CAMBIA – continuare

Operatiuni cambiale

Acceptarea – este actul prin care trasul se obliga in scris sa execute cambia (cambia poate fi platita de tras si fara acceptare expresa). De multe ori trasul nu este de fata la emiterea cambiei, insa el are o datorie fata de tragator sau detine un depozit al acestuia. Este neaparat nevoie de acceptare datata in cazul in care cambia are scadenta la un anumit timp de la vedere, care inseamna de fapt la un anumit timp de la acceptare. Formal acceptarea se face pe fata cambie prin semnatura trasului sau pe spatele cambiei prin acceptare expresa si semnatura. Termenul maxim de prezentare la acceptare este de un an, dupa care trasul este eliberat de orice raspundere.

Girul – este actul prin care posesorul cambiei numit girant, transmite toate drepturile din cambie unei alte persoane numita giratar. Girul se face pentru intreaga valoare a cambiei, nu poate pune conditii asupra obligatiilor cambiale si trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente scrise pe spatele cambiei:

- semnatura girantului- numele girantului- data girarii.

Prin girare se produce emanciparea cambiei. Creanta cambiala se desprinde de condotiile initiale de emitere ca rezultat, cel mai probabil, al unui act de comert. Posesorii privesc cambia ca un bun in sine fara sa-i intereseze conditiile in care aceasta a aparut. Un alt aspect este legat de faptul ca prin girare cambia se consolideaza, deoarece toate peroanele implicate de-a lungul timpului raman solidare in a plati. Cu cat exista mai multe astfel de persoane cu atat cambia prezinta o credibilitate mai mare.Tipuri de gir:1. gir de intoarcere – atunci cand beneficiarii pot fi obligatii din cambie2. gir cumulativ – atunci cand se face in favoarea mai multor beneficiari, iar transmiterea

mai departe a cambiei se face doar cu acordul tuturor.3. gir in favoarea bancii – este utilizat la scontarea cambiei4. gir la purtator – atunci cand nu cuprinde numele beneficiarului. Astfel se poate evita

raspunderea solidara a unor persoane al caror nume nu apare in cambie5. girul in plin – forma normala a girului6. gir fara gir ulterior – cand se blocheaza transmiterea mai departe prin girare7. gir cu clauza fara raspundere – atunci cand giratarul este de acord sa-l scoata pe girant de

la raspunderea solidara8. gir de mandat – atunci cand se insarcineaza o alta persoana sa incaseza valoarea cambiei.

Se foloseste expresia “pentru incasare”.9. gir pentru garantie – posesorul cambiei poate folosi cambia drept garantie pentru anumite

actiuni ale sale10. gir post-scadenta - atunci cand se transfera o cambie care a creat dificultati in recuperare

Avalul si garantia bancara - avalul reprezinta garantia personala prin care o persoana numita avalist garanteaza executarea cambiei pentru una din persoanele obligate. Motivele pentru care avalistul accepta garantarea nu trebuie sa aiba legatura cu efectul comercial. De multe ori avalizarea este facuta de banca contra unui comision. Avalizarea prezinta urmatoarele caracteristici:

17

- este personala, fiind legata de numai de persoana avalizata- poate fi integrala sau partiala. In a doua varianta suma garantata trebuie clar delimitata- exista posibilitatea de a avaliza un avalist ceea ce duce la situatia de co-avalizare.

In relatiile dintre agenti economici exista posibilitatea de a vinde marfa pe credit. De multe ori vanzatorul nu cunoaste situatia financiara a debitorului si pentru a se feri de situatii neplacute va cere acestuia o garantie bancara privind plata. Prin aceasta, banca se angajeaza contra unui comision si a unei prime de acoperire a riscului de neplata, sa plateasca in locul debitorului daca acesta nu reuseste sa-si onoreze angajamentul.

Scadenta - trebuie sa fie precizata clar in cambie, sa fie certa, unica si posibila. Exista urmatoarele tipuri de scadenta:

- la vedere – poate fi solicitata in maximum un an de la emitere si apare la prezentarea cambiei de catre beneficiar

- la un anumit timp de la vedere – adauga o perioada de timp la scadenta la vedere- la un anumit timp de la emitere – se stabileste printr-un numar de zile, saptamani sau

luni. In ultimul caz nu se tine seama de numarul de zile al fiecarei luni- la o data fixa – ce trebuie sa stabileasca clar ziua, luna, anul.

