Universitatea Transilvania

Facultatea de Sociologie și Comunicare

Specializarea: Comunicare și Relații Publice

Anul de studiu: I

Analiză Campanie de Relații Publice

Student: Ifrim Ionela

Prof. Coord. : Victor Briciu

Asociaţia Internaţională a Relaţiilor Publice a stabilit , cu ocazia Convenţiei anuale din

1978, următoarea definiţie:

„Practica relaţiilor publice este arta şi ştiinţa socială a analizării unor tendinţe, a

anticipării consecinţelor lor, a sfătuirii liderilor unei organizaţii şi a implemenării unor programe

de acţiune care vor servii atât interesele organizaţiei, cât şi interesele publicului”1.

Noţiunea de ,,relaţii publice" a devenit, de-a lungul timpului, un concept de succes intrat

în limbajul de specialitate din domeniul marketingului, asimilat tot mai mult cu mediul de afaceri

dar şi cu activităţile instituţionale şi non-profit.

Pe măsura trecerii timpului, “relaţiile publice" (PR) s-au constituit ca ştiinţă de sine

stătătoare şi în România, fiind parte din conversaţiile cotidiene şi argumentul multor congrese şi

seminarii, deciziile întreprinderilor ţinând cont de această nouă ştiinţă.

In general, procesul de relaţii publice are obiectul de a evidenţia favorabil realizările

unei instituţii, firme sau organizaţie non-profit în vederea creării unei imagini pozitive a acesteia

în raport cu publicul vizat, partenerii de activitate/afacere sau a propriului personal. Este vorba

de un proces bine fundamentat ştiinţific, care functionează pe baza unui cadru legislativ bine

conturat şi se adresează celor care se ghidează după principiul performanţei.

Şi totuşi, conceptul poate fi analizat sub numeroase aspecte care oferă valenţe multiple

în raport de rolul pe care îl poate avea în cadrul organizaţiilor. De asemenea, datorită faptului

că ,,relaţiile publice", ca funcţie şi concept, se găsesc încă în stadiul de evoluţie, ca ştiinţă, ele

impun modificări ale sferei de cuprindere şi o redefinire în raport cu stadiul acestei evoluţii2.

Deşi multă lume lucrează în agenţii de relaţii publice, companii sau firme care au ca

scop executarea de activităţi de relaţii publice pentru clienţi, cel mai mare număr lucrează în

agenţii, companii şi organizaţii guvernamentale.

1 D. Newsom, Judy VanSlyke Turk, Dean Kruckeberg, Totul despre Relaţiile Publice, Ed. Polirom, Iaşi 2003, p.10

2 IACOB, Dumitru; CISMARU, Diana-Maria şi PRICOPIE Remus, 2011, Relaţiile publice: coeziune şi eficienţă prin comunicare, ed. a III-a, Bucureşti, Editura comunicare.ro, pp. 197-199

1

În sensul larg al conceptului, relaţiile publice, includ publicitatea şi toate formele de

comunicare. Într-un sens restrâns, domeniul include, în general, publicitatea, cu excepţia celei

instituţionale, sau publicitatea de tip “good will” (pentru fapte bune) ori publicitatea de ţintă.

În mod ideatic, relaţiile publice ajută o organizaţie şi publicurile ei să se înţeleagă

reciproc şi/sau să obţină cooperarea dintre diferite grupuri de oameni.

Practicienii de relaţii publice concep şi execută programe, create să obţină obiective în

legătură cu grupuri specifice (publicuri), scopuri şi strategii, utilizând publicitatea precum şi alte

tehnici de comunicare. O organizaţie cu relaţii publice bune, are o imagine bună şi o reputaţie

favorabilă, şi asta se datorează poate activităţilor de relaţii publice.

