Calulces

4
Calul de Emil Garleanu S-a trezit în câmpiile întinse, acoperite de ierburile dese, culcate de vânturi, ale Ungariei. In mijlocul lor s-a ţinut câtăva vreme de mama lui, o iapă oarbă ce sta răzleţită de ceilalţi cai, dintre care cei mai frumoşi fuseseră mânjii ei. Apoi, când a simţit fiorul sălbatic ce i se revărsase în sânge, în largul pustietăţilor acestea, a deprins cele dintâi goane, ş-acolo şi-a ridicat capul, a lărgit nările şi, cutremurându-şi coama încâlcită de spini, răspunse la chemări necunoscute, trimiţând depărtărilor cel dintâi nechezat puternic ce-i ieşise din piept. Dar când se învăţase cu viaţa asta slobodă, se pomeni o dată prins din fugă, înfrânat cu de-a sila de către cineva care se aruncă, dintr-o săritură, călare pe el. Atunci a înţeles că ceva îl ameninţă, că cineva vrea să-i ţărmurească libertatea, s-a strâns ghem, apoi s-a destins repede şi a pornit ca o săgeată. Mânca pământ sub copitele lui, simţea că i se aprinde ceva înăuntru, că ochii îi ard şi că limba îi frige; trupul îi era numai o apă, gura numai o spumă de sânge, iar în fuga nebună, ierburile îl biciuiau şi i se încolăceau ca şerpii de picioare. De la o vreme se simţi sleit de puteri şi se opri. Un nechezat parcă îl chemă dincotrova; dar când văzu că duşmanul e tot pe spatele lui, că-i smunceşte frâul tot aşa de crunt, puse capul în piept, şi învins, se întoarse încet purtându-şi stăpânul. Apoi plecă pe drumuri lungi prin locuri străine şi depărtate. L-au necăjit îndelung până să-l înveţe cu viaţa înfrânată de zăbală şi pinten. Când s-a dezmeticit bine-bine, era de mult deprins cu şaua şi ştia chiar ceasul de dimineaţă la care pornea înspre câmp ca să-şi poarte călăreţul, prin faţa regimentului, în văzul sutelor de cai ce stăteau nemişcaţi, la strigătul goarnei, ca şi oamenii de pe ei. Şi nu mai putea de mulţumire când, după alergările prin vânt şi ploaie, se întorcea în grajdul în care îl aştepta nutreţul. După câţiva ani porni la drum mai greu. Mergeau feriţi, ocolind mereu, oprindu-se la bubuitul tunului; stăteau zile şi nopţi în

