Campania de strangere de fonduri - Suport de curs - Modul 1

8/7/2019 Campania de strangere de fonduri - Suport de curs - Modul 1

1/9

Campania de strangere de fonduriSuport de curs Modul 1

- curs online gratuit -

Perioada: 01-06 iunie 2010

Trainer: Ioana Nicusan


2/9

Curs online Campania de strangere de fonduriModul 1 Resursele financiare ale organizatiei

1

Curs online Campania de strangere de fonduri

Modul 1. Resursele financiare ale organziatiei

- Categorii de resurse financiare ale organziatiei

- Surse posibile de finantare a organizatiei

- Gestionarea resurselor financiare

Categorii de resurse financiare ale organizatiei

Pentru constituirea resurselor financiare ale unei organizatii avem doua directii in care ne putem

concentra atentia, rezultand cele doua categorii:

Interne resursele financiare interne sunt obtinute prin colectarea cotizatiei membrilor sau prin

excedentul rezultat din activitatea organizatiei (ex. taxe de participare platite de beneficiarii unui proiect).

Externe resursele financiare externe sunt obtinute prin atragerea sprijinului diferitilor finantatori.

Surse posibile de finantare a organizatiei

Clasificarea surselor de financiare este un exercitiu util in strategia de atragere a fondurilor, ea

permitand segmentarea pietei, identificarea pietelor potentiale unde poate fi vanduta cererea de

finantare, cresterea sanselor, mai buna organizarea a efortului, sistematizarea metodelor de atragere a

fondurilor in functie de sursa de finantare. Criteriile de clasificare sunt foarte diverse, dar in cadrul

acestui capitol le voi prezenta numai pe cele mai utile in sistematizarea efortului de atragere a fondurilor.

Localizarea geografica a finantatorului

Se refera la localizarea finantatorului si nu la localizarea ariilor unde ofera sprijinul. In aceasta

categorie distingem doua categorii majore:

Surse nationale de finantare

Surse internationale de finantare


3/9


2

Domenii de finantare: Tipuri de cheltuieli care pot fi finantate:

protectia mediului

democratie/drepturile omului

social

restructurare economica

cultura

educatie sport, etc.

proiecte/programe

echipamente

publicatii

burse, subventii

calatorie internationala

dezvoltare institutionala cheltuieli administrative

investitii, fonduri de dezvoltare

Tipuri de finantatori

Fundatii individuale sau familiale sunt infiintate prin contributia unor filantropi individuali sau a

unor familii care de cele mai multe ori exercita o influenta foarte puternica, directa sau indirecta asupra

distriburii fondurilor. Multe din aceste fundatii sunt stabilite printr-o mostenire importanta, la care apoi pot

contribui si ceilalti membri ai familiei. Unele fundatii de acest tip practic nu au personal angajat, unul din

membrii familiei ocupandu-se in timpul liber de administrarea fondurilor, iar la polul opus se afla fundatii

particulare care cu timpul au devenit printre cele mai mari institutii finantatoare si care au mai multi

angajati decat ONG-urile cu care lucreaza. Exemple: Fundatia Dinu Patriciu, Ratiu Family Foudation,

Fundatia Tiriac Sport, Fundatia Horia Rusu, Ford Foundation, Rockefeller Brothers Fund, etc.

Fundatiile corporatiilor sunt infiintate de mari firme, contributiile anuale fiind dependente de

profitul firmei. De cele mai multe ori directorul executiv este unul din angajatii companiei care poate avea

si alte indatoriri in domeniul relatiilor publice sau comunitare. Exemple: Fundatia Vodafone Romania,

Fundatia Orange, IBM Foundation, etc.

Fundatiile comunitare sunt infiintate prin contributia unor numeroase pesoane fizice si juridice

dintr-o anumita comunitate (localizata geografic), si care isi limiteaza sprijinul financiar la acea

comunitate. Cu toate ca cererile de finantare sunt aprobate de comitetul de evaluare al fundatiei, multi

finantatori isi mentin un anumit control asupra fondurilor pe care le pun la dispozitie. Exemple: Fundatia

Comunitara Cluj, Fundatia Comunitara Odorheiu Secuiesc, Healthy City Foundation (Polonia), Bay Area

Foundation (San Francisco), Fund for the City of New York, etc.


