Comoara uitată a ţării: cum vor să folosească britanicii cânepa româneascăagrointel.ro › 10-09-2013 »  « 5755 citiri  ‹ 1283 recomandări  ‹ 7 comentarii

Uitată de români, dar extrem de apreciată de occidentali, cânepa ar putea reveni în atenţia cultivatorilor noştri prin atenţia unui grup de iniţiativă, coordonat de Ivan Patzaichin

Până în 1989, România ocupa locul I în Europa la cultura inului şi a cânepei şi locul IV în lume. Se cultivau aproximativ 75.000 de hectare de in şi 49.000 de hectare de cânepă. Astăzi, însumat, cele două plante tehnice abia dacă acoperă câteva sute de hectare.

O mână de oameni încearcă, însă, să readucă atât cânepa, cât şi unul, pe locul pe care îl merită în economia României, cu atât mai mult cu cât vorbim despre o plantă cu mii de întrebuinţări, foarte bine cotată în occident. Grupul care şi-a făcut un scop din a reînvia cultura inului şi a cânepei s-a constituit la iniţiativa multiplului campion olimpic Ivan Patzaichin.

Leontina Prodan, un designer sălăjean stabilit de multă vreme în Timişoara şi care a avut dintotdeauna o afinitate pentru ţesăturile naturale, tradiţionale, a aderat imediat la ideea canotorului. „Totul a pornit de la Ivan Patzaichin, care, în proiectul său de revigorare a turismului din Delta Dunării cu lotca, a vrut să-i îmbrace pe sportivii implicaţi în proiect în haine româneşti. La un moment dat, a ajuns în India, pentru a cumpăra cânepă, iar vânzătoarea l-a întrebat de ce o cumpără din India când în România avem cea mai bună cânepă. Sau, cel puţin, am avut”, ne-a povestit designerul.

Patzaichin s-a întors în ţară şi a luat legătura cu toţi cei care au sau au avut preocupări în domeniul cultivării plantelor tehnice şi au pus împreună bazele unui cluster din care fac parte cultivatori, procesatori, staţiuni de cercetări şi alte persoane interesate de proiect. Mai mult, în 23 august s-a înfiinţat la Cluj Asociaţia Naţională de In şi Cânepă, cu sediul la Carei, acolo unde există şi o topitorie care ar putea fi pusă în funcţiune dacă va fi reînviată producţia de plante tehnice.

Povestea cânepei

Leontina Prodan spune că, pe vremea copilăriei ei, în satul sălăjean Gâlgău Almaşului, nu era gospodărie unde să nu fie cultiva cu cânepă măcar un petic de pământ. „Se spunea în sat că nu eşti femeie de treabă, nu eşti harnică, dacă nu cultivi cânepă. Pentru că dacă nu aveai cânepă, nu aveai cu ce să mergi iarna la şezători şi nu aveai din ce să îţi faci haine”, îşi aminteşte ea.

Designerul povesteşte că momentul în care a înţeles cât de importantă este cânepa pentru om a fost imediat după 1990. „Mă aflam la Sighetu Marmaţiei, în Maramureş, şi pentru că nu aveam ce face în camera de hotel, am ieşit şi mi-am cumpărat de la librărie o carte, «Datinile şi credinţele poporului român», scrisă în 1912 de Elena Niculiţă Voronca. Am deschis-o la întâmplare, aşa cum deschizi Biblia în biserică, şi s-a deschis la o pagină care începea cam aşa:

«Cânepa a lăsat-o Maica Domnului pentru ca femeia s-o lucreze. Vai de femeia care nu vrea să se supună datoriei sale»”, îşi aminteşte ea. Respectându-şi „datoria”, sălăjeanca a avut, la Timişoara, mai multe încercări de a valorifica inul şi cânepa, motiv pentru care a şi ajuns, acum, în atenţia lui Ivan Patzaichin.

Cum s-a ajuns în situaţia actuală

Leontina Prodan spune că, dincolo de regresul rezultat direct din desfiinţarea după Revoluţie, a fostelor CAP-uri, lovitura de graţie a fost aplicată culturilor de in şi cânepă în 2007, la intrarea în Uniunea Europeană, când în urma negocierilor purtate în genunchi de guvernanţii vremii s-a obţinut o suprafaţă posibil de cultivat cu aceste plante tehnice de cel mult 1.800 de hectare, de la peste 120.000 de hectare câte erau semănate anual înainte de 1989. „A fost prima trădare. Problema este că urmează a doua – pentru că avem informaţii că în Planul Naţional de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014 – 2021, pentru care statul român plăteşte bani grei unei firme din Austria, inul şi cânepa nu sunt prinse deloc!”, avertizează ea. Acesta este motivul pentru care s-a şi constituit Asociaţia Naţională de In şi Cânepă şi clusterul coordonat de Ivan Patzaichin: elaborarea unei strategii naţionale pentru aceste plante tehnice cu care să convingă Executivul să introducă şi inul şi cânepa în planul pentru 2014 – 2021. „Ne vom prezenta şi în Parlament cu propuneri legislative. Pentru că este nevoie de modificarea unor legi care prevăd, spre exemplu, că dacă vrei să cultivi cânepă, trebuie să împrejmuieşti terenul cu gard”, spune designerul.

Asocierea cu drogurile, un „spectacol”

Cânepa a ajuns în acest con de umbră – crede Leontina Prodan – şi pentru că, în presă, s-au făcut în ultimii ani tot felul de asocieri a cânepei cu cannabis-ul indian, din care se obţine haşişul. „Substanţa halucinogenă din cannabis indica, tetrahidrocannabinolul, este în proporţie cuprinsă între 5 şi 20 la sută. În cannabis textila, cea pe care o cultivăm noi, acest conţinut de substanţă halucinogenă ajunge la ce mult 0.01 – 0,02 la sută. Singurul efect pe care îl provoacă această cânepă românească este diareea! Toate spectacolele din presă pe această temă nu sunt altceva decât… spectacole”, spune ea.

„Drumul cânepei pe Valea Almaşului”

Planurile clusterului şi ale asociaţiei prevăd două direcţii de reînviere a tradiţiei cultivării inului şi a cânepei – una industrială şi una tradiţională, ce vizează gospodăriile ţăranilor români. „Avem la Secuieni, lângă Roman, o staţiune de cercetări unde domnul Constantin Găucă se dedică de multă vreme culturii cânepei. Împreună cu doamna de la Carei, au cultivat anul acesta atâta cânepă de sămânţă încât la anul să putem înfiinţa 10.000 de hectare”, explică ea.

După ce vor fi rezolvate – cât mai curând speră iniţiatorii proiectului – şi problemele legislative, nu va mai rămâne decât de convins ţăranii să cultive cânepă şi an. În Sălaj, Leontina Prodan vrea să demareze un proiect pilot, denumit „Drumul cânepei pe Valea Almaşului”, în care speră să atragă cât mai mulţi cultivatori şi, de ce nu, procesatori. „Sălajul are tradiţie în cultivarea şi procesarea plantelor tehnice. Vreau să face aici ceva ce să poată fi folosit ca exemplu de celelalte judeţe”, spune ea.

La ce este bună cânepa

Dincolo de întrebuinţarea ei la fabricarea ţesăturilor naturale, foarte bine apreciate de occidentali, cânepa are şi o mulţime de alte utilizări. „Frunzele au efect calmant. Am văzut în Franţa că se pun în perniţe şi se pun acele perniţe pe zona care doare. Apoi,din seminţe se face ulei, singurul care conţine acizi graşi omega 6 şi omega 3 în raportul 3:1, considerat esenţial pentru organism. Vreau să vă spun că la Salonta este un combinat care procesează 5.000 de tone de seminţe de cânepă pe săptămână. Toată sămânţa vine din China şi Franţa”, exemplifică Leontina Prodan. Un potenţial cu totul special îl are şi partea lemnoasă a plantei, numită puzderie (popular „pozderii”), care are o putere calorică de trei ori mai mare decât lemnul şi care poate fi folosită chiar şi în zootehnie. „Am avut solicitări de la grajdurile regale din Anglia şi de la o crescătorie de lipiţani de la Graz, Austria. Puzderia absoarbe mirosul de urină iar apoi, împreună cu gunoiul de grajd, formează compostul perfect pentru ciuperci”, explică ea

O afacere unică în Europa înfloreşte la Salonta: fabrica de ulei de cânepăagrointel.ro › 5-11-2013 »  « 880 citiri  ‹ 39 recomandări  ‹ 0 comentarii

La periferia oraşului bihorean Salonta, în zona industrială, îşi desfăşoară activitatea singura fabrică de ulei de cânepă din Europa. Afacerea a pornit în urmă cu cinci ani şi are trei acţionari.