Plata cambiei – este exigibila la scadenta. Efectiv plata se face in urmatoarele doua zile lucratoare dupa scadenta. Daca platitorul doreste sa plateasca anticipat, beneficiarul nu are nici-o obligatie. Daca plata se face partial, beneficiarul nu are dreptul sa refuze partea platita. Dupa ce s-a efectuat plata, platitorul reintra in posesia cambiei. In cazul in care moneda de plata este straina, platitorul este cel care stabileste cursul la care se va face schimbul.

Protestul – reprezinta actul prin care se evidentiaza refuzul de plata la prezentarea cambiei la scadenta. Constatarea refuzului se face de catre un executant judecatoresc. Daca platitorul nu este de fata protestul se considera in vant. Actul de protest trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente:

1. data completa2. numele persoanei care a cerut protestul3. numele persoanei impotriva careia se protesteaza4. locul unde se intocmeste protestul5. modul de intampinare a somatiei de plata

Judecatoria este obligata sa inregistreze intrt-un registru special protestul si sa-l remita Camerei de Comert pentru a-l publica. Toate persoanele interesate, banci sau agenti economici, pot consulta listele cu actiunile de protest inregistrate pentru a se orienta in viitor in relatiile lor de plati.

Actiunea cambiala de regres – in urma refuzului trasului de a platii cambia beneficiarul poate initia o actiune de recuperare impotriva platitorului si avalistilor. Aceasta este actiunea de regres si poate fi initiata numai dupa constatarea refuzului de plata prin protest si intr-un anumit termen de la acesta. Avand in vedere raspunderea solidara a persoanelor obligate in cambie, regresul se poate viza pe oricare dintre acestea. In conditiile in care o astfel de actiune implica cheltuieli suplimentare, obligatul din cambie va trebui sa le suporte impreuna cu o dobanda calculata pe perioada dintre scadenta si plata. O solutie in recuperarea valorii cambiei o reprezinta si contra-cambia. Aceasta

Executarea silita – cambia este un titlu executor pentru suma înscrisă pe titlu împreună cu dobânda de la scadenţă până la data execuţiei şi cheltuielile aferente inscrise în contul de intoarcere (un document adiţional în care se consemnează, contra documente, cheltuielile

18

pretinse). Executarea silită se face pe cale juridică, la cererea posesorului şi presupune o anumită procedură.

Alterarea – reprezinta degradarea fizica a cambiei in urma unor stersaturi sau modificari. Daca elementel cambiei se disting aceasta ramane valabila. Daca nu, persoanele implicate pot reconstituii cambia. Cambia devine totusi inoperanta atunci cand nu se pot descifra numele persoanelor implicate.

Anularea – se face la judecatorie atunci cand cambia a fost distrusa, pierduta sau sustrasa de la beneficiar. In aceste conditii trasul va fi anuntat imediat pentru a nu o plati. De comun acord se poate reconstituii.

Prescriptia – reprezinta stingerea obligatiilor de plata din cambie datorita neprezentarii ei la plata. Prescriptia survina atunci cand in termen de trei ani nu s-a solicitat plata.

Actiunea intervenientilor – inseamna dreptul unei persoane din afara cambiei de a lua locul la plata unui obligat cambial. Aceasta actiune trebuie adusa la cunostiinta beneficiarului fara obligatia de a o motiva.

9.3 CECUL BANCAR

Cecul a apărut in sec. XIX şi a înlocuit complet cambia propriuzisă în plăţile interne, fiind agreat mai mult de populaţie. În sec. XX cecul a fost înlocuit treptat de ordinul de plată, iar în anul 2004 cecul reprezenta numai 12% din plăţile interne în Canada, 5% în SUA, 3% în Japonia, 3% în Franţa şi 6% în România.

Cecul este definit ca un instrument de plată, scris si subscris, prin care titularul dă o instrucţiune băncii sale de a pune la dispozitie o anumită sumă de bani unei alte entităţi/persoane nominalizate sau pentru retragere de numerar de către titular. Din punct de vedere teoretic, cecul este un instrument de plată purtător al unei creanţe care dă acces la monedă în momentul prezentării la plată. Cecul este un instrument de plată la vedere, adică dă acces la monedă numai dacă se prezintă la banca emitentului (la vedere) unde este constituită sursa de plată. Din punct de vedere juridic, cecul este un titlu de credit emis de o bancă în favoarea posesorului cecului care are dreptul să se adreseze băncii solicitând stingerea creanţei prin plata titlului. Tot sub aspect juridic, cecul permite cesiunea de creanţă prin girare către alt creditor care devine noul posesor al titlui de credit şi in această calitate se poate adresa băncii pentru primirea sumei cuvenite.