Rex Harlow3 şi-a asumat sarcina de a colecţiona şi sintetiza 472 de definiţii ale

relaţiilor publice existente la un moment dat (1976). Nici una din aceste definiţii nu a fost

considerată acceptabilă şi, astfel, şi-a dezvoltat propria definiţie. Definiţia adoptată seamănă cu

cea dată de IPR Anglia şi a fost dată şi de Cutlip et. A., 1985:

“Relaţiile Publice reprezintă funcţia de management care indentifică, stabileşte şi

menţine relaţii reciproc benefice între organizaţii şi diferitele tipuri de public de care depinde

succesul sau eşecul acestora.”4

Campania de relaţii publice (după Robert Kendal) reprezintă efortul susţinut de o

organizaţie pentru a construi relaţii sociale demne de încredere având drept scop atingerea

anumitor obiective, efort bazat pe aplicarea unor strategii de comunicare şi evaluare a

rezultatelor obţinute5.

Doug Newson şi Alan Scott propun o altă definiţie: campaniile de relaţii publice sunt

eforturi ample, coordonate şi orientate către realizarea unor obiective specifice sau a unor

3 Rex Harlow, pioner al Relatiilor Publice, a devenit primul profesor de relaţii publice cu normă întreagă, la Universitatea Standford din anul 1939. A fondat Consiliul American de Relaţii Publice (American Council on Public Relations) şi a urmărit evoluţia lui până a devenit Societatea de Relaţii Publice din America (Public Relations Society of America).

4 Cutlip, Scott M., Center Allen H., Broom, Gelen M., Effective Public Relations, Prentice Hall Inc.,19945 Robert Kendall, Public Relations Campaign Strategies, Harper Collins Publishers, New York, 1992, p.3.

2

ansambluri de obiective corelate, care vor permite unei organizaţii să-şi atingă ţelurile fixate ca

declaraţie de principii6.

Sintagma relaţii publice apare adesea în asociaţie cu termeni cum ar fi: eveniment,

program, campanie, termeni pe care îi definim astfel:

- Eveniment – întâmplare de scurtă durată care ocupă un interval de timp precis şi

vizează unul sau mai multe publicuri, bine determinate; evenimentul poate include obiective

specifice de mai mică anvergură şi cu caracter punctual. Exemple de evenimente din perspectiva

relaţiilor publice: aniversarea unei organizaţii, banchet în onoarea unei personalităţi, vizita de

presă la noua investiţie a unei firme, o situaţie generatoare de criză etc.

- Campanie – se compune dintr-o sumă de evenimente sau alte acţiuni specifice de

relaţii publice; obiectivele ei sunt mai largi şi implică o gamă largă de categorii de public; se

întinde pe o perioadă mai mare, este delimitată în timp, deci are un început şi un sfârşit bine

precizat.

- Program – este format din mai multe evenimente şi acţiuni de relaţii publice, dar are

termen clar de finalizare; periodic poate fi revăzut şi modificat; obiectivele sale au o anvergură

mai mare şi vizează probleme cu un grad mai mare de generalizare.

Cu toate că diferenţele dintre campanie şi program nu sunt întotdeauna bine precizate,

cele două concepte au unele repere specifice. Programul se desfăşoară continuu în viaţa unei

organizaţii, de regulă pe durate mari de timp, pe când campania este concepută pe o perioadă

limitată (o lună, şase luni, un an), are un început şi un sfârşit clar, fapt ce permite evaluarea mai

exactă a efectelor ei.

Pentru atingerea obiectivelor ce şi le-a propus, o organizaţie poate apela la toate cele trei

tipuri de activitate, sau numai la acelea pe care le consideră adecvate. Aceste procese nu se

exclud reciproc: un program se poate desfăşura simultan cu o campanie, cu alte cuvinte,

organizaţia va face comunicare internă şi va răspunde solicitărilor presei chiar dacă în paralel se

vor desfăşura şi alte activităţi de relaţii publice; în acelaşi timp un eveniment poate să fie

organizat pe parcursul derulării unui program sau campanii.

6 Doug Newson, Alan Scott, This is PR, Wadworth Publ. Comp., Belmont, 1993, p. 474.

3

O campanie poate fi privită și din punct de vedere analitic. Cu alte cuvinte, atunci când

se concepe un program de campanie se adoptă o atitudine pragmaticã, pe când dupã încheierea ei

este bine ca rezultatele sã fie analizate cu obiectivitate pentru ca pe viitor sã se poatã aplica un

algoritm îmbunătățit.

