Transcript

1. INGRIJIRI PALIATIVE IN GERIATRIE “Cand nu mai este sansa pentru vindecare, trebuie sa punem accent pe calitatea

vietii” Paliatia reprezinta ingrijirea pacientilor aflati in faza avansata a unei boli incurabile, in stadiul care a depasit posibilitatile curative. Prin asistenta paliativa se asigua un tratament complex de control al simptomelor, suport emotional, social, spiritual si respectarea demnitatii umane fiecarei persoane bolnave. Scopul este asigurarea calitatii vietii bolnavului, atenuarea suferintelor somatice si psihice, susţinerea si încurajarea activităţilor fizice si mentale precum si suportul pentru membrii de familie ( inclusiv în perioada de doliu). In asistenta paliativa este implicata o echipa multidisciplinara alcatuita din medici, ingrijitoare, psihologi/specialisti in igiena mentala, asistenti sociali, preoti si voluntari instruiti. Conform definitiei Organizatiei Mondiale a Sanatatii, „ingrijirea paliativa este o abordare care imbunataţeste calitatea vietii pacientilor si familiilor acestora, facand fata problemelor asociate cu boala amenintatoare de viata, prin prevenirea si inlaturarea suferintei, prin identificarea precoce, evaluarea corecta atat a tratamentului durerii cat si ale altor probleme fizice, psiho-sociale si spirituale. OMS a elaborat unele principii de baza, potrivit carora ingrijirea paliativa:

• atenueaza durerea si alte simptome chinuitoare • afirmă viaţa si consideră moartea ca pe un proces normal; • nu grăbeste si nici nu amână moartea; • integrează aspectele psiho-sociale si spirituale ale îngrijirii pacientului; • oferă un sistem de suport pentru a ajuta familia să facă faţă greutăţilor din timpul

bolii • oferă un sistem de sprijin pentru a ajuta pacientul să ducă o viaţă cât mai apropiată

de cea normală până la moarte; • îmbunătăţeste calitatea vieţii si poate influenţa pozitiv evoluţia bolii; • se bazează pe o abordare de echipă pentru a se putea adresa tuturor nevoilor

pacientului si familiei, inclusiv prin servicii de suport în perioada de doliu, dacă este cazul;

• este aplicabilă în stadii timpurii ale bolii, în corelaţie cu o serie de alte terapii menite să prelungească viaţa, cum ar fi chimioterapia, radioterapia, si include investigaţii necesare unei mai bune înţelegeri si abordări ale complicaţiilor clinice. Bolnavul în stare avansată are dreptul ca durerile si simptomele sale somatice si suferinţele psihice să fie alinate, si să fie înconjurat de prieteni si familie. Îngrijirea de tip hospice se remarcă prin implicarea aparţinătorilor în îngrijirea bolnavului precum si suportul emoţional al acestora în perioada de doliu.

2. Casa de Asigurări de Sănătate nu recunoaste deocamdată serviciul de îngrijire paliativă ca fiind un serviciu finanţabil, si suportă prin urmare doar o mică parte a costurilor de întreţinere. Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, ingrijirea paliativa reprezinta ingrijirea activa si totala a pacientilor a caror boala nu mai raspunde la tratament curativ. Controlul durerii si al altor simptome, problemele psihologice, sociale si spirituale au importanta majora. Scopul ingrijirii paliative este asigurarea unei cat mai bune calitati a vietii pentru bolnavi si pentru familiile acestora. . In Recomandarea 24 din 2003 a Comitetului de Ministri ai

