ODOLWRUDOXOURPkQHVFDO0ULL1HJUH V. Siturile … protejate.pdf · suprafaţa terestră a Uniunii...
102
VIAŢA ÎN MAREA NEAGRĂ VIAŢA ÎN MAREA NEAGRĂ V. Siturile de Importanţă Comunitară de la litoralul românesc al Mării Negre Enciclopedia copiilor 1
Transcript of ODOLWRUDOXOURPkQHVFDO0ULL1HJUH V. Siturile … protejate.pdf · suprafaţa terestră a Uniunii...
VIAŢA ÎN MAREA NEAGRĂ
VIAŢA ÎN MAREA NEAGRĂ
V. Siturile de Importanţă Comunitară de la litoralul românesc al Mării Negre
Enciclopedia copiilor
1
Cartea – „Viaţa în Marea Neagră - Siturile de Importanţă Comunitară de la litoralul românesc al Mării Negre”
- este realizată de Ministerul Apelor, Pădurilor si Pisciculturii
prin Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină
“Grigore Antipa”(INCDM-GA), în cadrul activităţilor de
conştientizare a copiilor privind importanţa cunoaşterii şi
protejării ecosistemelor din zona romanească a Mării Negre şi
ariile protejate adiacente şi este parte a seriei de cărţi
educaţionale pentru copii „Enciclopedia copiilor”.
Cartea este realizata in partneriat cu GWP-Romania
Versiunea electronică a enciclopediei poate fi citită pe
www.rmri.ro – secţiunea „Pagina copiilor” şi a GWP-Romania
www.gwp-romania.ro.
Mulţumim specialiştilor de la INCDM-GA, care au realizat
conţinutul şi selectat pozele, pentru această broşură.
Pentru a cunoaşte şi alte vieţuitoare din zonele umede, vă
recomandăm broşurile publicate pe www.mmediu.ro – secţiunea
„Pagina copiilor” si www.gwp-romania.ro
Ministerul Apelor, Pădurilor şi Pisciculturii
Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore
Antipa”
Bucureşti
2
Viaţa în Marea Neagră - Siturile de Importanţă
Comunitară de la litoralul românesc al Mării
Negre
Acest material este o completare a Cărții „Viața în
Marea Neagră IV. Rezervaţia Marină 2 Mai - Vama Veche“,
publicată în 2013. Cartea de față își propune să fie un ghid util
pentru cei interesați de cunoașterea și protejarea ecosistemelor
din Marea Neagră, prin descrierea detaliată a habitatelor și
speciilor din Siturile de Importanţă Comunitară de la litoralul
românesc al Mării Negre.
Coordonatori
Dr. ing. Simion Nicolaev - Director INCDM „Grigore Antipa”
Dr. ing. Tania Zaharia - Director Ştiinţific INCDM „Grigore
Antipa”
Dr. ing. Valodia Maximov - Şef Departament Resurse Marine
Vii, INCDM „Grigore Antipa”
Autori:
Drd. Mădălina Galaţchi - cercetător în cadrul Departamentului
Resurse Marine Vii, INCDM „Grigore Antipa”
Drd. Magda Nenciu - cercetător în cadrul Departamentului
Diseminare şi Transfer Tehnologic, INCDM „Grigore Antipa”
3
Dr. Victor Niţă - cercetător III în cadrul Departamentului
Resurse Marine Vii, INCDM „Grigore Antipa”
M.Sc. Oana Marin - cercetător în cadrul Departamentului
Ecologie şi Protecţia Mediului, INCDM „Grigore Antipa”
Drd. George Ţiganov - cercetător în cadrul Departamentului
Resurse Marine Vii, INCDM „Grigore Antipa”
4
Introducere
Marea Neagră prezintă caracteristici biologice proprii,
care i-au făcut pe cercetători să afirme că „Marea Neagră este
un unicum hydrobiologicum”, particularităţi datorate genezei şi
trecutului paleogeografic al Bazinului Pontic, poziţiei sale
geografice şi caracteristicilor hidrologice ale fluviilor tributare.
Caracteristica de bazin relativ izolat, cuprins în masa
continentală, cu schimbări doar de ape superficiale, dublate de
o dinamică relativ redusă şi o lipsă aproape totală a curenţilor
verticali, a contribuit la acumularea în zona de sub 200 de
metri a unor cantitaţi mari de hidrogen sulfurat, care face
impropriu pentru viaţă întregul volum de ape situat sub această
adâncime (Antonescu, 1968).
***
O arie naturală protejată este o „zonă terestră, acvatică
sau subterană, cu perimetru legal stabilit şi având un regim
special de ocrotire şi conservare, în care există specii de
plante şi animale, elemente şi formaţiuni geografice,
peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă
natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică sau culturală
deosebită”.
5
Scopul şi regimul de management al categoriilor de arii
naturale protejate ce compun reţeaua naţională de arii protejate
din România (definite în conformitate cu terminologia IUCN -
Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii) sunt după
cum urmează:
rezervaţii ştiinţifice: în perimetrul lor se pot
desfăşura numai activităţi ştiinţifice, cu acordul forului
ştiinţific competent. Ele corespund categoriei I-a IUCN
(Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii) -
„Rezervaţie naturală strictă: arie protejată, administrată în
principal în scopuri ştiinţifice” (Ex. Pietrosul Mare -
Maramureș): ;
parcuri naţionale: regimul de gospodărire se
stabileşte prin regulamente şi planuri proprii de protecţie şi
conservare, aprobate de autorităţile naţionale ştiinţifice şi
administrative abilitate. Parcurile naţionale corespund
categoriei a II-a IUCN - „Parc naţional: arie protejată
administrată în special pentru protecţia ecosistemelor şi pentru
recreere” (Ex. Parcul Național Retezat): ;
monumente ale naturii: managementul
acestora se face după un regim strict de protecţie care asigură
păstrarea trăsăturilor naturale specifice. În funcţie de gradul lor
de vulnerabilitate, accesul populaţiei poate fi limitat sau
6
interzis. Monumentele naturii corespund categoriei a III-a
IUCN - „Monument natural: arie protejata administrată în
special pentru conservarea elementelor naturale specifice” (Ex.
Babele și Sfinxul): ;
rezervaţii naturale: managementul acestora se
face diferenţiat, în funcţie de caracteristicile acestora, prin
măsuri active de gospodărire pentru a asigura menţinerea
habitatelor şi/sau în vederea protejării anumitor specii, grupuri
de specii sau comunităţi biotice. Pe lângă activităţi ştiinţifice,
după caz, pot fi admise activităţi turistice, educaţionale,
organizate. Aceste rezervaţii corespund categoriei a IV-a IUCN
şi anume, arie de gestionare a habitatelor/speciilor (Ex.
Rezervaţia naturală mixtă - zoologică şi botanică Acvatoriul
litoral marin Vama Veche - 2 Mai);
parcuri naturale: managementul acestora
urmăreşte menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu
natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului,
promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor,
încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii
tradiţionale ale populaţiei locale. Acestea corespund categoriei
a V-a IUCN - „Peisaj protejat: arie protejată administrată în
principal pentru conservarea peisajului şi recreere” (Ex. Parcul
natural Bucegi): ;
7
rezervaţii ale biosferei: managementul acestora
se realizează conform unor regulamente şi planuri de protecţie
şi conservare proprii, în conformitate cu recomandările
„Programului Om-Biosferă” de sub egida UNESCO ” (Ex.
Rezervația Biosferei Delta Dunării);
zone umede de importanţă internaţională:
managementul acestor zone se realizează în scopul conservării
lor şi al utilizării durabile a resurselor biologice pe care le
generează, în conformitate cu prevederile Convenţiei privind
conservarea zonelor umede de importanţă internaţională, în
special ca habitat al păsărilor acvatice ” (Ex. Insula Mică a
Brăilei);
situri ale patrimoniului natural universal:
managementul acestora se realizează în conformitate cu
regulamantele şi planurile proprii de ocrotire şi conservare, cu
respectarea prevederilor Convenţiei privind protecţia
patrimoniului mondial cultural şi natural, sub egida UNESCO ”
(Ex. Delta Dunării);
arii speciale de conservare: desemnate pentru
conservarea tipurilor de habitate naturale şi a habitatelor
speciilor menţionate în anexele 2, 3 şi 4 ale OUG nr. 57/2007
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările
8
şi completările ulterioare. Aceste arii fac parte din reţeaua
europeană NATURA 2000, dupa recunoaşterea statutului lor de
către Comisia Europeană ” (Ex. ROSCI0269 Vama Veche - 2
Mai);
arii de protecţie acvifaunistică: sunt
desemnate în conformitate cu prevederile Directivei
79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice şi vor face
parte din reţeaua europeană NATURA 2000 după
recunoaşterea statutului lor de către Comisia Europeană ” (Ex.
ROSPA Marea Neagră).
Importanţa acordată ariilor naturale protejate din zona
costieră este relevată şi de O.U.G. nr. 202/2002 privind
gospodărirea integrată a zonei costiere (aprobată prin Legea nr.
280/2003 privind gospodărirea integrată a zonei costiere) şi
care stipuleaza la art. 52 (1) „în scopul asigurării protecţiei
durabile a zonei costiere, a diversităţii biologice şi
peisagistice, a productivităţii speciilor şi a habitatului marin şi
terestru se instituie rezervaţii sau parcuri costiere ori marine”.
Bogăţia si raritatea elementelor floristice şi faunistice
precum şi varietatea şi frumuseţea peisajului existent în judeţul
Constanţa au impus, în cadrul acţiunii de ocrotire a capitalului
natural, crearea a numeroase arii protejate de mare interes
ştiinţific, dar şi turistic.
9
Arii naturale protejate din judeţul Constanţa
În judeţul Constanţa, prima rezervaţie pusă sub
ocrotirea legii este cea a dunelor marine de la Agigea, în baza
jurnalului nr. 142 al Consiliului de Miniştri din 1939. Valoarea
ştiinţifică şi frumuseţea acestei rezervaţii fuseseră remarcate de
marele naturalist prof. Ioan Borcea încă din 1926, anul
înfiinţării Staţiunii de Cercetări Marine de la Agigea.
În 1945, este pusă sub protecţie rezervaţia peisagistică
de o deosebită frumuseţe Canaralele de la Hârşova, în
apropierea cetăţii romano-bizantine Carsium.
Conform ultimelor studii, în judeţul Constanţa sunt
declarate 27 de arii protejate, recunoscute de Legea nr. 5/2000
privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional,
la care se adaugă 3 arii protejate ocrotite prin decizii locale.
Ele pot fi grupate astfel:
- Rezervaţie naturală mixtă, zoologică şi botanică:
Dunele marine de la Agigea, Rezervaţia ştiinţifică Pădurea
Hagieni, Rezervaţia ştiinţifică Fântâniţa - Murfatlar, Rezervaţia
Pădurea Dumbrăveni, Rezervaţia Pădurea Esechioi, Pădurea
Canaraua Fetii;
- Rezervaţie naturală zoologică: Lacul Agigea;
- Rezervaţie naturală botanică: Pâlcul de stejari
brumării de la Neptun - Mangalia;
10
- Rezervaţie naturală mixtă, geologică şi botanică:
Masivul Geologic Cheia, Dealul Alah Bair;
- Rezervaţie naturală mixtă botanică, zoologică şi
geologică: Rezervaţia naturală peisagistică Gura
Dobrogei;
- Rezervaţie naturală - arheologică şi botanică: Valul
lui Traian;
- Rezervaţie naturală mixtă, speologică şi geologică:
Obanul Mare şi Peştera „La Movile”;
- Rezervaţie ştiinţifică speologică: Peştera „La Adam”;
- Rezervaţie ştiinţifică mixtă - zoologică şi botanică:
Acvatoriul litoral marin Vama Veche - 2 Mai (exclusiv
zona litorală);
- Arie de interes ştiinţific: Refugiul ornitologic Corbu-
Nuntaşi-Histria, Grindul Chituc, Grindul Lupilor
- Arie de interes ştiinţific şi sit arheologic: Cetatea
Histria,
- Rezervaţie a biosferei cu caracter mixt, geologic,
zoologic, ştiinţific: Lacul Techirghiol şi bazinul său
hidrografic;
- Monument al naturii speologic: Peştera Gura
Dobrogei, Peştera Limanu;
11
- Monument al naturii botanic: Arborele Corylus
colurna /alunul turcesc;
- Monument al naturii paleontologic: Locul fosilifer
Aliman, Locul fosilifer Credinţa;
- Monument al naturii mixt - geologic şi
paleontologic: Reciful neojurasic de la Topalu, Locul
fosilifer Cernavodă, Locul fosilifer Movila Banului din
comuna Seimenii Mari;
- Parc natural peisagistic: Canaralele de la Hârşova.
Reţeaua Ecologică Europeană Natura 2000 oferă
numeroase instrumente utile pentru gestionarea ariilor
protejate, iar extinderea reţelei prin includerea şi gestionarea
ariilor naturale protejate din România reprezintă un pas
important în direcţia conservării peisajului şi biodiversităţii. Cu
alte cuvinte, în ceea ce priveşte fondul natural, această reţea
serveşte atât intereselor României, cât şi celor ale Uniunii
Europene.