description

test romana clasa a IV-a

Transcript of Calulces

Calulde Emil Garleanu

S-a trezit n cmpiile ntinse, acoperite de ierburile dese, culcate de vnturi, ale Ungariei. In mijlocul lor s-a inut ctva vreme de mama lui, o iap oarb ce sta rzleit de ceilali cai, dintre care cei mai frumoi fuseser mnjii ei. Apoi, cnd a simit fiorul slbatic ce i se revrsase n snge, n largul pustietilor acestea, a deprins cele dinti goane, -acolo i-a ridicat capul, a lrgit nrile i, cutremurndu-i coama nclcit de spini, rspunse la chemri necunoscute, trimind deprtrilor cel dinti nechezat puternic ce-i ieise din piept. Dar cnd se nvase cu viaa asta slobod, se pomeni o dat prins din fug, nfrnat cu de-a sila de ctre cineva care se arunc, dintr-o sritur, clare pe el. Atunci a neles c ceva l amenin, c cineva vrea s-i rmureasc libertatea, s-a strns ghem, apoi s-a destins repede i a pornit ca o sgeat. Mnca pmnt sub copitele lui, simea c i se aprinde ceva nuntru, c ochii i ard i c limba i frige; trupul i era numai o ap, gura numai o spum de snge, iar n fuga nebun, ierburile l biciuiau i i se ncolceau ca erpii de picioare. De la o vreme se simi sleit de puteri i se opri. Un nechezat parc l chem dincotrova; dar cnd vzu c dumanul e tot pe spatele lui, c-i smuncete frul tot aa de crunt, puse capul n piept, i nvins, se ntoarse ncet purtndu-i stpnul. Apoi plec pe drumuri lungi prin locuri strine i deprtate. L-au necjit ndelung pn s-l nvee cu viaa nfrnat de zbal i pinten. Cnd s-a dezmeticit bine-bine, era de mult deprins cu aua i tia chiar ceasul de diminea la care pornea nspre cmp ca s-i poarte clreul, prin faa regimentului, n vzul sutelor de cai ce stteau nemicai, la strigtul goarnei, ca i oamenii de pe ei. i nu mai putea de mulumire cnd, dup alergrile prin vnt i ploaie, se ntorcea n grajdul n care l atepta nutreul. Dup civa ani porni la drum mai greu. Mergeau ferii, ocolind mereu, oprindu-se la bubuitul tunului; stteau zile i nopi n ploaie i glod, sub cerul ncrcat de norii dei, ce atrnau pn lng pmnt. Intr-o zi, n capul clreilor, cu sbiile scoase, se simi mnat la moarte ntr-un vrtej nspimnttor. In fa le rsri deodat un alt vrtej i se lovir ntr-un nvlmag de glasuri, de vaiete, de mpucturi. I se pru c nu mai e scpare, se avnt, sri peste trupuri de oameni i cai, i n goana nebun, i duse clreul departe, desprindu-l de ai lui. Un zid de sbii se nl deodat mprejurul lui i-l opri. Atunci se ridic n dou picioare, se ntoarse i se arunc orbi napoi. Simea c pe urmele lui veneau alii, simea zbuciumrile celui de pe el, dar nici unul nu-l ajunse. Trziu, cnd se opri la un adpost, n crup l ardea o usturime grozav. O tietur de sabie l crestase adnc. Minile stpnului i splar rana uor, o legar i-l mngiar ndelung pe coam. Trecu i rzboiul. ntors acas i lu locul n grajd, mulumit de linitea dimprejurul lui, de lumina ce se revrsa pe ferestruia din fa, de fnul mirositor ce-l smulgea de deasupra capului. Dimineaa mergea la cmp, ca de obicei; serile arareori. In grajd vara era rcoare; iarna cald. i vremea trecea... Vremea trecea! Anii se scurgeau repede unul dup altul. E-he! Cine tie cnd fusese rzboiul! Dar odat cu anii s-a scurs i puterea i avntul lui. mbtrnise, picioarele i tremurau dup o cale mai lung; gtul nu mai sta aa de ncordat, ochiul nu mai cta departe. O dat se poticni i se rostogoli jos cu clre cu tot. S-a ridicat repede, dar de atunci l lua mai rar la cmp, i-l purta numai la pas. In urm nu-l mai lua deloc. Venea dimineile la el, l mngia, dndu-i fiori ce-i fugeau pe sub piele, apoi poruncea soldatului s-l plimbe prin ograd. Parc nici lui nu-i mai venea s ias din grajd; i plcea s mnnce ncet, cu ochii nchii, peste care razele soarelui cdeau ca o ploaie cald din susul ferestruii nguste. Intr-o zi ua grajdului se deschise larg i doi soldai aduser un cal tnr, nspumat. nsui generalul art unde s-l puie la iesle: el, btrnul, avea s fie mutat mai ncolo, n col, iar noul venit i lua locul, n faa ferestruii. Btrnului parc i veni din nou vlaga tinereii, ridic n sus capul, se uit la stpnul lui, apoi rmase cu ochii pironii pe acela care-l nlocuia. Iar cnd se duser cu toii, se nchise ua; i cnd venitul ridic botul s smulg din braul de fn, din care el mncase mai nainte, el se smuci, rupse frul, i repezindu-se ctre cellalt, l muc de gt. i desprir repede, iar el lu, pentru ntia dat, de la soldat dou lovituri de varga. A doua zi, diminea tare, generalul veni, porunci s se puie, n faa lui, aua pe calul cellalt, nclec i porni. Btrnul ntoarse capul i-i urmri cu ochii pn departe. n fiecare zi, cei doi cai se msurau cu privirea i cteodat btrnul, rensufleit, se smucea s se arunce. n urm primea loviturile de vergi i se punea s mestece linitit nutreul, ca i cum nu s-ar fi ntmplat nimic. Intr-o sear, dup mult vreme, calul cel tnr ntinse capul, cu ochi cercettori ctre btrnul lui tovar. Acesta a stat o clip, ca i cnd ar fi vrut s se hotrasc, apoi, simind ca niciodat mirosul acela de cmp, care-i amintea de herghelia lui, de caii lng care nu fusese de atta vreme, ntinse i el gtul, i boturile lor se atinser. Au stat ctva timp aa, apoi btrnul se ncorda, rupse belciugul i, rmnnd slobod, veni ncet, se alipi de cellalt i ncepur s mnnce linitii, unul lng altul. Din seara aceea nu-l mai legar. Se deprinseser mpreun; aproape nu se mai puteau despri. Cnd cel tnr ieea neuat, btrnul necheza nbuit, nu-i gsea astmpr, i pleca ncet-ncet prin ograd, dup el, pn l aduceau soldaii n grajd. Acolo atepta s se ntoarc tovarul ca s mnnce. Iar serile, cnd obosea s mai mestece, i rezema botul de gtul celui tnr i dormita. ntr-o zi btrnul nu mai putu s se in n picioare. Ochii i se mpienjenir deodat, genunchii i tremurau i buzele scpar jos mna de fn ce-o smulsese atuncea. Voi s se rezeme de tovarul su i nu izbuti. Incet-ncet, btrnul simi cum se ntunec ferestruia spre care cta, i se nmuie ncheieturile i trupul i alunec jos. nti se inu sprijinit n cele dou picioare de dinainte, apoi l prsir i acestea, se rostogoli pe-o parte, horci de cteva ori i rmase ntins, zbtndu-se ncet... Iar calul cel tnr i apropie botul de trupul aproape nemicat, sttu ctva vreme cu ochii pironii, apoi tresri, ntoarse capul spre u i nechez prelung.

1. Dai cte un sinonim pentru cuvintele scrise cu litere ngroate. 2. Cine sunt personajele principale din poveste?3. Facei rezumatul povestirii.4. Explicai rolul cratimei n urmtoarele citate: a) c-i smuncete frulb) s-l plimbec) zbtndu-se ncet5. Explic scrierea cu doi i: anii, n faa ferestruii, sbiile.