ini"ial $ntre membrii aceleia%i comunită"i umane%i ulterior $ntre triburile constituite după ocupa"ie +a!ricultori, păstori, pescari, cioplitori $n piatră sauspecialia"i $n prelucrarea lemnului ori a metalului.

rimele 'orme de sc/imb a măr'urilor se des'ă%urau $n natură sub 'orma trocului care asi!ura nunumai neoile economice ci %i relatia stabilitate $ntre membri unor triburi di'erite. După aceea au apărutt&r!urile de măr'uri %i animale, considerate locuri stabile %i determinate $n care se realiau sc/imburilenecesare impuse de neoile omene%ti %i de deoltarea rela"iilor economice.

n istoria antică sunt releante rela"iile comerciale de sc/imb a măr'urilor des'ă%urate de-a lun!ul

coastelor ării editerane de popoarele e!iptene, de 'enicieni %i !recii antici care au 'ăcut din comer" oactiitate economică $n'loritoare. rimele re!uli re'eritoare la des'ă%urarea comer"ului dateaă din (reciaantică.

n perioada de $nceput a )omei antice, ca urmare a 'aptului că principala sursă de acumulare a bo!ă"iilor o constituia răboaiele cuceritoare, pentru re!lementarea rela"iilor comerciale erau su'icientenormele juridice de drept ciil e#istente $n acea epocă. Clterior, $n perioada de $n'lorire economică a Eomeiau apărut %i norme juridice cu un caracter comercial $n unele acţiuni pretoriene re'eritoare la e#ercitareacomer"ului prin repreentan"i cum erau (actio in"titoria) %i (actio e4ercitoria).omer"ul maritim erare!lementat de unele le!i ciile care con"ineau %i norme juridice comerciale re'eritoare la $mprumutulmaritim, aarierea aselor +apoarelor răspunderea armatorului %i altele.

Fotodată, $n Eoma antică au apărut unele norme juridice re'eritoare la uul comercial %i e#ecutarea'or"ată, pe baa cărora s-au 'ormulat principiile institu"iei insolen"ei de mai t&riu.

1.!. În perioada evului mediu, ca urmare a prăbu%irii ;mperiului Eoman, s-au 'ormat %i deoltatora%ele cetă"i italiene Gene"ia, enoa, Aloren"a, isa, ilano %i altele care au cunoscut un comer" $n'loritor.

n aceste state-cetă"i an apărut primele 'orme de or!aniare a comercian"ilor $n a%a numitelecorporaţii +uni!er"ita" care au dob&ndit ulterior o autonomie administratiă, judecătorească %i le!islatiă.

ntr-o asemenea corporaţie se reuneau comercian"ii %i meseria%ii din acela%i domeniu de actiitateeconomică, sub conducerea unui consul ales dintre ei %i ajutat de mai mul"i consilieri .

După modelul autorită"ilor ciile, consulul emitea anumite norme interne baate pe obiceiuri, cuajutorul cărora se reolau liti!iile apărute $ntre membrii aceleia%i corpora"ii. *ceste norme interne emisede consuli pe măsura $nmul"irii lor au 'ost !rupate sub 'orma unor statute +cule%eri. *%a au apărut statuteledin isa +1305, Eoma +1317, Gerona +1318, er!amo +1475, olo!na +1509 %i altele3.

1 D. iobanu, Drept comercial rom$n, ol. ;, ucure%ti, 1991, p. 142 t. D. ărpenaru, op. cit. p. 9. entru alte de'ini"ii, a se edea ;.. Ain"escu, )ur" de drept comercial0 ol. ;, ucure%ti, 1929, p. 7 H;.=. eor!escu, Drept comercial rom$n0 ol. ;, <ditura (ocec), ucure%ti, 1946, p. 9H . Eipert, E. Eoblot, -raite de droit commercial , tome 1, editia 17, ol. ;, ed. =ibrairie enerale de Droit et :urisprudence, 1998, p. 1H maranda *n!/eni %.a., Drept comercial , <di"ia a ;;;-a, <ditura *ll ec, ucure%ti, 2004, p. 2.3 t. D. ărpenaru, op. cit.0 p. 11H ;.Didea, op.cit , p.12

4




I dată cu deoltarea t&r!urilor medieale italiene, 'rancee, !ermane, spaniole, portu!/ee etc. s-adeoltat un drept comercial al t&r!urilor care prin e#tinderea rela"iilor comerciale a in'luen"at %i dreptulcomercial din "ările nordice.

1.#. În perioada modernă ca urmare a deoltării comer"ului s-a procedat la $nlocuirea dreptuluinescris +statutar %i consuetudinar cu un drept baat pe norme juridice scrise.

Aran"a a 'ost prima "ară europeană care a $nlocuit dreptul cutumiar cu le!i scrise aplicabile pe $ntre!teritoriul acestei "ări1. rin edictul lui arol al ;B-lea din 1563 au 'ost create jurisdic"iile consulare, careerau aplicabile numai comercian"ilor.

Clterior au 'ost emise de =udoic al B;G-lea cele două ordonan"e ale lui olbert. Irdonan"a din 1673se re'erea la comer"ul terestru %i cuprindea norme aplicabile tuturor comercian"ilor indi'erent de pro'ilulactiită"ilor lor. Irdonan"a din 1681 se re'erea la comer"ul maritim %i cuprindea re!uli speci'ice acesteiactiită"i.

rin adoptarea odului comercial 'rance din 1807, dreptul comercial se contureaă ca o subramurăautonomă a dreptului priat. n acest cod comercial au 'ost re!lementate ca atare anumite acte juridice 'apte%i opera"iuni care erau speci'ice actiită"ilor comerciale, 'iind scoase de sub inciden"a odului ciil 'rancedin 1804.

ub in'luen"a personalită"ii %i a politicii e#ercitate de $mpăratul apoleon, $n <uropa remii

respectie, odul comercial 'rance a 'ost preluat apoi %i adoptat ca le!e comercială proprie de alte "ări ca?;talia, el!ia, Ilanda, pania, <!iptul etc. Italia a adoptat ini"ial, odul comercial 'rance $n anul 1808. Clterior, după realiarea unită"ii politice

prin preluarea noii doctrine %i practici judiciare comerciale 'ormate $n Aran"a, el!ia %i ermania a 'ostadoptat $n ;talia $n anul 1882 odul comercial italian care a constituit modelul determinant pentru odulcomercial rom&n din 1887. n anul 1942, prin adoptarea noului od ciil italian s-a renun"at la odulcomercial italian din 1882, $n preent ;talia a&nd numai un sin!ur cod care cuprinde o re!lementare unitarăa dreptului priat +ciil %i a comercial, dispoi"iile od ciil italian 'iind completate de anumite le!ispeciale ce priesc actiitatea economică? titlurile de credit, 'alimentul %.a.

n (ermania au 'ost adoptate $n anul 1897 odul ciil %i odul comercial, ambele intr&nd $n i!oare$n anul 1900. pre deosebire de sistemul 'rance, odul comercial !erman păstr&nd concep"ia dualistă adreptului priat este baat pe sistemul subiecti $n care re!lementările comerciale sunt aplicabile numai

persoanelor care au calitatea de comerciant, persoane care e#ercită $n mod obi%nuit această pro'esiune.n 'nglia %i Statele *nite ale 'mericii +cu e#cep"ia statului =ouissiana care a adoptat sistemul

'rance s-a deoltat sistemul de common+la, care se baeaă pe practica instan"elor judecătore%ti aplicatăat&t comercian"ilor c&t %i necomercian"ilor. De%i 'iind orba de un drept cu caracter cutumiar, ulterior %i $naceste state, precum %i $n "ările care au adoptat acest sistem, au 'ost elaborate le!i speciale carere!lementeaă unele institu"ii 'undamentale ale dreptului comercial cum sunt societă"ile comerciale,insolen"a %i altele2, $n tatele Cnite ale *mericii adopt&ndu-se c/iar odul comercial uni'orm,re!lementarea a&nd caracter 'ederal.

§!. -voluţia dreptului comercial rom%n

!.1. Începuturile dreptului comercial rom%n. a %i $n celelalte state europene, $n "ările rom&ne primele re!lementări ale actiită"ii comerciale au 'ost de natură cutumiară ior&te din obiceiurile locale+obiceiul păm&ntului sau de proenien"ă străină preluate de la comercian"ii +ne!ustorii străini care 'ăceaune!o" pe teritoriul rom&nesc.

n priin"a normelor juridice comerciale scrise, primele semne apar $n (raila luJ Gasile =upu) dinoldoa %i $n (ndreptarea le!ii a luJ atei asarab) din Kara Eom&nească, $nsă aceste le!iuiri scrise nucon"ineau re!uli speciale pentru actiitatea comercian"ilor.

rimele men"iuni speciale priind actiitatea comercian"ilor le re!ăsim $n odul lui *ndronac/eDonici din anul 1814, $nt&lnind aici re!uli speci'ice re'eritoare la (daraverile comerciale) % i la(iconomicosul $aliment ). De asemenea, unele re'eriri sumare la actiitatea ne!ustorilor le !ăsim $n odulara!ea din untenia +1817 %i $n odul alimac/ din oldoa +1828.

1 . Eipert, E. Eoblot, op. cit.0 ol. ;, p. 14-15H E. Eodiere, E. Louin, Droit commercial0 ol. ;, Dalos, aris, 1970, p. 6-72 <t. . erruc/oud, Introduction au droit cammercial de" #tat"ni"0 c/ult/ecs ol!rap/isc/er Gerlan!, MNric/, 1990, p. 10.