Reţeaua Natura 2000 permite atât conservarea, cât şi
dezvoltarea pe mai departe a biodiversităţii României. Astfel,
se observă oportunităţi în numeroase direcţii: de la un turism
durabil, la o combinaţie între activităţile agricole şi
12
alternativele de protejare a naturii. Înfiinţarea reţelei Natura
2000 reprezintă „fundamentul politicii comunitare de
conservare a naturii”. Toate statele care au aderat la Uniunea
Europeană sau care aspiră la statutul de membru al UE se
confruntă cu problematica creerii reţelei Natura 2000 în spațiul
propriu şi cu necesitatea de a adopta Directiva Păsări -
79/409/CEE şi Directiva Habitate - 92/43/CEE. Fiecare stat
membru poate alege propriile mecanisme pentru a se angaja în
acest efort colectiv.
Reţeaua Natura 2000 acoperă aproximativ 18% din
suprafaţa terestră a Uniunii Europene, iar în Romania ocupă
peste 22% din suprafaţa terestră a ţării. Această reţea include
un eşantion reprezentativ din toate speciile şi habitatele
naturale de interes comunitar şi este alcătuită din:
- SAC-uri (Special Areas for Conservation - Arii Speciale de
Conservare) desemnate pentru: habitate naturale; specii de floră
şi faună sălbatică;
- SPA-uri (Special Protection Areas for Birds - Arii de
Protecţie Specială Avifaunistică) desemnate pentru specii de
păsări;
- SCI-uri (Sites of Community Importance - Situri de
Importanţă Comunitară) - reprezintă un sit care, în cadrul
13
regiunii sau regiunilor biogeografice cărora îi aparţine,
contribuie în mod semnificativ la menţinerea sau readucerea
unui habitat din Anexa 2 sau a unei specii din Anexa 3 din
OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice,
cu modificările şi completările ulterioare la un stadiu
corespunzător de conservare şi, în acelaşi timp, la coerenţa
sistemului Natura 2000, precum şi/sau la menţinerea
diversităţii biologice a regiunii sau regiunilor biogeografice
respective.
În anul 2007, România a transmis Comisiei Europene
273 propuneri Situri de Importanţă Comunitară şi 108 Situri de
Protecţie Specială Avifaunistică, care au fost declarate prin
Ordinul de Ministru nr. 1964/2007 privind instituirea regimului
de Arie naturala protejată a Siturilor de importanţă comunitară,
ca parte integrantă a Reţelei Ecologice Europene Natura 2000
în România şi prin Hotărârea Guvernului nr. 1.284/2007
privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca
parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în
România.
În anul 2011, reţeaua a fost extinsă prin mărirea
suprafeţei unor situri deja existente, dar şi prin desemnarea de
14
noi situri, astfel că, în prezent, sunt aprobate 383 SCI-uri şi 148
SPA-uri (Fig. nr. 1).
15
Figura nr. 1. Hărţi cu SPA & SCI (Mănoiu, 2013-Catalog Natura
2000)
16
Tipuri de habitate prezente la litoralul românesc al Mării
Negre
Impactul societăţii moderne asupra habitatelor costiere
este, probabil, fără precedent şi continuă să crească, atât la
nivel spațial, precum şi ca intensitate, deoarece populaţiile din
zonele de coastă sunt de aşteptat să crească, la fel ca şi
impactul activităţilor economice şi al urbanizării asupra
mediului costier și a mării aferente (Nicholls&Klein, 2004,
Turner, 2004). Aceste evoluţii prevăzute nu se limitează în
niciun caz la zona costieră. Ele au condus la emiterea
Directivei Habitate (92/43/CEE) de către Comunitatea
Europeană, un cadru juridic la nivelul Comunităţii Europene,
care este în prezent în curs de implementare. Astfel, se
contribuie la asigurarea biodiversităţii prin conservarea
habitatelor naturale, precum şi a florei şi faunei salbatice de pe
teritoriul Romaniei, ca ţară membră a Uniunii Europene.
Conform acestei Directive, se constituie o reţea ecologică
europeană coerentă de zone de conservare, sub numele Natura
2000 (compusă din situri care adăpostesc tipuri de habitate
naturale ce figurează în Anexa I şi din habitate ale speciilor din
Anexa II); aceasta va asigura menţinerea, sau dacă este cazul,
restaurarea tipurilor de habitate naturale şi a habitatelor
17
speciilor la o stare de conservare favorabilă, pe cuprinsul ariilor
de răspândire naturală. Din acest punct de vedere, litoralul
românesc se compune dintr-un adevărat „mozaic” de habitate,
incluse într-o reţea de arii protejate la nivel naţional, foarte bine
organizată şi reprezentativă pentru toate tipurile de zone
protejate (inclusiv costiere și marine).
La litoralul românesc al Mării Negre au fost
identificate următoarele tipuri de habitate prezente în cele
8 SCI-uri din zona marină:
1110-1 Zostera meadows on clean or slightly muddy
fine sands - Nisipuri fine, curate sau uşor mâloase, cu pajişti
de Zostera. Zostera noltii formează pajişti submarine
monospecifice în golfuri adăpostite cu adâncimi de până la 4
metri, acolo unde stabilitatea sedimentară duce la o înmâlire
uşoară a nisipului;
1110-3 Shallow fine sands - Nisipuri fine de mică
adâncime; la litoralul românesc, acest habitat este prezent de la
gurile Dunării şi până la Vama Veche, acolo unde există plaje
nisipoase. Substratul este alcătuit din nisipuri fine amestecate
cu resturi de cochilii şi pietricele, dispuse de la ţărm până la
izobata de 5-6 m. Adăposteşte biocenoza cu Donax trunculus
18
şi, datorită hidrodinamismului ridicat, fauna asociată nu este
foarte diversă.
1110-4: Well sorted sands - Nisipuri bine calibrate;
Acest habitat este dispus în imediata continuitate a nisipurilor
fine de mică adâncime, de la 5-6 m până la 10-15 m adâncime.
Substratul este alcătuit din nisip cu granulometrie omogenă,
mult mai puţin afectat de agitaţia valurilor. Conţinutul de silt al
sedimentului creşte cu adâncimea. Speciile caracteristice sunt
moluştele Chamelea gallina, Tellina tenuis, Anadara
inaequivalvis, Cerastoderma glaucum, Cyclope neritea,
Nassarius nitidus; crustaceii Liocarcinus vernalis şi Diogenes
pugilator, peştii Gymnammodytes cicerelus, Trachinus draco,
Uranoscopus scaber.
1110-5: Wave-lashed coarse sands and fine gravels -
Nisipuri grosiere şi pietrişuri mărunte bătute de valuri. Acest
habitat se întâlneşte în micile golfuri de-a lungul litoralului şi
nu depăşește câteva zeci de centimetri adâncime;
1110-6: Infralittoral cobbles - Galeţi infralitorali.
Habitatul constă din plaje submerse de pietre rotunde şi
aplatizate (galeţi), de obicei calcaroase, albe, modelate de
valuri. Limita inferioară corespunde zonei în care forţa
valurilor devine insuficientă pentru a rula galeţii;
19
1110-7 Shallow sands bioturbated by Arenicola and
Callianassa - Nisipuri de mică adâncime bioturbate de
Arenicola și Callianassa. Habitatul are o distribuţie
fragmentară, acoperind mici areale disparate pe plajele
submerse situate la sud de Capul Midia, între 4 şi 7 m
adâncime. Este cel mai bine reprezentat în siturile de la Cap
Aurora şi Mangalia. La partea superioară (4-5 m), habitatul
este contiguu cu 1110-3, de unde se extinde până la 7 m
adâncime. Nisipul este bioturbat până la o adâncime de 1 m, iar
suprafaţa sedimentului este marcată de conurile de dejecţii de
Arenicola marina.
1110-9: Sandy muds and muddy sands bioturbated
by Upogebia - Mâluri nisipoase și nisipuri mâloase bioturbate
de Upogebia. Habitatul formează o centură continuă de-a
lungul coastei româneşti, pe mâlurile nisipoase dispuse între
10-30 m adâncime. Substratul este ciuruit de galeriile foarte
numeroase ale crustaceului decapod thalassinid Upogebia
pusilla, care pătrund în adâncime 0,2-1 m, în funcţie de
consistenţa sedimentului.
1140-1: Supralittoral sands with or without fast-
drying drift lines - Nisipuri supralitorale, cu sau fără depozite
detritice cu uscare rapidă. Ocupă partea plajei care nu este
udată de valuri decât în timpul furtunilor;
20
1140-2: Supralittoral slow-drying drift lines -
Depozite detritice supralitorale cu uscare lentă. Ocupă
porţiunea care nu este udată de valuri decât în timpul furtunilor
a ţărmurilor formate din bolovani sau plaje de galeţi;
1140-3: Midlittoral sands - Nisipuri mediolitorale.
Acest habitat ocupă fâşia de nisip de la ţărm, pe care se sparg
valurile. În funcţie de gradul de agitaţie al mării, aceasta poate
fi mai largă sau mai îngustă;
1140-4: Midlittoral detritus on shingle and boulders
- Acumulări detritice mediolitorale. Este un habitat format în
mediolitoralul ţărmurilor stâncoase, pe substrat de bolovăniş,
galeţi sau pietriş, în continuitate cu depozitele detritice
supralitorale cu uscare lentă;
1170-2: Mytilus galloprovincialis biogenic reefs -
Recifi biogenici cu Mytilus galloprovincialis. Recifii de midii
apar pe substrat sedimentar (mâl, nisip, scrădiş sau amestec),
cel mai frecvent între izobatele de 30 şi 50 m. Sunt răspândiţi
în tot lungul coastei româneşti, între izobatele amintite mai sus.
Recifii biogenici de Mytilus galloprovincialis sunt constituiţi
din bancuri de midii ale căror cochilii s-au acumulat de-a
lungul timpului, formând un suport dur supraînălţat faţă de
sedimentele înconjurătoare (mâl, nisip, scrădiş sau amestec), pe
care trăiesc coloniile de midii vii. Acest tip de recif este unic
21
prin rolul ecologic crucial al bancurilor de midii în
autoepurarea ecosistemului şi realizarea cuplajului bentic-
pelagic, prin existenţa aici a mai multor specii ameninţate, prin
importanţa lui socio-economică ca habitat şi zonă de pescuit
pentru multe specii cu valoare comercială.
1170-3 Shallow sulphide seeps - Izvoare hidrotermale
sulfuroase de mică adâncime. Apele sulfuroase din subteran, de
provenienţă carstică continentală, ies la suprafaţă prin liniile de
falie şi canalele calcarului sarmaţian, fie că acesta este expus
sau acoperit cu un strat sedimentar. Izvoarele sunt ușor de
localizat după halourile inelare alb-gălbui formate de bacteriile
tiofile care se dezvoltă în jurul lor. Flora algală nu rezistă în
imediata apropiere a izvorului, dar se dezvoltă luxuriant în
vecinatatea acestuia. Fauna este formată din puţine specii
tolerante la hipoxie, care pot fi foarte abundente.
1170-4: Boulders and blocks - Aglomerări de stânci şi
bolovani. Aglomerările de stânci şi bolovani de dimensiuni
mari apar în mediolitoralul ţărmurilor stâncoase, la piciorul
falezelor. Aceste blocuri pot fi rostogolite sau erodate de apa
încărcată cu nisip în timpul furtunilor, de aceea populaţiile
algale sunt efemere;
1170-5: Supralittoral rock - Stanca supralitorală este
situată deasupra nivelului mării şi este umezită de spuma
22
valurilor sau udată numai în timpul furtunilor. Extinderea
verticală depinde de hidrodinamism, de expunerea la soare şi
de pantă;
1170-6: Upper midlittoral rock - Stânca mediolitorală
superioară este situată în partea superioară a zonei de spargere
a valurilor şi nu este acoperită permanent de apă, fiind udată
intermitent de valurile mai înalte;
1170-7: Lower midlittoral rock - Stânca mediolitorală
inferioară este situată în partea inferioară a zonei de spargere a
valurilor şi este acoperită de apă în cea mai mare parte a
timpului. Umiditatea ridicată şi constantă şi lumina puternică
constituie factorii dominanţi în acest habitat;
1170-8: Infralittoral rock with photophilic algae -
Stânca infralitorală cu alge fotofile. Stânca infralitorală cu alge
fotofile începe imediat sub etajul mediolitoral inferior, acolo
unde emersiunile sunt doar accidentale, şi se întinde până la
limita inferioară a răspândirii algelor fotofile şi fanerogemelor
marine. Limita inferioară este condiţionată de pătrunderea
luminii şi deci extrem de variabilă în funcţie de topografie şi de
claritatea apei. În general, la litoralul românesc este în jur de 10
m adâncime, dar în zonele cu turbiditate ridicată poate fi sub 1
m;
23
1170-9: Infralittoral rock with Mytilus
galloprovincialis - Stânca infralitorală cu Mytilus
galloprovincialis. Pătrunde în adâncime până la maxim 28 m,
la limita inferioară a platformelor stâncoase. În zona algelor
fotofile se suprapune cu habitatul precedent, dar continuă în
adâncime mult dincolo de limitele acestuia;
1170-10: Infralittoral hard clay banks with
Pholadidae - Bancuri de argilă tare infralitorală cu Pholadidae.