Pentru descrierea acestei campanii, am folosit procesul planificării în 4 faze și 9 pași,

conform Ronald Smith, 2005.

F1. Cercetarea formativă

P1. Analiza situației:

Campania de PR aleasă este dedicată „Agenției de presă Așii Români” și „ziarului

Vocea ta” – Dacia e.V. și a început în luna ianuarie martie 2014 și va ține până în luna iulie

2015. Are un scop de informare a publicului (pe lângă conştientizarea unei probleme se

urmăreşte îmbogăţirea informaţiilor referitoare la specificul acelei probleme7). În ianuarie 2014,

s-au depus la Ministerul Afacerilor de Externe/ Departamentul politici pentru relația cu românii

de pretutindeni, două cereri de finanțare cu fonduri nerambursabile pentru a demara proiecte

pentru comunitățile românești din Germania în lunile iulie 2014 în Nurnberg și în decembrie

2014 în Erbach. Ambele au fost respinse primind doar 10 puncte.

Proiectele nu au mai putut fi realizate, în ciuda contestațiilor făcute. Singurile proiecte

realizabile pe anul trecut, a fost asocierea cu FADERE în vederea sprijinirii unor proiecte de

ajutorare a familiilor nevoiașe din orașul Însurăței – Brăila, precum și parteneriatul media

realizat împreună cu „Pro-Familia – Dor de părinți” dedicat copiilor românilor de pretutindeni

uitați acasă. Evenimentul a avut loc în octombrie anul trecut. Refuzul celor de la departament în

vederea acordării acelor fonduri, ne-a adus în situația în care din punct de vedere teoretic, să

apelăm la cercetare pentru a reglementa problemele pentru acest an.

7 IACOB, Dumitru; CISMARU, Diana-Maria şi PRICOPIE Remus, 2011, Relaţiile publice: coeziune şi eficienţă prin comunicare, ed. a III-a, Bucureşti, Editura comunicare.ro, pp. 197-199

4

Video: https://www.youtube.com/watch?v=QCk2O22S5dw

P2. Analiza organizației

Agenția de Presă AȘII ROMÂNI este o organizaţie non-profit care a luat fiinţă pe 15

ianuarie 2009, datorită creșterii cerinței românilor din Diaspora, în vederea disiminării în rândul

românilor din diaspora a unor informaţii corecte, care să pună în evidenţă realizările economice,

financiare, politice şi culturale ale românilor care trăiesc în străinătate, dar şi selectarea ştirilor

referitoare la actualitatea politică, social economică şi culturală din România.

Agenţia de Presă AŞII ROMÂNI are sediul la Nürnberg, având de la data inaugurării o

frecvenţă zilnică de urcare a ştirilor. Acestea sunt colectate fie de la corespondenţii noştri din

întreaga lume, membrii ai asociaţiilor, bisericilor, colaboratori locali și internaționali, purtătorii

de cuvânt ai Instituţiilor de Stat etc, ajungându-se astfel ca majoritatea comunităţilor româneşti

și a vorbitorilor și cunoscătorilor de limba română din lume să beneficieze de informaţiile ce sunt

relatate și difuzate în pagina Agenţiei de Presă AŞII ROMÂNI.

Agenţia de presă AŞII ROMÂNI este una din cele două Agenţii de Presă din lume care

se adresează în mod special românilor din Diaspora. Scopul acestui site este să realizeze o

informare cât mai corectă şi mai completă, asupra evenimentelor de zi cu zi specifice românilor

de pretutindeni.

Nu trebuie omis faptul că politica internă a Agenției de Presă este una foarte optimistă și

pozitivistă. Prin acest mod, știrile care sunt urcate în pagina agenției sunt în proporție de peste 95

% știri pozitive, care să promoveze românii de pretutindeni și România.