5




!.!. )egulamentele organice din untenia %i oldoa, adoptate $n 1831 cuprind, pe l&n!ănormele juridice de or!aniare a celor două principate, unele re'eriri la actiitatea comercială printre care %icele de $n'iin"are a tribunalelor de comer" menite să judece pricinile comerciale.

n 1840 a 'ost tradus %i adoptat $n untenia, su'erind totu%i c&tea adaptări, odul comercial 'rancedin 1807, re!lementare care după unirea celor două principate rom&ne $n 1859 a 'ost pusă $n aplicare de

către domnitorul *le#andru ;oan ua sub denumirea de (ondica de comerciu a rincipatelor CniteEom&ne).!.#. odul comercial rom%n a 'ost adoptat $n anul 1887 după modelul odului comercial italian

din 1882. <l a constituit de 'apt o cule!ere de norme juridice comerciale baate pe sistemul obiecti +de proenien"ă 'ranceă care se aplicau raporturilor juridice care se nă%teau din 'aptele de comer" indi'erentde persoana care le să&r%ea1 +comercian"i sau necomercian"i.

odul comercial rom&n din 1887 a su'erit multiple modi'icări impuse de noile realită"i comerciale,unele re!lementări le!islatie 'iind $n i!oare %i astăi, e adeărat, republicate $n urma modi'icărilor pe carele-au su'erit la r&ndul lor. a structură, normele juridice comerciale pe care le con"inea erau !rupate $n patrucăr"i +păr"i? artea ;, Despre comer" $n !eneralH artea a ;;-aH Despre comer"ul maritimH artea a ;;;-a,Despre 'aliment %i artea a ;G-a, Despre e#erci"iul ac"iunilor comerciale %i despre durata lor. Doctrinacontemporană a re"inut că adoptarea odului comercial rom&n din 1887 a constituit re!lementarea de baă

a actiită"ii comerciale care a contribuit la deoltarea industriei %i comer"ului din Eom&nia $n a doua jumătate a secolului al B;B-lea %i prima jumătate a secolului al BB-lea2.!./. Noile reglementări de drept comercial . n perioada interbelică ca urmare a interalului

$ndelun!at ce s-a scurs de la adoptarea ec/iului od comercial a 'ost elaborat roiectul noului codcomercial din 1938 care "inea seama de ultimele noută"i $n materia dreptului comercial, moderne pentruremea respectiă.

*cest nou od comercial nu a 'ost pus $n i!oare ca urmare a celui de al ;;-lea răboi mondial ast'elcă a rămas $n continuare aplicabil +$n păr"ile care nu s-au abro!at odul comercial rom&n din 1887. Dupăal doilea răboi mondial, prin trecerea Eom&niei la economia plani'icată %i centraliată +ca urmare ana"ionaliării din anul 1948, odul comercial rom&n a $ncetat să mai 'ie aplicat $n raporturile comercialede drept intern. <l s-a aplicat doar $n rela"iile economice %i comerciale interna"ionale. Eaporturilecomerciale interne au 'ost re!lementate p&nă $n anul 1989 de le!isla"ia economică speci'ică economiei

etatiate %i plani'icate.După Eeolu"ia din decembrie 1989, ca urmare a trecerii Eom&niei la economia priată de pia"ă,

odul comercial rom&n a 'ost repus $n drepturile sale 'ire%ti.n paralel s-a trecut la elaborarea %i adoptarea de către arlamentul Eom&niei a numeroase le!i

comerciale speci'ice care pe măsura intrării lor $n i!oare au abro!at acele norme juridice din codulcomercial care nu mai corespundeau cerin"elor economice %i juridice actuale.

oua le!isla"ie comercială a'lată $n plin proces de moderniare trebuia să contribuie %i $n materiadreptului comercial la adaptarea 'a"ă de noile realită"i economice %i, mai recent, la compatibiliareale!isla"iei Eom&niei cu cea a Cniunii <uropene.

Dintre cele mai importante le!i comerciale, amintim =e!ea societă"ilor comerciale nr.31>19903, =e!ea nr. 26>1990 priind re!istrului comer"ului 4 %i =e!ea nr. 85 din 05>04>2006 priind

1 t. D. ărpenaru, op. cit., p. 12.2 odul comercial rom&n a 'ost promul!at la 10 mai 1887 %i pus $n aplicare la 1 septembrie 1887 +onitorul I'icial din 10 mai1887. <l a 'ost modi'icat de mai multe ori +1895H 1900H 1902H 1906H 1929H 1930H 1931H 1932H 1934 %i 1943.3 =e!ea nr. 31>1990 a 'ost publicată ini"ial $n onitorul I'icial al Eom&niei nr. 126-127, din 17 noiembrie 1990, %i a 'ost modi'icată prin =e!ea nr. 41 din 1 iunie 1991 +onitorul I'icial nr. 120 din 4 iunie 1991., =e!ea nr. 44 din 4 iulie 1991+onitorul I'icial nr.1421 din 11 iulie 1991H =e!ea nr. 78 din 20 iulie 1992 +onitorul I'icial nr. 178 din 28 iulie 1992 %i Irdonan"a uernului nr.32>1997 +onitorul I'icial nr. 133 din 27 iunie 1997 aprobată cu modi'icări prin =e!ea nr. 195 din 17 noiembrie 1997 +onitorulI'icial nr. 335 din 28 noiembrie 1997. =e!ea nr. 31>1990 cu modi'icările ulterioare a 'ost republicată $n onitorul I'icial nr. 33din 29 ianuarie 1998. ;n 'orma republicata, =e!ea nr. 31>1990 a 'ost modi'icata prin? I.C..nr.16>1998 +onitorul I'icial nr. 359din 22 septembrie 1998, =e!ea nr.99>1999 +onitorul I'icial nr. 236 din 27 mai 1999, =e!ea nr.127>2000 +onitorul I'icial nr.345 din 25 iulie 2000, =e!ea nr.314>2001 +onitorul I'icial nr. 338 din 26 iunie 2001, =e!ea nr.133>2002 +onitorul I'icial nr.230 din 05 aprilie 2002,=e!ea nr.161>2003 +onitorul I'icial nr. 279 din 21 aprilie 2003, =e!ea nr.297>2004 +onitorul I'icialnr. 571 din 29 iunie 2004. Clterior, =e!ea nr. 31>1990 a 'ost republicată a doua oara $n onitorul I'icial nr. 1066 din 17 noiembrie

2004. După republicare, =e!ea nr.31>1990 a 'ost modi'icata prin =e!ea nr. 302>2005 +onitorul I'icial nr. 952 din 27 octombrie2005, =e!ea nr. 85>2006 +onitorul I'icial nr. 359 din 21 aprilie 2006, I.C..nr.82>28.06.2007 +onitorul I'icial nr. 446 din 29iunie 2007. =e!ea nr.164>2006 +onitorul I'icial nr. 430 din 18 mai 2006 si =e!ea nr. 441>2006 +onitorul I'icial nr. 955 din 28noiembrie 2006, I.C.. nr. 82>28.06.2007 +onitorul I'icial nr. 446 din 29 iunie 2007, I.C.. nr.2 din 28 'ebruarie 2012 +.I'. nr. 143>2 mar. 2012, =e!ea nr.193 din 30 octombrie 2012 priind aprobarea I.C.. nr. 2>2012 pentru modi'icarea %icompletarea =e!ii nr. 31>1990 priind societă"ile comerciale +. I'. nr. 736>31 oct. 2012

6




procedura insolen"ei 1, =e!ea nr. 85 din 25>06>2014 priind procedurile de preenire a insolen"ei %i deinolen"ă2.

!.0. Noile reglementări introduse prin odul civil din !2. rin dispoi"iile noului od ciilrom&n au 'ost re!lementate at&t raporturile patrimoniale c&t %i cele nepatrimoniale dintre persoane, casubiecte de drept ciil. otriit art. 2 . ci., normele odului ciil constituie dreptul comun pentru toate

domeniile la care se re'eră litera %i spiritul dispoi"iilor sale.reederile noului od ciil a'lat acum $n i!oare sunt aplicabile tuturor raporturilor dintre pro'esioni%ti, precum %i raporturilor dintre pro'esioni%ti %i orice alte subiecte de drept ciil. *rt. 3 . ci.,intitulat (*plicarea !enerală a odului ciil@, men"ioneaă $n con"inutul alineatului doi că? (untconsidera"i pro'esioni%ti to"i cei care e#ploateaă o $ntreprindere.@ n sensul le!ii, (onstituie e#ploatareaunei $ntreprinderi e#ercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane, a unei actiită"i or!aniatece constă $n producerea, administrarea ori $nstrăinarea de bunuri sau $n prestarea de sericii, indi'erent dacăare sau nu un scop lucrati.

Secţiunea III. Sistemele de reglementare a dreptului comercial

§1. Sistemele clasice de reglementare a dreptului comercial

istemul autonomiei dreptului comercial sistemul dualismului dreptului priat %i sistemul unită"iidreptului priat sistemul monist al dreptului priat sunt cele două sisteme de re!lementare a dreptuluicomercial practicate $n istoria modernă a dreptului comercial.

§!. Sistemul autonomiei dreptului comercial

Eecunoa%terea %i le!i'erarea dreptului comercial ca drept special 'a"ă de dreptul ciil s-a produs la$nceputul secolului al B;B-lea, $n !eneral din neoia de adaptare a dreptului la noile realită"i socio-economice %i $n special din neoia de apărarea a intereselor comercian"ilor pe 'ondul unei deoltărie#ploie a comer"ului.

n Aran"a anului 1807 ies de sub inciden"a odului ciil de la 1804 anumite acte %i 'apte juridice, precum %i anumite opera"iuni economice denumite acte de comer" %i primesc o nouă re!lementare,odul comercial 'rance 'iind primul care consacră dreptul comercial ca drept special 'a"ă de dreptul ciil.*ctele de comer" %i comerciantul au 'ost cele două concepte 'undamentale pe baa cărora se realiadelimitarea raporturilor comerciale de raporturile ciile.

Clterior, sistemul autonomiei dreptului comercial este adoptat %i de alte state, $n 1882 apăr&nd odulcomercial italian %i la scurt timp, $n 1887, odul comercial rom&n.

;n cele ce urmeaă om preenta numai c&tea ar!umente $n 'aoarea autonomiei dreptului comercialca disciplină juridică de sine stătătoare cu norme, principii proprii %i institu"ii juridice speci'ice 3.*ceastă teă, a autonomiei dreptului comercial, are la baă următoarele ar!umente4?a ecesitatea re!lementării unitare a raporturilor juridice dintre comercian"i %i necomercian"i prin

aplicarea le!ii comerciale. <ste ne'iresc ca un raport juridic să 'ie !uernat $n acela%i timp de douăre!lementări, una comercială, pentru comerciant %i alta ciilă pentru necomerciant. <ste de re"inut $nsă cănumai raportul juridic la care participă un comerciant %i un necomerciant se supune re!lementării +normei

4 =e!ea nr. 26>1990 priind re!istrul comer"ului a 'ost publicată $n onitorul I'icial nr.121>07.11.1990, 'iind ulterior republicata inonitorul I'icial nr.49>04.02.1998.1 =e!ea priind procedura insolentei nr. 85 din 05>04>2006 a 'ost publicată $n onitorul I'icial, artea ; nr. 359 din 21>04>2006,actualmente abro!ată2 ublicată $n onitorul I'icial al Eom&niei, artea ; nr. 466 din 25>06>20143 entru o abordare amplă a acestor probleme, a se edea ;.=. eor!escu, op. cit., ol. ;, p. 73-90 precum %i ;.=. eor!escu, De"tinele dreptului comercial şi problema unui cod unic al dreptului pri!at0 $n Eeista de drept comercial %i studii economice nr. 5-6>1942, p. 314 %i urm.H D. ălă%escu-, #!oluţia noţiunii de comercialitate şi autonomia dreptului comercial $n Eeista de dreptcomercial %i studii economice nr. 7-8>1942, p. 445 %i urm.4 * se edea <manoil unteanu, Drept comercial , <ditura Cniersită"ii rom&no-americane, ucure%ti, 2003, p. 11.