Operaţiunile cu cecuri implică cel puţin trei părţi: trăgător, tras şi beneficiar.- trăgătorul este partea care emite (scrie) cecul şi dă o dispoziţie de plată,necondiţionată, băncii la care are deschis contul.- trasul este întotdeauna o bancă la care trăgătorul are deschis contul şi care efectuează plata, pe baza cecului primit, către o terţă parte sau chiar către trăgător dacă acesta solicită să i se elibereze numerar.- beneficiarul este partea care primeşte suma transmisă de trăgător; în situaţia în care trăgătorul a dispus să i se elibereze numerar, acesta devine si benficiar.

19

Menţiunile obligatorii ale cecului. Pentru a putea fi valabil, cecul trebuie să satisfacă anumite cerinţe obligatorii de redactare a textului sub forma unor expresii consacrate cu valoare juridică, astfel:

- denumirea de cec trebuie să figureze pe înscris prin formula “plătiţi in schimbul acestui cec” care are un caracter imperativ şi se scrie numai pe orizontală, in partea de sus (nu se admite scrierea pe verticală, in diagonală, pe margine sau in partea de jos), lipsa denumirii de cec atrăgând nulitatea inscrisului;

- ordinul necondiţionat de plată a unei sume de bani inscrisă pe cec (în cifre şi litere) şi cu menţiunea monedei, de regulă cea valabilă la locul plăţii, fără nici un fel de condiţionari, limitări sau contra prestaţii care duc la nulitatea inscrisului;

- stipulat “ la ordin” cu semnificatia că cecul poate circula prin girare şi “nu la ordin” adică cecul nu poate fi girat, iar dacă nu se înscrie nici o clauză se consideră “la ordin”, intrucât cecul prin natura sa este girabil;

- numele trasului este numele băncii plătitoare care poate fi banca trăgătorului sau o altă bancă indicată de acesta;

- locul de plată, localitatea şi adresa băncii plătitoare la care trebuie prezentat cecul pentru încasare;

- data şi locul emiterii, respectiv ziua, luna şi anul pentru a se putea cunoaşte termenul până la care posesorul trebuie să prezinte cecul la plată, termen dupa care trăgătorul decade din drepturile sale de regres, iar locul se înscrie lângă dată (dacă locul nu se menţionează se consideră localittea trăgătorului);

- numele trăgătorului, adică numele, prenumele şi adresa emitentului pentru a se identifica clientul de către banca plătitoare;

- numele beneficiarului pentru ca banca să identifice persoana care primeşte suma;- semnătura trăgătorului este explicită (nume şi prenume) şi olografă (scrisă de

mână), iar pentru persoanele juridice se solicită si ştampila unităţii. In figura urmatoare se prezintă formularul cecului nominativ folosit în ţara noastră.

Cecul trunchiat. Pentru a se uşura completarea cecului, unele informaţii cu caracter de repetabilitate se tipăresc direct pe cec cu ocazia procurării carnetului de cecuri de catre trăgător de la banca sa. Aceste informaţii se referă la: numele trăgătorului, banca emitentă care este şi banca plătitoare, numarul de cont al trăgătorului, codul băncii plătitoare şi numărul de ordin al blanketei. Ca urmare, pe cec se vor înscrie numai informaţiile privind beneficiarul, suma şi data emiterii, ceea ce simplifică substanţial formularul, reducând la minimum timpul de completare, un avantaj esenţial pentru cei care utilizează cecul. Un astfel de cec este cunoscut sub denumirea de cec trunchiat şi este folosit pe scară largă in străinătate.

Tipuri de cecuri. Cele mai folosite tipuri de cecuri în tranzacţiile comerciale si necomerciale sunt urmatoarele:

Cecul nominativ este tipul clasic de cec care are înscrise toate elementele obligatorii, dar cel mai semnificativ este numele beneficiarului care dă încredere acestuia că cecul se va deconta numai în favoarea sa.

Cecul certificat este tot un cec nominativ în care trasul (banca) înscrie menţiunea “cec certificat” sub semnătură autorizată şi stampilă, prin care suma se blochează până la primirea cecului la decontare sau până la expirarea valabilitătii acestuia.