Continuitatea existenței Agenției de Presă AȘII ROMÂNI este foarte importantă,

datorită faptului că românii de pretutindeni doresc și cer informarea prin acest mijloc mass-

media, mijloc accesibil de oriunde de pe această planetă, avându-se în vedere că noi promovăm

românii și activitățile acestora oriunde s-ar afla. Clasa de cititori a Agenției de Presă este una

foarte selectă, datorită calității știrilor ce sunt urcate ( știri, retrospective, avanpremiere,

editoriale, exclusiv etc), multe dintre informații culese la prima mână și distribuite cititorilor

agenției, majoritatea având caracter pozitiv.

5

În decursul celor cinci ani, Agenția a dat dovadă de seriozitate, prin calitatea știrilor pe

care le prezintă, dar și de o credibilitate crescută, datorită informațiilor de primă clasă și a

faptului că la noi bârfele mondene nu își găsesc spațiu.

Între timp, s-au încheiat diverse contracte de colaborare, cu cele mai importante

Instituții ale Statului român din România, dar și din lume, s-au încheiat contracte de publicitate

cu firme de prestigiu, toată activitatea noastră fiind într-o continuă creștere.

În ajutor, românilor din diasporă le vine si ziarul în limba română „Vocea TA”.

Publicația VOCEA TA a fost înfiinţată în data de 15 decembrie 2010. Sediul se află la Nürnberg

- Germania, având de la data inaugurării un tiraj de 5000 de exemplare.

Știrile, informațiile sunt colectate, fie de la corespondenţi, ori de la membri ai

asociaţiilor româneşti din cele patru țări, purtătorii de cuvânt ai Instituţiilor de Stat etc,

ajungându-se astfel ca majoritatea comunităţilor care cunosc limba română să beneficieze de

informaţiile prezentate în ziar.

Ziarul VOCEA TA are un grad de accesibilitate foarte mare în cele patru țări

(Germania, Austria, Belgia şi Olanda) , fiind distribuit prin firma ATLASSIB- la toate sediile din

țările mai sus enumerate, dar și la sediul Institutelor Culturale, Ambasade, Consulate, Asociații,

Magazine cu specific românesc, Biserici etc. De asemenea, o mare parte din tirajul ziarului

merge la cititori prin abonamente.

P3. Analiza publicurilor:

În sensul cel mai larg, acest termen se referă la orice grup ai cărui membri au un interes

comun, într-o anumită situaţie, sau împărtăşesc valori comune; astfel, un partid politic, managerii

unei corporaţii, fanii unei formaţii, candidaţii la examenul de admitere etc. pot fi consideraţi ca

publicuri.

Într-o lucrare frecvent citată în literatura de specialitate, J.A. Hendrix (1995, pp. 13-16)

propune următoarea clasificare a publicurilor unei organizaţii:

- mass-media (presa locală şi naţională, scrisă şi audiovizuală, specializată şi

generalistă);

6

- angajaţii (echipa de conducere, echipele nemanageriale de specialişti, persoane

necalificate, reprezentanţi sindicali, alţi angajaţi);

- membrii (reprezentanţi ai organizaţiilor ierarhic superioare, board-uri şi alte comitete,

pensionari, consilieri, membri onorifici etc.);

- comunitatea (organizaţii comunitare, de la poliţie la biserică, de la cele de tineret la

cele de afaceri, plus persoane importante din aceste medii, cum ar fi educatori, lideri locali,

oficialităţi clericale, bancheri, lideri etnici);

- instituţii guvernamentale (instituţii şi persoane cu atribuţii ministeriale,

administrative, legislative etc.);

- investitorii (deţinătorii de acţiuni, oamenii de afaceri cu interese legate de organizaţie,

serviciile de analiză şi statistică etc.)8 .

F2 Strategia

P4. Stabilirea scopurilor și a obiectivelor.

Înainte de a stabili obiectivele campaniei de relaţii publice, voi face analiza SWOT a

agenţiei și ziarului.