„Ideea a pornit de la o carte în limba germană care descrie utilizările multiple ale acestei plante. Atât a seminţelor, cât şi a tulpinii. Cartea a fost citită de Dan Lăzărescu, acţionarul nostru majoritar, care a rămas cu pasiunea pentru cânepă. În 2005 am pus practic bazele fabricii de la Salonta. Am construit fabrica în 2007 prin fonduri europene, printr-un proiect Sapard, a cărei valoare s-a ridicat la aproximativ 2 milioane de euro. Din 2008 procesăm şi vindem“, ne-a spus Oana Suciu, business development manager al companiei Canah International, cea care deţine fabrica de la Salonta.

O singură materie primă

Fabrica de la Salonta se concentrează pe o singură materie primă, şi anume cânepa. Chiar dacă majoritatea asociază această plantă cu marijuana şi cu efectele ei halucinogene, de această dată este vorba despre un altfel de cânepă. „

Noi lucrăm cu cânepa industrială, acea cânepă care are un procent de substanţă halucinantă foarte mic, sub 0,01%. Concentrarea pe o singură materie primă ne-a permis să devenim foarte specializaţi pe fiecare aspect al procesului de producţie, de la selecţia seminţelor de cânepă, depozitarea, procesarea şi până la ambalarea lor. Vindem produsele noastre vrac sau ambalate“, precizează Oana Suciu.

Produsele din ulei de cânepă sunt la mare căutare, în special peste graniţe. Deşi cererea pentru astfel de produse este foarte mare, principala problemă a investitorilor bihoreni o reprezintă lipsa materiei prime.

„Produsele noastre ajung în proporţie de 85% la export, în principal la clienţi din Europa, dar şi în Australia, SUA sau Israel. În România, aproximativ 15% din producţie se duce pe rafturile plafarelor sau magazinelor care comercializează produse ecologice şi naturale. Dacă am procesa, am avea cui să vindem, dar nu avem materie primă pentru că nu găsim la calitatea cerută. Este o piaţă foarte mică şi nici producătorii nu sunt încurajaţi, aşa cum se întâmplă cu piaţa de ovăz, spre exemplu“, a mai spus Oana Suciu.

Ea a mai arătat că, la începutul anilor ’90, în România erau cultivate peste 60.000 de hectare cu cânepă, iar ţara noastră era primul exportator al Europei şi ocupa locul patru în lume. Acum se mai cultivă doar 120 de hectare.

Cânepă din Franţa sau China, ambalaj din Elveţia

Aproape toată materia primă este importată din Franţa sau din China. „În China găsim cea mai bio cânepă, calitatea este una superioară, iar asta pentru că la ei atât însămânţarea, cât şi colectarea, dar şi selecţia se produc manual. Noi o aducem din China, o decorticăm în România şi o exportăm în America. Asta este globalizarea“, susţine managerul fabricii din Salonta.

Preţul seminţelor de cânepă nu este deloc de neglijat. Investitorii de la Saonta oferă 1.100 de euro pe tona de cânepă necertificată ecologic şi între 1.400 şi 1.600 de euro pe tona de cânepă certificată bio.

„Avem trei produse principale. Uleiul presat la rece, seminţe decorticate şi pudra proteică. Pe lângă acestea, mai avem produse secundare sau co-produse, care sunt fibrele din seminţe de cânepă, pentru digestie, făina din seminţe şi mai avem batoane, loţiune, adică derivate pe bază de ulei sau seminţe de cânepă. Întreaga gamă de produse poate fi în variantă certificată ecologic sau pot fi produse convenţionale. Cele certificate ecologic sunt procesate din seminţe cu certificate ecologice care garantează că în timpul cultivării nu au fost folosite pesticide, alţi fertilizatori sau alte chimicale“, ne-a mărturisit Oana Suciu.

Şi pentru că orice produs de calitate are nevoie de un ambalaj pe măsură, recipientele în care sunt păstrate produsele fabricii din Salonta sunt aduse tocmai din Elveţia.

Calitatea, cea mai bună promovare

De la începuturile afacerii şi până astăzi, nevoia pentru materia primă a crescut de la 30 de tone la aproximativ 850. Adică de aproape 30 de ori. În momentul de faţă, livrarea produselor solicitate în luna octombrie se va putea face doar în luna noiembrie. Nici nu e de mirare dacă ne gândim că sunt singuri pe piaţa din Europa, iar în lume mai sunt doar două fabrici, şi acelea în Canada.

Cei de la Canah International nu au investit în promovarea acestor produse, dar Oana Suciu susţine că promovarea cea mai bună au câştigat-o prin calitatea produselor. Încetul cu încetul cresc şi pe piaţa din România, astfel că, dacă la început doar 2% din produsele lor rămâneau în ţară, acum se pot lăuda cu un procent de 15%.

Începând cu luna octombrie, Carmen Brumă este noua imagine CANAH„Produsele din cânepă sunt ingrediente minune în orice regim alimentar deoarece ele reprezintă surse vegetale de acizi graşi, antioxidanţi, vitamine, minerale (potasiu, calciu, magneziu, sulf, fier şi zinc), fibre, şi o sursă completă, echilibrată şi lipsită de gluten de aminoacizi esenţiali. În plus, eu am găsit în uleiul de cânepă un aliat perfect al pielii, datorită compoziţiei bogate în acizi graşi necesari pentru menţinerea sănătăţii şi a flexibilităţii membranelor celulare”, spune Carmen Bruma.

Sursa: adevarul.ro

Cânepa. Cultivarea cânepei, legislaţie şi avize pentru a cultiva cânepă

Autor: Dragos SerbanPublicat la data de 09 Ian. 2011 in: Plante textile

CANEPA - CANABIS SATIVA. Cum se cultiva CANABIS, cultivarea canepei in Romania, legislatie si avize pentru cultivatorii de canepa

Tags: legislatie agricola, cereale si plante tehnice, canepa, canepa, canabis, cannabis, sativa, canepei, canepii, cultivare, cultivarea, aviz, avize, legislatie

Cânepa se cultivă pentru conţinutul său în fibre naturale în procent relativ ridicat şi pentru seminţele bogate în ulei sicativ. Fibrele de cânepă sunt mai lungi decât cele de in, foarte durabile şi destul de rezistente. Ele se utilizează la confecţionarea unei game largi de produse textile, rezistente la putrezire chiar şi aflate în apă. Fibrele scurte (câlţii) se folosesc la confecţionarea saltelelor precum şi ca material izolator.

Produsele secundare - uleiuri, turtele, puzderiile, sunt utilizate în general ca şi cele ale inului iar cenuşa obţinută prin arderea lemnului este folosită ca îngrăşământ organic bogat în fosfor şi potasiu. Din vârfurile inflorescenţelor plantelor femeieşti şi din seminţe se prepară medicamente cu acţiune sedativă, diuretică, vomitivă, vermifugă şi altele.

Până în 1990, România era a treia ţară din lume producătoare de cânepă. Legislaţia severă - care trecut cânepa pe lista plantelor narcotice - a dus la dispariţia aproape în totalitate a culturii de cânepă din România. Datele publicate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) menţionează, pentru anul 2010, o suprafaţă de 23 de hectare cultivate cu cânepă.

Numărul unităţilor de procesare s-a diminuat considerabil (din 28 de unităţi de procesare existenţe în anul 1991) în anul 2010 au rămas în funcţiune doar două.