Este format din bancuri de argilă întarită, având aspect de
platou sau vălurit, care este parţial acoperit de sediment.
Găurile facute de Pholas dactylus şi Barnea candida dau o
mare complexitate tridimensională şi permit multor specii să
formeze asociaţii faunistice interesante.
1180: Methanogenic carbonate structures - Structuri
de carbonat formate în jurul emisiilor active de metan.
8330: Submerged or partially submerged sea caves -
Peşteri marine total sau parţial submerse. Planşeul şi pereţii
adăpostesc comunităţi de nevertebrate marine (spongieri,
hidrozoare, actinii, briozoare, tunicate coloniale) şi alge
sciafile.
24
Siturile de Importanţă Comunitară de la litoralul
românesc al Mării Negre
Rezervaţia naturală mixtă - zoologică şi botanică Acvatoriul
litoral marin Vama Veche - 2 Mai (exclusiv zona litorală)
Situl ROSCI0269 Vama Veche - 2 Mai
Sit Natura 2000 ROSCI0269, conform Ordinul Ministrului
Mediului şi Pădurilor nr. 2387/2011 şi aprobat de către
Comisia Europeană prin Decizia 209/92/CE:
- Coordonatele sitului: Latitudine N 43º 45' 561'';
Longitudine E 28º 38' 55''
- Suprafaţa (ha): 5.272
Aria protejată de interes naţional AMP „Acvatoriul litoral
marin Vama Veche - 2 Mai” (Fig. nr. 2) a fost înfiinţată prin
Decizia 31/1980 a Consiliului Judeţean Constanţa şi confirmată
ca arie protejată de Legea nr. 5/2000 privind aprobarea
Planului de amenajare a teritoriului naţional, având codul
2.345.
25
Figura nr. 2. Supra- şi mediolitoral stâncos în cadrul
Acvatoriului litoral marin Vama Veche - 2 Mai (foto INCDM)
Tipuri de habitate prezente în Situl ROSCI0269 Vama Veche - 2
Mai (Fig. nr. 3)
26
Figura nr. 3. Hartă cu habitatele din situl 2 Mai -Vama Veche
(INCDM)
1110: Bancuri de nisip submerse de mică adâncime
1110-3 Nisipuri fine de mică adâncime
1110-4 Nisipuri bine calibrate
1110-5 Nisipuri grosiere şi pietrişuri mărunte bătute de
valuri
1110-6 Galeţi infralitorali
1110-8 Nisipuri mâloase şi mâluri nisipoase bioturbate
de Upogebia (Fig. nr. 4)
27
Figura nr. 4. Specie din cadrul habitatului 1110-8 Upogebia
pusilla - crevete (www.animalesmarinos.net)
1140: Suprafețe de nisip și mâl descoperite la maree joasă
1140-1 Nisipuri supralitorale, cu sau fără depozite
detritice cu uscare rapidă
1140-2 Depozite detritice supralitorale cu uscare lentă
1140-3 Nisipuri mediolitorale
1140-4 Acumulări detritice mediolitorale
28
1170: Recifi
1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis
1170-4 Aglomerări de stânci şi bolovani
1170-5 Stânca supralitorală
1170-6 Stânca mediolitorală superioară
1170-7 Stânca mediolitorală inferioară
1170-8 Stânca infralitorală cu alge fotofile
1170-9 Stânca infralitorală cu Mytilus galloprovincialis
(Fig. nr. 5)
1170-10 Bancuri infralitorale de argilă sau marnă cu
Pholadidae
29
Figura nr. 5. Stânca infralitorală cu Mytilus galloprovincialis -
midii (foto INCDM)
30
Sp
ecii
de
floră
şi
fau
nă d
e in
tere
s co
mu
nit
ar/
regio
nal
pre
zen
te:
Sp
ecie
C
on
serv
are
P
op
ula
ție
Loca
liza
re, eco
logie
T
urs
iops
trunca
tus
Dir
ecti
va
Hab
itat
e,
anex
a II
Rez
iden
t
Afa
lin
ul
este
pre
zent
în z
ona
mar
ină
rom
ânea
scă
în s
ezonul
cald
, pe
toat
ă
supra
faţa
pla
toulu
i co
nti
nen
tal.
Păt
run
de
şi î
n D
un
ăre.
Pre
zent
în t
oat
e si
turi
le, se
dep
lase
ază
în
gru
puri
fam
ilia
le d
e 4
-6 i
ndiv
izi.
Est
e ce
l
mai
soci
abil
faţ
ă de
om
şi
cel
mai
des
obse
rvat
.
Phoco
ena p
hoco
ena
Dir
ecti
va
Hab
itat
e,
anex
a II
Rez
iden
t
Mars
uin
ul
este
o s
pec
ie n
erit
ică
pre
zen
tă
la (
6-2
00
m a
dân
cim
e) c
are
pat
runde
şi î
n
Dun
ăre
şi î
n l
agune.
În R
om
ânia
popula
ţiil
e su
nt
conce
ntr
ate
în a
pro
pie
rea
coas
tei,
unde
hra
na
este
mai
abunden
tă ş
i
acce
sibil
ă. U
neo
ri e
ste
captu
rat
acci
den
tal
în p
lase
de
calc
an.
La
apro
pie
rea
iern
ii
mig
reaz
ă în
spre
zonel
e de
iern
are
din
Geo
rgia
şi
Turc
ia.
Alo
sa i
mm
acu
lata
Dir
ecti
va
Hab
itat
e,
anex
a II
Pas
aj
Scr
um
bia
est
e o s
pec
ie p
elag
ică,
cri
ofi
lă.
Adulţ
ii s
e ap
ropie
de
ţărm
num
ai î
n t
imp
ul
mig
raţi
ei d
e re
pro
duce
re, în
feb
ruar
ie-
31
apri
lie,
cân
d e
ste
pre
zentă
în t
oat
e si
turi
le.
Puie
tul
poat
e fi
întâ
lnit
ades
ea î
n a
pel
e
cost
iere
.
Alo
sa t
anaic
a
Dir
ecti
va
Hab
itat
e,
anex
a II
Rez
iden
t R
izea
fca
est
e pre
zentă
de-
a lu
ngul
coas
tei
rom
âneş
ti p
entr
u c
ea m
ai m
are
par
te a
anulu
i. E
ste
o s
pec
ie t
erm
ofi
lă c
are
pre
feră
apel
e co
stie
re p
uţi
n a
dân
ci.
Pre
zen
ţă c
onst
antă
în t
oat
e si
turi
le.
Aci
pen
ser
stel
latu
s
Dir
ecti
va
Hab
itat
e
(alt
e an
exe)
Rez
iden
t
Păst
ruga
est
e pre
zentă
de-
a lu
ngul
coas
tei
rom
âneş
ti.
Adulţ
ii s
unt
mai
fre
cven
t
întâ
lniţ
i în
faţ
a guri
lor
Dunăr
ii, în
tim
p c
e
juven
ilii
sunt
răsp
ândiţ
i pe
tot
pla
toul
conti
nen
tal,
mai
ale
s în
apro
pie
rea
coas
tei.
Huso
huso
D
irec
tiva
Hab
itat
e
(alt
e an
exe)
Rez
iden
t
Moru
nu
l es
te p
reze
nt
de-
a lu
ngul
coas
tei
rom
âneş
ti.
Adulţ
ii s
unt
mai
fre
cven
t
întâ
lniţ
i în
faţ
a guri
lor
Dunăr
ii, în
tim
p c
e
juven
ilii
sunt
răsp
ândiţ
i pe
tot
pla
toul
conti
nen
tal,
mai
ale
s în
apro
pie
rea
coas
tei.
Phola
s dact
ylu
s D
irec
tiva
Hab
itat
e
(alt
e an
exe)
Co
nven
ția
de
la
Ber
na
Co
nven
ția
de
la
Rez
iden
t
Sp
ecia
est
e o m
olu
scă
biv
alvă
care
per
fore
ază
roca
moal
e, s
ăpân
d g
aler
ii î
n
calc
are,
mar
ne
şi a
rgil
e. S
e dez
volt
ă
num
ai î
n z
onel
e cu
subst
rat
stân
cos
nat
ura
l şi
sunt
vuln
erab
ile
la c
olm
atar
e cu
32
Bar
celo
na
sedim
ente
.
Cora
llin
a o
ffic
inali
s R
egio
nal
(C
arte
a
Ro
șie
a M
ării
Neg
re,
BS
TD
A 2
00
7)
Naț
ional
(L
ista
Ro
șie)
Rez
iden
t
Alg
ă r
oși
e S
pec
ie c
arac
teri
stic
ă m
edio
-
lito
ralu
lui
stân
cos,
foto
filă
, în
condiț
ii d
e
apă
cura
tă ş
i hid
rodin
amis
m p
ute
rnic
,
indic
atoar
e de
o b
ună
cali
tate
a m
ediu
lui
mar
in.
Cys
tose
ira b
arb
ata
R
egio
nal
(B
S T
DA
20
07
)
Naț
ional
(L
ista
Ro
șie)
Rez
iden
t
Alg
a e
ste
cara
cter
isti
că s
tânci
i
infr
alit
ora
le î
n c
ondiţ
ii d
e lu
min
ă
pute
rnic
ă, a
pă
cura
tă ş
i hid
rodin
amis
m
moder
at.
Est
e o s
pec
ie i
ncl
usă
în L
ista
Roși
e, c
onsi
der
ată
ca f
iind s
ensi
bil
ă la
fact
ori
i an
tropic
i nef
avora
bil
i. D
ouă
câm
puri
de
Cys
tose
ira
barb
ata
s-a
u
refă
cut
în s
itul
de
la V
ama
Vec
he
- 2 M
ai
33
Situl Natura 2000 ROSCI026 Vama Veche - 2 Mai
este:
- unul din foarte puţinele locuri din România unde este
prezent habitatul 1170-8 cu Cystoseira barbata (Fig. nr.
6).
Cystoseira barbata este o specie de algă brună, cu talul de
culoare brun-oliv iarna şi mai deschis în celelalte sezoane
biologice, cu dimensiuni mari de până la 2 m, puternic
ramificată. Se fixează de substrat cu un disc bazal conic,
puternic, de la care pornesc ramuri multiple, cilindrice, pe care
se găsesc numeroşi aerocişti sferici sau ovoizi, dispuşi în lanţ
sau izolaţi cu rol de flotori pentru a uşura menţinerea în poziţie
verticală a speciei în apă. Receptacolele sunt lungi, netede şi
puţin tuberculate. Este o specie perenă care prezintă un
maximum al perioadei de dezvoltare în lunile aprilie - mai, dar
uneori procesul se poate decala în condiţii nefavorabile, ex.
temperatură foarte scăzută a apei.
34
Figura nr. 6. Cystoseira barbata - algă brună (foto INCDM)
Această algă constituie mediu de apărare, hrănire şi
reproducere pentru puietul de peşte, dar şi pentru multe
nevertebrate marine. Substratul elastic şi totuşi destul de ferm
pe care îl reprezintă talurile de Cystoseira, structura complexă
a ramificaţiilor oferă un loc ideal de fixare a numeroaselor alge
macrofite, atât celor fotofile, aducându-le mai aproape de
suprafaţă, cât şi a celor sciafile, care se dezvoltă în umbra tufei
de Cystoseira.
35
- unul din foarte puţinele locuri din România unde este
prezent habitatul 1170-10 cu Pholas dactylus;
- unul din foarte puţinele locuri din România unde este
prezent medio-litoralul stâncos natural.
36
Situl ROSCI0273 Zona marină de la Capul Tuzla
Sit Natura 2000 ROSCI0197 a fost declarat prin
Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 2387/2011 şi
aprobat de către Comisia Europeană prin Decizia 209/92/CEE.
Coordonatele sitului: Latitudine: N 43º 59' 20'';
Longitudine E: 28º 41' 14'' (Fig. nr. 7)
Figura nr. 7. Tipuri de habitate prezente în Situl ROSCI0273
Zona marină de la Capul Tuzla (INCDM)
37
1110: Bancuri de nisip submerse de mică adâncime
1110-3 Nisipuri fine de mică adâncime
1110-4 Nisipuri bine calibrate
1110-5 Nisipuri grosiere şi pietrişuri mărunte bătute de
valuri
1110-6 Galeţi infralitorali
1110-8 Nisipuri mâloase şi mâluri nisipoase bioturbate
de Upogebia
1140: Suprafețe de nisip si mâl descoperite la maree joasă
1140-1 Nisipuri supralitorale, cu sau fără depozite
detritice cu uscare rapidă
1140-2 Depozite detritice supralitorale cu uscare lentă
1140-3 Nisipuri mediolitorale
1140-4 Acumulări detritice mediolitorale
1170: Recifi
1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis
1170-4 Aglomerări de stânci şi bolovani
38
1170-5 Stâncă supralitorală
1170-6 Stâncă mediolitorală superioară
1170-7 Stâncă mediolitorală inferioară
1170-8 Stâncă infralitorală cu alge fotofile
1170-9 Stâncă infralitorală cu Mytilus galloprovincialis
8330: Peşteri marine total sau parţial submerse
39
Sp
ecii
de
floră
şi
fau
nă d
e in
tere
s co
mu
nit
ar/
regio
nal
pre
zen
te:
Sp
ecie
C
on
serv
are
P
op
ula
ție
Loca
liza
re, eco
logie
T
urs
iops
tru
nca
tus
Dir
ecti
va
Hab
itat
e,
anex
a II
Rez
iden
t
Afa
lin
ul
este
pre
zent
în z
ona
mar
ină
rom
ânea
scă
în s
ezonul
cald
,
pe
toat
ă su
pra
faţa
pla
toulu
i
conti
nen
tal.