statelor membre UE privind ingrijirea paliativa se arata ca termenul "paliativ" provine din latinescul "pallium", care inseamna "masca”, "acoperamint". Aceasta etimologie indica de fapt esenta ingrijrii paliative: mascarea efectelor bolii incurabile, sau asigurarea unui "acoperamant" pentru cei lasati in frig, atunci cand medicina curativa nu mai poate oferi vindecare. Inca de la inceputuri, comunitatile au incercat sa ofere un nivel de ingrijire adecvat si sprijin bolnavilor si celor in prag de moarte. Totusi, pana la jumatatea acestui secol, medicina a oferit putin in domeniul managementului durerii si controlului eficient al simptomelor. Dezvoltarea terapiilor medicamentoase din anii ’50, combinata cu o intelegere mai ampla a nevoilor psihosociale si spirituale ale pacientilor in pragul mortii, au pus bazele dezvoltarii serviciilor de ingrijiri paliative. Principiile ingrijirilor paliative au devenit mai cunoscute si aplicate in a doua jumatate a secolului XX. . Prima unitate hospice moderna de educatie si cercetarea fost cea infiintata in 1967, la Londra, de Cicely Saunders, formata din asistenta medicala, asistenta sociala si medic care este considerata si consacrata ca pionier al miscarii hospice moderne. Recent, o serie de studii au furnizat date despre asemanari si diferente in dezvoltarea ingrijirilor paliative in Europa. • Polonia si Rusia au cele mai numeroase servicii de ingrijiri paliative. Cateva dintre republicile foste sovietice au servicii nerecunoscute. In Estul Europei, ingrijirea la domiciliu este cel mai obisnuit tip de serviciu de ingrijiri paliative, urmat de ingrijirile paliative in unitati cu paturi. Studiul a identificat cinci asa-numite "centre de referinta" in patru tari (Romania, Ungaria, Polonia si Rusia). Acestea sunt centre care au avut o importanta cruciala in dezvoltarea ingrijirilor paliative si care in prezent au rol de centre de referinta. Principiile ingrijirii palliative. . OMS a elaborat urmatoarele principii de baza, potrivit carora ingrijirea paliativa: 2

3. - asigura inlaturarea durerii si a altor simptome; - afirma viata si considera moartea pe ca un proces normal; - nu grabeste si nici nu

amana moartea; - integreaza aspectele psiho-sociale si spirituale ale ingrijirii pacientului; - ofera un sistem de sprijin pentru a ajuta pacientul sa duca o viata cat mai apropiata

de cea 3 normala pana la moarte; - ofera un sistem de suport pentru a ajuta familia sa faca fata in timpul bolii

pacientului si dupa decesul acestuia; - se bazeaza pe o abordare de echipa pentru a se putea adresa tuturor nevoilor

pacientului si familiei, inclusiv prin servicii de "bereavement" (suport in perioada de doliu), daca este cazul

; - imbunatateste calitatea vietii si poate influenta pozitiv evolutia bolii; - este aplicabila in stadii timpurii ale bolii, in corelatie cu o serie de alte terapii menite

sa prelungeasca viata, cum ar fi chimioterapia, radioterapia, si include investigatii necesare unei mai bune intelegeri si abordari ale complicatiilor clinice.

Îngrijirea vârstnicului. Populatia de vârsta a III sau batrânii constituie o categorie specifica a societatii care întruneste persoanele începând cu vârsta de 60-65 ani, pînă la deces. În 1975 vîrsta a III-a reprezenta pe glob 5,6% din populaţie, iar în 2000 — deja 6,3%. În Europa indicii sunt, respectiv, de 12,3% si 14,3%, ceea ce denotă îmbătrînirea populaţiei europene. Între anii 1980 si 1991 numărul persoanelor avînd mai mult de 75 ani a crescut în toate ţările Uniunii Europene, cota maximă fiind atinsă de cele din sudul Europei, unde s-a înregistrat o crestere de circa 30% (Politique sociale Europeene,Luxemburg,1993). Stiinţa ce studiază toate aspectele îmbătrînirii (sanitar, sociologic, economic, comportamental, de mediu s.a.) e definită ca gerontologie. Ea face apel aproape întotdeauna la mai multe discipline. Geriatria este o ramură a gerontologiei si a medicinii ce se ocupă de sănătatea bătrânilor din

toate aspectele - profilaxia, tratament, recuperare, supraveghere etc. Unii cercetători definesc senescenţa drept un proces insidios,dar constant, ce urmează perioadei de maturitate si se produce diferenţiat, în funcţie de particularităţile individuale, precum si de ansamblul condiţiilor de trai . Conform altor studii ,viaţa bătrînului, activitatea lui, posibil profesională, dar primordial habituală, este indispensabilă de problema „calităţii vieţii”,care este determinată nu numai de boală etc., dar si de suferinţa sufletească greu recuperabilă,