Legislaţia românească a „îngropat” cultivarea cânepei

„În judeţul Botoşani până în 1989 exista o tradiţie în ceea ce priveşte cultivarea cânepii pentru fuior. Dup 1989 cânepa se cultivă doar cu o autorizaţie specială eliberată de DADR şi supervizată de departamentul de narcotice al Poliţei. În acest context au dispărut culturile de cânepă”, spune fostul director al Direcţiei Agricole şi de Dezvoltare Rurală Botoşani, Gheorghe Manole. Pe alocuri se mai cultivă sporadic în momentul de faţă în judeţ cânepa de sămânţă (hăldani).

Potrivit legislaţiei europene, în România pot fi cultivate doar soiurile de cânepă cu un conţinut de tetrahidrocanabinol mai mic sau egal cu 0,2%. Soiurile de cânepă eligibile pentru plăţile directe sunt Denise, Diana, Lovrin 110, Silvana şi Zenit.

Descarcă rc-145-2008-soiuri-autorizate-canepa

Inspectoratul General al Poliţiei precizează:

Conform prevederilor Legii nr. 143/2000, privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi a Regulamentului său de aplicare, toate culturile de plante ce conţin substanţe stupefiante sau psihotrope trebuie autorizate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei, prin Direcţiile de Sănătate Publică.

În această categorie intră şi cânepa, care se cultivă tradiţional în ţara noastră, în special pentru obţinerea fibrei textile.Specialiştii în domeniu consideră că nu există decât o singură specie de cânepă denumită ştiinţific Cannabis sativa. O varietate a acesteia este Cannabis sativa subspecia indica, cunoscută sub denumirea de Cannabis indica. Nu există varietăţi perfect delimitate ale cânepei care să prezinte stabilitate şi de aceea nu pot fi definite.

Caracteristic cânepei este faptul că, indiferent de varietate sau de zona în care aceasta este cultivată, ea biosintetizează un compus chimic cu efect halucinogen - tetrahidrocanabinol (THC) - a cărui concentraţie este influenţată de factori pedoclimatici, valoarea acestuia crescând necontrolat în verile deosebit de călduroase.

Datorită prezenţei acestui compus în compoziţia chimică a plantei, produsele vegetale obţinute din

Cannaabis sativa (indiferent de specia cânepei din care acestea s-au obţinut), au fost introduse sub controlul legislaţiei internaţionale (Convenţiile Naţiunilor Unite din 1961 şi 1971) şi naţionale (Legea nr. 143/2000).

Prin Convenţia Unică asupra stupefiantelor, semnată la New York în 1961, la care România a aderat, comunitatea internaţională şi-a manifestat hotărârea fermă de a lupta împotriva oricăror operaţiuni ilicite legate de planta de cannabis (indiferent de concentraţia de THC).

În acest context, Convenţia stabileşte măsuri coercitive împotriva traficului ilicit, dar în acelaşi timp şi reguli de monitorizare a culturilor licite de cânepă, inclusiv prin sistemul autorizării.

Având în vedere tradiţia existentă în cultivarea cânepei, programele naţionale şi europene de viitor, care vizează creşterea suprafeţelor cultivate cu cânepă, precum şi încurajarea micilor cultivatori şi prelucrători de astfel de plante din ţara noastră, legislaţia naţională nu îngrădeşte aceste activităţi desfăşurate în scop licit.

Singura condiţie impusă este aceea de obţinere a autorizaţiei emisă de Ministerul Sănătăţii şi Familiei, prin Direcţiile de Sănătate Publică.

Controlul privind cultivarea licită a cânepei este realizat de Ministerul Sănătăţii şi Familiei, Ministerul de Interne şi Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor.

Majoritatea cazurilor instrumentate în anii 2001 şi 2002 au avut în vedere culturile de plante care aveau drept scop obţinerea Cannabisului pentru consumul propriu ilicit al proprietarului, comercializarea sa în baruri şi discoteci sau în alte medii propice practicării consumului de droguri.

Acţiunile Poliţiei, desfăşurate sub directa supraveghere a Parchetului, i-au avut în vedere pe cei care au sustras cantităţi din această plantă în scopuri ilicite, iar nu persoanele care au cultivat tradiţional cânepă pentru fibră textilă ori seminţe.

În acelaşi timp, precizăm că unităţile de poliţie o dată sesizate de existenţa unei culturi neautorizate, indiferent de scopul acesteia, au obligaţia legală de a întocmi acte de constatare şi de a înainta aceste acte Parchetului competent, pentru a dispune măsurile legale ce se vor lua.

Pentru a fi evitate toate situaţiile generate de necunoaşterea legii şi pentru a se putea delimita cultivatorul de bună credinţă de cel care în mod voit eludează legislaţia în domeniu, populaţia are la dispoziţie un instrument simplu, legal, care nu lasă loc la interpretări subiective, aflat la îndemână şi în nici un caz birocratic, acela de a obţine autorizaţia de cultivare înainte de începerea lucrărilor propriu-zise de însămânţare.

Apreciind sprijinul mass-media în popularizarea prevederilor Legii nr. 143/2000 şi pentru o informare

corectă şi netrunchiată a publicului cititor, ne exprimăm convingerea că precizările prezentate vor contribui la înţelegerea tuturor aspectelor controversate legate de acest subiect.

ALDÁN, aldani, s. m. (Reg.) Cânepă de toamnă care produce sămânță (Cannabis sativa). [Var.: hăldán s. m.]

Ti-a placut acest articol? Trimite-l si prietenilor tai!

Canepa este planta minune a agriculturii care a fost "abandonata" din cauza conexiunii pe care o care cu cannabisul. Business24 prezinta o idee de afacere cu canepa, cultura care poate fi vanduta procesatorilor din mai multe domenii: textile, medicina, cosmetica.

Canepa este una dintre cele mai vechi plante cultivate in tara noastra, fiind folosita in principal la confectionarea de imbracaminte. O singura planta poate suplini majoritatea nevoilor de baza ale omenirii - mancare, adapost, imbracaminte, combustibil.

Avantajele unei culturi de canepa

Pe lista avantajelor unei asemenea culturi de canepa se numara:

Utilizarea in intregime a plantei tehnice - Se prelucreaza atat semintele cat si tulpina.

Productia mare pe hectar - Canepa produce cu 250% mai multe fibre decit bumbacul, la un consum mai mic de apa cu 600% si mai multe fibre decit inul pe aceiasi suprafata de teren

Numar redus de lucrari de ingrijire - Canepa de fibra are nevoie de un numar mic de lucrari de ingrijire.

Costuri anuale la hectar: 450 - 600 de euro

Costurile pentru pentru cultivarea unui hectar de canepa se ridica la 2.000 de lei pentru fibra si de 2.500 de lei/ha la semintele din care se fac uleiuri.

Defalcat, banii sunt impartiti pentru:

Samanta si semanat: samanta trebuie sa provina din loturi certificate, cu indici de calitate superiori, dar poate sa provina si din recolta anului anterior. In cazul canepii pentru fibra este recomandat ca samantatul sa se faca intre 25 martie si 10 aprilie, iar pentru canepa de samanta in perioada 1-25 aprilie.

Lucrari de ingrijire: Canepa de fibra are nevoie doar de tavalucire imediat dupa semanat, pe cand la canepa de samanta se face prin 1-2 prasile mecanice intre randuri sau benzi si un prasit -

plivit pe rand.

Recoltarea : se face in doua faze atat la canepa de fibra cat si la cea de seminte. Pentru canepa de fibra: plantele se taie si se lasa pe camp pentru a se usca, iar in a doua faza dupa uscare plantele se scutura de frunze si se leaga in snopi cu diametrul de 20-25cm care se transporta la topitorii. Pentru canepa de seminte: plantele se taie si se lasa pentru uscare 7-8 zile.Treieratul inflorescentelor se face cu combina de cereale. Samanta treierata se supune imediat curatarii, conditionarii si uscarii.