7




juridice de drept comercial. rin participarea la acest raport juridic, supus le!ii comerciale, necomerciantulnu dob&nde%te această cali'icare pro'esională 'iind necesare %i alte condi"ii.

b Di'icultă"ile pe care le-ar impune diiarea dreptului priat pentru cali'icarea %i interpretareaactelor juridice %i a liti!iilor, ar!ument inocat de adep"ii unită"ii dreptului priat nu este unul /otăr&tor %isu'icient. =a acelea%i di'icultă"i, care pot %i sunt eitate cu ajutorul practicii judiciare, sunt supuse %i alte

ramuri de drept cum sunt dreptul muncii, dreptul maritim, dreptul concuren"ei comerciale,dreptul societar %ialtele, 'ără ca acestea să-%i piardă autonomia %i identitatea.c Di'icultă"ile reale interenite $n caul determinării s'erei de aplicare a dreptului comercial sunt

eitate $n practică prin de'inirea cu ajutorul doctrinei %i jurispruden"ei a 'aptelor de comer" re!lementate deodul comercial. <ste cunoscut că de la apari"ia odului comercial rom&n din 1887 la acele acte, 'apte %iopera"iuni enumerate e#pres $n art. 3 pct. 1-20 od comercial au 'ost adău!ate %i alte actiită"i noi apărute$n ia"a comercian"ilor %i care sunt considerate ca 'apte de comer".

d Can"ele sau uurile comerciale care $n alte sisteme na"ionale de drept cum este de pildă cel italiansunt considerate ioare ale dreptului comercial numai $n anumite condi"ii. alitatea de ioare juridice aacestor uan"e nu este $nsă recunoscută de dreptul comercial $n !eneral %i nici de sistemul oduluicomercial rom&n care le con'eră un caracter interpretati. n majoritatea "ărilor, $n dreptul comercial uurilenu constituie ioare 'ormale de drept. <le seresc doar la interpretarea oin"ei păr"ilor $ntr-un raport

juridic.e *dep"ii unită"ii dreptului priat inocă necesitatea aplicării acelor norme de drept comercial care s-au doedit mai bine adaptate la neoile economice %i necomercian"ilor. *ceasta nu este $nsă posibilădeoarece nu e#istă $nsă $n realitate o omo!enitate de natură %i scop a raporturilor juridice ciile %icomerciale. <olu"ia economico-socială, cel pu"in p&nă $n preent nu a putut realia o uni'ormitate aactiită"ii comercian"ilor %i necomercian"ilor, ast'el $nc&t aceasta să 'ie supusă unei sin!ure re!lementări

juridice 'ie numai ciilă sau numai comercială. n practica juridică anumite solu"ii pe deplin e#plicabile %iaplicate $n actiitatea comercian"ilor nu sunt potriite acelor opera"iuni curente din ia"a de i cu i +denatură ciilă la care participă necomercian"ii. pre e#emplu, anumite re!uli speci'ice de drept comercialcum sunt cele re'eritoare la? caracterul oneros al oricărei presta"iiH cur!erea de drept a dob&nilorH libertateadeplină a probelorH interdic"ia acordării terenului de !ra"ie %i altele se aplică numai $n caul comercian"ilor,a&nd o semni'ica"ie cu totul deosebită pentru necomercian"i +$n raporturile juridice de drept ciil.

' pre deosebire de dreptul ciil care are $n !eneral un caracter 'ormalist %i conserator, dreptulcomercial repreintă ramura cea mai ie %i dinamică a dreptului priat. Doctrina consideră dreptulcomercial ca un adeărat laborator $n care se e#perimenteaă solu"iile juridice pentru ca acestea să 'ieadaptate la cerin"ele ie"ii economice. umai $n măsura $n care se doedesc a 'i bene'ice %i pentrunecomercian"i solu"iile respectie pot 'i recunoscute %i re!lementate $n le!ea ciilă1.

! u este su'icient de releant 'aptul că unele "ări au $n preent o re!lementare unitară a dreptului priat, cuprinsă $n odul ciil. Oi $n aceste "ări cum sunt de e#emplu ;talia, <le"ia %i altele care au renun"at$n preent la codurile comerciale, $n odul ciil $n i!oare e#istă norme juridice speci'ice de dreptcomercial care se aplică raporturilor juridice comerciale. *semenea re!lementări ce cuprind dispoi"iiaplicabile e#clusi comercian"ilor se re'eră la? obli!a"ia de $nmatriculare $n re!istrul comer"uluiH celere'eritoare la 'irma comercialăH la insolen"a %i altele. rin urmare %i $n acele "ări care au renun"at sau nu auaut un od comercial propriu este recunoscută e#isten"a unui drept comercial cu sin!ura deosebire 'a"ă dealte sisteme na"ionale care au adoptat dualismul dreptului priat, că acele norme speci'ice dreptuluicomercial sunt cuprinse $n codurile ciile.

/ el mai puternic ar!ument $n 'aoarea autonomiei dreptului comercial este 'aptul că aceasta esteimpusă de cerin"ele obiectie %i speci'ice ale actiită"ii comerciale.

Arecen"a %i celeritatea +rapiditatea opera"iunilor comerciale necesită e#isten"a unor norme juridice %ire!uli simple lipsite de 'ormalismul ce caracterieaă actele juridice ciile. n caul comercian"ilor estenecesară o mai mare libertate pentru $nc/eierea unor acte juridice. pre deosebire de un necomerciant care$nc/eie mai rar acte juridice de aloare, un comerciant prin natura actiită"ii sale cu c&t participă mai'recent la raporturile juridice comerciale, cu at&t mai mult a realia bene'icii mai mari %i $n 'inal un pro'itmai substan"ial. omerciantul are neoie de o mai mare libertate de mi%care care nu poate 'i asi!urată prinnormele juridice e#istente $n dreptul ciil ci numai prin acele modalită"i simple de $nc/eiere a raporturilor

juridice cum sunt? $n"ele!erile erbale sau acordurile realiate prin mijloacele moderne de comunicare+tele'on, tele#, 'a#, internet %i altele. *cest 'apt impune posibilitatea doedirii actelor juridice $nc/eiate sauderulate prin orice mijloc de probă.

1 t. D. ărpenaru, op. cit., p. 15H ;.Didea, op.cit , p.16

8




De asemenea, interesele comercian"ilor sunt le!ate strict de o mai mare punctualitate $n e#ercitareaobli!a"iilor asumate prin raporturile juridice la care participă. Dacă pentru necomercian"i raporturile la care

participă au de re!ulă un caracter sin!ular %i iolat, $n caul comercian"ilor orice tranac"ie la care participă'ace parte dintr-un lan" de opera"iuni %i intercone#iuni $n care asumarea %i $ndeplinirea unei obli!a"ii estestrict le!ată de alte obli!a"ii anterioare sau posterioare unui anumit raport juridic comercial. entru această

'luiditate %i intercone#iune a raporturilor juridice la care participă, comercian"ii au la dispoi"ie anumiteinstitu"ii %i re!uli speci'ice dero!atorii de la dreptul ciil cum sunt? interdic"ia acordării termenului de!ra"ie, cur!erea de drept a dob&nilor, solidaritatea codebitorilor %i altele.

/iar %i anumite principii de drept sunt speci'ice %i opereaă $n mod di'erit $n dreptul comercial 'a"ăde dreptul ciil. n timp ce $n ciil sunt ocrotite prioritar debitul %i debitorul, $n comercial este ocrotitcreditul %i creditorul. e c&nd $n tranac"iile ciile sunt 'olosite de re!ulă sumele de bani proprii, $nopera"iunile comerciale predomină creditul %i capitalul $mprumutat potriit principiului ( le" affaire" "ont l5ar%ent de" autre"). Din acest moti s-au creat %i unele institu"ii adecate, speci'ice dreptului comercialcum sunt spre e#emplu, solidaritatea codebitorilor, aplicarea unei proceduri speciale +a insolen"ei numaicomercian"ilor a'la"i $n di'icultate. De asemenea, pentru comercian"i sunt stabilite anumite măsurieconomice protec"ioniste cum sunt? acordarea de 'acilită"i amaleH dob&ni aantajoase la acordareacreditelorH scutiri sau reduceri de impoite la $nceputul actiită"ii sau pentru pro'itul reinestit %i altele.

Foate aceste ar!umente e#puse pledeaă pentru recunoa%terea %i studierea dreptului comercial ca osubramură distinctă a dreptului priat ce are norme juridice proprii de re!lementare, un obiect propriu,institu"ii %i principii juridice speci'ice.

§#. Sistemul unităţii dreptului privat

De%i la $nceputul secolului al B;B-lea s-a considerat a 'i un pro!res adoptarea sistemului autonomieidreptului comercial, $ntre a doua jumătate a secolului al B;B-lea %i prima jumătate a secolului BB, o datăcu sc/imbările realită"ilor economice, $n doctrină apar $ntrebări cu priire la oportunitatea inte!răriidreptului comercial $n dreptul ciil $n ederea realiării unui drept priat unitar.

;talia adoptă $n 1942 un nou od ciil care consacră re!lementarea unitară a raporturilor ciile %icomerciale, $nlocuind no"iunea de comer" cu cea de actiitate economică, no"iunea de comerciant cu cea de$ntreprinător %i !enerali&nd conceptul de $ntreprindere la orice 'ormă de actiitate productiă, industrială,a!ricolă, comercială %i de credit1.