4. discomfortul psiho-emoţional, readaptarea redusă, în special socială. . Unii autori definesc noţiunea de „calitate a vieţii” ca nivel de bunăstare reală si percepută în raport cu nivelul ideal sau dorit al unei condiţii specifice . Potrivit altor opinii, calitatea vieţii este determinată de cîţiva factori de bază: individual, de populaţie, economic si de mediu înconjurător. Conferinţa internaţională ONU cu privire la dezvoltarea socială (1995, Copenhaga) a recomandat includerea concepţiei securităţii oamenilor în lista problemelor prioritare ale secolului XXI. Aceasta întruneste sase principii: securitatea economică; securitatea alimentară; securitatea sănătăţii, inclusiv ecologică; securitatea personală; securitatea socială; securitatea politică. Realizarea tuturor acestor principii ar permite asigurarea unei bătrîneţi decente. Îngrijirile la domiciliu pot fi definite ca fiind gama de servicii si facilităţi acordate în comunitate persoanelor dependente, pentru ca acestea să trăiască, pe cît de independent posibil, în propriile case. Aceste îngrijiri ar trebui sa se realizeze prin reabilitarea gerontologică, care include trei sfere: diagnosticarea,intervenţia,rezultatele. . Diagnosticarea cuprinde informaţia despre problemele medico-sociale ale vârstnicului si aportul familiei si al comunităţii la soluţionarea lor. . Intervenţia constă din: 1.informarea bătrânilor despre procesele de senescenţă, despre tipurile de susţinere a vârstnicilor, etc; 2.propagarea modului sănătos de viaţă, alimentaţie corectă; ; 3.ameliorarea suferinţelor batrânilor; 4.acţiunea asupra factorilor sociali, economici si politici negative, ce influenţează vârstnicul; 5.recomandări despre autoajutor. Rezultatele reabilitării vârstnicilor reprezintă dirijarea proceselor de senescenţă ce se petrec în organism si integrarea bătrânului în societate. Conform datelor OMS scopurile reabilitării geriatrice sunt: : Reactivitatea — antrenarea activă a bătrînului în mediul său; ; Resocializarea — reînnoirea si întărirea comunicării bătrînului în familie si societate, evitînd izolarea; Reintegrarea — participarea activă si adecvată a bătrînului în viaţa socială, culturală, politică, economică etc. 4

Ce este ingrijirea paliativa?

Ingrijirea paliativa reprezinta ajutarea unei persoane sa aiba o calitate a vietii mai buna sau sa progreseze in lupta cu cancerul. Accentul ingrijirii paliative nu se pune asupra moartii sau in incercarea de a gasi un leac. In schimb, accentul se pune pe o calitate mai buna a vietii de zi cu zi.

Urmatoarele sunt principalele obiective ale ingrijirii paliative:

- De a ameliora durerea si alte simptome

- De a ajuta la imbunatatirea emotionala, mentala si spirituala a bunastarii

- De a sprijini membrii familiei persoanei care are cancer in timpul bolii si dupa moartea acesteia

Ingrijirea paliativa presupune un parteneriat intre persoana care are cancer, familie si prieteni, si membrii echipei de ingrijire a sanatatii. Aceasta echipa poate include serviciile unui medic, asistent medical, asistent social, consilier si consilier spiritual.

In  ce caz este prevazuta ingrijirea paliativa?

Ingrijirea paliativa poate fi oferita la domiciliu sau intr-o institutie ca spitalul sau ospiciul. Persoana care are cancer si membrii familiei sale vor trebui sa decida care este cea mai buna optiune pentru ei. Inainte de a face aceasta alegere, este bine sa aflati cat mai multe  despre fiecare nivel de ingrijire. Poate fi, de asemenea, util sa vorbiti cu un medic sau alti membri ai echipei de ingrijire a sanatatii cu privire la punctele bune si rele ale fiecarei optiuni. Este posibil sa primiti ingrijiri la domiciliu pentru un timp si apoi sa va mutati intr-o institutie  de spital sau un spiciu daca boala progreseaza. Daca o persoana prefera sa primeasca ingrijiri la domiciliu, membrii familiei ar trebui sa discute cu medicul despre informatii cu privire la programele de sprijin local. De exemplu, unele programe ofera servicii de lucratori suplimentari. Acesti lucratori preia ingrijirea persoanei bolnave pentru cateva ore pentru ca ingrijitorii primari sa faca o pauza.