Păt
runde
și î
n D
unăr
e.
Pre
zent
în t
oat
e si
turi
le, se
dep
lase
ază
în g
rupuri
fam
ilia
le d
e
4-6
indiv
izi.
Est
e ce
l m
ai s
oci
abil
față
de
om
și
cel
mai
des
obse
rvat
.
Phoco
ena p
ho
coen
a
Dir
ecti
va
Hab
itat
e,
anex
a II
Rez
iden
t
Mars
uin
ul
este
o s
pec
ie n
erit
ică
(6-2
00
m a
dân
cim
e) c
are
păt
rund
e
și î
n D
unăr
e și
în l
agune.
În
Rom
ânia
popula
ţiil
e su
nt
conce
ntr
ate
în a
pro
pie
rea
coas
tei,
unde
hra
na
este
mai
abunden
tă ş
i
acce
sibil
ă. U
neo
ri e
ste
captu
rat
acci
den
tal
în p
lase
de
calc
an.
La
apro
pie
rea
iern
ii, m
igre
ază
însp
re
zonel
e de
iern
are
din
Geo
rgia
şi
Turc
ia.
40
Alo
sa i
mm
acu
lata
Dir
ecti
va
Hab
itat
e,
anex
a II
Pas
aj
Scr
um
bia
est
e sp
ecie
pel
agic
ă,
crio
filă
. A
dulț
ii s
e ap
ropie
de
țărm
num
ai î
n t
impul
mig
rați
ei d
e
repro
duce
re, în
feb
ruar
ie-a
pri
lie,
când e
ste
pre
zentă
în t
oat
e si
turi
le.
Puie
tul
poat
e fi
întâ
lnit
ades
ea î
n
apel
e co
stie
re.
Alo
sa t
an
aic
a
Dir
ecti
va
Hab
itat
e,
anex
a II
Rez
iden
t R
izea
fca
est
e pre
zentă
în t
ot
lungu
l
coas
tei
rom
âneş
ti p
entr
u c
ea m
ai
mar
e par
te a
anulu
i. E
ste
o s
pec
ie
term
ofi
lă c
are
pre
feră
apel
e co
stie
re
puţi
n a
dân
ci.
Pre
zență
const
antă
în
toat
e si
turi
le.
Aci
pen
ser
stel
latu
s
Dir
ecti
va
Hab
itat
e
(alt
e an
exe)
Rez
iden
t
Păst
ruga
est
e pre
zentă
în t
ot
lungu
l
coas
tei
rom
âneş
ti. A
dulț
ii s
unt
mai
frec
ven
t în
tâln
iți
în f
ața
guri
lor
Dunăr
ii, în
tim
p c
e ju
ven
ilii
sunt
răsp
ândiț
i pe
tot
pla
toul
conti
nen
tal,
mai
ale
s în
apro
pie
rea
coas
tei.
Huso
hu
so
Dir
ecti
va
Hab
itat
e
(alt
e an
exe)
Rez
iden
t
Moru
nu
l es
te p
reze
nt
în t
ot
lungu
l
coas
tei
rom
âneş
ti.
Adulț
ii s
unt
mai
frec
ven
t în
tâln
iți
în f
ața
guri
lor
Dunăr
ii, în
tim
p c
e ju
ven
ilii
sunt
răsp
ândiț
i pe
tot
pla
toul
conti
nen
tal,
41
mai
ale
s în
apro
pie
rea
coas
tei.
Pro
tero
rhin
us
marm
ora
tus
Dir
ecti
va
Hab
itat
e
(alt
e an
exe)
Rez
iden
t G
uvid
ul
de
mic
i dim
ensi
uni
este
ușo
r de
recu
nosc
ut
după
tuburi
le
naz
ale.
Est
e o s
pec
ie f
oar
te c
om
un
ă
în h
abit
atel
e st
ânco
ase
și î
n
ban
curi
le d
e m
idii
.
Pom
ato
schis
tus
min
utu
s D
irec
tiva
Hab
itat
e
(alt
e an
exe)
Rez
iden
t
Gu
vid
de
mic
i dim
ensi
uni,
cara
cter
isti
c hab
itat
elor
nis
ipoas
e
de
mic
ă ad
ânci
me.
Pre
feră
zonel
e
cura
te, cu
o b
ună
star
e de
conse
rvar
e.
Hem
imys
is s
erra
ta
Reg
ion
al (
Car
tea
Ro
șie
a M
ării
Neg
re, B
S T
DA
20
07
)
Nat
ional
(L
ista
Ro
șie)
Rez
iden
t
Spec
ie c
arac
teri
stic
ă re
cifi
lor
stân
coși
cu g
rote
și
caver
ne
subm
arin
e. A
men
ința
tă î
n t
oat
ă
Mar
ea N
eagră
și
în R
om
ânia
.
Hali
chondri
a p
an
icea
Rez
iden
t
Spec
ie c
arac
teri
stic
ă ci
rca-
lito
ralu
lui
stân
cos,
indic
atoar
e
pen
tru o
foar
te b
ună
cali
tate
a
med
iulu
i. A
men
ința
tă î
n to
ată
Mar
ea N
eagră
și
în R
om
ânia
.
Tri
coli
a p
ull
us
Reg
ion
al (
BS
R
ezid
ent
Gast
erop
od
. S
pec
ie c
arac
teri
stic
ă
42
TD
A 2
00
7)
Nat
ional
(L
ista
Ro
șie)
in
fral
itora
lulu
i st
ânco
s cu
alg
e
foto
file
, in
dic
atoar
e pen
tru o
foar
te
buna
cali
tate
a m
ediu
lui.
Am
enin
țată
în t
oat
ă M
area
Nea
gră
și î
n R
om
ânia
(F
ig.
nr.
8).
Hip
poca
mpus
gutt
ula
tus
(Fig
. n
r. 9
)
IUC
N
Reg
ion
al (
Car
tea
Ro
șie
a M
ării
Neg
re, B
S T
DA
20
07
)
Naț
ional
(L
ista
Ro
șie)
Rez
iden
t C
ălu
ţul
de
mare
est
e sp
ecie
cara
cter
isti
că a
soci
ații
lor
veg
etal
e
per
ene
din
infr
alit
ora
l. A
men
ința
tă
în t
oat
ă M
area
Nea
gră
și
în
Rom
ania
ww
w.g
wp
-ro
man
ia.r
o (
Pag
ina
copii
lor)
.
43
Figura nr. 8. Tricolia pullus -
gasteropod
(ecomareaneagra.wordpress.com)
Figura nr. 9. Hippocampus
guttulatus
Căluţul de mare (foto
INCDM)
În zona Cap Tuzla fundul stâncos recifal are cea mai
mare extindere spre uscat şi cel mai variat şi accidentat relief
din sectorul românesc al Mării Negre. De aceea, aici se
întalneşte cea mai diversă gamă de microhabitate de acest tip şi
în consecinţă, o faună şi floră acvatică foarte diversă. Acest
lucru duce la o valoare conservativă foarte mare.
Situl Natura 2000 ROSCI0273 Zona marină de la Capul
Tuzla este:
44
- singurul loc din România unde este prezent habitatul 8330:
Peşteri marine;
- relief submarin spectaculos;
- unul din foarte puţinele locuri din România unde este
prezent mediolitoralul stâncos natural.
45
Situl ROSCI0197 Plaja Submersă Eforie Nord -
Eforie Sud
Sit Natura 2000 ROSCI0197 (Fig. nr. 10) prin Ordinul
Ministrului Mediului și Pădurilor nr. 2387/2011 şi aprobat de
către Comisia Europeană prin Decizia 209/92/CEE.
Coordonatele sitului: Latitudine N 44º 3' 1''; Longitudine E 28º
39' 5''
Suprafaţa (ha) 141
Figura nr. 10. Imagine subacvatică din Situl ROSCI0197 Plaja
Submersă Eforie Nord - Eforie Sud
(http://natura2000.mmediu.ro)
46
Tipuri de habitate prezente în ROSCI0197 (Fig. nr. 11)
1110: Bancuri de nisip submerse de mică adâncime
1110-3 Nisipuri fine de mică adâncime
1110-4 Nisipuri bine calibrate
Figura nr. 11. Tipuri de habitate prezente în Situl
ROSCI0197
Plaja Submersă Eforie Nord - Eforie Sud
(INCDM) 1140: Suprafeţe de nisip şi mâl descoperite la maree joasă
47
1140-1 Nisipuri supralitorale, cu sau fără depozite
detritice cu uscare rapidă.
1140-3 Nisipuri mediolitorale
1170: Recifi
1170-8 Stânca infralitorală cu alge fotofile
1170-9 Stâncă infralitorală cu Mytilus galloprovincialis
48
Sp
ecii
de
floră
şi
fau
nă d
e in
tere
s co
mu
nit
ar/
regio
nal
pre
zen
te:
Sp
ecie
C
on
serv
are
P
op
ula
ție
Loca
liza
re, eco
logie
Turs
iops
trunca
tus
Dir
ecti
va
Hab
itat
e, a
nex
a
II
Rez
iden
t
Afa
lin
ul
este
pre
zent
în z
ona
mar
ină
rom
ânea
scă
în s
ezonul
cald
,
pe
toat
ă su
pra
faţa
pla
toulu
i
conti
nen
tal.
Păt
runde
şi î
n D
unăr
e.
Pre
zent
in t
oat
e si
turi
le, se
dep
lase
aza
în g
rupuri
fam
ilia
le d
e
4-6
indiv
izi.
Est
e ce
l m
ai s
oci
abil
față
de
om
și
cel
mai
des
obse
rvat
.
Phoco
ena p
hoco
ena
D
irec
tiva
Hab
itat
e, a
nex
a
II
Rez
iden
t
Mars
uin
ul
este
o s
pec
ie n
erit
ică
(6-2
00 m
adân
cim
e) c
are
păt
runde
şi î
n D
unăr
e şi
în l
agun
e. Î
n
Rom
ânia
popula
ţiil
e su
nt
conce
ntr
ate
în a
pro
pie
rea
coas
tei,
unde
hra
na
este
mai
abun
den
tă ş
i
acce
sibil
ă. U
neo
ri e
ste
captu
rat
acci
den
tal
în p
lase
de
calc
an.
La
apro
pie
rea
iern
ii m
igre
ază
însp
re
zonel
e de
iern
are
din
Geo
rgia
şi
Turc
ia.
49
Alo
sa i
mm
acu
lata
Dir
ecti
va
Hab
itat
e, a
nex
a
II
Pas
aj
Adu
lţii
de
Scr
um
bie
se
apro
pie
de
țărm
num
ai î
n t
impul
mig
rați
ei d
e
repro
duce
re,
în f
ebru
arie
-apri
lie,
când e
ste
pre
zentă
în t
oat
e si
turi
le.
Puie
tul
poat
e fi
întâ
lnit
ades
ea î
n
apel
e co
stie
re.
Alo
sa t
anaic
a
Dir
ecti
va
Hab
itat
e, a
nex
a
II
Rez
iden
t R
izea
fca
est
e pre
zentă
în t
ot
lungul
coas
tei
rom
âneş
ti p
entr
u c
ea m
ai
mar
e par
te a
anulu
i. E
ste
o s
pec
ie
term
ofi
lă c
are
pre
feră
ap
ele
cost
iere
puţi
n a
dân
ci.
Pre
zentă
const
ant
in t
oat
e si
turi
le.
Aci
pen
ser
stel
latu
s
Dir
ecti
va
Hab
itat
e (a
lte
anex
e)
Rez
iden
t
Păst
ruga
est
e pre
zentă
în t
ot
lungul
coas
tei
rom
âneş
ti.
Adulț
ii
sunt
mai
fre
cven
t în
tâln
iți
în f
ața
guri
lor
Dun
ării
, în
tim
p c
e ju
ven
ilii
sunt
răsp
ândiț
i pe
tot
pla
toul
conti
nen
tal,
mai
ale
s în
apro
pie
rea
coas
tei.
Huso
huso
D
irec
tiva
Hab
itat
e (a
lte
anex
e)
Rez
iden
t
Adulț
ii d
e M
oru
n s
unt
mai
frec
ven
t în
tâln
iți
în f
ața
guri
lor
Dunăr
ii, în
tim
p c
e ju
ven
ilii
sunt
50
răsp
ândiț
i pe
tot
pla
toul
conti
nen
tal,
mai
ale
s în
apro
pie
rea
coas
tei.
Pro
tero
rhin
us
marm
ora
tus
Dir
ecti
va
Hab
itat
e (a
lte
anex
e)
Rez
iden
t G
uvid
de
mic
i dim
ensi
uni,
ușo
r de
recu
nosc
ut
dup
ă tu
buri
le n
azal
e.
