campia romanappt

7/27/2019 campia romanappt

1/22

POTENIALUL TURISTICN

CMPIA ROMN

Profesor coordonator: Candidat:

BONTA IULIANA RUSU CONSTANTIN

Clasa a XIII-a A

2010


2/22

ARGUMENT

Un ora al bulevardelor i parcurilor

Municipiul BUCURETI-Capitala Romniei,centrul cultural si economic al ntregii ri, a fostnfiinat cu mai mult de cinci sute de ani n urm ieste cel mai potrivit punct de plecare pentru un tur alRomniei. n anii '30, Bucurestiul a fost supranumit"Micul Paris" datorit bulevardelor sale strjuite de

copaci.


3/22

Aici se gsete chiar si un Arc de Triumf, peimpresionanta sosea Kisseleff

care este mai lungdect Champs Elyses si pe care, n timpulprimverii, putei admira splendoarea copacilornflorii.

In ciuda planului extins de reconstrucie din anii '80,Bucurestiul rmne un oras al parcurilor, plcut, plinde verdea, cu cafenele deschise pe trotuare ntimpul verii si brci de agrement pe lacurile si

rurile care l strbat.


4/22

Explorarea orasului

Este usor s te descurci n Bucuresti. Reeaua demetrou se ntinde pe toat suprafaa orasului.Principalele bulevarde strbat orasulpe direcianord-sud, de la Arcul de Triumf pn n Centrul

Civic, si sunt intersectate de altele care se ntind dela est la vest. Calea Victoriei, care se afl ncontinuarea Soselei Kisseleff, este locul preferat delocuitorii capitalei pentru plimbri n serile de var.


5/22

NCADRAREA N TERITORIU. CARACTERE GENERALE

Cmpia Romneste cea mai ntins regiune de

cmpie din ara noastr. Este situat n sudul rii si

este mrginit la sud si est de Dunre, iar la nord dePodisul Getic, Subcarpaiisi Podisul Moldovei.

Are o desfsurarevast, cuprinznd ntreaga cmpie

dunrean, dar si partea sudic a Podisului Geticspre care trecerea morfologic se realizeaz pe

nesimite.


6/22

Rezervatia Natural Snagov

La circa 40 km nord de Bucuresti, pe stnga laculuiSnagov, se afl rezervaia complex Snagov, carereprezint un rest al vechilor codri ai Vlsiei, ceacopereau odinioar o mare parte din Cmpia

Romn. Rezervaia complex Snagov are o suprafa de

1727 ha. n arealul ei sunt incluse: partea de nord-est

a lacului Snagov, trupul de pdure cuprins ntreparcul Snagov si localitatea Silistea Snagovului sitrupurile de pdure Fundul Sacului, Gruiul siPopesti, din estul lacului.


7/22

Vegetaia lemnoas este reprezentat de o pdure desleau, n care domin stejarul si carpenul, nsoii de

tei, frasin, arar ttresc, jugstrii, scorus precum side o bogat cortin de arbusti, alcatuitdin lemncinesc, pducel, singer s.a. Ea cuprinde n covorulsu floristic de primvar si var specii rare ca:

brndusa surie , spnzul mirositor, usturoiulbulgresc , stnjeneii cu frunze subiri . n partea devest a lacului exist o zon stiinificde circa 100ha, unde cresc unele specii de fag, fagul caucazian si

cteva exemplare hibride ntre fagul comun si fagulcaucazian.


8/22

Dintre vestigiile istorice putem aminti rezervaiilearheologice de la Grbovi, Poiana, Beresti si

Gumelnia; castele romane de la Sucidava siRomula Malva; curile domnesti din Bucureti siTrgovite; palatele din Bucuresti(Cotroceni,Mogosoaia), Craiova (Casa Bniei), Potlogi. n

aceast grup se nscrie si Palatul Parlamentului dinBucureti, a doua construcie din lume (dupPentagon) n ceea ce privete grandoarea. El a fostnlat , alturi de ntregul centru civic al capitalei, nultimii ani ai regimului Ceausescu si nu este finisatnc n totalitate.


9/22

Capitala rii concentreaz alte variate obiective

culturale: Ateneul , Opera, Teatrul Naional,Biblioteca Central Universitar, Universitatea,Academia Romn, Casa Presei, muzee- Muzeul deIstorie al Romniei, Muzeul de Art, Muzeul de

tiinele Naturii, Muzeul ranului Romn, coleciide art. Muzee fiineaz si n marile orase reedinde jude : Brila, Craiova, Galai, Ploieti, Pitesti,Trgoviste, Giurgiu, Slobozia.