Cum poate ingrijirea paliativa  sa calmeze durerea si alte simptome?

Cand boala avanseaza, bolnavul poate experimenta o serie de simptome. Aceste simptome pot include durere, pierderea poftei de mancare, oboseala, slabiciune, scadere in greutate, constipatie, probleme de respiratie, confuzie, greata, varsaturi, tuse si o durere in gat sau gat uscat. Toate aceste simptome pot fi gestionate cu un tratament adecvat. O persoana care sufera de cancer nu ar trebui sa incerce sa “fie puternica” si sa tolereze durerea sau alte simptome. Acest lucru poate avea un efect negativ asupra starii fizice si emotionale  a persoanei. O persoana care sufera de cancer trebuie sa spuna medicului despre orice simptome pe care le are.

Durerea este unul dintre cele mai comune simptome experimentate de catre oamenii care au cancer. Chiar daca este severa, durerea poate fi aproape intotdeauna controlata cu medicamente. Fiecare persoana raspunde la durere diferit. Medicul va crea un plan de gestionare a durerii, care satisface nevoile persoanei. Medicamentele pot fi administrate pe cale orala (lichide sau pilule) sau prin rect (supozitoare). Ele pot fi, de asemenea, date prin piele (plasture transdermic) sau injectate in piele, un muschi sau o vena. Este important sa nu se astepte pana cand persoana simte durerea inainte de a administra urmatoarea doza, chiar daca aceasta inseamna starea de veghe in mijlocul noptii.

Pentru unii oameni, medicul poate prescrie un medicament opioid, cum ar fi morfina sau codeina, pentru a calma durerea. Opioidele cauzeaza dureri, de multe ori constipatie,astfel incat o persoana care sufera de cancer poate avea nevoie, de asemenea, sa ia alt medicament in mod regulat pentru a preveni acest efect secundar comun. Cu toate acestea, dependenta de medicamente pentru durere este foarte rara la persoanele care au cancer.

Incearca impreuna cu medicul sa gasiti cel mai eficient mod de a usura simptomele durererii. Persoana bolnava nu ar trebui sa se simta descurajata daca o abordare specifica nu functioneaza. Medicul trebuie sa stie preferintele persoanei pentru modul in care sunt gestionate simptomele durerii. Medicul poate ajuta persoana care are cancer sa simta ca detine   controlul  situatiei.

Cum poate o persoana care are cancer sa se pregateasca pentru a face fata la sfarsitul vietii?

Fiecare persoana se va confrunta cu sfarsitul vietii in felul ei. Este normal sa te simti  furios si neancrezator in acceptarea situatiei. Oamenii pot regreta modul in care au trait sau lucruri pe care le-au facut in timpul vietii. Acestia isi vor face griji ca vor deveni o povara pentru familie. Aceste sentimente si temeri sunt normale. Cu toate acestea, ele pot afecta negativ calitatea vietii unei persoane bolnave de cancer.

Ingrijirea paliativa ofera posibilitatea de a gasi pacea mintii cu care se confrunta, cu sentimente si credinte despre viata si moarte. Fiecare persoana trebuie sa gaseasca sensul in felul sau propriu, in ritmul sau propriu. Unii oameni gasesc confort in a vorbi cu un prieten apropiat, membru de familie, consilier spiritual sau un grup de sprijin cu privire la sentimentele lor. Altii pot prefera sa se ocupe de emotiile lor intr-un alt mod, cum ar fi sa scrie intr-un jurnal, sa picteze sau sa  asculte muzica.

Cum vor reactiona membrii familiei la ingrijirea paliativa?