4/9


3

Fundatiile mixte isi obtin fondurile atat de la bugetul de stat cat si din surse particulare sau

comerciale. Domeniile in care ele acorda finantare trebuie sa fie de interes foarte larg, cu un beneficiu

public evident, dat fiind faptul ca o parte din bani vin practic de la contribuabili. Exemple: Fundatia Gojdu

(fundatie mixta romano-maghiara) National Science Foundation (Statele Unite), International Research

Exchange Network, German Marshall Fund of the United States, etc.

Agentiile guvernamentale utilizeaza fonduri provenite de la bugetele de stat, deci in final de la

contribuabili. Dezavantajul consta in faptul ca modul de accesare poate fi uneori dificil si birocratic,

scopurile lor avand uneori si un determinism politic. Printre avantaje se numara faptul ca fondurile de

care dispun sunt mari si ca sunt finantate domenii destul de diverse. Exemple: Agentia Nationala pentru

Programe Comunitare in Domeniul Educatiei si Formarii Profesionale (ANPCDEFP), Autoritatea

Natioana pentru Sport si Tineret, Administratia Fondului Cultural National (ANFC), Granturile Academiei

Romane, Fondurile Ministerului Cercetarii, British Know How Fund, etc.

Programele internationale sunt orientate spre finantarea unui anumit domeniu la nivel

international. In general au aceleasi avantaje si dezavantaje ca ale agentiilor guvernamentale, avand in

vedere ca sursa banilor este guvernamentala (de la guvernele nationale). Exemple: Fondul Social

European (FSE), Tineret in Actiune (TiA), Danube Environmental Program, Black Sea Environmental

Program, Center for Development and Population Activities, etc.

Programele nationale guvernamentale sau ale altor institutii de invatamant sau cercetare,

cultura sau arta se adreseaza unor probleme deosebite la nivel national. Astfel poate fi abordata

reintegrarea somerilor, situatia copiilor, probleme de mediu, tineretul, educatia, etc. In general aceste

programe sunt gandite pentru a putea fi usor accesate de catre organizatiile neguvernamentale. Exista

cazuri in care ele sunt orientate spre probleme locale, in acest caz fondurile putand fi administrate de

organisme din teritoriu. Exemple: Programele pentru tineret finantate de Ministerul Tineretului si

Sporturilor, Programele Operationale Sectoriale si Regionale, etc.

Asociatiile religioase pot si ele finanta diferite tipuri de proiecte ale ONG-urilor. Fie ca este

vorba de asociatii ale unor culte, fie ca este vorba o anumita biserica ele pot fi surse de finantare

importante in domenii ca serviciile sociale, protectia mediului, grupuri defavorizate, minoritati. Fondurile

sunt in general usor de accesat, procedura fiind facila si putin birocratizata. Sumele acordate sunt insa

relativ mici, nedepasind decat rareori cateva mii de dolari. Exemple: Asociatia Ecumenica a Bisericilor

din Romania (AIDROM), Biserica Luterana.


5/9


4

Organizatiile neguvernamentale reprezinta uneori un sponsor deloc de neglijat. Exista ONG-uri

dezvoltate care colecteaza fonduri pe care apoi le doneaza unor organizatii mai mici. Finantarea se face

de cele mai multe ori in acelasi domeniu de activitate cu al organizatiei donatoare, sumele putand varia

functie de prioritatile programelor si sursele fondurilor. Exemple: Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii

Civile (FDSC), Fundatia Parteneri pentru Dezvoltare Locala (FPDL), World Wide Fund for Nature,

Friends of the Earth, International Womens Association, etc.

Firmele constituie un finantator deosebit de important pentru organizatiile neguvernamentale. Ele

au o contributie majora la bugetele organizatiilor, putand asigura fondurile necesare pentru bugetul de

baza, pentru investitii sau echipament. Este mult mai usor sa obtineti sponsorizari de la firme ca fonduri

nerestrictionate, decat ar fi sa le obtineti de la o fundatie sau un program de finantare national sau

international. In plus nu trebuie neglijate nici donatiile in bunuri sau servicii pe care le pot face diferite

firme.