Puncte tari Puncte slabe

Agenţia de presă AŞII ROMÂNI este

una din cele două Agenţii de Presă din lume

care se adresează în mod special românilor

din Diasporă ;

Are un grad de accesibilitate foarte

mare, găsindu-se atât în motoarele de căutare,

cât şi pe siturile unde s-au încheiat până în

prezent parteneriate de colaborare;

Dezinteresul tinerilor studenţi pentru

implicarea în astfel de organizaţii non-profit;

Deşi este a doua agenţie din lume

dedicată românilor din diasporă, statul român

nu susţine suficient agenţia din punct de vedere

financiar;

Neimplicarea celorlalte asociaţii

româneşti din Germania și Belgia în susţinerea

8 COMAN, Cristina, 2006, Relatiile publice. Principii si strategii, Iasi, Polirom, pp.25 -31

7

Parteneriat cu importante agenții

culturale atât din România cât și din lume,

precum: TVR, ICR, FADERE, Deutch.ro,

UZPR, Acțiunea 2012, Pro Familia, DPRP.

În decursul celor cinci ani, Agenția a

dat dovadă de seriozitate, prin calitatea știrilor

pe care le prezintă, dar și de o credibilitate

crescută, datorită informațiilor de primă clasă;

Ziarul „Vocea TA” are un grad de

accesibilitate foarte mare, fiind singurul ziar

în limba română, distribuit în Germania,

Austria, Belgia şi Olanda.

agenţiei.

Nu toți voluntarii sunt calificați în

Jurnalism, CRP, Tv, de aceea calitatea

articolelor este slabă uneori;

Dezinteresul acordat de unii membrii,

conferințelor și evenimentelor realizate pentru

stabilirea și accesarea fondurilor europene;

Oportunităţi Ameninţări

Poate deveni cea mai importantă

agenţie din lume, datorită corespondenţilor şi

redactorilor din diferite ţări care ajută la

promovarea acesteia;

În anul 2012- Fondatoarea și

Directorul Agenției de Presă AȘII ROMÂNI-

Ionela van Rees- Zota este desemnată Femeia

anului 2011- categoria JURNALISM-

Diaspora, lucru care se va repeta şi în

următorii ani;

Ziarul „Vocea TA“ se va extinde şi în

alte ţări europene şi nu numai; următoarele pe

listă sunt: Franța, Grecia și Israel;

Colaborare strânsă cu Departamentul

Politici pentru Relaţia cu Românii de

Pretutindeni;

O extindere la un nivel mai înalt,

implică şi costuri financiare mai mari;

Înfiinţarea unei alte agenţii de presă

dedicată românilor din diasporă, în Germania,

ar putea datorită posibilităţilor mai mari să se

dezvolte într-un ritm mai alert;

Neposibilitatea din punct de vedere

financiar de a mai putea scoate acelaşi tiraj de

ziare lunar.

Prin respingerea proiectelor de către

DPRP, nu mai putem organiza evenimente și

pierdem relația cu românii aflați în comuniățile

românești din Germania;

Schimbarea miniștrilor delegați pentru

acest departament duce la schimbarea

structurilor de colaborare.

8

Implicare şi participare în diversele

acţiuni demarate de Departamentul Politici

pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni de

către Ionela Ifrim, Clement Lupu și Liliana

Moldovan.

Scopul campaniei noastre a fost acela, ca pe anul 2015 să realizăm proiecte elegibile,

pentru a obține fonduri europene de la Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de

Pretutindeni, secționate pe două categorii: Agenția de presă – În vederea realizării proiectelor

pentru românii din Bavaria- Germania și ziarul Vocea Ta – pentru a mai scoate același număr de

tiraj lunar. Nouă nu ne-am fost date explicații în legătură cu proiectele respinse, dar ne-am dat

seama de greșeli prin revizuirea acestora.

Obiectivele campaniei:

Locuri de muncă pentru cadre didactice specializate în psihologie;

Agenţia urmăreşte crearea unor legături între diverse comunităţi româneşti din lume, pe

baza informaţiilor transmise de agenţie şi a interesului pe care membrii unei comunităţi îl pot

dezvolta pentru o anumită zonă sau pentru un anumit tip de activităţi, oportunităţi de afaceri,

turism, investiţii etc.

Proiecte elegibile;

Creşterea notorietăţii în România;

Contribuție în dezvoltare psihologică și socială;

Înfiinţarea unui sediu al agenţiei la Bucureşti pentru studenţii doritori de voluntariat în

România.