Productia obtinuta

Productia de tulpini de canepa in cazul canepii de fibra este, in medie, de 9-11 tone pe hectar, iar cele de fibra de 2-3 tone pe hectar. Productia de samanta variaza intre 400-1100 kg/ha in functie de conditiile pedoclimatice si de tehnica folosita la treierat li recoltat.

Veniturile obtinute din canepa de fibra de pe un hectar de teren se cifreza intre 2.600 si 3.900 de euro, tinand cont ca pretul pe tona este de 1.300 de euro. In cazul semintelor,o tona se vinde cu 1.000 de euro.

3 tone/ha X 1.300 euro = 3.900 de euro

1,1 tona/ha X 1.000 euro = 1.100 de euro

Analiza de rentabilitate

Costuri de productie: 454 - 568 euro

Venituri din productia anuala: intre 1.100 si 3.900 de euro

Doar 74 de hectare de teren au fost cultivate cu canepa anul trecut in Romania, iar productia a fost de 33 de tone. Sunt cifrele oficiale care reflecta dezastrul din industria canepii: dupa apogeul din anii '80, traditia milenara a cultivarii canepii a disparut rapid in haosul perioadei de tranzitie.

In 1989, canepa se cultiva pe o suprafata de 55.000 de ha si o productie de aproape 30.000 de tone, care astazi ar genera venituri de miliarde de euro, prin lantul de procesare.

In anii '80, Romania obtinea superlative peste superlative in acest domeniu: al treilea producator mondial dupa CSI si China, cea mai mare statie de prelucrare din Europa - Sanniculau Mare si dezvoltarea unuia dintre cele mai competitive soiuri de canepa din lume - Lovrin 110.

In cazul acestui soi, productia de tulpini (cu continut de fibra de 25 - 30%) poate ajunge la 9-11 tone/ha, iar productia de samanta la 900 - 1200 de kg/ha. Soiul este rezistent la bolile specifice si la conditii meteorologice extreme.

Desi se cultiva de mai bine de 2000 de ani, astazi, canepa a devenit o raritate in agricultura autohtona. Mai exista cateva statii de prelucrare si cativa producatori de confectii. La Statia de Cercetare Lovrin din judetul Timis se mai cultiva circa 20 de ha, iar la Statia de Cercetare Secuieni, cateva hectare. In schimb, niciuna dintre cele 36 de topitorii nu a rezistat devalizarii industriei din anii '90.

"Era industrie grea acolo, cine a pus mana pe utilaje, le-a dus la fier vechi si s-a imbogatit", isi aminteste Dr. Constantin Gauca, de la SCDA Secuieni.

La ingenuncherea industriei textile romanesti a contribuit si trendul de crestere a dobanzilor bancare, considera Rodica Maxi, fostul director al topitoriei de canepa din Carei.

In momentul de fata, unitatile de prelucrare lucreaza in principal cu fibra de canepa sau seminte din import, in lipsa unei topitorii care sa prelucreze tulpinile recoltate.

"O investitie de 1-1,5 milioane de euro, cu o capacitate de 2000 de tone, poate relansa industria canepii", remarca Mircea Rotariu, directorul filaturii din Falticeni, in conditiile in care culturile de canepa sunt profitabile si chiar necesare pentru regenerarea solurilor agricole.

Rentabilitatea culturilor de canepa

Costurile pentru cultivarea unui hectar de canepa de fibra se ridica la circa 2000 de lei si se pot obtine in medie opt tone de tulpina de canepa. Din aceasta cantitate, doar 30% reprezinta fibra: 65% fibra lunga si 35% fibra scurta.

In perioada comunista, pretul de vanzare al canepii se ridica la 80% din valoarea graului. In prezent, pretul fibrei de canepa variaza intre 2 si 2,5 euro/kg, iar cel al fibrei scurte, intre 1 si 1,3 euro/kg.

Productia de canepa de samanta costa 2500 de lei/ha, iar recolta se ridica, in medie, la 700 de kg/ha. Pretul de vanzare este de aproximativ 1000 de euro/tona de samanta.

De la producator de canepa, la traficant de droguri

Pe langa piedicile generate de posibilitatile limitate de procesare, o confuzie legislativa a descurajat si mai mult productia de canepa. In legea 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri nu s-a facut distinctia intre cannabis sativa - canepa folosita in industria textila cu continut de THC sub limita europeana de 0,2% si cannabis indica - canepa cu continut ridicat de substanta narcotica, cunoscuta si sub numele de marihuana. Astfel, toate culturile de canepa au devenit ilegale.

In prezent, legea a fost rectificata, iar agricultorii pot cultiva aceasta planta, in baza unei autorizatii de la Directia Agricola si a unui contract semnat cu un procesator.

Recoltatul canepei – parte 1By iamronen | Published: 17 decembrie 2010

Inspiratie

Traiesc momentan cu ideea ca (1) vom putea sa crestem canepa necesara constructiei caminului nostru si (2) ca vom avea suficient teren pentru a creste in fiecare an canepa necesara constructiei unei case astfel incat si altcineva va putea sa faca la fel.

Introducere

Cu toate acestea trebuie sa marturisesc ca cu cat explorez lumea canepei cu atat am mai multe indoieli ca cultivarea canepei va fi un tel realizabil. La sfarsitul acestui articol veti gasi cateva linkuri si PDF-uri pe care le-am studiat si care m-au condus la intelegerea mea actuala.

Canepa pare a fi o cultura usor de crescut. Este puternica, nu necesita pesticide, creste destul de repede (in aproximativ 4 luni) si chiar ajuta la reinnoirea pamantului in care creste. Provocarea cea mai substantiala este recoltarea si prelucrarea canepei.

Cele trei parti ale canepei

Canepa este alcatuita din trei parti care pot fi folosite:

1. Semintele pot fi folosite in preparea diferitelor alimente, uleiuri si produse medicinale2. Fibrele au tot felul de utilizari industriale (de la imbracaminte pana la masini) – ele formeaza

stratul de mijloc a tulpinii si sunt acoperite de un strat protector subtire

3. Miezul lemnos ramas dupa ce fibrele au fost extrase este partea folosita (impreuna cu var ) pentru constructii (cu toate ca am gasit si informatii care indica faptul ca este posibil sa fie folosita in constructii intreaga tulpina – ceea ce inseamna ca fibrele si miezul lemnos nu trebuiesc separate)

Cateva date despre recoltarea canepei

1. Semintele si tulpinile nu se maturizeaza impreuna – ele sunt (sau cel putin ar trebui sa fie) recoltate in perioade diferite. Si semintele si fibrele au perioade optime (diferite) de recoltare – dincolo de care ambele pierd o parte din puterea si calitatile lor.

2. Semintele nu se maturizeaza de-odata – tind sa se matureze in doua cicluri. Timpul cel mai potrivit a recoltei semintelor este atunci cand se crede ca se poate recolta cea mai mare parte de seminte mature (cand o parte din seminte pot fi stricate sau sa isi fi pierdut din calitati si altele inca nu sunt complet mature)

3. Canepa este o planta puternica – astfel sunt necesare vointa si masini puternice pentru recoltat. Fibrele sunt foarte puternice si de aceea tulpina este greu de taiat, incalcindu-se in cutitele cobinei – ceea ce inseamna ca ori sunt folosite ustensile puternice ori recoltarea va fi anevoioasa

4. Canepa este o planta inalta (mult mai inalta decat graul sau orzul) – ceea ce inseamna ca este necesar echipament de recoltare care poate sa ajunga pana sus.