Cecul barat este o variantă a cecului nominativ în care beneficiarul poate fi nominalizat ulterior. Acest tip de cec are în structura sa două linii paralele – verticale sau oblice – între care se inscrie banca către care se va face plata. Bararea se face de trăgător la emiterea cecului sau pe parcursul circuitului acestuia de către oricare din posesori. Cecul

20

barat este de două feluri: cecul cu barare generală care nu are completat spaţiul dintre cele două linii şi poate circula prin girare, fiind prezentat la încasare de ultimul posesor care trebuie să completeze spaţiul dintre linii cu denumirea şi adresa băncii sale. Cecul cu barare speciala este acela care are înscrisă intre cele două linii denumirea băncii către care se va face plata

Cecul virament este cecul nominativ pe care trăgătorul sau unul dintre posesori poate stipula clauza “numai pentru virament” sau “plătibil în cont”, caz în care suma se virează în contul beneficiarului, clauză care nu mai poate fi revocată de posesorii ulteriori. Acest tip de cec a început să fie folosit din ce în ce mai mult.

Cec la purtător care în loc de beneficiar are înscrisă menţiunea “la purtător” sau “plătiţi purtătorului” şi care se plăteşte de bancă celui care se prezintă cu cecul.

Cecul postdatat care dă posibiltatea ca data emiterii să fie o dată ulterioară emiterii propriuzise (în practică sunt numeroase situaţii în care plata trebuie să fie asigurtă anticipat si în acest sens debitorul prezintă beneficiarului un cec nedatat, care se va data de beneficiar după expediera bunurilor sau la introducerea cecului în bancă pentru încasare).

Cecul pentru numerar se foloseşte pentru încasarea în numerar prin simpla prezentare a cecului şi beneficiarului la banca emitentului.

Cecul circular este un cec pentru numerar care are denumirea de “cec circular” şi se foloseşte în relaţiile de plăţi intrabancare. Cecul se eliberează de bancă unui client în vederea încasării unei sume, in numerar, de la o unitate a băncii situată in altă localitate. După achitarea cecului, acesta se remite băncii emitente care transferă fondurile băncii plătitoare.

Cecul de călătorie este tot o variantă a cecului pentru numerar care are inscrisă denumirea “cec de călătorie” şi o anumită sumă care se poate ridica de la o bancă sau o unitate de turism. Cecul se poate emite in monedă locală sau valută şi poate fi pe o durată determinată sau nedeterminată. Cecul de călătorie se foloseşte în activitaea de turism înlocuind transportul banilor. Modelul unui cec de călătorie se prezintă in figura de mai jos.

Procesarea bancara a cecurilor. Procesarea bancară a cecurilor are loc în mod diferit în funcţie de modalitatea de plată: în numerar sau prin cont.

Procesarea cu plata în numerar presupune ca ambii parteneri sa aibă relaţii numai cu o singură bancă. În acest caz, beneficiarul care a devenit posesorul cecului trebuie să se prezinte la banca indicată pe cec pentru încasarea sumei cuvenite şi să se adreseze personalului din front-office. Dupa acceptare, cecul se transmite la casierie sau în front-office pentru efectuarea plăţii. Beneficiarul semnează pe verso-ul cecului pentru primirea banilor şi incasează suma de pe cec.

Procesarea cu plata prin cont. Beneficiarul care primeşte cecul de la cumpărător îl transmite băncii sale pentru remiterea la încasare. Banca colectoare efectuează o verificare formala (respectarea condiţiilor de redactare a unui cec şi încadrarea în perioada de valabilitate), dupa care il remite băncii emitente pentru decontare prin casa de compensaţii.

Normele bancare limitează perioada de valabilitate a cecului la 8 zile de la emitere dacă plata se face in localitatea în care a fost emis şi la 15 zile in celelalte cazuri. In zona Uniunii Europene cecul are o valabilitate de 30 de zile.

Neprezentarea la plată în termenul stabilit are drept consecinţă exonerarea de răspundere a trăgătorului pentru menţinerea disponibilului, plata urmând să se facă la o dată ulterioară, dar nu mai târziu de un an, care este perioada de prescripţie a cecului. Dacă între tras si beneficiar intervin anumite probleme juridice, cecul poate constitui un document probatoriu în litigiul dintre părţi sau în justiţie.

21