Cand moartea unei persoane iubite este aproape, fiecare membru al familiei va reactiona diferit. Este normal sa experimentati o serie de emotii, cum ar fi furie, soc, anxietate si neputinta. Nu exista nici un mod normal de a gestiona aceasta situatie. Membrii familiei ar trebui sa incerce sa se accepte unul pe altul,deoarece fiecare are raspunsurile si sentimentele lor diferite. De asemenea, ar trebui sa tina cont de faptul ca emotiile nu urmeaza un program riguros. Doar pentru ca o persoana este pregatita pentru a trece la urmatoarea etapa de doliu nu inseamna ca oricine este pregatit. Ca parte a ingrijirilor paliative, este important pentru membrii familiei sa petreaca mai mult timp impreuna cu persoana bolnava,decat sa se concentreze pe moartea ei.

Ce altceva ar trebui sa faca o persoana atunci cand se pregateste sa faca fata  sfarsitului vietii?

Ingrijirea paliativa ofera o oportunitate de a face pregatirile practice pentru moarte. Acest lucru poate fi un proces foarte dificil. Cu toate acestea, se ocupa cu aceste chestiuni in avans pentru a reduce problemele financiare, juridice si emotionale cu care familia si prietenii persoanei bolnave se vor confrunta dupa moartea ei. Aceste ingrijiri ofera, de asemenea, persoanei care are cancer un anumit control asupra situatiei sale. De exemplu, pregatirea va permite persoanei bolnave sa decida modul in care bunurile sale sunt impartite. In acest timp, persoana care sufera de cancer ar putea dori sa organizeze orice inregistrari, documente si instructiuni de care membrii familiei vor avea nevoie dupa moartea ei.

   

Citeste mai mult - See more at: http://blog.medici-de-familie.ro/tag/calmare-durere-ingrijire-paliativa/#sthash.f14CufaS.dpuf

Ce este ingrijirea medicala paliativa?

Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, ingrijirea medicala paliativa este definita ca "... o abordare care imbunatateste calitatea vietii pacientilor si a familiilor acestora atunci cand se confrunta cu o boala amenintatoare de viata, prin prevenirea si inlaturarea suferintei, prin identificarea precoce, evaluarea corecta si tratamentul durerii si a altor probleme fizice, psiho-sociale si spirituale".

Principiile ingrijirii medicale paliative 

Evolutia ingrijirii medicale paliative moderne presupune integrarea ei in procesul continuu de tratament si asistenta completa a bolnavului incurabil, inca din faza de diagnostic a unei boli incurabile sau cu prognostic limitat. Toate interventiiie sunt menite sa asigure o cat mai buna calitate a vietii pacientului si persoanelor apropiate acestuia, chiar in paralel cu tratamentele active curative. 

Ingrijirea medicala paliativa are la baza urmatoarele principii: 

• asigura o abordare in echipa interdisciplinara a nevoilor complexe ale pacientului;

• este aplicabila inca din primele stadii ale bolii, in corelatie cu alte terapii de prelungire a vietii (chimioterapia sau radioterapia) si include investigatii necesare intelegerii si controlului complicatiilor clinice in evolutia bolii. 

• asigura controlul durerii si al altor simptome;

• sustine viata si considera moartea ca pe un proces firesc in evolutia vietii;

• integreaza in ingrijire aspectele psiho-emotionale, sociale si spirituale;

• ofera un sistem de suport care sa permita pacientului sa duca o viata cat mai activa posibil de-a lungul evolutiei bolii;

• ofera sprijin familiei pentru a face fata problemelor pe parcursul bolii pacientului si dupa decesul acestuia;

• imbunatateste calitatea vietii si implicit cursul si evolutia bolii. 

Cine are nevoie de ingrijiri medicale paliative? 

Beneficiarii serviciilor de ingrijiri medicale paliative sunt pacienti adulti, suferind de boli cronice progresive, incurabile sau amenintatoare de viata, care au simptomatologie necontrolata si/sau suferinta psiho-sociala sau spirituala. 