Est
e o s
pec
ie f
oar
te c
om
ună
în
hab
itat
ele
stân
coas
e și
în b
ancu
rile
de
mid
ii.
Pom
ato
schis
tus
min
utu
s
Dir
ecti
va
Hab
itat
e (a
lte
anex
e)
Rez
iden
t
Gu
vid
de
mic
i dim
ensi
uni,
cara
cter
isti
c hab
itat
elor
nis
ipoas
e
de
mic
ă ad
ânci
me.
Pre
feră
zonel
e
cura
te,
cu o
bună
star
e de
conse
rvar
e.
Donaci
lla c
orn
ea
Fig
. n
r. 1
2
Reg
ional
(C
arte
a
Roși
e a
Măr
ii
Neg
re,
BS
TD
A
2007)
Naț
ional
(L
ista
Roși
e)
Rez
iden
t
Biv
alv
ă,
spec
ia c
arac
teri
stic
ă a
med
ioli
tora
lulu
i nis
ipos,
indic
atoar
e p
entr
u o
foar
te b
ună
cali
tate
a m
ediu
lui.
Am
enin
țată
în
toat
ă M
area
Nea
gră
, în
Rom
ânia
mai
supra
vie
țuie
ște
doar
în s
itul
de
la E
fori
e.
51
Donax
truncu
lus
Fig
. n
r. 1
3
Reg
ional
(B
S
TD
A 2
007)
Naț
ional
(L
ista
Roși
e)
Rez
iden
t
Biv
alv
ă, sp
ecie
car
acte
rist
ică
infr
alit
ora
lulu
i nis
ipos
în c
ondiț
ii
de
hid
rodin
amis
m p
ute
rnic
.
Am
enin
țată
în t
oat
ă M
area
Nea
gră
,
în R
om
ânia
mai
ex
istă
popula
ții
den
se d
oar
în s
itul
de
la E
fori
e.
Ophel
ia b
icorn
is
Reg
ional
(C
arte
a
Roși
e a
Măr
ii
Neg
re,
BS
TD
A
2007)
Naț
ional
(L
ista
Roși
e)
Rez
iden
t
Vie
rm
e p
oli
chet
, ca
ract
eris
tic
pen
tru m
edio
lito
ralu
l nis
ipos.
52
Figura nr. 12. Donacilla
cornea - bivalvă
(www.idscaro.net)
Figura nr. 13. Donax trunculus -
bivalvă
www.animalbase.uni-
goettingen.de
Plaja submersă de la Eforie este singura plajă din zona
sudică a litoralului românesc care nu a fost modificată, până în
prezent, prin construcţia de structuri masive de protecţie
costieră.
Doar aici se mai păstrează hidrodinamica naturală, dinamica
sedimetară, habitatele şi speciile caracteristice unei plaje
nisipoase expuse. Aici habitatele nisipoase mediolitorale şi
infralitorale au cea mai mare reprezentativitate şi cea mai bună
stare de consevare din România.
Este singurul loc de pe întreg cuprinsul litoralului românesc în
care speciile de moluşte bivalve Donacilla cornea şi Donax
trunculus mai supravieţuiesc în prezent.
53
Situl Natura 2000 ROSCI0197 Plaja submersă Eforie
Nord - Eforie Sud este:
- singurul loc din România unde mai există mediolitoralul
nisipos cu Donacilla cornea;
- singurul loc din România unde mai există populaţii
importante ale bivalvei Donax trunculus
- singura plajă din sudul litoralului neafectată de construcţii
hidrotehnice.
Situl ROSCI0281 Cap Aurora
Situl Natura 2000 ROSCI0281 Cap Aurora (Fig. nr. 14)
a fost desemnat prin Ordinul Ministrului Mediului și Pădurilor
nr. 2387/2011 privind Instituirea regimului de arie naturală
protejată a siturilor de importantă comunitară ca parte
integrantă a Rețelei Ecologice Europene Natura 2000 în
România.
Coordonatele sitului: Longitudine 28.703056; Latitudine
43.849722
Suprafaţa (ha): 13453
54
Figura nr. 14. Hartă Sit Natura 2000 ROSCI0281 Cap
Aurora (INCDM)
Sunt prezente în sit 2 tipuri elementare de habitate Natura
2000: 1110 şi 1170, cu 8 subtipuri:
1110-3 Nisipuri fine de mică adâncime
1110-4 Nisipuri bine calibrate
1110-7 Nisipuri de mică adâncime bioturbate de Arenicola
şi Callianassa
1110-8 Nisipuri mâloase şi mâluri nisipoase bioturbate de
Upogebia
55
1170-2 Recifi biogenici de Mytilus galloprovincialis
1170-3 Izvoare sulfuroase de mică adâncime
1170-8 Stânca infralitorală cu alge fotofile
1170-9 Stanca infralitorală cu Mytilus galloprovincialis
(Fig. nr. 15)
Figura nr. 15. Stâncă infralitorală cu Mytilus galloprovincialis în
situl
ROSCI0281 Cap Aurora (foto INCDM)
56
Sp
ecii
de
floră
şi
fau
nă d
e i
nte
res
com
un
itar/
regio
nal
pre
zen
te:
Sp
ecie
C
on
serv
are
P
op
ula
ție
Loca
liza
re, eco
logie
T
urs
iop
s tr
un
catu
s D
irec
tiva
Hab
itat
e,
anex
a II
Rez
iden
t
Afa
lin
ul
este
pre
zent
în z
ona
mar
ină
rom
ânea
scă
în s
ezo
nul
cald
, p
e to
ată
sup
rafa
ţa p
lato
ulu
i co
nti
nen
tal.
Pat
rund
e și
în D
unăr
e.
Pre
zent
în t
oat
e si
turi
le,
se d
epla
seaz
ă în
gru
puri
fam
ilia
le d
e 4
-6 i
nd
iviz
i. E
ste
cel
mai
so
ciab
il f
ață
de
om
și
cel
mai
des
ob
serv
at.
Ph
oco
ena
ph
oco
ena
Fig
. nr.
16
Dir
ecti
va
Hab
itat
e,
anex
a II
Rez
iden
t
Ma
rsu
inu
l es
te o
sp
ecie
ner
itic
ă (6
-20
0 m
adân
cim
e) c
are
păt
rund
e și
în D
unăr
e și
în
lagu
ne.
În R
om
ânia
po
pula
ţiil
e su
nt
conce
ntr
ate
în a
pro
pie
rea
coas
tei,
und
e
hra
na
este
mai
ab
und
entă
şi
acce
sib
ilă.
Uneo
ri e
ste
cap
tura
t ac
cid
enta
l în
pla
se d
e
calc
an.
La
apro
pie
rea
iern
ii m
igre
ază
însp
re
zonel
e d
e ie
rnar
e d
in G
eorg
ia ş
i T
urc
ia.
Alo
sa i
mm
acu
lata
Dir
ecti
va
Hab
itat
e,
anex
a II
Pas
aj
Scr
um
bia
, sp
ecie
pel
agic
a, c
rio
filă
. A
dulț
ii
se a
pro
pie
de
țărm
nu
mai
în t
imp
ul
mig
rați
ei d
e re
pro
duce
re,
în f
ebru
arie
-
apri
lie,
cân
d e
ste
pre
zentă
în t
oat
e si
turi
le.
Puie
tul
po
ate
fi î
ntâ
lnit
ad
esea
în a
pel
e
cost
iere
.
57
Alo
sa t
an
aic
a
Dir
ecti
va
Hab
itat
e,
anex
a II
Rez
iden
t R
izea
fca
est
e p
reze
ntă
în t
ot
lun
gul
coas
tei
rom
âneş
ti p
entr
u c
ea m
ai m
are
par
te a
anulu
i. E
ste
o s
pec
ie t
erm
ofi
lă c
are
pre
feră
apel
e co
stie
re p
uţi
n a
dân
ci.
Pre
zentă
const
ant
în t
oat
e si
turi
le.
Aci
pen
ser
stel
latu
s
Dir
ecti
va
Hab
itat
e
(alt
e an
exe)
Rez
iden
t
Ad
ulț
ii d
e P
ăst
rug
ă s
unt
mai
fre
cvent
întâ
lniț
i în
faț
a g
uri
lor
Du
năr
ii,
în t
imp
ce
juven
ilii
sun
t ră
spân
diț
i p
e to
t p
lato
ul
conti
nenta
l, m
ai a
les
în a
pro
pie
rea
coas
tei.
Hu
so h
uso
D
irec
tiva
Hab
itat
e
(alt
e an
exe)
Rez
iden
t
Mo
run
ul
este
pre
zent
în t
ot
lung
ul
coas
tei
rom
âneş
ti;
adulț
ii s
unt
mai
fre
cven
t în
tâln
iți
în f
ața
guri
lor
Du
năr
ii,
în t
imp
ce
juven
ilii
sunt
răsp
ând
iți
pe
tot
pla
toul
co
nti
nenta
l,
mai
ale
s în
ap
rop
iere
a co
aste
i.
Hip
po
cam
pu
s g
utt
ula
tus
IUC
N
Reg
ional
(C
arte
a
Ro
șie
a M
ării
Neg
re,
BS
TD
A 2
00
7)
Naț
ional
(L
ista
Ro
șie)
Rez
iden
t C
ălu
ţul
de
ma
re e
ste
o s
pec
ie
cara
cter
isti
că a
soci
ații
lor
vegeta
le
per
ene
din
in
fral
ito
ral.
Am
enin
țată
în t
oat
ă M
area
Nea
gră
și
în R
om
ânia
.
58
Figura nr. 16. Phocoena phocoena relicta - marsuinul
(www.marinespecies.org)
Marsuinul are corpul scurt și gros, cu o mică dorsală
triunghiulară situată în apropierea mijlocului corpului; fără cioc
(rostru) distinct. Pe fiecare jumătate de maxilar se găsesc câte
19-28 de dinți, în formă de spatulă. Pectoralele scurte, moderat
falciforme, caudala lată, cu o crestătură mediană. La naștere au
o dimensiune de aproximativ 0,7-0,9 m, iar adulții 1,4-1,8 m.
59
Trăiește solitar sau în grupuri mici de 8-10 indivizi,
uneori în concentrații mai importante, în care se observă o
separare clară pe sexe. Înoată de-a lungul coastei și este foarte
dificil a te apropia de ei și nu se joacă niciodată în prova
navelor. În general, plonjează scurt la intervale de 3-6 minute.
Maturitatea sexuală este atinsă la 3-4 ani, 133 cm (masculii) și
145 cm (femelele), acuplarea având loc vara. Durata gestației
este de 9-11 luni, iar înțărcarea la patru luni. Longevitatea lor
este estimată la mai puțin de 16 ani. Sunt ihtiobentofagi,
hrănindu-se cu pești și nevertebrate (cambulă, calcan, guvid,
aterină, gasteropode). Rația zilnică este de 3-5 kg.
60
Situl ROSCI0293 Costineşti - 23 August
Situl Natura 2000 ROSCI0293 Costineşti - 23 August
(Fig. nr. 17) a fost desemnat prin Ordinul Ministrului Mediului
și Pădurilor nr. 2387/2011 privind Instituirea regimului de arie
naturală protejată a siturilor de importanță comunitară ca parte
integrantă a Rețelei Ecologice Europene Natura 2000 în
România.
Coordonatele sitului: Longitudine 28.720833;
Latitudine 43.925556
Suprafaţa (ha): 4878
Figura nr. 17. Hartă Sit Natura 2000 ROSCI0293 Costineşti - 23
August (INCDM)
61
Tipuri de habitate prezente
1140: Suprafeţe de nisip şi mâl descoperite la maree joasă
1140-3 Nisipuri mediolitorale
1170: Recifi
1170-5 Stânca supralitorală
1170-6 Stânca mediolitorală superioară
1170-7 Stânca mediolitorală inferioară
1170-8 Stânca infralitorală cu alge fotofile
1170-9 Stânca infralitorală cu Mytilus galloprovincialis
Habitatul 1170 are cea mai mare extindere în acest sit,
dar și cea mai mare diversitate, incluzând o mare varietate de
subtipuri, conform clasificării naționale. Dintre acestea, cea
mai mare importanță pentru conservare o au: 1170-2 Recifi
biogenici de Mytilus galloprovincialis, prezenți în partea de
larg a sitului, între 30-45 m adâncime, și 1170-10 Bancuri
infralitorale de argilă tare cu Pholadidae, în care trăiește specia
Pholas dactylus (conv. Berna, conv. Barcelona). Subtipul
1170-8 Stânca infralitorală cu alge fotofile, cu o mare extindere
și variabilitate a reliefului, găzduiește o floră algală foarte
diversă.
62
În sit sunt prezente și 6 subtipuri ale habitatului 1110,
cu o stare foarte bună de conservare. Trei dintre acestea: 1110-
5 Nisipuri grosiere și pietrișuri fine bătute de valuri, 1110-6
Galeți infralitorali și 1110-8 Nisipuri de mică adâncime
bioturbate de Arenicola și Callianassa, sunt foarte rare în
sectorul românesc al Mării Negre și prezintă interes deosebit
pentru conservare.