Să satisfacem interesele de informare a unor categorii variate de beneficiari.

Să demonstrăm că putem fi informaţi în timp util asupra celor mai importante

evenimente.

Să arătăm lumii că formăm o comunitate unită, că avem scopuri, ţeluri, oameni bine

pregătiţi.

Să asigurăm diseminarea cu rapiditate a informaţiilor şi ştirilor valoroase şi incitante,

datorită parteneriatului nostru cu instituţiile de stat din ţară şi străinătate, agenţii de presă din

lume, asociaţii culturale, corespondenţi locali şi externi etc. 

9

P5. Formularea strategiilor de acțiune și de răspuns.

Strategia aleasă de către noi a fost una de promovare prin alianța cu celelalte asociații

partenere din lume, prin asocierea în diferitele proiecte culturale, ca la momentul prezentărilor să

fim și noi activi, promovându-ne totodată Agenția de presă, ziarul – parteneriat și creearea unor

noi proiecte pentru obținerea de fonduri.

Acest lucru s-a și întâmplat. Presa și televiziunea din România, Italia, Austria, Belgia,

Spania, Grecia, Portugalia Cehia, Anglia, SUA (Gazeta românească, Români în Roma, România

TV Italia, Diaspora Austria, Radio UV Unirea- Austria, Români În UK, Deutch.ro, Casa română

în Cehia, Platforma Acțiunea 2012, TVR Internațional ș.a.) pe tot parcursul anului 2014 ne-au

sprijinit și promovat acțiunile umanitare pe care noi le-am realizat împreună . Fiind an electoral,

și prin prezența ministrului delegat la acea vreme, Bogdan Stanoevici la Biofach- în Munchen, ni

s-a promis aprobarea proiectelor în legătură cu înființarea unor școli pentru educarea copiilor-

țigani- cerșetori români din Bavaria.

P6. Proiectarea comunicării eficace.

Prin publicarea interviurilor cu Ministrul Bogdan Stanoevici pe site-ul agenției și Ziarul

din luna octombrie, mesajul acestuia a fost trimis către toți abonații noștri.

Participarea mea, la Diaspora Estival – prin elaborarea și susținerea proiectelor ce

urmau a fi depuse, în luna august 2014, a fost una pozitivă, deoarece mi le-am susținut în

prezența prim-ministrului Victor Ponta, comunicând direct cu acesta. L-am pus oarecum în fața

faptului împlinit, datorită anului electoral.

În luna octombrie, participând la simpozionul „Pro Familia”, am putut discuta de o

posibilă colaborare cu coordonatoarea acestui proiect Elena Udrea – însă fără niciun rezultat pe

termen lung.

F3. Tactici

P7. Selectarea tacticilor de comunicare

10

Odată cu câștigarea alegerilor prezidențiale de către Klaus Iohannis (fiind și sas) , am

decis ca la prima sa vizită în Germania, să-i putem lua un interviu și să-i prezentăm planul de

acțiune – proiectul realizat spre a fi publicat în ianuarie 2015. Tactica noastră a fost una directă,

pentru că știam de privilegiilor pe care le-am fi putut avea în aprobarea proiectului dacă discutam

direct cu acesta.

P8. Implementarea planului strategic.

În luna ianuarie 2015, împreună cu ceilalți redactori, am completat cererile de finațare

pe baza proiectelor elaborate de anul trecut. Ne dorim ca până în luna iulie dacă nu puteam

înființa o școală românească în Nurnberg, să amenajăm măcar câteva săli la centrul de

neurologie și ajutor psihologic din Erbach cu fondurile primite, pentru educarea și ajutorarea

copiilor cerșetori de orice etnie.

Titlul proiectului : „ Trăim nemțește – ne educăm românește!”

Sumar: Înființarea unei școli românești condusă de cadre specializate în psihologie

socială, pentru a putea educa și învăța copiii cerșetorilor români de orice etnie.