Concret, ingrijirea medicala paliativa se adreseaza pacientilor cu: 

• cancer;

• boli neurologice progresive;

• boli pulmonare in stadii avansate si terminale; 

Sectia de Ingrijiri Medicale Paliative din cadrul ELYTIS Hospital, prin modul de organizare, prin structura sa si prin serviciile specializate pe care le ofera, vine in intampinarea nevoilor complexe medicale, sociale si psihologice ale bolnavilor incurabili adulti, aflati in stadii avansate sau terminale de evolutie a bolii. Serviciile medicale (controlul durerii si a simptomelor specifice bolii si stadiului respectiv) sunt asigurate de o echipa multidisciplinara - specializata in ingrijiri medicale paliative - formata din medici, farmacist, asistent social, asistente medicale, infirmiere, ingrijitoare voluntari. 

La ELYTIS Hospital admiterea pacientilor pentru spitalizare in sectia de ingrijiri paliative se face pe baza de programare, in ordinea solicitarilor si in urma avizului medical al sefului Sectiei de ingrijiri Medicale Paliative, pe baza unui bilet de trimitere emis de medicul de familie sau specialist. Documentarea criteriilor de selectie pentru fiecare caz in parte, oncologic sau non-oncologic, se face pe baza dosarului medical al

pacientului si a examinarii acestuia. Durata de spitalizare in Sectia de ingnjirl Medicale Paliative la ELYTIS Hospital nu este predefinita, ci depinde exclusiv de starea pacientului si de decizia acestuia sau a familiei. Admiterea de noi pacienti se face numai la eliberarea unui loc / pat, iar in acest scop se pot realiza liste de asteptare. 

Ce este ingrijirea paliativa?

Ingrijirea paliativa reprezinta ajutarea unei persoane sa aiba o calitate a vietii mai buna sau sa progreseze in lupta cu cancerul. Accentul ingrijirii paliative nu se pune asupra moartii sau in incercarea de a gasi un leac. In schimb, accentul se pune pe o calitate mai buna a vietii de zi cu zi.

Urmatoarele sunt principalele obiective ale ingrijirii paliative:

- De a ameliora durerea si alte simptome

- De a ajuta la imbunatatirea emotionala, mentala si spirituala a bunastarii

- De a sprijini membrii familiei persoanei care are cancer in timpul bolii si dupa moartea acesteia

Ingrijirea paliativa presupune un parteneriat intre persoana care are cancer, familie si prieteni, si membrii echipei de ingrijire a sanatatii. Aceasta echipa poate include serviciile unui medic, asistent medical, asistent social, consilier si consilier spiritual.

In ce caz este prevazuta ingrijirea paliativa?

Ingrijirea paliativa poate fi oferita la domiciliu sau intr-o institutie ca spitalul sau ospiciul. Persoana care are cancer si membrii familiei sale vor trebui sa decida care este cea mai buna optiune pentru ei. Inainte de a face aceasta alegere, este bine sa aflati cat mai multe despre fiecare nivel de ingrijire. Poate fi, de asemenea, util sa vorbiti cu un medic sau alti membri ai echipei de ingrijire a sanatatii cu privire la punctele bune si rele ale fiecarei optiuni. Este posibil sa primiti ingrijiri la domiciliu pentru un timp si apoi sa va mutati intr-o institutie de spital sau un spiciu daca boala progreseaza. Daca o persoana prefera sa primeasca ingrijiri la domiciliu, membrii familiei ar trebui sa discute cu medicul despre informatii cu privire la programele de sprijin local. De exemplu, unele programe ofera servicii de lucratori suplimentari. Acesti lucratori preia ingrijirea persoanei bolnave pentru cateva ore pentru ca ingrijitorii primari sa faca o pauza.

Cum poate ingrijirea paliativa sa calmeze durerea si alte simptome?

Cand boala avanseaza, bolnavul poate experimenta o serie de simptome. Aceste simptome pot include durere, pierderea poftei de mancare, oboseala, slabiciune, scadere in greutate, constipatie, probleme de respiratie, confuzie, greata, varsaturi, tuse si o durere in gat sau gat uscat. Toate aceste simptome pot fi gestionate cu un tratament adecvat. O persoana care sufera de cancer nu ar trebui sa incerce sa “fie puternica” si sa tolereze durerea sau alte simptome. Acest lucru poate avea un efect negativ asupra starii fizice si emotionale a persoanei. O persoana care sufera de cancer trebuie sa spuna medicului despre orice simptome pe care le are.