10/22

POTENIALUL TURISTIC PREZENT N CMPIAROMN

Relieful i obiectivele legate de eln cadrul Cmpiei Romne exist trei tipurigenetice de cmpii: cmpii piemontane, cmpii desubsiden si cmpii tabulare .

Cmpiile piemontanes-au format la ieirea unorruri (Arge, Ialomia, Dmbovia,Prahova) dintr-ozon mai nalt (piemontul Getic sau SubcarpaiiCurburii) unde, datorit nivelului de baz local si

rupturii de pant, are loc o depunere brusc aaluviunilor mari, transportate n reeauahidrografic sub forma unor cmpii de mprtiere.Mai cunoscute sunt: Cmpia Pitestilor, Cmpia

Trgovitei, si Cmpia Rmnicului).


11/22

Cmpiile de subsidense formeaz datoritcoborrii lente a suprafeei topografice sigenereaz cursuri meandrate, bltiri, nmlstinri,iar rurile au un caracter divagant(rtcitor).Principalele cmpii de acest fel sunt : Cmpia Titu,Cmpia Buzului, Cmpia Siretului Inferior.

Cmpiile tabulareau o origine lacustr, sunt nmare parte terasate datorit migrrii orizontale siadncirii rurilor mari (Jiu, Olt, Argel, Dunre) sisunt acoperite cu loess(crovuri, gavane, padine),

devin mai accentuate mai numeroase sicaracteristice. Principalele cmpii tabulare sunt:Cmpia Olteniei, Cmpia Bilestilor, CmpiaBurnazului, Cmpia Vlasiei, Cmpia Baraganului.


12/22

Cmpia Romn are o extindere mare, obiectivelede interes turistic ca si cea mai mare parte dinamenajrile destinate odihnei si agrementului suntconcentrate n orase (Bucureti, Craiova, Pitesti,Ploiesti). Se impune zona turistic Bucureti careinclude orasul dar si o parte din cmpia limitrof.

Aici sunt cele mai multe muzee de importannaional, ruinele palatului si curii domnesti dinsec.XV-XVI, biserici vechi din sec.XVII-XIX,palate si edificii reprezentative din sec.XIX-XX,

cele mai nsemnate instituii cultural-artistice etc.


13/22

Celelalte orase constituie centre turistice nsemnate

care polarizeaz activitile turistice pe spaii maimici , fiind n acelasi timp localitile din carepornesc fluxuri spre zonele vecine din SubcarpaisiCarpai. O ax nsemnat este Dunrea. Pentru

turism sunt importante iazurile, lacurile de pe Olt,Arges, limanele fluviale, plcurile de pdure dinvecintatea oraselor, mai multe mnstiri unde auloc procesiuni religioase, amenajrile pentrupartidele de vntoare i pescuit sportiv.


14/22

Vegetatia, fauna si rezervatiile naturale

Vegetaia natural, n cea mai mare parte nlocuitde culturi, aparine la trei mari formaiuni:stepa,caracteristic prii estice(ndeosebi n Brgan),cuprinznd pajisti stepice cu graminee; silvostepa,

cu pajisti stepice si plcuri de pdure; are o largdezvoltare vegetaia de lunccu zvoaie de slcii,plopi, ndeosebi n luncile Dunrii, Siretului,Ialomiei.

Fauna cuprinde speciile caracteristice stepei,silvostepei si pdurii de foioase. Este pe cale dedispariie dropia, ocrotit de lege si pstrat ncteva rezervaii(pdurile Comana si Snagov, Lacul

Srat de lng Brila, Dunele Hanu Conachi,Pdurea Izvoru, durile S taru.


15/22

ZONA TURISTIC BUCURETI

Municipiul Bucureti i localitile limitrofe ce intrn sfera de influen a acestuia constituie una dincele mai bine conturate zone turistice att prinreeaua de obiective naturale si social cultural-istorice si economice cu importan pentru turism,prin ansamblul de amenajri necesare activitilordin turism dar si prin dinamica nregistrat n acestdomeniu .

Zona turistic Bucureti se desfsoarpe o suprafade peste 1600 Km2 are ca centru polarizator oraulaflat la cca. 60 Km de Dunre, 100 km de lanulcarpatic si cca. 250 km de litoral ; este strbtur deArge, Dmbovia, Colentina iar la extremitateanordic ajunge la Ialomia.


16/22

-

Climatul orasului Bucurestisi a regiunilor limitrofeeste un climat temperat de cmpie, influenat de

excesivitatea din estul continentului. El este definitde civa parametri: -veri calde cu temperatura medie 21-22 grade C,

maxime diurne de 30-40 grade C, ploi puine cu

caracter torenial adesea cu grindin, frecventesecete si fenomene de uscciune legate de prezenaaerului tropical;

-ierni reci n care frecvena maselor de aer est-

continental sau polar impune temperaturi coborte ,zpezi, viscole; -primveriscurte cu variaii termice diurne

importante si precipitaii bogate; -toamne lungi si frumoase cu temperaturi medii.