Analiza: Pasul 1. Folosirea centrului de neurologie și ajutor psihologic din Erbach pe

post de săli de curs, într-un orar zilnic ( 9:00- 13:00 – L –V);

Pasul 2: Se va preda atât în limba română pentru înțelegerea și ușurarea orelor de curs,

cât și în limba germană pentru facilitatea integrării sociale. Directoarea agenției de presă Ionela

Van Rees Zota este licențiată în psihologie și va coordona echipa didactică.

Pasul 3: Cursurile sunt destinate copiilor cerșetorilor români de orice etnie din

Germania.

Recomandări: Publicitatea se va realiza prin canalele media (TV, presă) cât și la

primăriile din localitățile învecinate cu Erbach pentru promovarea acestor cursuri de educare și

integrare socială.

Calendar: Aprilie – Iulie 2015.

Buget: Între 10.000 și 15.000 de Euro.

11

În luna aprilie (a.c.) primim rezultatele și dintre cele două cereri de finanțare : una

pentru agenție și cealaltă pentru ziar, ne-a fost aprobată doar cea pentru agenție:

Tot în luna aprilie a avut loc „Congresul Diasporei Unioniste” – realizat de Platforma

Acțiunea 2012. Am fost delegată să particip. Am avut posibilitatea ca printre celelalte proiecte

ale altor asociații pentru demararea acțiunii de Unire cu Republica Moldova și susținerea

proiectelor asociațiilor de români și basarabeni dinafara granițelor țării și din comunitățile

istorice de români, să îmi expun proiectul ce vrem să-l realizăm până în luna iulie 2015.

F4. Cercetarea evaluativă

P9: Evaluarea planului strategic9.

Din moment ce ne-a fost aprobată cererea făcută pe numele agenției pentru finațare,

înseamnă că de data aceasta nu am mai greșit din punct de vedere teoretic în realizarea planului,

și că totul a decurs așa cum ne doream.

Planul este în curs de desfășurare și vom da drumul centrului în a doua jumătate a lunii

iulie. Deja avem câțiva copii înscriși și cadre didactice specializate. Pentru anul viitor ne dorim

să înființăm un centru de ajutorare și a femeilor românce de orice etnie – care cerșesc.

9 SMITH Ronald D., 2005, Strategic planning for public relations, ed. a II-a, Lawrence Erlbaum Associates, Inc.

12

Concluzii:

Această campanie m-a ajutat din două motive:

1. Familiarizarea din ce în ce mai mult cu realizarea campaniilor de PR. Am fost

atent supravegheată în depunerea cererilor de finanțare la Guvernul României.

2. Pot veni în ajutorul copiilor românilor din străinătate.

Un astfel de centru era necesar pentru toți locuitorii Bavariei, deși suntem conștienți că

nu vom putea aduce chiar toți copiii cerșetorilor în centru datorită variilor motive, măcar

încercăm să dăm o șansă unora dintre aceștia.

Sperăm ca celelalte asociații care în tot demersul acesta ne-au fost alături, să ne sprijine

în continuare și să urmeze exemplul nostru în țările adoptive.

Împreună, putem opri cerșetoria ca loc de muncă și le putem da o educație celor care din

nefericire o practică.

13

Bibliografie:

1. COMAN, Cristina, 2006, Relatiile publice. Principii si strategii, Iasi, Polirom, pp.25 -312. Cutlip, Scott M., Center Allen H., Broom, Gelen M., Effective Public Relations, Prentice

Hall Inc.,19943. D. Newsom, Judy VanSlyke Turk, Dean Kruckeberg, Totul despre Relaţiile Publice, Ed.

Polirom, Iaşi 2003, p.104. Doug Newson, Alan Scott, This is PR, Wadworth Publ. Comp., Belmont, 1993, p. 474.5. IACOB, Dumitru; CISMARU, Diana-Maria şi PRICOPIE Remus, 2011, Relaţiile

publice: coeziune şi eficienţă prin comunicare, ed. a III-a, Bucureşti, Editura comunicare.ro, pp. 197-199

6. Robert Kendall, Public Relations Campaign Strategies, Harper Collins Publishers, New York, 1992, p.3.

7. SMITH Ronald D., 2005, Strategic planning for public relations, ed. a II-a, Lawrence Erlbaum Associates, Inc.

14