5. Cand tulpina este taiata, este indicat sa fie taiata in asa fel incat sa fie usor de strans in baloturi – daca am inteles eu bine asta inseamna ca seceratoarea trebuie sa lase tulpinile taiate uniform pe pamant

6. Tulpinile trebuiesc sa fie taiate cat mai lung posibil – fibrele lungi sunt in general mai bune si mai folositoare decat cele scurte

7. Este posibil ca tulpinile si semintele sa fie cultivate impreuna. Semintele sunt recoltate primele (duh!) – dar atunci nu numai ca este necesar un echipament de recoltare inalt ci trebuie sa fie si foarte bine ascutit si rapid pentru ca tulpinile sa fie taiate bine, lasand fibrele lungi intacte

8. Prelucrarea primara a semintelor este de fapt decorticarea – inca nu am informatii despre cum poate fi facut acest lucru

9. Prelucrarea primara a tulpinelor este separarea fibrelor de miezul lemnos. Pot fi folosite metode numeroase pentru acest lucru, dar in general se pare ca sunt divizate in doua: procesare industriala si procesare naturala/organica. Nu prea sunt interesat in aspectul industrial deci m-am axat putin mai mult pe procesul natural. Aparent, ideea este folosirea apei ce determina descompunerea unui fel de “clei” ce mentine fibrele si miezul lemnos lipite. De obicei, umiditatea naturala cum ar fi roua va realiza acest lucru. Este necesara urmarirea tulpinilor pana cand separarea incepe – si pe urma trebuiesc lasate la uscat pentru cateva zile. Detaliile acestui proces inca nu imi sunt clare.

Toate aceste informatii par sa provina dintr-un punct de vedere industrial/financiar. Ele sunt centrate pe creerea randamentelor optime si venituri financiare. Daca recoltarea si procesarea canepei pot fi realizate doar prin folosirea masinariilor mari si scumpe – atunci cultivarea canepei pe cativa ari sau un hectar nu este posibila. Am fost intr-un fel descurajat de acest lucru. Dar….

Intrucat canepa a fost cultivata de sute de ani (daca nu de mii) sunt sigur ca exista foarte multe cunostinte in cultivarea pe o scara mai mica – pentru necesitatile unei familii dar inca nu am gasit deocamdata nici o informatie in aceasta directie. Tot ce e posibil sa necesita mai multa munca manuala, dar sunt convis ca este posibil. Necesitatile noastre sunt simple – poate doar de a construi a mica constructie pentru meditatie, suficiente seminte pentru alimentatia noastra si pentru prepararea uleiului….. necesitatile unei familii mici.

Voi continua sa caut mai multe informatii in cultivarea canepei pe scala mai mica – si promit ca voi impartasi ceea ce voi gasi.

Resurse si informatii suplimentare

Link-uri:

Fotografii din timpul recoltei canepei – un articol informational cu imagini care arata recoltarea la scara mica

Recoltarea canepei – un articol foarte folositor care reprezinta o introducere in recoltarea canepei

Farmington – A Working Farm – o lista educationala cu informatii istorice despre cresterea canepei in America

Feasibility of Industial Hemp Production in the United States Pacific Northwest (1998) – un studiu cuprinzator cu multe informatii si cateva imagini informative

Hemp: A New Crop with New Uses for North America – pare a fi un studiu ceva mai vechi .

PDF-uri:

Harvesting, Retting and Fiber Separation – explicatii folositoare despre separarea fibrelor (original descarcat de aici)

Industrial Hemp: Global Markets and Prices (June 1997) – original descarcat de aici)

Oana Suciu - O afacere pe adresa dvs.: CANEPA

  Directorul general al firmei "CANAH INTERNATIONAL" din Salonta, judetul

Arad

"Este o planta minune, ce poate aduce profit, dar agricultorii romani nu mai sunt, din nefericire, interesati de cultivarea ei"

Printre nenorocirile aduse pe capul romanilor de neoliberalismul postdecembrist se afla si disparitia culturii si industriei canepei. Daca inainte de 1989, Romania avea 36 de topitorii de canepa si cultiva cu aceasta planta minune peste 40.000 de hectare, astazi nu cultiva mai mult de 200 de hectare. Lovitura mortala data acestei industrii a venit din partea parlamentului, in anul 2000, cand deputatii romani au gasit necesar sa se alinieze modei din Occident, votand legea 143, prin care canepa era declarata drog. In realitate, obedientii alesi ai neamului au facut o confuzie grava intre "cannabis indica", soiul care intr-adevar este cultivat pentru droguri, si "cannabis sativa", soiul cultivat in scop industrial. Diferenta dintre cele doua soiuri o constituie continutul de THC (Tetrahidrocanabinol) care, pentru cannabis sativa (admisa si in Romania, ca si in UE) este de pana la 0,2%. In cele din urma, ministerele implicate (Interne, Agricultura, Sanatate) au schimbat normele de aplicare a legii, permitand cultivarea canepei doar pe baza unei autorizatii emise de directiile agricole. Din pacate, reparatia a venit cam tarziu, cand aproape ca s-au pierdut soiurile romanesti de samanta. Cu toate acestea, un grup de tineri economisti si ingineri au gasit o cale de a reface, partial, o mare traditie: au construit o fabrica in care utilizeaza ca materie prima semintele de canepa. Asa a aparut, la Salonta, in cadrul unui proiect Sapard, cu concursul generos al primariei, CANAH INTERNATIONAL, o fabrica unica in UE, care a cucerit piata produselor bio.

Economista Oana Suciu, director general, o sibianca educata in limba germana, ne spune povestea spectaculoasa a unui proiect nascut cu fonduri europene si idei romanesti, marcat de o seriozitate nemteasca.

"Singurul procesator integrat de seminte de canepa din Europa"

- Care este povestea primei fabrici de procesare a canepei din ultimele doua decenii?

- Povestea Canah (canah=canepa, in sanscrita) este una speciala, si a inceput de la ideea actionarului nostru, Dan Lazarescu, care stia de planta minune si de utilizarile multiple ale acesteia: textile, materiale de constructii, hartie, surse regenerabile de energie si, bineinteles, medicina alternativa si alimente cu valori nutritionale deosebite. Traditia de sute de ani a cultivarii canepei in Romania, trendul spre alimentatia naturala si "functionala" sunt alti doi factori care au dus la implementarea Canah. In anul 2005, aceste idei s-au concretizat intr-un studiu de fezabilitate facut de "Nova Institut" din Berlin. Posibilitatea de a accesa fonduri Sapard a fost argumentul final care a dus la concretizarea proiectului. Asa a luat nastere singurul procesator integrat de se-minte de canepa din Europa, care produce sub acelasi acoperis toate produsele derivate din aceste seminte, cu o capacitate de procesare de 1000 de tone pe an.

- Din anul 2000, canepa a fost alungata de pe ogoare si din gradini, ca o cultura ciumata, desi facea parte dintre plantele cultivate in mod traditional de romani. De ce aceasta nedreptate?

- Marginalizarea canepei nu a pornit de la noi. A fost o campanie initiata si sustinuta de marile industrii occidentale, inca din 1937. Termenul de marijuana a fost folosit pentru prima data de aceste corporatii, in cadrul primelor campanii impotriva canepei, pentru a crea confuzie intre varietati ale aceleiasi familii de plante, dar care nu au utilizari sau efecte similare. In prezent, fabrica noastra proceseaza doar seminte. De aceea, am cautat sa avem utilaje moderne de ultima generatie, si le-am gasit in Germania. Echipa Canah este formata din 15 persoane, zece sunt operatori in productie si cinci au sarcini de asigurarea calitatii, tehnologia de procesare, suport clienti, logistica, contabilitate.

- Merita canepa investitii atat de mari si o preocupare atat de sustinuta, intr-un context legislativ obtuz?

- Canepa este o planta minune. Investitia se justifica total, gratie cresterii continue, in ultimii 15 ani, a interesului consumatorilor pentru astfel de produse. Semintele de canepa contin trei categorii de nutrienti esentiali - acizii grasi Omega 3 si Omega 6, proteina vegetala completa - si fibre. Exista numeroase alte alimente care contin acesti nutrienti, insa canepa este cea in care acestia sunt in forma cea mai apropiata de organismul uman si, de aceea, biodisponibilitatea lor este cea mai ridicata. Concret, uleiul din seminte de canepa este cunoscut ca "uleiul perfect echilibrat al naturii", deoarece contine raportul ideal 3:1 de Omega 6 si Omega 3. Consumul regulat de ulei de canepa poate contribui la reducerea nivelului de colesterol si a tensiunii arteriale, mentinand inima sanatoasa.