Freptat, $n decursul timpului, state precum <le"ia, Ilanda, "ările scandinae %i proincia Puebec dinanada adoptă sistemul unită"ii dreptului priat.

a %i $n caul autonomiei dreptului comercial, doctrina a !ăsit o serie de ar!umente $n 'aoareasistemului unită"ii dreptului priat?

a Cnitatea re!ulilor dreptului priat asi!ură protec"ia necomercian"ilorH prin recunoa%tereacaracterului autonom al dreptului comercial, necomercian"ii ar 'i nedreptă"i"i $n rela"iile lor cu comercian"ii,deoarece li s-ar aplica o le!e pro'esională le!ea comercială, adoptată $n interesul unei cate!orii

pro'esionaleH b Diiarea drept ciil drept comercial ar da na%tere la di'icultă"i de interpretare, $ntruc&t aceleia%i

institu"ii juridice +de e#emplu contractului de &nare-cumpărare i s-ar aplica re!uli di'erite, impun&ndu-seast'el instan"elor judecătore%ti să se pronun"e, $ntr-o prima 'aă, asupra caracterului ciil sau comercial alliti!iuluiH

c <numerarea 'aptelor de comer" din art. 3 od comercial $n preent abro!at nu era limitatiă, %i pe cale de consecin"ă e#ista pericolul aplicării le!ii comerciale %i necomercian"ilor pentru dierse contractenenumite sau pentru alte actiită"i ale lor, care ar putea 'i priite drept comercialeH

d *t&t dreptul comercial, c&t %i dreptul ciil 'olosesc acelea%i principii %i, mai ales, acelea%i no"iuni+contract, obli!a"ie, prescrip"ie etc.H

e Dacă re!ulile dreptului comercial raportate le realită"ile economice sunt mai bune, atunci ar trebui să 'ie aplicate %i necomercian"ilorH

' *ceea%i cate!orie de acte să 'ie supusă acelora%i re!uli. *st'el dacă unei cambii i se aplică acelea%ire!uli, indi'erent de cine o semneaă comerciant sau necomerciant la 'el ar trebui procedat %i $n caul

unui contract de &narecumpărareH

1 . Demetrescu, 6ntreprinderea (n noul )od ci!il italian, ED nr. 1-2>1943, p.13 %i următoarele.

9




! n unele "ări +;talia, Ilanda, <le"ia, %.a. s-a ajuns la o (comercialiare@ a dreptului ciil,simpli'ic&ndu-se ast'el raporturile juridice la care participă persoanele 'iice %i persoanele juridice1,nemaie#ist&nd o re!lementare autonomă a dreptului comercial H

' Eecunosc&ndu-se rolul uurilor +obiceiurilor ca ior de drept comercial se ajun!e la o dele!are aatribu"iilor le!islatie comercian"ilor, din a căror practică se nasc aceste uuri2H se impune aici preciarea că

p&nă la intrarea $n i!oare a noului od ciil uurile nu erau recunoscute ca ior dec&t e#cep"ional %i nuconstituiau ior normati de drept $n dreptul nostru comercial.

§/. )eglementarea dreptului comercial rom%n 3n condiţiile noului od civil rom%n

oncep"ia noului od ciil aduce o noutate esen"ială $n priin"a domeniului de aplicare a normelor re!lementate $n con"inutul codului, potriit dispoi"iilor art. 3 alin. +1 . ci. (Dispoi"iile preentului codse aplică %i raporturilor dintre pro'esioni%ti, precum %i raporturilor dintre ace%tia %i orice alte subiecte dedrept ciil@, $n alineatul imediat următor men"ion&ndu-se că (unt considera"i pro'esioni%ti to"i cei caree#ploateaă o $ntreprindere@.

I ast'el de re!lementare unitară a raporturilor de drept priat aduce $n discu"ie e#isten"a dreptuluicomercial cu at&t mai mult cu c&t odul comercial a 'ost abro!at +cu e#cep"ia ăr"ii a ;;-a Desprecomer"ul maritim %i despre nai!a"ie prin =e!ea nr. 71>2011 pentru punerea $n aplicare a =e!ii nr.287>2009 priind odul ciil, iar e#presiile (acte de comer"@ sau ('apte de comer"@ con"inute $n actelenormatie rămase $n i!oare or 'i $nlocuite, potriit art. 8 alin. +2 din =e!ea nr. 71>2011, cu e#presia( actiită"i de produc"ie, comer" sau prestări de sericii@.

u putem accepta, alături de al"i autori3, ideea de dispari"ie a dreptului comercial nici din punct deedere juridic %i cu at&t mai mult, nici din punct de edere practic. De alt'el, prin adoptarea noului od ciil+care continuă să re!lementee actele juridice realiate cu caracter pro'esional, iar sub aspect practic nure!lementeaă dec&t institu"ia obli!a"iilor s-a realiat o re!lementare unitară a dreptului priat prinsc/imbarea sistemul autonomiei dreptului comercial cu sistemul unită"ii dreptului priat. Dacă $n sistemulautonomiei dreptului comercial, raporturile comerciale se delimitau de cele ciile pe baa conceptelor de('apte de comer"@ %i (comerciant@ re!lementate $n odul comercial, $n sistemul unită"ii dreptului priatdelimitarea se 'ace pe baa conceptelor de ($ntreprindere@ %i (pro'esionist@ consacrate de odul ciil.

c/imbarea sistemul de re!lementare a dreptului comercial necesită o nouă abordare %i oreconsiderare a institu"iilor dreptului comercial prin prisma noilor re!lementări $n materie incluse $ncon"inutul odului ciil.

*doptarea sistemul unită"ii dreptului priat de către noul od ciil a reaprins deja $n doctrină o maiec/e controersă le!ată de denumirea materiei comerciale, sus"in&ndu-se abandonarea concep"iei clasicede (drept comercial@ ca %i consecin"ă directă a concep"iei moniste ce caracterieaă acum odul ciil. *u'ost aansate o serie de denumiri noi ce pot $nlocui pe cea de drept comercial (dreptul a'acerilor@,(dreptul contractelor pro'esionale@ denumiri care ar atra!e +unele din ele %i trans'ormarea mai multor institu"ii clasice ale dreptului comercial $n materii distincte? dreptul societă"ilor, dreptul insolen"ei, dreptulconsumului, dreptul bancar %.a.m.d. n controersa de care aminteam, priitoare la sc/imbarea denumiriimateriei comerciale, nu au $nt&riat să apară %i contra-ar!umentele care pledeaă pentru păstrarea denumiriitradi"ionale de drept comercial4.

untem de părere că păstrarea denumirii de drept comercial, pe de o parte, este oportună $n conte#tulsc/imbărilor pro'unde %i de amploare ce au interenit $n le!isla"ia rom&nească $n ultima perioadă sc/imbări datorate mai ales necesită"ii de aliniere a le!isla"iei interne la cea europeană, pe de altă partenoile denumiri %i trans'ormarea unor institu"ii ale dreptului comercial $n materii distincte de drept ar 'i $ndisonan"ă cu inten"ia le!iuitorului de re!lementare unitară a dreptului priat, cu litera %i cu spiritul nouluiod ciil, iar nu $n ultimul r&nd denumirea de drept comercial o'eră un indiciu cu priire la abordare $ncontinuare a sensului juridic al no"iunii de comer", neanul&nd ast'el domeniul de re!lementare al dreptuluicomercial ca subramură a dreptului priat %i, implicit, recunoa%terea eolu"iei lui $n decursul timpului.

1 tanciu D. ărpenaru, -ratat de drept comercial rom$n- op.cit., p. 19.2 tanciu D. ărpenaru, op.cit., p. 18.3 tanciu D. ărpenaru, op.cit., p. 19H ;.Didea, op.cit , p.204 tanciu D. ărpenaru, -ratat de drept comercial rom$n, <ditura Cniersul :uridic, ucure%ti 2012, p. 20.

10




Secţiunea IV.

Corelaţia dreptului comercial cu alte ramuri de drept

§1. Preliminarii

a o subramură autonomă a dreptului priat, dreptul comercial 'ace parte din sistemul na"ional dedrept $mpreună cu alte discipline. n cadrul acestui sistem, dreptul comercial se a'lă $n anumite corela"ii cualte ramuri de drept priat +dreptul ciil, dreptul procesual ciil, dreptul comer"ului interna"ional, %.a. %i dedrept public1 +dreptul constitu"ional, dreptul administrati, dreptul 'inanciar, %.a..

§!. orelaţia dreptului comercial cu alte subramuri de drept privat

a, )orelaţia dreptului comercial cu dreptul ci!il . *t&t dreptului comercial c&t %i dreptului ciil ca principalele subramuri de drept priat le sunt aplicabile dispoi"iile art. 3 alin. +1 . ci. care preăd că seaplică raporturilor dintre pro'esioni%ti, precum %i raporturilor dintre ace%tia %i orice alte subiecte de dreptciil. e impune preciarea că unde odul ciil nu preede, or 'i aplicate re!lementări speci'ice le!isla"ieicomerciale, d&nd aici doar două e#emple? raporturile ce priesc societă"ile comerciale sunt !uernate de=e!ea nr. 31>1990 priind societă"ile comerciale, iar raporturilor priind publicitatea comercian"ilor %i a

principalelor opera"iuni speci'ice acestora le sunt aplicabile dispoi"iile =e!ii nr. 26>1990 priind re!istrulcomer"ului.reciarea se impune %i $n priin"a re!lementărilor comerciale, $n sensul că unde normele proprii

speci'ice raporturilor juridice comerciale nu preăd %i nu e#istă uan"e comerciale, se a apela lare!lementările din dreptul ciil, $n unele situa"ii men"ion&ndu-se e#pres acest lucru $n con"inutul unuiarticol sub 'orma? ( reederile din preenta le!e se completeaă cu dispoi"iile odului ciil@.

b, )orelaţia dreptului comercial cu dreptul proce"ual ci!il. n dreptul comercial e#istă acte normatie$n con"inutul cărora se re!ăsesc %i re!lementări de norme cu caracter procesual ciil +de solu"ionare aliti!iilor comerciale, enumer&nd aici le!ea societă"ilor comerciale, le!ea re!istrului comer"ului, le!eainsolen"ei, le!ea cambiei %i biletului la ordin, le!ea cecului %i altele. entru situa"iile $n care acestea nu

preăd, se or aplica normele odului de procedură ciilă.rin urmare, $n odul de procedură ciilă %i $n dreptul procesual ciil sunt cuprinse normele %i

principiile !enerale aplicabile %i $n dreptul comercial, iar $n unele le!ile comerciale speciale sunt cuprinsenorme juridice procesual ciile speci'ice dreptului comercial care aproape $n toate caurile sunt dero!atoriide la dreptul procesual ciil.

c, )orelaţia dreptului comercial cu dreptul comerţului internaţional . *t&t dreptul comercial c&t %idreptul comer"ului interna"ional au un obiect comun de re!lementare, adică acele raporturi juridice născutedin să&r%irea unor 'apte de comer"2. aracterul de comercialitate este comun celor două subramuri de drept

priat.Dar, $n timp ce dreptul comercial are ca obiect de re!lementare raporturile juridice comerciale de

drept intern, dreptul comer"ului interna"ional are $n edere raporturile juridice care cuprind cel pu"in unelement de e#traneitate, adică acele rela"ii comerciale care se deruleaă $ntre parteneri străini sau pe o pia"ăstrăină. <lementul de e#traneitate speci'ic raporturilor juridice din dreptul comer"ului interna"ional 'ace ca

pentru această ramură de drept să e#iste %i norme de re!lementare cuprinse $n anumite ioareinterna"ionale, conen"ii, tratate etc., la care Eom&nia este parte sau la care a aderat ulterior. e poate decia'irma că dreptul comer"ului interna"ional constituie o subramură speci'ică a dreptului comercial.

d, )orelaţia dreptului comercial cu dreptul concurenţei comerciale. e parcursul deoltării societă"iiomene%ti, din s'era dreptului comercial s-au desprins treptat %i s-au 'ormat %i alte subramuri de dreptautonome cum sunt? Dreptul maritim %i 'luial, Dreptul aerian, Dreptul cambial, iar $n secolul nostruDreptul concuren"ei comerciale3 precum si Dreptul societar.