Cel mai mare pericol pentru sit îl reprezintă dezvoltarea
urbană a zonei de coastă şi extinderea construcţiei de drumuri
pe plajă. Activitatea de agrement nautic și subacvatic din zona
stațiunii Costinești are potențialul de a afecta zona de mal a
sitului. Creșterea numărului și capacității restaurantelor din
stațiunea Costinești poate genera o creștere a presiunii prin
pescuit asupra sitului.
Inundaţiile catastrofale care au avut loc în zona
Costinești au dus la deversarea unor mari cantități de noroi în
mare. Dacă acestea se vor repeta, vor afecta zona de mal a
sitului prin colmatare cu sedimente fine.
63
Sp
ecii
de
floră
şi
fau
nă d
e in
tere
s co
mu
nit
ar/
regio
nal
pre
zen
te:
Sp
ecie
C
on
serv
are
P
op
ula
tie
Loca
liza
re, eco
logie
Turs
iops
trunca
tus
Fig
. n
r. 1
8
Dir
ecti
va
Hab
itat
e, a
nex
a
II
Rez
iden
t
Afa
lin
ul
este
pre
zent
în z
ona
mar
ină
rom
ânea
scă
în s
ezonul
cald
,
pe
toat
ă su
pra
faţa
pla
toulu
i
conti
nen
tal.
Păt
runde
și î
n D
unăr
e.
Pre
zent
în t
oat
e si
turi
le, se
dep
lase
ază
în g
rupuri
fam
ilia
le d
e
4-6
indiv
izi.
Est
e ce
l m
ai s
oci
abil
față
de
om
și
cel
mai
des
obse
rvat
.
Phoco
ena p
hoco
ena
D
irec
tiva
Hab
itat
e, a
nex
a
II
Rez
iden
t
Mars
uin
ul
este
o s
pec
ie n
erit
ică
(6-2
00 m
adân
cim
e) c
are
păt
runde
și î
n D
unăr
e și
în l
agun
e. Î
n
Rom
ânia
, popula
ţiil
e su
nt
conce
ntr
ate
în a
pro
pie
rea
coas
tei,
unde
hra
na
este
mai
abun
den
tă ş
i
acce
sibil
ă. U
neo
ri e
ste
captu
rat
acci
den
tal
în p
lase
de
calc
an.
La
apro
pie
rea
iern
ii m
igre
ază
însp
re
zonel
e de
iern
are
din
Geo
rgia
şi
Turc
ia.
64
Alo
sa i
mm
acu
lata
Dir
ecti
va
Hab
itat
e, a
nex
a
II
Pas
aj
Ex
empla
rele
adult
e de
Scru
mb
ie
se a
pro
pie
de
țărm
num
ai î
n t
impul
mig
rați
ei d
e re
pro
du
cere
, în
febru
arie
-apri
lie,
cân
d s
unt
pre
zente
în t
oat
e si
turi
le.
Puie
tul
poat
e fi
întâ
lnit
ades
ea î
n a
pel
e
cost
iere
.
Alo
sa t
anaic
a
Dir
ecti
va
Hab
itat
e, a
nex
a
II
Rez
iden
t S
pec
ie t
erm
ofi
lă c
are
pre
feră
apel
e
cost
iere
puţi
n a
dân
ci, R
izea
fca
est
e
pre
zentă
în t
ot
lungul
coas
tei
rom
âneş
ti p
entr
u c
ea m
ai m
are
par
te a
anulu
i.. P
reze
ntă
const
ant
în
toat
e si
turi
le.
Aci
pen
ser
stel
latu
s
Dir
ecti
va
Hab
itat
e (a
lte
anex
e)
Rez
iden
t
Păst
ruga
est
e pre
zentă
în t
ot
lungul
coas
tei
rom
âneş
ti.
Adulț
ii
sunt
mai
fre
cven
t în
tâln
iți
în f
ața
guri
lor
Dun
ării
, în
tim
p c
e ju
ven
ilii
sunt
răsp
ândiț
i pe
tot
pla
toul
conti
nen
tal,
mai
ale
s în
apro
pie
rea
coas
tei.
65
Huso
huso
D
irec
tiva
Hab
itat
e (a
lte
anex
e)
Rez
iden
t
Ex
empla
rele
adult
e de
Moru
n s
unt
mai
fre
cven
t în
tâln
ite
în f
ața
guri
lor
Dun
ării
, în
tim
p c
e ju
ven
ilii
sunt
răsp
ândiț
i pe
tot
pla
toul
conti
nen
tal,
mai
ale
s în
apro
pie
rea
coas
tei.
Hip
poca
mpus
gutt
ula
tus
IUC
N
Reg
ional
(C
arte
a
Roși
e a
Măr
ii
Neg
re,
BS
TD
A
2007)
Naț
ional
(L
ista
Ro
șie)
Rez
iden
t C
ălu
ţul
de
mare
est
e o s
pec
ie
cara
cter
isti
că a
soci
ații
lor
veg
etal
e
per
ene
din
infr
alit
ora
l. A
men
ința
tă
în t
oat
ă M
area
Nea
gră
și
în
Rom
ânia
.
66
Figura nr. 18 Tursiops truncatus ponticus - afalinul
(www.marinespecies.org)
Afalinul are capul robust, înotătoarea dorsală în formă
caracteristică, lată la bază, înaltă și falciformă, pectoralele
67
scurte, iar caudala concavă, în partea posterioară o crestătură
mediană bine marcată. La naștere are 0,9 - 1 m; adulții ating
2,5-3,5 m (masculii) și 2,3-3,2 m (femelele). Este o specie
comună în Marea Mediterană și Marea Neagră. Specie
nectonică, predominant bentofagă, se apropie de zona țărmului
mai ales primăvara. Este întâlnită în grupuri mici de 4-10
indivizi, deasupra taluzului continental, iar grupuri mai mari de
25 de exemplare sunt comune zonelor de larg. Înoată cu o
viteză de aproximativ 33 km/oră. Ating maturitatea sexuală
între 5-12 ani femelele și începând cu 10 ani masculii. Durata
de gestație este de 12 luni. Longevitatea estimată la 25-30 de
ani. Poate coborî la adâncimi de până la 90-100 m. Puii sunt
alăptați până la vârsta de un an și stau cu mamele lor până la
trei ani. Exemplarele mature se hrănesc cu pești bentonici și
pelagici, creveți, crabi și moluște. Se poate hrăni și cu pești de
talie mare (chefal). Un delfin adult poate consuma între 8 și 15
kg de hrană zilnic.
68
Situl Natura 2000 ROSCI0094 - Izvoarele sulfuroase
submarine de la Mangalia
În situl ROSCI0094 au fost identificate 3 tipuri de
habitate de interes european (1110, 1140 si 1170), cu 19 sub-
tipuri (Fig. nr. 19).
Specii de importanţă comunitară: nu sunt cuprinse în
Formularul standard Natura 2000.
Suprafaţa dominantă este reprezentată de tipul 1170 -
Recifi (cu 4 sub-tipuri), repartizat în partea centrală și estică a
sitului (cca. 210 ha, adică cca. 58% din sit, Fig. nr. 19),
dominante fiind sub-tipurile 1170-8 Stânca infralitorală cu alge
fotofile (Fig. nr. 20) şi 1170-9 Stânca infralitorală cu Mytilus
galloprovincialis. De remarcat prezența câmpului de
Cystoseira barbata, specie dominantă în sub-tipul de habitat
1170-8 Stânca infralitorală cu alge fotofile, în imediata
apropiere a țărmului nordic al sitului, pe o suprafață relativ
mare (de cca. 7,3 ha), deși reprezintă numai 2% din sit.
69
Figura nr. 19. Tipuri de habitate prezente în ROSCI0094 -
Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia (INCDM)
70
Figura nr. 20. Imagine cu habitatul 1170-8 Stânca infralitorală
cu alge fotofile (foto INCDM)
Tipul de habitat 1110 - Bancuri de nisip submerse de mică
adâncime (cu 6 sub-tipuri) este dominat de sub-tipul 1110-3
Nisipuri fine de mică adâncime, prezent în imediata apropiere a
țărmului, în partea centrală și sudică, pe o suprafață de cca. 42
71
ha (adică 11,60 % din întreaga suprafață a sitului). Și aici este
prezent sub-tipul 1110-1 Nisipuri fine, curate sau ușor mâloase,
cu pajiști de Zostera, care, ca și în situl precendent, ocupă o
suprafață extrem de redusă (de cca. 0,2 ha), dar este în continuă
expansiune și vine în sprijinul ipotezei tendinței de refacere a
ecosistemului marin la litoralul românesc.
72
Sp
ecie
C
on
serv
are
P
op
ula
ție
Loca
liza
re, eco
logie
Turs
iops
trunca
tus
Dir
ecti
va
Hab
itat
e, a
nex
a
II
Rez
iden
t
Afa
lin
ul
este
pre
zent
în z
ona
mar
ină
rom
ânea
scă
în s
ezonul
cald
, pe
toat
ă su
pra
faţa
pla
toulu
i
conti
nen
tal.
Păt
runde
și î
n
Dun
ăre.
Pre
zent
în t
oat
e si
turi
le,
se d
epla
seaz
ă în
gru
pu
ri
fam
ilia
le d
e 4
-6 i
ndiv
izi.
Est
e
cel
mai
soci
abil
faț
ă d
e o
m ș
i ce
l
mai
des
obse
rvat
.
Phoco
ena p
hoco
ena
D
irec
tiva
Hab
itat
e, a
nex
a
II
Rez
iden
t
Mars
uin
ul
este
o s
pec
ie n
erit
ică
(6-2
00 m
adân
cim
e) c
are
păt
runde
și î
n D
unăr
e și
în
lagun
e. Î
n R
om
ânia
popu
laţi
ile
sunt
conce
ntr
ate
în a
pro
pie
rea
coas
tei,
unde
hra
na
este
mai
abunden
tă ş
i ac
cesi
bil
ă. U
neo
ri
este
cap
tura
t ac
ciden
tal
în p
lase
de
calc
an.
La
apro
pie
rea
iern
ii
mig
reaz
ă în
spre
zonel
e d
e
iern
are
din
Geo
rgia
şi
Tu
rcia
.
73
Alo
sa i
mm
acu
lata
Dir
ecti
va
Hab
itat
e, a
nex
a
II
Pas
aj
Scr
um
bia
, sp
ecie
pel
agic
ă
crio
filă
. A
dulț
ii s
e ap
ropie
de
țărm
num
ai î
n t
impul
mig
rați
ei
de
repro
du
cere
, în
feb
ruar
ie-
apri
lie,
cân
d e
ste
pre
zentă
în
toat
e si
turi
le.
Puie
tul
poat
e fi
întâ
lnit
ades
ea î
n a
pel
e co
stie
re.
Alo
sa t
anaic
a
Dir
ecti
va
Hab
itat
e, a
nex
a
II
Rez
iden
t R
izea
fca
. S
pec
ia e
ste
pre
zentă
în t
ot
lungul
coas
tei
rom
âneş
ti
pen
tru c
ea m
ai m
are
par
te a
anulu
i. E
ste
o s
pec
ie t
erm
ofi
lă
care
pre
feră
apel
e co
stie
re p
uţi
n
adân
ci. P
reze
ntă
const
ant
în
toat
e si
turi
le.
Aci
pen
ser
stel
latu
s
Dir
ecti
va
Hab
itat
e (a
lte
anex
e)
Rez
iden
t
Pă
stru
ga
. S
pec
ia e
ste
pre
zentă
în t
ot
lungul
coas
tei
rom
âneş
ti.
Adulț
ii s
unt
mai
fre
cven
t
întâ
lniț
i în
faț
a guri
lor
Dun
ării
,
în t
imp c
e ju
ven
ilii
sunt
răsp
ândiț
i pe
tot
pla
toul
conti
nen
tal,
mai
ale
s în
apro
pie
rea
coas
tei.
74
Huso
huso
D
irec
tiva
Hab
itat
e (a
lte
anex
e)
Rez
iden
t
Moru
nu
l -
Spec
ia e
ste
pre
zentă
în t
ot
lungul
coas
tei
rom
âneş
ti.
Adulț
ii s
unt
mai
fre
cven
t
întâ
lniț
i în
faț
a guri
lor
Dun
ării
,
în t
imp c
e ju
ven
ilii
sunt
răsp
ândiț
i pe
tot
pla
toul
conti
nen
tal,
mai
ale
s în
apro
pie
rea
coas
tei.
Pro
tero
rhin
us
marm
ora
tus
Dir
ecti
va
Hab
itat
e (a
lte
anex
e)
Rez
iden
t G
uvid
de
mic
i dim
ensi
uni,
ușo
r
de
recu
nosc
ut
după
tuburi
le
naz
ale.
Est
e o s
pec
ie f
oar
te
com
un
ă în
hab
itat
ele
stân
coas
e
și î
n b
ancu
rile
de
mid
ii.
Pom
ato
schis
tus
min
utu
s
Dir
ecti
va
Hab
itat
e (a
lte
anex
e)
Rez
iden
t
Gu
vid
de
mic
i dim
ensi
uni,
cara
cter
isti
c hab
itat
elor
nis
ipoas
e de
mic
ă ad
ânci
me.
Pre
feră
zonel
e cu
rate
, cu
o b
un
ă
75
star
e de
conse
rvar
e.