Asociatiile care promoveaza cultivarea canepei in SUA pretind ca au gasit peste 20.000 de potentiale utilizari ale acestei plante.

"Achizitionarea materiei prime din productia nationala ne-ar oferi mult mai multe avantaje decat importul"

- Cum v-ati descurcat cu materia prima, tinand seama ca agricultorii romani n-o mai cultiva?

- Dupa o incercare esuata in 2007, cand sperasem sa avem 200 de hectare cultivate in zona, materia prima a ramas pentru noi calcaiul lui Ahile, deoarece asigurarea cantitatilor de seminte, pe masura cererii care este in continua crestere, devine din ce in ce mai dificila. Cum agricultorii romani nu mai sunt, din nefericire, interesati de aceasta planta, importam intreaga cantitate de seminte, in principal din China, dar si din Franta, Germania si Estonia. China este cel mai mare cultivator de canepa din lume, atat pentru samanta, cat si pentru tulpini, pentru fibra. In China, cultivarea semintei se face manual, zeci sau sute de mii de familii cultivand cate 1000-2000 de metri patrati fiecare, cu insamantare manuala, plivire manuala, recoltare manuala si uscare la soare. Samanta este certificata bio, coapta uniform, deosebit de bogata in principii benefice. O astfel de agricultura artizanala nu este, desigur, posibila in Romania. In schimb, posibilitatea achizitionarii materiei prime din productia noastra ne-ar oferi mult mai multe avantaje. Cultivarea canepei aduce profit. Soiul romanesc "Zenit", cu care am lucrat in 2007, este foarte echilibrat din punct de vedere al calitatilor nutritive si granulometrice, dar nu mai e de gasit. Ne-ar avantaja distantele reduse, relatiile directe intre cultivatori si noi, ca procesatori. Am avea posibilitatea coordonarii si optimizarii cantitatilor si calitatii soiurilor cultivate, astfel incat sa avem o situatie din care sa castige toata lumea.

 

- Cum ati reusit sa faceti fata lipsei de interes a autoritatilor?

- Ceea ce ne-a franat la inceput a fost lipsa legislatiei care sa reglementeze importul semintelor pentru procesare. Vechea legislatie a fost abrogata, dar asteptam adoptarea unei noi legi, in linie cu legislatia europeana. Cei care au mai mult de suferit decat noi

sunt agricultorii. Deocamdata, in lipsa acestei legi, pentru importul semintelor din China lucram cu negustori din Germania si Olanda. O alta scapare este acordarea subventiilor europene doar cultivatorilor care valorifica tulpinile, nu si celor care cultiva canepa pentru samanta pe care ne-o vand noua. Aceasta situatie este absurda, din moment ce singurul procesator de canepa suntem noi, iar noi folosim exclusiv samanta! De ce nu se acorda subventii atat pentru tulpini, cat si pentru seminte? De ce ne obliga legislativul si guvernul sa importam, cand Romania are o traditie atat de indelungata in acest domeniu?

- Recent, Universitatea din Arad a organizat un simpozion dedicat canepei. Care au fost concluziile acestei intalniri, a ultimilor specialisti pe care-i mai avem?

- La intalnirea de la Arad au participat multiplicatori de seminte, cultivatori potentiali, fosti procesatori de fibre, actuali procesatori de seminte, viitori utilizatori care se ocupa cu constructia de case din "hemp crete" (ciment de canepa) si, foarte important, reprezentanti ai universitatii "Aurel Vlaicu", care cerceteaza utilizarile potentiale ale produselor derivate din canepa, in cadrul unui proiect european. Dintre cele mai incurajatoare concluzii am retinut ca, la nivel universitar si chiar politic, exista dorinta de a relansa cultura de canepa. Gratie cercetarilor de la Arad, Romania are sansa de a redeveni deschizatoare de drum in acest domeniu. Din pacate, toata lumea cerceteaza, experimenteaza si vorbeste mult, noi am fost singurii care au riscat si au investit sume mari de bani, pentru constructia unei fabrici si crearea unui brand de produse finite. In fine, cea mai grava problema pe care am discutat-o la simpozion este ca nu exista samanta certificata produsa in Romania, pentru culturi mari, de zeci, pana la sute de hectare. Cantitatile mici de samanta certificata sunt rezultatul lipsei de fonduri alocate institutelor de multiplicare (de stat). Exista, totusi, o speranta in mediul privat: firma de vinuri Jidvei a avut initiativa de a organiza un test de cultivare impreuna cu profesorul Gauca de la Secuieni (www.scada.ro), urmand ca in 2013 sa cultive canepa pe o suprafata de aproximativ 200 de hectare. Doar asa se va putea reface fondul de seminte romanesti.

"Pentru recolta anului 2012, oferim un pret de 1000 euro/tona, pentru samanta conventionala, si 1300 euro/tona, pentru samanta certificata ecologic"

- Sa presupunem ca diversi proprietari de pamant ar dori sa cultive canepa. Ce ajutor pot gasi la dumneavoastra?

- "Canah" ii poate ajuta prin incheierea unui contract pentru achizitionarea intregii recolte. Acest contract le este, in primul rand, necesar pentru obtinerea autorizatiei de cultivator si le asigura, totodata, un pret fix si un venit sigur inca dinaintea insamantarii. Pentru recolta anului 2012, oferim un pret de 1000 euro/tona pentru samanta conventionala si 1300 euro/tona pentru samanta certificata ecologic. Autorizatia de cultivator este necesara oricarui cultivator de canepa si se obtine de la directiile agricole locale.

- Ce sanse are Romania sa redevina "caneparul" Europei?

- Romania este deja "caneparul" Europei in ceea ce priveste procesarea semintelor, din

punctul de vedere al modelului de business, al cantitatilor procesate si al cunostintelor si experientei dobandite in domeniu. Standardele inalte pe care le aplicam la "Canah" sunt certificate de TV Germania, prin acordarea ISO 22000 - cel mai inalt standard in managementul sigurantei alimentelor si in managementul

Cinepa, cea mai profitabila cultura posibila = plasticuri biodegradabile, tesaturi ultrarezistente, hirtie, combustibili, medicamente – marea manipulare   DuPont Posted on 31/05/2011 by Alex Imreh

Aveţi aici un superb documentar despre această plantă atît de nedreptătiţă, care chiar a realizat miracole. vimeo.com/20843386

Cînepă, o plantă cu foarte foarte multe întrebuinţări, foarte cultivată în România pînă relativ recent, şi-a atras una dintre cele mai abile campanii de dezinformare. De ce şi cui foloseşte asta vedeţi în articolul următor!

Industria cînepei ar putea pune capăt crizei economice

Ştiaţi că planta denumită cînepă are peste 25.000 de utilizări? De la alimente, vopsele şi combustibili, şi pînă la îmbrăcăminte şi materialele de construcţii, cînepa e folosită peste tot. Urme de cînepă se găsesc chiar şi în pliculeţele de ceai Lipton. Şi chiar şi la o parte din maşinile fabricate azi, se găseşte tot cînepă. Cea mai veche dovadă despre utilizarea ei o reprezintă o bucată de ţesătură de cînepă, descoperită în Mesopotamia, şi datînd de peste 10.000 de ani. Cea mai veche hîrtie provine din China, în urma cu două milenii, şi este făcută din fibră de cînepă. Chiar şi faraonii au utilizat cînepa în construcţia marilor piramide.

Cînepa a devenit atît de importantă în Anglia secolului al 16-lea, încît regele Henry al VIII-lea a aprobat o lege în anul 1553 prin care îi amenda pe fermierii care nu creşteau pe pămînturile lor cel puţin un sfert de acru de cînepă pentru fiecare 60 de acri deţinuţi. În America, au existat perioade în care puteai chiar plăti impozite în natură, în cînepă. În anul 1850, în SUA existau mai mult de 8.000 de ferme de cînepă.