Persoanele particulare sunt finantatorul catre care orice organizatie trebuie sa tinda. In tarile cu

o comunitate ONG dezvoltata ei sunt principalul finatator, cu o pondere mai mare decat cea a fundatiilor,

progamelor guvernamentale sau a firmelor. Un numar mare de finantatori individuali poate asigura sume

substantiale. In plus el demonstreaza incredrea de care se bucura organizatia in societate. Principala

metoda de accesare a acestei surse de finantare o reprezinta solicitarile directe, mai ales in cadrul

campaniilor 2%.


6/9


5

Gestionarea resurselor financiare

Pentru a putea gestiona eficient si transparent fondurile organizatiei este indicata defalcarea

acestora pe categorii bugetare acoperitoare pentru toate cheltuielile anticipate.

Bugetul de baza (core budget)

Este partea din bugetul anual care va permite sa acoperiti costurile de baza ale organizatiei. Sunt

costuri care nu pot fi asociate in mod direct unor proiecte sau programe si care nu cuprind investitiile sau

achizitiile de echipament. Din acest capitol de buget pot face parte:

costuri de comunicatii (telefon, corespondenta);

costuri de personal (director executiv, secretara, coordonator relatii externe, etc);

transport si intretinerea mijloacelor de transport existente;

consumabile;

chiria sediului si intretinerea;

costuri legate de atragerea de fonduri.

Importanta pe care aceasta parte a bugetului o are pentru organizatie nu mai necesita

comentarii. Din pacate exact aceste costuri sunt foarte greu de acoperit in lipsa unor activitati constante

de atragere a fondurilor din surse locale. Agentiile finantatoare din strainatate sunt in general putin

dispuse sa acopere aceste costuri, iar pentru sponsorii comerciali ele nu sunt foarte atractive. Aceasta

este motivul pentru care foarte multe organizatii traiesc de fapt de la un proiect la altul, activitatile

organizatiei hibernand intre finantarile dintre doua proiecte.

Organizatiile dezvoltate isi asigura aceste fonduri din vanzarea unor servicii, din cotizatiile

membrilor, donatii de la persoane particulare sau din alte fonduri nerestrictionate provenite de la agenti

comerciali sau fundatii. O parte importanta a efortului de atragere a fondurilor trebuie orientata spre

acoperirea acestei categorii de buget. Ea va va permite sa va desfasurati in bune conditii activitatea

organizatiei indiferent de ceea ce se intampla cu un proiect sau altul. Veti putea astfel sa mentineti un

personal de baza si o prezenta permanenta in comunitatea ONG-urilor.


7/9


6

Bugetul de programe

Este partea din buget careia i se acorda in general cea mai mare atentie. Cu ajutorul acestor

resurse organizatia acorda in mod direct servicii beneficiarilor, contribuind astfel la atingerea misiunii ei.

Din aceasta cauza solicitarile pentru aceasta componenta a bugetului sunt foarte atractive pentru

finantatorii institutionalizati care au propriile lor prioritati si au deci cea mai mare sansa de a fi finantate.

Practic orice fel de costuri pot intra in aceasta categorie. Pot fi deasemenea incluse costuri de

echipament, investitii sau cheltuieli administrative in masura in care sunt legate de un proiect sau

program al organizatiei. Nu toti finantatorii considera insa toate aceste tipuri de cheltuieli, necesare

derularii proiectelor, ca fiind eligibile.

Bugetul pentru echipament

Include sumele necsare achizitionarii pieselor de echipament necesare organizatiei. Poate fi

vorba de echipament de birou general (copiator, calculator, imprimanta, fax, mobilier, etc) sau

echipamente specifice unei anumite organizatii (echipament medical, camera video, echipament

montan, tehnic, etc). In unele cazuri el poate fi asociat unor anumite proiecte sau programe (si atunci el

trebuie inclus in acel capitol) dar de multe ori el este de uz general si atunci bugetul trebuie planificat

separat.