De%i repreintă o subramură a dreptului comercial, dreptul concuren"ei comerciale preintă anumite particularită"i care $l indiidualieaă ca atare. Din punct de edere al domeniului de aplicare, dreptulconcuren"ei comerciale re!lementeaă anumite 'apte concrete %i per'ect distincte, care scapă de subinciden"a dreptului comercial, care a%a cum am ăut are ca s'eră de re!lementare actiită"ile de produc"ie,comer" sau prestări de sericii. *ceste opera"iuni, ac"iuni sau inac"iuni speci'ice dreptului concuren"ei

1 t. D. ărpenaru, Introducere (n cercetarea dreptului comercial H actualitatea %i perspectiele dreptului comercial, $n EeistaDreptul nr. 9>1991, p. 10-13.2 entru deoltare priind corela"ia dreptului comercial cu dreptul comer"ului interna"ional a se edea %i D.*. itaru, Dreptul comerţului internaţional , ol. ;, <ditura *ctami, ucure%ti, 1995, p. 98-99.3 Ictaian ăpă"&nă, Dreptul concurenţei comerciale0 )oncurenţa one"tă0 ol. ;, <ditura =umina =e#, ucure%ti, 1992, p. 23.

11




comerciale au $n edere de e#emplu? deni!rarea unui rialH con'uia proocată $n mod deliberat cu produsele unui concurentH practicile concertate de tip monopolistH abuul de poi"ie dominantă pe pia"ăHdumpin!ulH suben"iile la e#port etc.

e, )orelaţia dreptului comercial cu dreptul muncii. n unele cauri, actiitatea comercian"ilor sedes'ă%oară prin intermediul au#iliarilor acestora. De re!ulă, au#iliarii comercian"ilor au calitatea de an!aja"i

ai acestora pe care-i repreintă, 'iindu-le ast'el aplicabile preederile din dreptul muncii. *st'el, raporturilede muncă sunt !uernate de dispoi"ii le!ale din care enumerăm $nc/eierea contractului colecti %iindiidual de muncă, jurisdic"ia muncii, răspunderea disciplinară, %.a.

§#. orelaţia dreptului comercial cu unele subramuri de drept public

a, )orelaţia dreptului comercial cu dreptul con"tituţional. De%i dreptul constitu"ional apar"ine măriiramuri a dreptului public a&nd că s'eră de re!lementare trei cate!orii de raporturi juridice? cele care apar $n

procesul instaurării puterii politice ca putere statalăH cele care apar $n procesul de or!aniare a puterii politice ca putere statală %i cele care apar $n procesul de e#ercitare a puterii politice ca putere statală 1, se poate 'ace totu%i o corela"ie $ntre această ramură de drept %i dreptul comercial.

n cadrul acestei ultime cate!orii de raporturi juridice de drept constitu"ional re'eritoare la e#ercitarea puterii politice ca putere statală se !ăsesc %i normele de drept care re!lementeaă politicile comerciale %ieconomice, ale unui statH cele re'eritoare la obli!a"iile statului de a asi!ura un cadru juridic adecat pentrue#ercitarea actiită"ilor de produc"ie, comer" sau prestări de sericii $n limitele unei concuren"e licite %ialtele.

ub acest aspect onstitu"ia Eom&niei din anul 1991 constituie %i pentru dreptul comercial ca dealt'el pentru toate ramurile na"ionale de drept, iorul le!islati 'undamental.

e de altă parte, comercian"ii ca pro'esioni%ti ai $ntreprinderii, trebuie să adopte o conduită speci'ică%i să des'ă%oare numai acele actiită"i care nu $ncalcă ordinea constitu"ională %i de drept precum %i

principiile ordinei publice %i bunelor morauri.b, )orelaţia dreptului comercial cu dreptul admini"trati!. Eolul deosebit de important pe care $l are

actiitatea comercială $n societatea omenească %i $ndeosebi acela de a produce %i pune $n circula"ie toate bunurile %i sericiile necesare unui trai decent, 'ace ca opera"iunile comerciale să nu se des'ă%oare absolut

după bunul plac al comercian"ilor. rincipiul liberalismului e#cesi a 'ost estompat $ncep&nd din .C.*.după marea criă economică din 1929-1933 care a impus ca o necesitate interen"ia statului $n actiitateaeconomică.

/iar dacă actiitatea comercială are un caracter particular %i se baeaă pe principul libertă"iicomer"ului, al economiei %i proprietă"ii priate, ia"a a demonstrat că interen"ia statului $n economie estenecesară pentru a estompa inten"ia %i preocuparea comercian"ilor de a deolta numai actiită"ile imediat

pro'itabile %i ai determina să $%i aducă aportul %i la alte opera"iuni %i sericii $n care pro'itul este mai redussau nu se $ntreede imediat, dar de care popula"ia are neapărată neoie.

tatul interine $n economie nu de pe poi"ii de monopol ci prin mijloace speci'ice de dreptadministrati sau alte p&r!/ii economice %i 'inanciar-bancare. rin mijloace de drept administrati, statulac"ioneaă pentru crearea %i re!lementarea unor institu"ii speci'ice necesare actiită"ii comerciale cum sunt?camerele de comer" %i industrie2, bursele de alori3 %i altele. De asemenea, statul interine %i stabile%te

anumite măsuri pentru des'ă%urarea comer"ului %i ocrotirea unor interese !enerale ale comercian"ilor sauconsumatorilor prin re!lementarea re!istrului comer"ului4H sanc"ionarea 'aptelor comerciale ilicite5Hcombaterea concuren"ei neloiale6H protec"ia consumatorilor 7.

1 *ntonie ;or!oan, Drept con"tituţional şi in"tituţii politice0 -eorie %enerală0 <ditura (aleriile :. =. alderon), ucure%ti, 1994H p.37 %i urm.2 =e!ea nr.335 din 3 decembrie 2007 camerelor de comer" din Eom&nia a 'ost publicată $n onitorul I'icial nr. 836>6.12.20073 * se edea =e!ea nr. 297>2004 priind pia"a de capital publicată $n onitorul I'icial nr. 571 din 29 iunie 2004.4 =e!ea nr. 26>1990 priind re!istrul comer"ului a 'ost publicată $n onitorul I'icial nr.121>07.11.1990, 'iind ulterior republicată $nonitorul I'icial nr.49>04.02.1998.5 =e!ea nr. 12 din 6 au!ust 1990 priind protejarea popula"iei $mpotria unor actiită"i comerciale ilicite a 'ost publicată $nonitorul I'icial nr. 97 din 8 au!ust 1990, 'iind ulterior republicată $n onitorul I'icial nr. 133 din 20 iunie 1991. =e!ea a 'ost

modi'icata si completata de mai multe ori,ultimele modi'icari 'iind aduse prin =e!ea nr.210>2007 publicată $n .I'. nr. 485>19 iul.2007 si prin =e!ea nr.363>2007 publicată $n .I'. nr. 899>28 dec. 2007.6 =e!ea nr. 11>1991 priind concuren"a neloială a 'ost publicată $n onitorul I'icial nr. 24>30.01.1991, modi'icată %i completată prin =e!ea nr. 298>2001, . I'. nr. 313>12.06.2001.7 Irdonan"a uernului nr. 21>1992 priind protec"ia consumatorilor a 'ost publicată $n onitorul I'icial nr. 212 din 28 au!ust1992.

12

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=73276


http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.lista_mof?idp=17008















c, )orelaţia dreptului comercial cu dreptul financiar . *&nd $n edere scopul %i 'inalitatea oricăreiactiită"i comerciale de a realia bene'icii, comercian"ii sunt supu%i unei obli!a"ii speci'ice 'a"ă de stat %ianume aceea de a plăti impoitul pe pro'it, ta#a pe aloarea adău!ată +F.G.*. %i alte obli!a"ii 'inanciar-'iscale.

rin urmare comercian"ii sunt obli!a"i să respecte %i normele juridice speci'ice dreptului 'inanciar-

'iscal iar $n caul $ncălcării acestora sunt pasibili de a 'i tra%i la răspundere ciilă, contraen"ională sau penală, după ca.d, )orelaţia dreptului comercial cu dreptul penal . entru asi!urarea ocrotirii at&t a unor interese

!enerale c&t %i a unor interese speci'ice comercian"ilor $n odul comercial %i le!ile comerciale speciale sunt preăute pe l&n!ă normele juridice de drept priat +norme comerciale %i unele 'apte ce constituiein'rac"iuni. pre e#emplu $n =e!ea nr. 31>1990 priind societă"ile comerciale, sunt re!lementate mai multein'rac"iuni care ieaă nerespectarea condi"iei impuse de această le!e specială. De asemenea, comercian"iiurmeaă să răspundă penal pentru in'rac"iunile din odul penal %i din alte le!i speciale cum sunt? =e!ea nr.26>1990 priind re!istrul comer"uluiH =e!ea nr. 11>1991 priind concuren"a neloialăH =e!ea nr. 12>1990

priind combaterea unor actiită"i comerciale iliciteH =e!ea nr. 241>2005 pentru preenirea si combatereaeaiunii 'iscale %i altele1.

n toate aceste cauri răspunderea penală a comercian"ilor este supusă normelor %i principiilor

juridice de drept penal %i procesual penal.