Durerea este unul dintre cele mai comune simptome experimentate de catre oamenii care au cancer. Chiar daca este severa, durerea poate fi aproape intotdeauna controlata cu medicamente. Fiecare persoana raspunde la durere diferit. Medicul va crea un plan de gestionare a durerii, care satisface nevoile persoanei. Medicamentele pot fi administrate pe cale orala (lichide sau pilule) sau prin rect (supozitoare). Ele pot fi, de asemenea, date prin piele (plasture transdermic) sau injectate in piele, un muschi sau o vena. Este important sa nu se astepte pana cand persoana simte durerea inainte de a administra urmatoarea doza, chiar daca aceasta inseamna starea de veghe in mijlocul noptii.

Pentru unii oameni, medicul poate prescrie un medicament opioid, cum ar fi morfina sau codeina, pentru a calma durerea. Opioidele cauzeaza dureri, de multe ori constipatie,astfel incat o persoana care sufera de cancer poate avea nevoie, de asemenea, sa ia alt medicament in mod regulat pentru a preveni acest efect secundar comun. Cu toate acestea, dependenta de medicamente pentru durere este foarte rara la persoanele care au cancer.

Incearca impreuna cu medicul sa gasiti cel mai eficient mod de a usura simptomele durererii. Persoana bolnava nu ar trebui sa se simta descurajata daca o abordare specifica nu functioneaza. Medicul trebuie sa stie preferintele persoanei pentru modul in care sunt gestionate simptomele durerii. Medicul poate ajuta persoana care are cancer sa simta ca detine controlul situatiei.

Cum poate o persoana care are cancer sa se pregateasca pentru a face fata la sfarsitul vietii?

Fiecare persoana se va confrunta cu sfarsitul vietii in felul ei. Este normal sa te simti furios si neancrezator in acceptarea situatiei. Oamenii pot regreta modul in care au trait sau lucruri pe care le-au facut in timpul vietii. Acestia isi vor face griji ca vor deveni o povara pentru familie. Aceste sentimente si temeri sunt normale. Cu toate acestea, ele pot afecta negativ calitatea vietii unei persoane bolnave de cancer.

Ingrijirea paliativa ofera posibilitatea de a gasi pacea mintii cu care se confrunta, cu sentimente si credinte despre viata si moarte. Fiecare persoana trebuie sa gaseasca sensul in felul sau propriu, in ritmul sau propriu. Unii oameni gasesc confort in a vorbi cu un prieten apropiat, membru de familie, consilier spiritual sau un grup de sprijin cu privire la sentimentele lor. Altii pot prefera sa se ocupe de emotiile lor intr-un alt mod, cum ar fi sa scrie intr-un jurnal, sa picteze sau sa asculte muzica.

Cum vor reactiona membrii familiei la ingrijirea paliativa?

Cand moartea unei persoane iubite este aproape, fiecare membru al familiei va reactiona diferit. Este normal sa experimentati o serie de emotii, cum ar fi furie, soc, anxietate si neputinta. Nu exista nici un mod normal de a gestiona aceasta situatie. Membrii familiei ar trebui sa incerce sa se accepte unul pe altul,deoarece fiecare are raspunsurile si sentimentele lor diferite. De asemenea, ar trebui sa tina cont de faptul ca emotiile nu urmeaza un program riguros. Doar pentru ca o persoana este pregatita pentru a trece la urmatoarea etapa de doliu nu inseamna ca oricine este pregatit. Ca parte a ingrijirilor paliative, este important pentru membrii familiei sa petreaca mai mult timp impreuna cu persoana bolnava,decat sa se concentreze pe moartea ei.

Ce altceva ar trebui sa faca o persoana atunci cand se pregateste sa faca fata sfarsitului vietii?

Ingrijirea paliativa ofera o oportunitate de a face pregatirile practice pentru moarte. Acest lucru poate fi un proces foarte dificil. Cu toate acestea, se ocupa cu aceste chestiuni in avans pentru a reduce problemele financiare, juridice si emotionale cu care familia si prietenii persoanei bolnave se vor confrunta dupa moartea ei. Aceste ingrijiri ofera, de asemenea, persoanei care are cancer un anumit control asupra situatiei sale. De exemplu, pregatirea va permite persoanei bolnave sa decida modul in care bunurile sale sunt impartite. In acest timp, persoana care sufera de cancer ar putea dori sa organizeze orice inregistrari, documente si instructiuni de care membrii familiei vor avea nevoie dupa moartea ei.