Zost
era n
olt
ii
Fig
. n
r. 2
1
Reg
ional
(C
arte
a
Roși
e a
Măr
ii
Neg
re,
BS
TD
A
2007)
Naț
ional
(L
ista
Roși
e)
Rez
iden
t
Pla
nta
Zost
era
. S
pec
ie
cara
cter
isti
că i
nfr
alit
ora
lulu
i
nis
ipos
în c
ondiț
ii d
e lu
min
ă
pute
rnic
ă, a
pa
cura
tă ș
i
hid
rodin
amis
m r
edus,
indic
atoar
e p
entr
u o
foar
te b
ună
cali
tate
a m
ediu
lui.
Am
enin
țată
în t
oat
ă M
area
Nea
gră
, în
Rom
ânia
mai
supra
vie
țuie
ște
doar
în s
itul
de
la M
angal
ia.
Cys
tose
ira b
arb
ata
R
egio
nal
(B
S
TD
A 2
007)
Naț
ional
(L
ista
Roși
e)
Rez
iden
t
Alg
ă B
run
ă. S
pec
ie
cara
cter
isti
că s
tân
cii
infr
alit
ora
le
în c
ondiț
ii d
e lu
min
ă pute
rnic
ă,
apă
cura
tă ș
i hid
rodin
amis
m
moder
at.
Am
enin
țată
în t
oat
ă
Mar
ea N
eag
ră, ce
a m
ai m
are
76
supra
față
aco
per
ită
de
Cys
tose
ira
din
Rom
ânia
ex
istă
în s
itul
de
la M
angal
ia.
Are
nic
ola
mari
na
R
egio
nal
(C
arte
a
Roși
e a
Măr
ii
Neg
re,
BS
TD
A
2007)
Naț
ional
(L
ista
Roși
e)
Rez
iden
t
Vie
rm
e p
oli
chet
, sp
ecie
cara
cter
isti
că i
nfr
alit
ora
lulu
i
nis
ipos,
indic
atoar
e pen
tru o
foar
te b
un
ă ca
lita
te a
med
iulu
i.
Am
enin
țată
în t
oat
ă M
area
Nea
gră
și
în R
om
ânia
.
Nec
all
ianass
a
trunca
ta
Reg
ional
(C
arte
a
Roși
e a
Măr
ii
Neg
re,
BS
TD
A
2007)
Naț
ional
(L
ista
Roși
e)
Rez
iden
t
Cru
stace
u, sp
ecie
car
acte
rist
ică
infr
alit
ora
lulu
i nis
ipos,
indic
atoar
e p
entr
u o
foar
te b
ună
cali
tate
a m
ediu
lui.
Am
enin
țată
în t
oat
ă M
area
Nea
gră
și
în
Rom
ânia
.
77
Hip
poca
mpus
gutt
ula
tus
IUC
N
Reg
ional
(C
arte
a
Roși
e a
Măr
ii
Neg
re,
BS
TD
A
2007)
Naț
ional
(L
ista
Roși
e)
Rez
iden
t C
ălu
țul
de
mare
. S
pec
ie
cara
cter
isti
că a
soci
ații
lor
veg
etal
e p
eren
e din
infr
alit
ora
l.
Am
enin
țată
în t
oat
ă M
area
Nea
gră
și
în R
om
ânia
.
78
Figura nr. 21. Câmp de Zostera la Mangalia (foto INCDM)
Şi în acest sit, tipul de habitat 1140: Suprafețe de nisip
și mâl descoperite la maree joasă ocupă suprafeţe reduse, dar
semnificativ mai mari decât în situl precendent (cca. 15 ha -
adică cca. 4% din suprafaţa sitului), acest tip de habitat fiind
caracteristic sectorului nordic al litoralului românesc.
79
ROSCI0066 Delta Dunării - zona marină
Această arie are, pe lângă statutul de sit SCI, şi statutul
de arie naturală protejată în reţeaua naţională, sit Ramsar, sit
UNESCO şi corespunde cu unitatea geografică a Rezervaţiei
Biosferei Delta Dunării - zona costieră a Mării Negre, de la
vărsarea Dunării - braţul Chilia, până la capul Midia, spre sud,
şi până la izobata de 20 m, spre est. Are o suprafaţă de 121.697
ha (Fig nr. 22).
La vărsarea Dunării în Marea Neagră s-au întrunit cel
puţin patru condiţii care favorizează formarea deltelor, şi
anume:
- existenţa vechiului estuar al Dunării (golful limanic
începând de la Tulcea), de formă aproximativ
triunghiulară, pe platforma continentală (şelful), care
are adâncimi de câţiva metri la ţărm şi se adânceşte
treptat spre povârnişul continental până la 180 - 200 m
pe o distanţă de 180 km;
- amplitudinea mică a mareelor, între 9 - 11 cm;
- curenţii litorali care aduc material aluvionar din nord-
est şi îl blochează pe cel dunărean, barând golfurile;
- cantitatea apreciabilă de aluviuni transportate de
Dunăre.
80
Rezervaţia Biosferei Delta Dunării are o administraţie
proprie, care, potrivit Legii nr. 82/1993, are ca obiective
principale gestionarea ecologică a teritoriului rezervaţiei,
conservarea şi protejarea patrimoniului natural cu valoare
ştiinţifică deosebită şi promovarea utilizării durabile a
resurselor productivităţii ecosistemelor naturale, reconstrucţia
ecologică a unor habitate deteriorate prin amenajările realizate
înainte de 1989.
81
Figura nr. 22. Localizarea ROSCI0066 Delta Dunării - zona
marină
pe harta din satelit Google Earth (INCDM)
Zona marină a Deltei Dunării are anumite particularităţi
datorate influenţei majore a apelor Dunării şi aluviunilor
depuse de acestea, încât aici există habitate sedimentare unice
la litoralul românesc. Este de remarcat frumuseţea şi bogăţia
zonei, cu o varietate de biotopuri şi resurse, care o fac unică nu
82
numai în Europa, ci şi în cadrul ecosistemelor deltaice ale
lumii.
O serie de activităţi umane specifice au un impact
distinct în deteriorarea calității mediului marin din zona
desemnată, cu atât mai mult cu cât aceasta se află sub influenţa
apelor Dunării. Tendinţa de supraexploatare a resurselor
naturale se manifestă în prezent printr-o presiune crescută
asupra acestora, în special asupra peştelui, precum şi prin
dezvoltarea unor activităţi nepotrivite sistemului deltaic, care
pot determina dispariţia unor zone de hrănire şi reproducere a
mai multor specii.
Tipuri de habitate prezente în sit:
1110-2 Hydraulic dunes of medium sands - dune
hidraulice din nisipuri medii
1110-3 Shallow fine sands - nisipuri fine de mică
adâncime
1110-4 Well-sorted sands - nisipuri bine calibrate
1110-8 Sandy muds and muddy sands bioturbated
by Upogebia - nisipuri mâloase şi mâluri nisipoase
bioturbate de Upogebia
1130 Estuaries - Estuare
83
Gurile de vărsare ale Dunării, împreună cu băile
Musura şi Sahalin şi cu apele Mării Negre din faţa lor, până la
izobata de 20 m, constituie ape estuarine. Apele din faţa gurilor
Dunării sunt influenţate substanţial de influxul de apă dulce.
Amestecul de apă dulce şi marină conduce la precipitarea de
sedimente fine, iar curenții fluidizează şi transportă frecvent
aceste sedimente. Acest habitat cuprinde mediolitoralul,
infralitoralul şi circalitoralul, fiind caracterizat de o salinitate
redusă a apelor de suprafaţă şi de pătrunderea spre amonte a
unui strat de apă marină profundă. Aceste ape adăpostesc
comunităţi de plante şi animale specific estuarine. De aceea,
deşi nu există maree (ca în mările Mediterană şi Baltică) şi nu
au forma tipică de estuar, aceste ape cu salinitate variabilă
constituie un habitat estuarin, destul de apropiat de cel din
Marea Baltică.
Speciile caracteristice sunt moluştele Abra segmentum,
Cerastoderma glaucum, Mya arenaria, Hydrobia spp., viermii
policheţi Hediste diversicolor, Capitella capitata, şi crustaceele
Corophium sp., Dikerogammarus sp.
1140-1 Supralittoral sands with or without fast-
drying drift lines - Nisipuri supralitorale, cu sau fără
depozite detritice cu uscare rapidă
84
1140-3 Midlittoral sands - nisipuri mediolitorale
1150 Coastal lagoons - lagune costiere
Lagunele sunt întinderi de apă sărată costiere, de mică
adâncime, cu salinitate şi volum de apă variabil, total sau
parţial separate de mare prin bancuri de nisip sau prundiş ori,
mai rar, de roci. Salinitatea poate varia, de la salmastru până la
hiperhalin, în funcţie de cantitatea de precipitaţii, intensitatea
evaporării, aportul de apă de mare proaspătă în timpul
furtunilor şi de inundarea temporară cu apă de mare în timpul
iernii sau la flux.
Pe ţărmul românesc al Mării Negre, un exemplu este
complexul lagunar Razelm - Sinoe şi Lacul Zăton. Datorită
impactului produs de lucrările hidrotehnice, condiţiile tipice
lagunare se întâlnesc azi mai ales în Laguna Sinoe. Aici
salinitatea este foarte variabilă, linia de demarcaţie dintre apele
dulci şi sărate putându-se deplasa cu sute de metri de mai multe
ori pe zi sub influenţa vântului, simulând astfel condiţiile unei
lagune cu maree.
85
Sp
ecii
de
floră ş
i fa
un
ă d
e in
tere
s co
mu
nit
ar p
rez
ente
:
Sp
ecie
C
on
serv
are
P
op
ula
ție
Loca
liza
re, eco
logie
T
urs
iops
trunca
tus
Dir
ecti
va
Hab
itat
e,
anex
a II
Rez
iden
t
Afa
lin
ul
este
pre
zent
în z
ona
mar
ină
rom
ânea
scă
în s
ezonul
cald
, pe
toat
ă
supra
faţa
pla
toulu
i co
nti
nen
tal.
Păt
run
de
şi î
n D
unăr
e.
Pre
zent
în t
oat
e si
turi
le, se
dep
lase
ază
în
gru
puri
fam
ilia
le d
e 4
-6 i
ndiv
izi.
Est
e ce
l
mai
soci
abil
faţ
ă de
om
şi
cel
mai
des
obse
rvat
.
Phoco
ena p
hoco
ena
Dir
ecti
va
Hab
itat
e,
anex
a II
Rez
iden
t
Mars
uin
ul
este
o s
pec
ie n
erit
ică
(6-2
00
m
adân
cim
e) c
are
păt
runde
și î
n D
unăr
e și
în
lagune.
În R
om
ânia
popula
ţiil
e su
nt
conce
ntr
ate
în a
pro
pie
rea
coas
tei,
un
de
hra
na
este
mai
abunden
tă ş
i ac
cesi
bil
ă.
Uneo
ri e
ste
captu
rat
acci
den
tal
în p
lase
de
calc
an.
La
apro
pie
rea
iern
ii m
igre
ază
însp
re z
onel
e de
iern
are
din
Geo
rgia
şi
Turc
ia.
86
Alo
sa i
mm
acu
lata
Dir
ecti
va
Hab
itat
e,
anex
a II
Pas
aj
Scr
um
bia
, sp
ecie
pel
agic
ă cr
iofi
lă.
Adulț
ii s
e ap
ropie
de
țărm
num
ai î
n t
imp
ul
mig
rați
ei d
e re
pro
duce
re, în
feb
ruar
ie-
apri
lie,
cân
d e
ste
pre
zentă
în t
oat
e si
turi
le.
Puie
tul
poat
e fi
întâ
lnit
ades
ea î
n a
pel
e
cost
iere
.
Alo
sa t
anaic
a
Dir
ecti
va
Hab
itat
e,
anex
a II
Rez
iden
t R
izea
fca.
Spec
ia e
ste
pre
zentă
în t
ot
lungul
coas
tei
rom
âneş
ti p
entr
u c
ea m
ai
mar
e par
te a
anulu
i. E
ste
o s
pec
ie
term
ofi
lă c
are
pre
feră
apel
e co
stie
re p
uţi
n
adân
ci.
Pre
zentă
const
ant
în t
oat
e si
turi
le.
87
ROSCI0237 Structurile submarine metanogene de la Sfântu
Gheorghe
În situl ROSCI0237 Structuri submarine metanogene Sf.
Gheorghe au fost identificate 3 tipuri de habitate prioritare
(1110, 1170 şi 1180), cu 4 sub-tipuri, a căror distribuţie
spaţială a fost stabilită prin explorare subacvatică.
Transpunerea în format GIS (Figura nr. 23) a permis calcularea
suprafeţelor ocupate de fiecare tip de habitat în parte.
Tipul dominant ca suprafaţă în sit este reprezentat de habitatul
1110: Bancuri de nisip submerse de mică adâncime (cu 2 sub-
tipuri), cu 52.72 km2 (adică 86% din întreaga suprafaţă a
sitului):
În partea vestică, pe aproape două treimi din suprafaţa sitului,
se află sub-tipul 1110-9 - Nisipuri mâloase şi mâluri nisipoase
bioturbate de Upogebia (pe o suprafaţă de 37,8 km2, 62% din
sit). În jumătatea dinspre vest sedimentele sunt reprezentate de
nisip cu ripples având lungimea de undă λ= 2-3m şi înălțimea
h=0,5m.