Secţiunea 4.Izvoarele dreptului comercial

§1. Preliminarii

o"iunea de ioare ale dreptului desemneaă sursele normelor juridice care re!lementeaăraporturile sociale $ntr-un anumit domeniu de actiitate, acestea purt&nd %i denumirea de ioare normatie

ale dreptului. n 'unc"ie de natura lor, ioarele dreptului se $mpart $n două mari cate!orii? ioarelenormatie sau 'ormale +mai sus descrise %i ioarele interpretatie sau ne'ormale $n care sunt cuprinse practica judiciară, jurispruden"a, doctrina, morala +sau re!ulile de conie"uire socială care au rolul de aajuta la interpretarea actelor cu caracter normati, $n ederea aplicării acestora.

riitor la ioarele normatie ale dreptului comercial, acestea sunt cele re!lementate prindispoi"iile art. 1 alin. +1 din odul ciil? le!ea, uan"ele %i principiile !enerale ale dreptului.

e impun aici a 'i 'ăcute trei remarci priitor la ioarele normatie. n primul r&nd remarcăm că este prima oară c&nd prin odul ciil din 2009 se introduce $n dreptul rom&n un te#t de le!e care să preciee e#pres ioarele dreptului ciil, odul ciil anterior cel de la 1864, nea&nd nici un te#t cure'erire la ioare. I a doua remarcă se impune $n le!ătură cu enumerarea ioarelor normatie le!ea,uan"ele %i principiile !enerale ale dreptului care, potriit alineatelor următoare ale aceluia%i art. 1 dinodul ciil, repreintă de 'apt o ierar/iare %i nu o simplă enumerare, ioarele 'ormale ale dreptului ciil

nea'l&ndu-se pe o poi"ie de e!alitate unul 'a"ă de celălalt. n 'ine, nu putem să nu remarcăm %i 'aptul căeste pentru prima dată c&nd $n dreptul rom&n uan"ele %i principiile !enerale ale dreptului sunt consacratele!al ca ioare normatie ale dreptului ciil, acestea 'iind recunoscute ca ioare interpretatie aledreptului p&nă la adoptarea odului ciil din 2009.

§!. Izvoarele normative 5legislative6 ale dreptului comercial rom%n

1. 7egea. rin le!e, $n sens de ior al dreptului comercial, trebuie să $n"ele!em onstitu"iaEom&niei, odul ciil, le!ile + "tricto "en"u adoptate de or!anul le!islati, ordonan"ele %i /otăr&rile!uernului,precum %i re!ulamentele %i ordinele adoptate de or!anele competente, $n temeiul le!ii2.

a, )on"tituţia 'om$niei din 1771, ca le!e 'undamentală a "ării, re!lementeaă principiile deor!aniare a actiită"ii comerciale3.

1 =e!ea nr. 241>2005 pentru preenirea si combaterea eaiunii 'iscale a 'ost publicata in onitorul I'icial, artea ;,nr.672>27.07.2005.2 t. D. ărpenaru, -ratat de drept comercial rom$nop.cit., 2012, p. 23H ;.Didea, op.cit , p.243 onstitu"ia Eom&niei a 'ost adoptată de *dunarea onstituantă $n 21 noiembrie 1991 +onitorul I'icial nr. 233 din 21 noiembrie1991. * 'ost modi'icată %i completată prin =e!ea de reiuire a onstitu"iei Eom&niei nr. 429>2003 +onitorul I'icial, artea ;, nr.

13




n art. 135 din onstitu"ie se men"ioneaă că economia Eom&niei este o economie de pia"ă iar statul pe l&n!ă alte obli!a"ii speci'ice trebuie să asi!ure libertatea comer"ului, protec"ia concuren"ei loiale, creareacadrului 'aorabil pentru alori'icarea tuturor 'actorilor de produc"ie.

De asemenea, $n onstitu"ia Eom&niei se men"ioneaă că statul ocrote%te proprietatea publică sau priată $n mod e!al. Dreptul de proprietate, precum %i crean"ele asupra statului sunt !arantate $n condi"iile

le!ii. b, Noul )od ci!il rom$n adoptat prin =e!ea nr. 287>2009 priind odul ciil1 re!lementeaăraporturile patrimoniale %i nepatrimoniale dintre persoane ca subiecte de drept ciil, dispoi"iile acestuiade constituind, potriit art. 2, dreptul comun pentru toate domeniile la care se re'eră litera sau spiritulacestor dispoi"ii le!ale.

Dispoi"iile odului ciil sunt aplicabile, con'orm preederilor art. 3 . ci., at&t raporturilor dintre pro'esioni%ti, c&t %i raporturilor dintre ace%tia %i orice alt subiect de drept ciil.

n materiile re!lementate de odul ciil, indi'erent de calitatea sau statutul păr"ilor, normele dreptuluiCniunii <uropene or 'i aplicate prioritar, con'orm dispoi"iilor art. 5 . ci.

Cn interes special din punct de edere al le!i'erării raporturilor comerciale $n odul ciil $l repreintăre!lementarea statutului juridic al persoanelor $n (artea ; Despre persoane@, re!lementările priindobli!a"iile din (artea a G-a Despre obli!a"ii@%i re!lementările cu priire la prescrip"ie din (artea a G;-a

Despre prescrip"ia e#tinctiă, decădere %i calculul [email protected], 8e%ile "peciale comerciale +"tricto "en"u,. umeroase aspecte ale actiită"ilor comerciale suntre!lementate prin le!ile comerciale speciale. Dintre acestea amintim? =e!ea nr. 31>1990 priind societă"ilecomercialeH =e!ea nr. 26>1990 priind re!istrul comer"uluiH =e!ea nr. 11>1991 priind combatereaconcuren"ei neloialeH =e!ea nr. 21>1996 a concuren"eiH =e!ea nr. 58>1934 asupra cambiei %i biletului laordinH =e!ea nr. 59>1934 asupra ceculuiH =e!ea nr. 85>2006, priind procedura insolen"ei %i altele.

d, 9otăr$rile şi ordonanţele %u!ernului. umeroase aspecte ale actiită"ii comerciale suntre!lementate prin acte normatie ale uernului Eom&niei cum sunt? ordonan"ele de ur!en"ăH ordonan"elesimple %i /otăr&rile !uernului. Dintre acestea amintim Lotăr&rea uernului nr. 201>1990 pentruaprobarea normelor de aplicare a Decretului-le!e nr. 54>1990H Lotăr&rea uernului nr. 394>1995 priindobli!a"iile ce rein a!en"ilor economici, persoane 'iice sau juridice, $n comercialiarea produselor de'olosin"ă $ndelun!atăH Irdonan"a uernului nr. 21>1992 priind protec"ia consumatorilorH =e!ea nr.

571>2003 priind odul 'iscal etc.e, Normele0 re%ulamentele0 ordinele şi alte di"poziţii normati!e ale or%anelor competente. *numite

or!ane de stat sau autonome pot 'i autoriate, prin le!e, /otăr&ri sau ordonan"e ale !uernului, pentru a putea emite dispoi"ii cu caracter normati cum sunt? norme metodolo!ice, re!ulamente, instruc"iuni sauordine de aplicare a dispoi"iilor le!ale $n dierse domenii de actiitate inclusi $n domeniul comercial utitlu de e#emplu amintim aici? ormele metodolo!ice priind modul de "inere a re!istrelor comer"ului %i dee'ectuare a $nre!istrărilor %i de eliberare a in'orma"iilor nr. 2594>>2008, Irdinul ministrului Ainan"elor ublice nr. 3055>2009 priind re!lementările contabile con'orme cu directiele europene, Ee!ulamentul

priind ordinul de plată nr. 8>1994, aprobat de anca a"ională a Eom&niei .!. *zanţele. Cul +obiceiul sau cutuma este o re!ulă de conduită, născută din practica socială,

'olosită o reme $ndelun!ată %i respectată $ntre păr"i ca o normă juridică obli!atorie 2. otriit art. 1 alin. +6. ci., prin uan"e se a $n"ele!e $n sensul odului ciil obiceiul +cutuma %i uurile pro'esionale.

Ibiceiul +cutuma repreintă re!ula de conduită născută din practica socială, 'olosită reme$ndelun!ată %i respectată ca o normă juridică obli!atorie3.

Curile pro'esionale sunt acele re!uli de conduită statornicite $n e#ercitarea unei pro'esii, care suntrespectate ca %i c&nd ar 'i stabilite prin norme le!ale.

otriit art. 1 alin. +4 . ci, uan"ele sunt recunoscute ca ioare de drept numai dacă nu contrainordinii publice %i bunelor morauri.

aracterul uan"elor este unul subsidiar. Can"ele sunt aplicabile acolo unde le!ea nu a preăutanumite cauri, iar $n ast'el de cauri, dacă lipsesc %i uan"ele, or 'i aplicabile potriit art. 1 alin. +2 .ci. dispoi"iile le!ale priitoare la situa"ii asemănătoare, iar dacă nu e#istă nici asemenea dispoi"ii, seor aplica principiile !enerale ale dreptului. otriit alineatului următor al aceluia%i art. 1 din odul ciil, $n

758 din 29 octombrie 2003, 'iind republicată, cu reactualiarea denumirilor %i d&ndu-se te#telor o nouă numerotare +onitorulI'icial, artea ;, nr. 767 din 31 octombrie 2003.1 ublicată $n . I'. nr. 511 din 24 iulie 2009. =e!ea nr. 287>2009 priind odul ciil a 'ost modi'icată %i completată cu =e!ea nr.71>2011 pentru punerea $n aplicare a le!ii =e!ea nr. 287>2009 +. I'. nr. 409 din 10 iunie 20112 t. D. ărpenaru, op. cit., p. 17.3 maranda *n!/eni, ad!a Golonciu, amelia toica, Drept comercial, <ditura *ll ec, ucure%ti, p.17-19.

14




materiile re!lementate prin le!e, uan"ele se aplică numai $n măsura $n care le!ea trimite $n mod e#pres laacestea. ;ndi'erent de situa"iile la care ne-am re'erit, doada e#isten"ei uan"elor %i a con"inutului lor reine

păr"ii interesate să le inoce.on'orm art. 1. alin. +5 . ci. para!ra'ul ultim speci'ică? (Can"ele publicate $n cule!eri elaborate

de către entită"ile sau or!anismele autoriate $n domeniu se preumă că e#istă, p&nă la proba contrară@.

#. Principiile generale ale dreptului. *%a cum remarcam $n preliminariile preentei sec"iuni, odulciil %i le!ile speciale sunt considerate, $n concep"ia re!lementărilor actuale, principal ior normati pentrudreptul comercial. *ceastă considera"ie nu ieaă numai dispoi"iile e#prese con"inute de amintitele actenormatie, ci se re'eră %i %a principiile pe care le de!ajă con"inutul respectielor norme juridice.