La fiecare 3,6 secunde cîte un om moare de foame. Seminţele de cînepă sunt cele mai hrănitoare şi o soluţie economică pentru a pune capăt foametei de la nivel mondial. Cu o concentraţie de 80% de “grăsimi bune” de care corpurile noastre au nevoie pentru menţinerea unei sănătăţi acceptabile, precum şi proteinele şi aminoacizii deţinuţi, cînepa reprezintă un echilibru perfect necesar alimentaţiei umane.

Primul motor diesel a fost proiectat să folosească uleiuri vegetale, dintre care s-a folosit şi uleiul de cînepă. În anii 1930, Henry Ford a produs un automobil care era compus 70% din material plastic realizat din cînepă. Picturile marilor artişti Rembrandt, van Gogh sau Gainsborough au fost realizate pe pînze din cînepă, folosindu-se acuarele extrase tot din aceeaşi plantă.

Peste 50% din pesticidele folosite în lume sînt utilizate în cultivarea bumbacului. Dar cînepa este un material de 8 ori mai puternică decît bumbacul! Cînepa poate creşte într-o 100 de zile, fără folosirea erbicidelor şi pesticidelor, astfel ajutînd la protejarea mediului înconjurător. De asemenea, din cînepă s-ar putea fabrica hîrtie de ziare sau de cărţi, mult mai rezistentă decît cea produsă din lemnul copacilor, ajutînd astfel şi prezervarea pădurilor ce produc oxigenul atît de necesar vieţii.Şi totuşi, de ce cînepa este atît de marginalizată în zilele de astăzi? Doar pentru că din ea se produce şi marijuana? Canabisul e periculos, dar nu pentru corpul uman, ci pentru marile companii. Marijuana e periculoasă, e adevărat, dar nu pentru corpul sau mintea umană, ci pentru companiile petroliere, pentru industriile chimice, de alcool şi de tutun. Afaceri uriaşe, în care se învîrt dolari şi putere, au ascuns adevărul de ochii publicului.

Dacă s-ar afla faptul că acest canabis ar putea fi folosit în produse comerciale, acest lucru ar crea o adevarată bombă atomică la scară industrială! Întreprinzătorii n-au fost învăţaţi

niciodată despre potenţialul extraordinar al canabisului, pentru că cei foarte bogaţi au conspirat pentru a oferi dezinformări asupra publicului cu privire la această plantă care, dacă ar fi folosita în mod corespunzător, ar ruina marile companii din domeniile mai sus menţionate.

De unde provine cuvîntul “marijuana”? El a fost folosit pentru prima dată la mijlocul anilor 1930. Dar iată care sunt faptele înregistrate de-a lungul timpului despre cînepă:- toate manualele şcolare din SUA au fost tiparite pe hîrtie realizată din cînepă pînă în anii 1880;- în SUA, din 1631 şi pînă la începutul anilor 1800 era legal să-ţi plăteşti impozitele sub forma de cînepă;- refuzul de a creşte cînepă în America, în secolele 17 si 18, era ilegal. De exemplu, în Virginia, pentru o perioada de timp, puteai ajunge în inchisoare dacă refuzai să creşti cînepă;- George Washington, Thomas Jefferson şi alţi preşedinţi ai SUA, de la începutul istoriei statului american, au crescut cînepă;- 80% din toate textilele, confecţiile, etc. erau realizate din cînepă, pînă cînd în anii 1820 s-a introdus cultivarea bumbacului;- primele biblii, hărţi, Declaraţia de Independenţă a SUA, toate au fost scrise pe hîrtie realizată din cînepă;- in anul 1916, guvernul SUA a previzionat faptul că pînă în anii 1940, toate ziarele vor fi tipărite pe hîrtie de cînepă şi astfel nu va mai fi nevoie ca arborii să fie tăiaţi. Studiile arătau că 1 acru de cînepă echivalează cu 4,3 acri de arbori;- vopsele şi emailuri de calitate au fost realizate din sămînţă de cînepă pînă în 1937 (în SUA);- primul model de maşină “T” pentru Henry Ford mergea pe gazolină extrasă din cînepă, maşina însăşi fiind realizată din cînepă. Maşina avea tăblii de plastic obţinut din cînepă, care erau de 10 ori mai rezistente faţă de oţel;- revista “Mechanical Engineering Magazine” (februarie 1938) a publicat un articol intitulat “Cea mai profitabilă cultură ce poate fi crescută”, arătînd că aceasta nu poate fi decît cînepa;- cultivarea şi producţia cînepei nu face rău mediului înconjurător. Agenţia Americană de Dezvoltare (USDA) a confirmat acest lucru arătînd că această plantă produce de la 4 pînă la 7 ori mai puţină poluare decît ceilalţi înlocuitori organici ai acestei plante.

Conspiraţia DuPont împotriva cînepei. În anul 1937, marea corporaţie petrochimică DuPont şi-a patentat procesul fabricării plasticului din petrol şi carbune. Raportul anual al companiei le-a recomandat acţionarilor săi să investească în noua sa divizie petrochimică. Produse sintetice ca materialele plastice, celofanul, celuloza, metanolul, nylonul etc., puteau fi realizate din petrol. Industria naturală a cînepei ar fi ruinat afacerile DuPont cu peste 80%. Cine credeţi că era un investitor important al companiei DuPont? Andrew Mellon (1855-1937), care a devenit Ministrul Finanţelor pe timpul preşedinţiei lui Hoover. Mellon l-a numit pe Harry J. Anslinger, nepotul său, la conducerea Biroului Federal de Narcotice

şi Droguri Periculoase. Intenţia era foarte clară: cînepa trebuia să fie declarată ilegală, întrucît ameninţa afacerile de miliarde de dolari. Aceşti oameni au introdus un cuvînt mexican obscur “marihuana” pe care l-au “împins” în conştiinţa Americii.

Manipularea mass-mediei în privinţa cînepei. La sfîrşitul anilor ’20 şi în anii ’30, în ziarele americane a început o campanie care scotea în evidenţă lucrurile groaznice privind marijuana. Pericolul marijuanei era prezentat în ştirile de primă pagină. Cititorii au fost învăţaţi că marijuana era responsabilă pentru toate: de la accidentele de maşină pînă la pierderea moralităţii. Filme ca “Reefer Madness” (“Nebunia marijuanei”) (1936), “Marihuana: Assassin of Youth” (“Marijuana, asasinul tinerilor”) (1935) si “Marihuana: The Devil’s Weed” (“Marijuana, iarba diavolului”) (1936) erau pelicule propagandistice, create de aceşti industrialişti pentru a înlătura un duşman. Scopul lor era acela de a cîştiga simpatia publicului, astfel încît să poată fi adoptate legile anti-marijuana. În anii 1930, oamenii erau foarte naivi, chiar la limita ignoranţei. Masele erau ca oile, aşteptînd să fie conduse de către cei puţini. Toate ştirile prezentate în ziare, sau la radio, erau considerate a fi adevărate.

Pe 14 aprilie 1937, legea interzicerii marijuanei a fost introdusa în House Ways and Means Committee (comitet parlamentar din cadrul Congresului SUA), singurul comitet care poate introduce un proiect de lege în camera legislativă, fără a fi dezbătut de alte comitete. Preşedintele acestui comitet era Robert Doughton, care era un apropiat al companiei DuPont. El s-a asigurat că legea va trece prin Congres. Dr. James Woodward, doctor ş avocat, a depus măturie, mult mai tarziu, din partea Asociaţei Medicale Americane, că motivul pentru care aceasta asociaţe nu a denunţa legea interzicerii marijuanei mai devreme, a fost faptul că ea tocmai descoperise că marijuana era de fapt cînepa.

În septembrie 1937 cînepa a devenit ilegală. Cea mai folositoare recoltă din lume a fost identificată cu un drog, iar de atunci, planeta noastră suferă. Congresul american a interzis cînepa pentru că i s-a spus ca ea este cel mai mare drog cauzator de violenţă. Anslinger, şeful Comisiei de droguri, a promovat ideea că marijuana îi face pe consumatori să se comporte extrem de violent. În anii ’50, sub ameninţarea comunistă din SUA, acelaşi Anslinger a afirmat exact contrariul: marijuana linişteşte atît de mult, încît soldaţii americani nu vor mai lupta deloc. Care e adevărul?