17/22

Municipiul Bucureti reprezint o aezare foarteveche. n perimetrul su au fost identificate n maimulte locuri cu numeroase urme de culturmaterial, ncepnd cu cele mai vechi din paleolitic

(Pantelimon i pepopinele Mihai Vod , Radu Vodi Mgurele) i neolitic (urme de aezare la Dudeti,Cernica i necropole la Mgurele, Giuleti, Jilava).


18/22

Este trg n sec. XIV-XV, Mircea cel Btrnconstruind aici o mic cetate. Atestarea documentar

apare abia n Hrisovul din 20 septembrie 1459 emisde Vlad epedin Cetatea Bucuretilor; din acestmoment i pn n 1659 el constituie a doua

reedin domneasc (capital) dup Trgovite.Ulterior este singura capital a rii Romneti, apoidup 1862 a Principatelor Unite a Romniei(1878),

iar din 1918 a statului naional unitar romn.


19/22

Din sec.XVII a devenit unul din cele mai importantecentre urbane cu o populaie de peste 50.000locuitori. Numrul acestora a crescut treptat,

ajungnd astzi la peste 2 milioane de locuitori. Suprafaa oraului a crescut n acelai ritm.Astfel, n

sec.XIV-XV oraul se afla doar pe stngaDmboviei ntre Piaa Naiunilor Unite i erban

Vod avnd n mijloc Curtea Domneasc. nsec.XVI spre nord ajunge pn la Universitate, iar nsud depea Dmbovia pn la Colina Patriarhiei.n secolele urmtoare se extinde n toate direciile,

ajungnd n 1944 la nord la lacurile de pe Colentina, n sud la Mnstirea Vcreti, n est pn lacomuna Pantelimon. Ulterior a depit mult acestelimite atingnd cu cartierele noi o suprafa de

22.670 ha.


20/22

Principalele momente n afirmarea culturii, sntiisi artei n Bucureti sunt: prima tipografie lamnstirea Plumbuita (1573-1582), tipografia luiC.Brncoveanu , n 1704 primul spital la Coleaurmat n 1838 de spitalul Brcovenesc i n 1839 deSpitalul de nateri, nfiinarea n 1862 a Societiiromne de tiine, n 1864 a Muzeului naional de

antichiti, n 1865 a Ateneului Romn, n 1866 aSocietii Literare Romne devenit n 1867Societatea Academic Romn i din 1879Academia Romn, n 1892 se pun bazele Teatrului

Naional, n 1896 se produce primul spectacolcinematografic din ara noastr, iar n 1920 seconstituie Societatea Compozitorilor romni.


21/22

POTENTIALUL TURISTIC N ZONA BUCURESTI

Zona turistic Bucuresti dispune de un potenial natural sisocial complex si variat care asigur permanent o intensactivitate turistic.

Edificii culturale : muzeemuzeul Naional de Art,

Muzeul Naional de Istorie, Muzeul Naional Cotroceni,Muzeul Satului, Muzeul ranului Romn, MuzeulLiteraturii Romne, Muzeul de Istorie Natural GrigoreAntipa, Muzeul Pompierilor , Muzeul Naional Militar etc.,case memorialeMuzeul Naional George Enescu, MuzeulTheodor Aman, Muzeul Memorial C.I. Nottara si C.C.

Nottara, Casa memorial Mrisor Tudor Arghezi, CasaMemorial Ion Minulescu etc.,sli de concerte i

spectacoleAteneul Romn, Teatrul Naional, OperaRomn etc.


22/22

Obiective istorice si cldiri cu o valoarearhitectonic deosebit : Curtea Veche, Hanul luiManuc, Palatul Regal, Palatul Suu, Palatul

Kretzulescu, Palatul Cotroceni etc. Edificii religioase : biserici : Biserica Patriarhiei,

Biserica Curtea veche, Biserica Sf.Spiridon Vechi,Biserica Zltari, Biserica Doamnei, Biserica Alb,

Biserica Colea, Biserica Armeneasc, CatedralaCatolic Sf.Iosif etc, mnstiri : Radu Vod(1568), Mihai Vod (1589-1591) , Antim(1714-1715), Plumbuita etc.

Statui i monumente comemorative : Arcul deTriumf, Monumentul eroilor, Monumentul aerului,statuia ecvestr a domnitorului Mihai Viteazul,numeroase statui nchinate unor personaliti

istorice politice culturale etc

campia romanappt

Documents

Transcript of campia romanappt