Din principiile !enerale ale dreptului, doctrina recunoa%te multe din ele drept principii ale dreptuluicomercial, dintre acestea amintindu-le pe cele mai importante? $n comer", banii sunt totdeauna 'ru!i'eri+produc dob&niH $n actele comerciale, $n ca de dubiu, se aplică re!ula care 'aorieaă circula"iamăr'urilorH contractarea $n 'aoarea celui de-al treilea este cea obi%nuit, %.a. 1

§#. Izvoarele interpretative ale dreptului comercial rom%n

1. Doctrina comercială. n principiu doctrina juridică nu constituie un ior de drept pentru nici oramură, deci nici pentru dreptul comercial. u toate acestea doctrina dreptului comercial constituie unimportant mijloc %i instrument de interpretare %i $n"ele!ere a le!isla"iei, principiilor %i institu"iilor speci'icedreptului comercial. e apreciaă că doctrina juridică repreintă un 'actor de pro!res al dreptului, deoarecemulte din solu"iile e#primate de aceasta sunt preluate de le!iuitor %i transpuse $n acte normatie 2. ouadoctrină a dreptului comercial, baată pe re!lementările le!isla"iei rom&ne%ti postreolu"ionare a'lată $n

proces de 'ormare a spori cu si!uran"ă deoltarea dreptului comercial rom&n.!. Practica udiciară 5urisprudenţa6. pre deosebire de marele sistem an!lo-american de common

la care se baeaă pe practica instan"elor judecătore%ti $n sistemul nostru de drept jurispruden"a nu a 'ostrecunoscută ca un ior propriu-is de drept. ;nstan"ele judecătore%ti, potriit principiului separa"iei

puterilor $n stat, sunt competente să aplice le!ea, 'ără ca solu"iile lor să aibă aloarea %i puterea precedentului judiciar. u toate acestea /otăr&rile instan"elor judecătore%ti au un rol deosebit %i contribuie latranspunerea corectă $n ia"ă a le!ilor comerciale.

n doctrina de specialitate se a'irmă că, practica judiciară repreintă ( laboratorul ) $n care se eri'icăsoliditatea concep"iei %i, implicit, e'icien"a le!ii3.olu"iile date de practica judiciară %i $n mod deosebit deciiile naltei ur"i de asa"ie %i :usti"ie date

$n judecarea recursurilor $n interesul le!ii constituie un important ior de inspira"ie pentru le!isla"ia %i practica dreptului comercial.

Secţiunea 4I.Tendinţele moderne ale dreptului comercial

§1. Preliminarii Aiind str&ns le!at de apari"ia %i deoltarea actiită"ii economice, poate mai mult dec&t orice altă

ramură de drept, dreptul comercial a eoluat $n str&nsă corela"ie cu deoltarea economiei %i $ndeosebi aindustriei, comer"ului %i prestărilor de sericii.

ncă de la apari"ia sa, dar %i pe $ntrea!a durată a deoltării sale, de la $nceputul secolului al B;B-lea%i $n mod deosebit $n epoca modernă %i contemporană, $n dreptul comercial au apărut %i continuă să semani'este anumite tendin"e care au drept scop %i 'inalitate per'ec"ionarea continuă a acestei ramuri de drept%i adaptarea dreptului comercial la necesită"ile %i cerin"ele ie"ii economice a'lată $ntr-o permanentăsc/imbare.

§!. -voluţia şi dezvoltarea dreptului comercial

Cna dintre cele mai răsp&ndite tendin"e a e#pansiunii $n cadrul acestei ramuri de drept priat de-alun!ul eolu"iei sale, dar %i $n preent, o constituie eolu"ia institu"iei $ntreprinderii.1 t. D. ărpenaru, -ratat de drept comercial rom$nop.cit., 2012, p. 23.2 t. D. ărpenaru, op. cit., p. 23.3 t. D. ărpenaru, op. cit., p. 24.

15




n odul comercial 'rance din 1807 a 'ost re!lementată pentru prima dată no"iunea juridică de(ntreprindere, concepută ca un or!anism economic 'ormat din trei elemente de baă? capitalul, munca %i'or"ele naturale. n acest cod comercial sunt. men"ionate printre opera"iunile comerciale răsp&ndite $n epocaremii respectie? (ntreprinderile de manufactură0 comi"ion0 tran"port0 (ntreprinderea de furnituri0(ntreprinderea de con"trucţii şi altele.

oile cuceriri ale %tiin"ei %i te/nicii au impus diersi'icarea actiită"ilor industriale, ast'el că $n odulcomercial !erman din 1861 +Da" ll%emeine 9andel"%e"et"buc: 1;<1, au 'ost adău!ate alte 'orme de$ntreprinderiH recunoscute anterior, cum sunt? (ntreprinderile de a"i%urări0 de bancă0 editură0 librărie şitipo%rafie.

odul comercial italian din 1882 ca %i odul comercial rom&n din 1887 re"in 'ormele de$ntreprindere, men"ionate anterior %i adau!ă altele cum sunt? (ntreprinderile de fabrică +de producţie %i(ntreprinderea de obiecte de artă. n ce prie%te (ntreprinderea de fabrică aceasta a !eneraliat actiitateade produc"ie cuprin&nd $ntrea!a !amă de opera"iuni comerciale or!aniate cu scopul trans'ormăriimateriilor prime %i materialelorH produselor etc., $n bunuri sau măr'uri cu o aloare superioară.

Clterior, noul od comercial !erman din 1900 care a adoptat sistemul subiecti de determinare aobiectului dreptului comercial, a lăr!it s'era no"iunii de $ntreprindere, recunosc&nd calitatea de comerciant

pentru toate persoanele care des'ă%urau actiită"i economice similare $ntreprinderilor comerciale.

ele e#puse mai sus constituie ar!umente ce sus"in aria dreptului comercial cuprinde totalitateaactiită"ilor productie, cu e#cep"ia pro'esiilor liberale %i a a!riculturii1. Deoltarea industriei %i comer"ului au produs muta"ii %i $n structura institu"iei juridice a

$ntreprinderii. Freptat, locul $ntreprinderilor indiiduale a 'ost luat din ce $n ce mai mult de $ntreprinderilecolectie, or!aniate sub 'orma societă"ilor comerciale, ajun!&ndu-se ast'el să se orbească c/iar de undrept al societă"ilor comerciale.

Cnii autori au e#tins at&t de mult no"iunea de $ntreprindere $nc&t au considerat că această institu"ie juridică, priită ca element de baă al actiită"ii comerciale, ar trebui să constituie piatra un!/iulară aodului comercial2. *cceptarea acestui punct de edere ar conduce la concluia că am putea numi odulcomercial ca un cod al $ntreprinderilor, ceea ce ar diminua 'oarte mult %i, $n mod nejusti'icat alte no"iuni'undamentale ale dreptului comercial cum sunt, de pildă, 'aptele de comer" %i comercian"ii3.

I concep"ie asemănătoare celei e#puse anterior a 'ost consacrată de odul ciil italian, %i recent, $n

le!isla"ia noastră, de odul ciil rom&n.

§#. Necesitatea intervenţiei statului 3n activitatea economică

rincipiul sub care s-a 'ormat %i deoltat dreptul comercial $n secolul al B;B-lea era acela alliberalismului e#cesi +lai""er faire0 lai""er pa""er , care a condus la libertatea industriei %i a comer"ului dar a creat %i un deec/ilibru economic. e de o parte s-a ajuns la deoltarea e#cesiă a unor actiită"i

pro'itabile $n care s-a creat o criă de supraproduc"ie, iar pe de altă parte unele ramuri economice mai pu"in pro'itabile dar care erau necesare societă"ii omene%ti s-au deoltat insu'icient sau c/iar au sta!nat. *cest'enomen economic scăpat de sub control a culminat cu marea criă economică mondială din 1929-1933.

n 'a"a acestei crude realită"i statul s-a ăut neoit să renun"e la doctrina liberali"mului pur %i săinterină $n economie prin anumite p&r!/ii %i măsuri speci'ice. Cn rol deosebit l-a aut $n acest sens mareleeconomist en!le Qenes, ideile sale contribuind decisi la 'undamentarea necesită"ii de asi!urare aec/ilibrului economic prin interen"ia directă a statului $n actiitatea economică.

n tatele Cnite ale *mericii, $n timpul administra"iei pre%edintelui Eooseelt, a 'ost elaborat %i pus $naplicare $n perioada 1933-1936 pro!ramul (eR Deal), considerat ca 'iind prima mani'estare semni'icatiăde interen"ie a statului $n economie.

ăsurile speci'ice de interen"ie %i dirijism ale statului $n economie s-au $nmul"it %i per'ec"ionat apoi$n timpul %i mai ales după al doilea răboi mondial $n toată lumea. e consideră că miracolul economic

japone %i per'orman"ele economice !ermane de astăi se datoreaă printre alte măsuri %i modului $n"elept$n care $n aceste state s-au aplicat $n perioada postbelică %i $n preent noile concep"ii economice baate peinteren"ia statului $n economie.

u trebuie $nsă $n"eles că interen"ia statului se 'ace cu $ncălcarea principiilor economiei de pia"ă %i

ale libertă"ii comer"ului. tatul nu interine dec&t atunci c&nd necesită"ile economice o impun iar dirijismuleconomic al statului se realieaă prin mecanisme %i p&r!/ii economice adecate cum sunt? analiza0

1 t. D. ărpenaru, op. cit., p. 26.2 D. ălă%escu-, Drept comercial0 op. cit0 p. 74 %i urm.3 t. D. ărpenaru, op. cit., p. 26.

16




planificarea şi pro%noza economică ce au condus la aplicarea te:nicilor economice concertate prin folo"irea de "timulente economice speci'ice cum sunt? acordarea unor credite aantajoase, dob&nile %iimpoitele di'eren"iate %i stimulatie, comenile de stat, stimularea e#porturilor %i controlul importurilor

prin ta#ele amale %i altele1.ăsurile de dirijism economic au aut %i au anumite implica"ii asupra dreptului comercial, dar ele

sunt menite să realiee un ec/ilibru economic $n societatea omenească $n care din partea comercian"ilor semani'estă tendin"a de a deolta numai ramurile imediat pro'itabile, iar neoile sociale impun e#isten"aunor industrii %i sericii $n care pro'itul este mai costisitor sau $n care nu e#istă %i atunci ele suntsuben"ionate de stat. rin aplicarea acestor măsuri s-a instituit un control asupra pro'esiunii de comerciant,au 'ost introduse unele autoria"ii pentru aproiionarea %i des'acerea măr'urilor, unele re!uli 'iscaleri!uroase %i c/iar un control asupra pre"urilor 2.