În continuare spre est se află sub-tipul 1110-2 Dune hidraulice
din nisipuri medii, pe o suprafaţă mai mică (14,9 km2, 24% din
sit). De la mijlocul sitului (38 m adâncime) spre E apare un
brâu de nisip foarte curat, cu ripples care iau proporţii de dune
hidraulice (λ=15-20 m, h=1-3m). Privite la scară mare dunele
88
nu sunt paralele, ci împletite ca o frânghie, denotând o
intensitate mare a curenţilor. Probabil pe aici curge curentul
principal N-S.
Dincolo de brâul de dune (39 m adâncime) structura
sedimentelor se schimbă, trecând la mâl fin cenuşiu fără
ripples. Aici apar şi bancurile de midii (sub-tipul 1170-2:
Recifi biogenici de Mytilus galloprovincialis, cu 8,5 km2, 14%
din sit) structurate în linii neregulate relativ paralele între ele şi
perpendiculare pe curentul principal, intercalate cu fâşii de mâl
fără midii. Acestea continuă până în extremitatea estică a
sitului.
Datorită caracterului său insular, sub-tipul 1180-1: Structuri de
carbonat formate în jurul emisiilor active de metan (bubbling
reefs) ocupă cea mai redusă suprafaţă(0,0005 km2), însă are o
distribuţie fragmentară care acoperă tot situl.
89
Fig. 23. Harta habitatelor prezente în situl ROSCI0237
Structurile submarine metanogene de la Sfântu Gheorghe
(NIMRD)
La baza desemnării sitului se află tipurile de habitat
1110, 1170 și 1180, precum și patru specii enumerate în Anexa
I a Directivei Habitate, printre care două mamifere: marsuinul
(Phocoena phocoena) și afalinul (Tursiops truncatus), și două
specii de pești: rizeafca (Alosa tanaica) și scrumbia de Dunăre
(Alosa immaculata).
Alte specii de pești aflate în sit: morun (Huso huso),
păstrugă (Acipenser stellatus), nisetru (Acipenser
90
gueldenstaedtii), cambulă (Pleuronectes flesus), calcan (Psetta
maxima), rândunica-de-mare (Chelidonichthys lucerna),
vatosul (Raja clavata) sau câinele de mare (Squalus acanthias).
În arealul sitului este semnalată și prezența mai multor
specii de nevertebrate: Modiolula phaseolina, Mytilus
galloprovincialis, Ampelisca diadema, Ampelisca diadema sau
Apseudes acutifrons.
91
Spec
ii d
e fl
oră
şi
faună
de
inte
res
com
unit
ar p
reze
nte
:
Spec
ie
Conse
rvar
e P
opula
ție
Loca
liza
re, ec
olo
gie
Turs
iops
trunca
tus
Dir
ecti
va
Hab
itat
e,
anex
a II
Rez
iden
t
Afa
linul
este
pre
zent
în z
ona
mar
ină
rom
ânea
scă
în s
ezonul
cald
, pe
toat
ă
supra
faţa
pla
toulu
i co
nti
nen
tal.
Păt
runde
şi î
n D
unăr
e.
Pre
zent
în t
oat
e si
turi
le, se
dep
lase
ază
în g
rupuri
fam
ilia
le d
e 4
-6 i
ndiv
izi.
Est
e ce
l m
ai s
oci
abil
faţ
ă de
om
şi
cel
mai
des
obse
rvat
.
Phoco
ena
phoco
ena
Dir
ecti
va
Hab
itat
e,
anex
a II
Rez
iden
t
Mar
suin
ul
este
o s
pec
ie n
erit
ică
(6-2
00
m a
dân
cim
e) c
are
păt
run
de
și î
n
Dunăr
e și
în l
agune.
În R
om
ânia
popula
ţiil
e su
nt
conce
ntr
ate
în
apro
pie
rea
coas
tei,
unde
hra
na
este
mai
abunden
tă ş
i ac
cesi
bil
ă. U
neo
ri
este
cap
tura
t ac
ciden
tal
în p
lase
de
calc
an.
La
apro
pie
rea
iern
ii m
igre
ază
însp
re z
onel
e de
iern
are
din
Geo
rgia
şi
Turc
ia.
92
Alo
sa i
mm
acu
lata
Dir
ecti
va
Hab
itat
e,
anex
a II
Pas
aj
Scr
um
bia
, sp
ecie
pel
agic
ă cr
iofi
lă.
Adulț
ii s
e ap
ropie
de
țărm
num
ai î
n
tim
pul
mig
rați
ei d
e re
pro
duce
re, în
febru
arie
-apri
lie,
cân
d e
ste
pre
zentă
în
toat
e si
turi
le.
Puie
tul
poat
e fi
întâ
lnit
ades
ea î
n a
pel
e co
stie
re.
Alo
sa t
anai
ca
Dir
ecti
va
Hab
itat
e,
anex
a II
Rez
iden
t R
izea
fca
este
pre
zentă
în t
ot
lungul
coas
tei
rom
âneş
ti p
entr
u c
ea m
ai m
are
par
te a
anulu
i. E
ste
o s
pec
ie t
erm
ofi
lă
care
pre
feră
apel
e co
stie
re p
uţi
n
adân
ci. P
reze
ntă
const
ant
în t
oat
e
situ
rile
.
93
Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes
comunitar
Evaluarea statutului de conservare pentru toate speciile
de interes european s-a realizat în conformitate cu cerințele
de raportare recomandate de Comisia Europeană
(Formatul de raportare pentru anexele II, IV şi V specii -
Anexele și E – Anexele B şi E). Rezultatele evaluării
parametrilor pentru starea de conservare favorabilă (SCF) s-au
prezentat utilizând cele patru categorii disponibile: favorabil
(FV), neadecvat (U1), nefavorabil (U2) şi necunoscut (XX).
De asemenea, dacă starea de conservare a fost determinată a fi
neadecvată sau nefavorabilă, s-au utilizat şi semnele „+”, „-“,
„=” sau „x” pentru a se indica dacă statutul este îmbunătăţit,
deteriorat, stabil sau necunoscut: ex. “U1+” = neadecvat, dar cu
îmbunătăţire, “U1-“ = neadecvat şi cu deteriorare.
Pentru specii, s-au evaluat următoarele aspecte:
- Areal
- Populaţie
- Habitat pentru specii
- Perspective viitoare
- Evaluare generală a stării de conservare
94
- Tendinţa generală a stării de conservare
Pentru habitate, s-au evaluat următoarele aspecte:
Evaluarea generală a statutului de conservare a
speciilor este următoarea:
- Tursiops truncatus (Afalin, Delfin mare, Delfin cu bot
gros) - statut de conservare nefavorabil-neadecvat U1-
- Phocoena phocoena (Marsuin, Porc de mare) - statut de
conservare nefavorabil-grav - U2- nefavorabil şi cu
deteriorare
- Delphinus delphis (Delfin comun) - statut de conservare
nefavorabil-neadecvat U1
- Alosa imaculata (Scrumbie de Dunăre) - statut de
conservare favorabil FV
- Alosa tanaica (Rizeafcă) - statut de conservare favorabil
FV
- Tipul de habitat
- Zona acoperită de tipul respectiv de habitat
- Structura şi funcţiile specifice habitatului (inclusiv specii
tipice)
- Tendinţe (în ceea ce priveşte tipul, aria de acoperire;
structurile şi funcţii specifice)
95
- Alosa maeotica (Scrumbie mică, Scrumbie de mare),
aceasta nu a mai fost semnalată în zona lacurilor litorale
lagunare în ultimii aproape 50 de ani, ultima dată fiind
citată în lacul Razelm în anul 1968. În acest context,
înregistrările din statistica pescăriei României pentru Alosa
maeotica în ultimii 5 ani trebuie reconsiderată. De altfel, la
Seminarul Biogeografic pentru regiunea marină a Mării
Negre, care a avut loc, împreună cu seminariile
biogeografice aferente regiunii marine a Mării Mediterane
şi regiunii marine macronesiene, în perioada 15-17 iunie
2010, în localitatea Brindisi, Italia, s-a propus și s-a
aprobat scoaterea din lista de referință a acestei specii.
- Huso huso (Morunul) - statut de conservare nefavorabil -
neadecvat U1+;
- Acipenser gueldenstaedti (Nisetrul) - statut de conservare
nefavorabil - grav U2+ ;
- Acipenser stellatus (păstruga) - statut de conservare
nefavorabil - neadecvat U1+ ;
96
Rezultatele evaluării parametrilor pentru starea de
conservare favorabilă (SCF) a habitatelor de interes
european au relevat:
- 1110 - Bancuri de nisip submerse de mică adâncime - statut de
conservare nefavorabil-neadecvat U1
- 1130 - Estuare - statut de conservare favorabil FV
- 1140 - Suprafețe de nisip și mâl descoperite la maree joasă -
statut de conservare nefavorabil-neadecvat U1
- 1150* - Lagune - statut de conservare nefavorabil-
neadecvat U1
- 1160 - Braţe de mare şi golfuri mari puţin adânci - statut
de conservare favorabil FV
- 1170 - Recifi - statut de conservare nefavorabil-neadecvat
U1
- 1180 - Structuri submarine create de emisiile de gaze - statut
de conservare favorabil FV
- 8330 - Peşteri marine total sau parţial submerse - necunoscut
97
Bibliografie
1. Antonescu, C., 1968 - Marea, Editura Ştiinţifică,
Bucureşti, pag. 26-29;
2. Ghe., Radu, E., Radu, S., Nicolaev, E., Anton, 2008 -
Atlas al principalelor specii de peşti din Marea Neagră,
Editura Virom, Constanţa;
3. Micu D., Tania Zaharia, Valentina Todorova, V. Nita,
2007 – Habitate marine romanesti de interes European, ed.
Punct Ochit Constanta, 30 p., ISBN 978-973-88566-1-5
4. Zaharia Tania, Micu D., Valentina Todorova, V.
Maximov, V. Nita, 2008 - The Development of an Indicative
Ecologically Coherent Network of Marine Protected Areas in
Romania, ed. Romart Design Constanta, 30 p., ISBN 978-973-
88628 – 8 – 3
5. T. ZAHARIA, E. ANTON, GHE. RADU, M.
CRISTEA, V. MAXIMOV, S. NICOLAEV, G. TIGANOV, R.
SUCIU, I. NAVODARU, L. ALEXANDROV, T-M. ONCIU,
M. SAMARGIU, M. FAGARAS, D. MICU, V.NITA, 2013 -
Ghid sintetic de monitorizare pentru speciile marine si
habitatele costiere si marine de interes comunitar din
România, Editura Boldaş, Bucureşti, ISBN 978-606-8066-45-
5, pag. 17-42;
98
6. Marin, O. A. Timofte, F., 2011 - Atlasul macrofitelor
de la litoralul românesc, Editura Boldas, ISBN 978-606-8066-
33-2
7. http://circa.europa.eu/Public/irc/env/monnat/library?l=/
habitats_reporting/reporting_2007-
2012&vm=detailed&sb=Title
8. http://bd.eionet.europa.eu/article17/reference_portal
9. http://cdr.eionet.europa.eu/ro/eu/art17/envurmdya
99
English Summary
This educational booklet „THE LIFE IN BLACK SEA –
THE E.U. IMPORTANCE PROTECTED AREAS
FROM THE ROMANIAN SEASIDE OF BLACK SEA”
was written and designed within the “Grigore Antipa – Marine
National Research and Development Institute (GA-MNRDI)”.
It is a part of awareness raising campaign and activities for
children, on the importance of the marine ecosystems from the
designated marine protected areas, their knowledge and
protection.
By reading this booklet, children will be able to find out more
about all forms of life from this area, their habits and habitats.
All this forms of life, how they are, where and how are living,
are presented to children in an understandable manner.
This booklet is meant to be also included in „The Blue Danube
Book” – the Romanian version of „The Danube Box” project,
initiated by the International Commission for the Protection of
the Danube River (ICPDR).
100
We would like to thank to all experts from GA-MNRDI for their
efforts to collect appropriate pictures and texts and for making
possible the creation of this educational booklet.
Ministerul Apelor, Pădurilor si Pisciculturii
Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore
Antipa”
Octombrie 2013
101
Broşură editată cu sprijinul
Asociaţia Parteneriatul Global al Apei din România – GWP România este
structura la nivel naţional, parte a Global Water Partnership din
Regiunea Central şi Est- Europeană (GWP-CEE), care cuprinde 8 ţări
dunărene şi cele 4 ţări baltice.
La rândul ei, regiunea GWP-CEE face parte din Global Water Partnership
– GWP, alături de alte 13 regiuni, care practic acoperă aproape întregul
glob pământesc.
Mai multe informaţii despre GWP-România puteţi afla pe site-ul
www.GWP-Romania.ro, despre GWP-CEE, pe site-ul
www.GWPCEEForum.org , iar despre GWP pe site-ul www.gwpforum.org.
Broşura a fost finalizată editorial şi tipărită de către editura
Oradea - Bihor
www.aureo.ro
102