Bugetul de investitii

Prin buget de investitii se inteleg costurile alocate unor achizitii majore, de lunga durata ale

organizatiei. Poate fi vorba de terenuri, cladiri sau mijloace de transport, ori investitii in programe ample

de dezvoltare a resurselor umane. Avand in vedere valoarea mare a acestor costuri ele pot fi suportate

numai de finantatorii foarte mari sau de grupuri de finantatori. Se intampla frecvent ca o organizatie sa

lanseze mai multe campanii de atragere a fondurilor pentru a aduna suma necesara achizitionarii unui

sediu sau a unei masini. De multe ori un semenea efort se poate intinde pe mai multi ani.

Este de ceea foarte important ca activitatea sa fie sutinuta permanent si atent planificata pentru

ca efortul depus anterior sa nu se iroseasca.


8/9


7

Trebuie mentionat ca de multe ori finantatorii institutionalizati sunt reticenti in finantarea diferitelor

echipamente (cu exceptia celor foarte generale) mai ales daca necesitatea lor nu este foarte bine

justificata. Surse posibile de finantare sunt diferite venituri realizate de organizatie din vanzarea unor

servicii sau produse, sau orice alte venituri nerestrictionate si in plus donatii din partea producatorilor sau

distribuitorilor. Se intampla frecvent ca organizatii foarte vizibile in societate sa primeasca donatii

importante de echipament, plecand de la ideea ca pot avea un rol important in promovarea acelui

produs.

Planificarea financiara - bugetul

Bugetul ofera o imagine clara, de ansamblu asupra resurselor financiare necesare in

implementarea activitatilor planificate. Bugetul joaca un rol important in intregul proces de management.

Un buget slab conceput va crea probabil multe probleme in faza de implementare a activitatilor. Pentru a

construi un buget, trebuie sa prevedem ce resurse va necesita fiecare activitate, cantitatea fiecarui

articol de buget, data la care va fi necesar si cat va costa - incluzand efectele inflatiei asupra preturilor.

Este important sa realizam un buget pe activitati pentru a urmari cheltuielile in mod sistematic, atunci

cand ele au fost efectuate.

Etape in realizarea bugetului:

1. planifica activitatile;

2. estimeaza cheltuielile pentru fiecare activitate;

3. estimeaza posibilele surse de venit;

4. reechilibreaza eventualele diferente intre cheltuieli si venituri;

5. realizeaza o planificare in timp a cheltuielilor si veniturilor;

6. gaseste solutii pentru evitarea potentialelor crize de lichiditati; daca deficitul temporar nu poate fi

suportat de organizatie, bugetul sau planificarea lui in timp vor trebui reconsiderate;

7. supune bugetul spre aprobare conducerii si, daca e cazul, finantatorului;

8. stabileste proceduri de supraveghere permanenta in timpul implementarii a cheltuielilor

comparativ cu bugetul proiectat.


9/9


8

Exista multe cazuri in care costurile planificate sunt depasite in momentul in care incepe

implementarea activitatilor. Iata mai jos cateva dintre cauzele care pot determina ajungerea in aceasta

situatie:

- bugetul propus spre aprobare a fost proiectat intr-un mod mult prea optimist (este adevarat ca

aceasta poate fi si o tehnica prin care sa fie asigurata aprobarea ca atare; nu este recomandabila

adoptarea sa din moment ce un proiect trebuie aprobat si derulat);

- intarzierile, depasirile termenului limita, variatiile fata de planul de activitati initial, modificarile operate

in mijlocul proiectului se traduc in mod automat in costuri suplimentare;

- riscurile fie nu au fost anticipate, fie au fost subevaluate; contracararea riscului, atenuarea impactului

se realizeaza cu costuri suplimentare.

Tineti cont de aceste lucruri in momentul in care proiectati bugetul si alocati o suma aparte pentru

cheltuieli neprevazute. Asigurati-va, insa, ca aceste cheltuieli sunt eligibile din punctul de vedere al

finantatorului si incercati sa mentineti valoarea acestei sume la un nivel cat mai scazut.

Atentie! Luati in calcul si plata impozitelor, TVA-ul si alte taxe care, in majoritatea cazurilor nu

sunt eligibile.

Campania de strangere de fonduri - Suport de curs - Modul 1

Documents

Transcript of Campania de strangere de fonduri - Suport de curs - Modul 1