Foate aceste măsuri %i modalită"i speci'ice de interen"ie a statului au 'ăcut ca $n perioada actualădreptul comercial să 'ie din ce $n ce mai ( publicizat ), cu toate că la ori!ine a 'ost un drept pri!at prine4celenţă.

n acela%i timp s-au ampli'icat raporturile juridice ale comercian"ilor cu statul %i institu"iile publice. umeroase actiită"i din sectorul priat au 'ost preluate %i deoltate de sectorul public prin $n'iin"area desericii publice %i comerciale $n unele domenii cum sunt? sectorul ener!etic, cel de transporturi %i

telecomunica"ii, industria de apărare %i altele.*stăi dreptul comercial tinde să deină din ce $n ce mai autoritar prin $nlocuirea unor norme juridicesupletie lăsate la aprecierea păr"ilor cu unele norme imperatie, obli!atorii, care $ntr-o anumită măsurăa'ecteaă libertatea contractuală.

Eăsp&ndirea %i aproape !eneraliarea contractelor tip sau a contractelor de adeiune $n toatedomeniile de actiitate constituie o materialiare practică a acestei tendin"e.

;mportantă $nsă pentru deoltarea $n continuare a unor rela"ii comerciale sănătoase este men"inerea$n permanen"ă a unui ec/ilibru $ntre tendin"ele ce se mani'estă %i $nlăturarea unor e#cese pă!uboase 'ie din

partea statului, 'ie din partea comercian"ilor.

§/. *ni$icarea internaţională a dreptului comercial

<poca modernă a dreptului comercial se caracterieaă %i prin tendin"a unei uni'icări, a uneiuni'ormiări interna"ionale a le!ilor comerciale, ca o consecin"ă a deoltării comer"ului interna"ional %i aasi!urării unei securită"i juridice c&t mai depline a raporturilor comerciale cu elemente de e#traneitate.

*ceastă tendin"ă care continuă să se mani'este %i $n preent a cunoscut momente de re'erin"ă ce seimpun a 'i amintite aici.

După primul răboi mondial, ca urmare a actiită"ii des'ă%urate $n cadrul (=i!ii a"iunilor), au 'ostadoptate onen"iile de la enea priind le!ile uni'orme re'eritoare la cambie %i biletul la ordin $n 1930 %iasupra cecului $n 1931+mai apoi 'iind de asemenea adoptate conen"ii interna"ionale priind transporturile

pe calea 'erată, auto, %.a.. n baa onen"iilor de la enea, numeroase state au adoptat le!i interne proprii priind aceste titluri de comerciale de aloare3,

I actiitate intensă de uni'ormiare a le!ilor comerciale s-a des'ă%urat, după al doilea răboimondial, de către institu"iile specialiate ale I..C., $ntre care un rol remarcabil l-a aut omisia

a"iunilor Cnite pentru Dreptul omer"ului ;nterna"ional +C;FE*= sau CD;. ub e!ida acestuior!anism au 'ost adoptate onen"ia priind transportul pe mare +(Ee!ulile de la Lambur!), 1978,onen"ia asupra contractelor de &nare interna"ională de măr'uri de la Giena, 1980 %i multe altele.

rin tratatul de la Eoma din 25 martie 1957 s-a constituit omunitatea <conomică <uropeană+.<.<. sau ia"a omună <uropeană care preedea printre altele ca, la s'&r%itul perioadei de trani"ie, $ntre"ările membre să deină libere circula"ia măr'urilor, a sericiilor, a capitalurilor %i a 'or"ei de muncă 4. nacest scop, "ările membre sau care au aderat ulterior la .<.<. au trebuit ca, printre alte măsuri comunitare,să-%i armoniee le!isla"ia internă inclusi cea comercială la le!isla"ia uni'ormă din această uniune destate5.

1 . Aarjat, Droit economi=ue0 resses Cniersitaires de Arance, aris, 1971, p. 176-273.2 E. Eodiere, Droit commercial0 septieme edition, Dallos, aris, 1975, p. 132-137.3 n ce prie%te Eom&nia au 'ost adoptate? =e!ea nr. 58>1934 asupra cambiei %i biletului la ordin +onitorul I'icial nr. 100 din 1mai 1934 %i =e!ea nr. 59>1934 asupra cecului +onitorul, I'icial nr. 100 din 1 mai 1934.4 entru deoltare a se edea Eo#ana unteanu, Drept european0 <ditura Iscar rint, ucure%ti, 1996 %i I. anolac/e, 'e%imul uridic al concurentei (n dreptul comunitar0 <ditura *==, ucure%ti, 1997.5 n acest sens a se edea . aalda, . arlSani, Drept communautaire de" affaire"0 =itec, aris, 1988, p. 86-102.

17




Clterior, prin Fratatul de la aastric/t, intrat $n i!oare la 1 noiembrie 1993 s-a creat ( *niunea -uropeană) prin reunirea celor trei comunită"i europene $n'iin"ate de tratatele de la Eoma +25 martie 1957de constituire a omunită"ii <conomice <uropene .<.<. %i a omunită"ii <uropene a <ner!iei *tomice .<.<.*. %i de la aris +18 aprilie 1951, de constituire a omunită"ii <uropene a ărbunelui %i "i"eiului .<..I..

Cniunea <uropeană urmăre%te printre alte obiectie comunitare promoarea pro!resului economic %isocial, $n special prin realiarea unui spa"iu lipsit de 'rontiere na"ionale %i prin instituirea unei uniunieconomice %i monetare baată pe o monedă unică, promoarea unei politici e#terne %i de securitate comunăetc.

rin acordul de asociere din 1993 $ntre Eom&nia %i omunitatea <uropeană %i statele membre aleacesteia, pe de altă parte, s-a conenit necesitatea armoniării le!isla"iei rom&ne%ti e#istente sau adoptate $niitor, cu cea din omunitatea <uropeană1. De asemenea, prin acest acord au 'ost stabilite %i modalită"ile $ncare le!isla"ia Eom&niei urmeaă să deină $n mod e%alonat %i !radual compatibilă cu cea a Cniunii<uropene.

§0. Dezvoltarea unor concepţii privind dreptul economic şi dreptul a$acerilor

n doctrina dreptului comercial, $n scopul per'ec"ionării re!lementărilor le!ale din domeniul actiită"iicomerciale %i $n paralel cu ar!umentarea autonomiei dreptului comercial, au apărut %i unele concep"ii caresprijină necesitatea recunoa%terii ori!inalită"ii %i autonomiei unui drept economic sau a unui drept al afacerilor ca substitut al dreptului comercial2.

Dreptul economic este considerat ca ariantă opusă modelului juridic liberal al dreptului comercial,ca o nouă disciplină %tiin"i'ică %i practic aplicatiă sau ca o ramură nouă a sistemului juridic, 'ără a e#ista un

punct de edere unitar priind această nouă concep"ie juridică.n unele opinii, dreptul economic constituie un ansamblu de norme %i re!uli juridice care consacră %i

re!lementeaă modalită"ile de interen"ie a statului $n economie. *ceastă concep"ie priind dreptuleconomic a apărut %i s-a deoltat $n perioada dirijismului economic sau a-neoliberalismului.

otriit altor opinii, dreptul economic ar constitui un ansamblu de norme %i re!uli juridice speci'ice,

aplicabile 'enomenului economic, 'ără a se 'ace distinc"ie după cum statul este sau nu interesat să interină$n actiitatea economică. <l este priit ca o !rupare de norme juridice $n jurul dreptului comercial %i 'ăc&nd parte din această subramură de drept priat3.

Dreptul afacerilor constituie o nouă concep"ie care abordeaă dreptul comercial $ntr-un sens mult mailar!, ca o ramură juridică care pe l&n!ă elementele tradi"ionale de drept priat ar cuprinde %i unele elementede drept public ce ieaă interen"ia statului $n economie dar %i aspecte de drept 'iscal, dreptul muncii %ialtele. <l constituie o abordare pluridisciplinară a dreptului comercial care este recunoscut ca un nucleu de

baă $n jurul cărora s-au 'ormat %i !raiteaă alte subramuri cum ar 'i dreptul 'inanciar %i 'iscal, dreptulconcuren"ei comerciale %i altele din care un rol important $l are dreptul $ntreprinderilor sau al societă"ilor comerciale4.

entru unii autori dreptul afacerilor constituie numai o abordare terminolo!ică a dreptului comercial'olosită $n mod concomitent sau alternati. <i apeleaă la no"iunea de drept comercial c&nd se re'eră la

sensul strict al comer"ului ca opera"iune de interpunere +de distribu"ie a măr'urilor $ntre produc"ie %isc/imb. *tunci c&nd pe l&n!ă actiitatea de distribu"ie a măr'urilor au $n edere %i produc"ia precum %i

prestările de sericii, ace%ti autori 'olosesc no"iunea de drept al a'acerilor 5.n ce ne prie%te, alături de al"i autori, considerăm că denumirea tradi"ională de drept comercial este

$ndestulătoare %i $%i păstreaă actualitatea6.entru de'inirea dreptului comercial ca ramură autonomă nu trebuie să răm&nem la sensul economic

al acestei no"iuni. n sens juridic, dreptul comercial cuprinde $ntrea!a !amă de opera"iuni economice careieaă produc"ia %i distribu"ia măr'urilor, precum %i lucrările %i prestările de sericii.

1 *cordul de asociere $ntre Eom&nia %i omunitatea <uropeană a 'ost rati'icat prin =e!ea nr. 20>1993 +onitorul I'icial nr. 73 din12 aprilie 1993.2 t. D. ărpenaru, op. cit., p. 28.3 t. D. ărpenaru, op. cit., p. 28> ;.Didea, op.cit , p.304 T. /artier, Droit de" affaire"0 resses Cnie#sitaires de Aratice, aris, 1984, p. 20.5 T. uon, Droit de" affaire", ol. ;, ed. 6, aris, 1990, p. 1-3. *cest punct de edere este $nsu%it %i de ;on Furcu, $n Dreptul afacerilor0 <ditura Aunda"ia (/emarea@, ;a%i, 1992 0 p. 5.6 t. D. ărpenaru, op. cit.0 p. 20.

18




led&nd, alături de al"i autori7, pentru denumirea tradi"ională a dreptului comercial, luăm ast'el $nconsiderare $ntrea!a eolu"ie %i con"inutul complet de la apari"ia sa %i p&nă $n ilele noastre a acestei ramuride drept priat, care a%a cum am arătat, se a'lă $ntr-un proces continuu de per'ec"ionare 'ără $nsă a-%i pierdecaracterul autonom %i identitatea speci'ică.

7 t D ărpenaru op cit p 20

19

Cap 01 - Introducere in Studiul Dreptului Comercial Roman

Documents

Transcript of Cap 01 - Introducere in Studiul Dreptului Comercial Roman