Cînepa, plantă minune. Cînepa are o fibră de calitate mult superioară celei produse din lemn. Mult mai puţine chimicale sînt necesare pentru a fabrica hîrtia din cînepă, decît hîrtia produsă din lemn. Unui copac îi ia zeci de ani de zile pentru a ajunge la maturitate, pe cînd cînepei îi este destul un singur sezon.

Iata cîteva din întrebuinţările pe care cînepa le-ar putea aduce omenirii:

1) Toate materialele din plastic ar trebui realizate din ulei de sămînţă de cînepă. Materialele plastice din cînepă sînt biodegradabile. De-a lungul vieţii lor, ele se descompun şi nu fac rău mediului înconjurător. În schimb, materialele plastice făcute din petrol ruinează natura; ele nu sînt biodegradabile şi fac mare rău planetei. Materialele plastice făcute din cînepă nu vor distruge ape curgătoare aşa cum au făcut DuPont sau alte corporaţii.

2) Din cînepă se pot face medicamente. Sa nu uităm că în trecut, Asociaţia Medicală Americană sprijinea tratamentele pe baza de canabis, care sunt mult mai naturale şi mai puţin nocive pentru organismul uman, decît medicamentele care se bazează pe compuşi petrochimici. Cînepa ajută la lărgirea arterelor, astfel încît sîngele să poată circula mai bine. De asemenea, cînepa conţine THC, un agent activ, care ajută în bolile de astm şi glaucom.

3) Cînepa poate ajuta la combaterea foametei în lume. O mulţime de produse alimentare pot fi realizate din cînepă. Seminţele de cînepă conţin proteine naturale în cantităţi mari. De asemenea, ele conţin doi acizi graşi esenţiali care ajută curăţarea trupului de colesterol. Aceşti acizi graşi nu pot fi găsiţi în altă parte în natură.

4) Din cînepă se pot face haine durabile. Hainele realizate din cînepă sînt extrem de durabile de-a lungul timpului. Dar în anumite state din SUA, ca de exemplu în Kentucky, s-a ajuns la măsuri extreme, ca de exemplu, purtarea hainelor făcute din cînepă fiind considerată o infracţiune. Vă imaginaţi să fiţi arestat pe stradă pentru că purtaţi blugi din cînepă?

Spuneti NU manipulării marilor companii! Lumea e nebună…dar asta nu înseamnă ca voi trebuie să vă alăturaţi nebuniei. Adunaţi-vă şi împrăştiaţi vestea. Spuneţi oamenilor, inclusiv copiilor voştri, adevărul. Folosiţi produsele din cînepă. Eliminaţi cuvîntul “marijuana” şi gîndiţi-vă la povestea care a fost creată. Luptaţi împotriva propagandei care a fost realizată doar pentru a-i favoriza pe cei bogaţi. Cînepa trebuie să fie utilizată căci avem nevoie de o energie curată pentru a ne salva planeta.

Spălarea creierelor de către marii producători din industria petrochimică, a tutunului şi a băuturilor alcoolice continuă. Reclamele de la TV spun că “dacă cumpăraţi marijuana, contribuiţi la asasinate şi la razboaiele dintre bande”. Ultimele reclame de la TV spun chiar că “dacă cumpăraţi marijuana, sprijiniti terorismul!” Incredibil! O plantă atît de minunată, cum este cînepa, a devenit între timp una de factură “teroristă”. Atît de departe a ajuns manipularea. Dar nu uitaţi cîteva cifre foarte elocvente: 1/2 milioane de decese anual în lume se produc din cauza fumatului! 1/2 milioane de decese anual în lume se produc din cauza alcoolului! Dar nimeni n-a murit pînă acum din cauza canabisului! Industria petrochimică a distrus natura, şi nu folosirea cînepei. Care sînt adevarăţii ucigaşi? Nu cumva alcoolul, ţigările, petrolul, chimicalele?

Prejudecata că marijuana ar crea o stare apropiată stării de beţie este una falsă. E adevărat că marijuana te face să simţi că timpul se scurge mai încet, şi astfel poţi deveni mai sensibil. Dar astfel, poţi aprecia mai mult artele şi poţi deveni mai aproape de natură, starea acesta fiind total opusă stării de beţie. Deci, din contra, devii mai conştient. În concluzie, motivul pentru care cultivarea cînepei este considerată a fi ilegală şi dăunătoare, este faptul că…miliardarii planetei doresc să rămînă în continuare miliardari, in detrimentul beneficiilor evidente care s-ar putea obţine din cînepă!

Traducere după http://www.world-mysteries.com/marijuana1.htm

Dar dacă marijuana a vindecat cancerul? Este interesantă de citit povestea unui tată ce şi-a vindecat copilul bolnav de cancer cu ulei de canabis: www.click.ro/pe_glob/mapamond/a-vindecat-copilul-cancer-marijuana

Observatie Carmen Babia: Ar trebui precizat ca specia de cinepa despre care vorbim aici NU ESTE MARIJUANA! Cinepa care se cultiva (verb la trecut, deja, din pacate…) in Romania este cannabis sativa, deosebita de cannabis indica (cea din care se obtine drogul).www.revista-ferma.ro/articole-tehnologii-agricole/canepa-cannabis-sativa-l.html Si ar fi bine daca lumea ar lua cunostinta de acest lucru; guvernele s-au bazat pe lipsa de informatie si pe… mersul oilor, d-asta au reusit atit de lesne sa interzica cultivarea cinepei.

Radu Iliescu Carmen are perfecta dreptate. Interdictia cultivarii canepii se datoreaza unei confuzii, din specia cultivata in Europa in mod obisnuit nu se poate extrage drogul. Cu toate astea, sa te fereasca Dumnezeu sa te parasca vreun vecin ca-ti hranesti gainile si porumbeii cu seminte de canepa, pentru ca imediat te calca mascatii (care se cred in Columbia, cred). Legea care reglementeaza cultivarea canepii este Legea nr. 143/2000, privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, la care se adauga Regulamentul de aplicare. Daca vrei sa-ti taca mintea, cultivi canepa cu o autorizaţie specială eliberată de DADR şi supervizată de departamentul de narcotice al Poliţiei. Legea nu distinge intre cele doua feluri de cinepa. Banuiesc ca interesele din spatele ei sunt mari. Sau pur si simplu cei care au facut-o sunt idioti. In caz de proces, singura solutie este o expertiza. Insa cel care decide este pana la urma judecatorul, neexistand in dreptul romanesc probe care sa nu poata fi ierarhizate si interpretate. In cazul de fata, o expertiza n-ar face decat sa confirme faptul ca nu poti obtine marijuana din canepa ordinara de pe la noi. Ceea ce ar contrazice textul legii, nu? Oricum, nu stiu nimic despre jurisprudenta in materie, insa parca nu cred c-au intrat in puscarie mosneguti si babute care cultivau canepa… Acuma, sincer, eu as cultiva si canapa, si in. Mi se par plante fabuloase, si cred ca in ziua in care hainele ieftine din petrol vor disparea, capacitatea de a folosi fibrele naturale (inclusiv lana care pana nu demult era lasata sa putrezeasca pe dealuri) va fi singura solutie ca sa nu umblam de-a dreptul in zdrente. Insa, pe moment, as cauta sa obtin autorizatie de la politie pentru canepa. Stiu, e ridicol, dar asa stau lucrurile.

PS Cele mai bune prosoape sint cele traditionale din cinepa si in, din nenumarate motive, diferenta intre aceste prosoape si cele obisnuite este ca de la cer la pamint. Eu nu as putea folosi

altceva, am o colectie strinsa in ani de zile. Cele mai vechi sint din zestrea mamei mele, au nici nu stiu poate 50 de ani sau mai mult. Le spal de zece ori mai rar, prosoapele obisnuite sint mudare, miros dupa citeva folosiri. Inlatura stratul de piele, de celule moarte, pun singele in circulatie in piele, senzatia este mult mai buna, nu as putea folosi altceva