Citeste mai multCancerul – dupa tratamentDe Dr. Popescu Clavinia Elena 16 Noi, 2010 Cancerul atitudine cancer, consultatii psiholog cancer, dieta tratament cancer, medic, medic de familie, Medici de Familie, probleme sexuale cancer, tratament cancer, viata sexuala tratament cancer

Din ziua in care ati fost diagnosticati cu cancer, probabil ati asteptat cu nerabdare sa va recapatati viata voastra normala. Cu toate acestea, ar putea dura ceva timp sa va intorceti la rutina din inaintea tratamentului. Este important ca si cei dragi sa va ajute sa va adaptati noului stil de viata.

Voi avea nevoie de consultatii dupa tratament?

Da. Dupa ce se incheie tratamentul, va trebui sa va duceti periodic la consultatii medicale. La inceput, poate fi necesar sa consultati medicul la fiecare 3-4 luni. Dupa un timp, ar putea fi necesar doar 1 sau 2 controale in fiecare an. Medicul va va spune cat de des sa veniti la controale.

O vizita la medicul vostru pentru un control va poate face sa va simtiti ingrijorat si suparat. Ati putea prinde teama de medic, deoarece atunci cand va duceti la control ar putea sa va spuna ca boala a revenit. Aceste sentimente sunt normale si ar trebui sa se diminueze in timp. Puteti gasi ajutor si sa luati cu voi un prieten sau membru de familie pentru a va oferi confort si suport. Cu toate acestea, daca boala a revenit vor aparea unele semnele. Daca nu cunoasteti aceste semne, este usor sa presupuneti ca orice modificare in corpul vostru poate inseamna ca boala a reaparut.Adresati-va medicului pentru a va explica semnele specifice ce ar trebui sa le urmariti. De asemenea, este insa important sa va testati si pentru alte forme de cancer. Medicul va poate spune ce teste sunt necesare sa faceti.

Ar trebui sa fac unele modificari in dieta mea dupa tratament?

In timpul tratamentului de cancer, medicul va poate recomanda cresterea cantitatii de proteine si caloriilor in dieta. Dupa terminarea tratamentul de cancer, puteti reveni la o dieta mai echilibrata. Manancati o multime de fructe, legume si cereale integrale, si o cantitate moderata de carne cu grasimi putine si produse lactate. Limitati consumul de grasimi si zahar din dieta voastra. O dieta sanatoasa va va ajuta organismul sa-si revina mai bine dupa tratamentul cancerului. Este, de asemenea, important pentru tine sa faceti exercitii fizice regulate si sa dormiti cat mai mult..

Unii oameni continua sa aiba probleme, cum ar fi lipsa poftei de mancare, pierderea in greutate sau greata. Daca aveti reactii adverse care nu dispar dupa tratament, discutati cu medicul vostru. El va poate ajuta sa faceti fata problemelor legate de alimentatie.

Ce se intampla daca am probleme sexuale dupa tratament?

Daca va confruntati cu probleme sexuale dupa tratamentul cancerului, nu sunteti singurii. Multi oameni au un apetit sexual scazut sau se simt ingrijorati de modul in care viata lor sexuala va evolua dupa ce au fost tratati de cancer. Daca tratamentul a schimbat aspectul fizic, va puteti simti inconfortabil cu aceste modificari sau ingrijorati de reactia partenerului vostru. In aceasta situatie, este important sa fiti sinceri cu partenerul vostru despre sentimentele voastre. Ati putea cere sfatul medicului sau unui consilier.

Anumite efecte secundare ale tratamentului pot face dificila activitatea sexuala. De exemplu, unele medicamente pot cauza uscaciunea vaginala la femei, chiar si dupa ce incetati sa luati medicamente. Unii oameni se pot confrunta cu impotenta, dupa o interventie chirurgicala de cancer de prostata. Medicul va poate sugera, de asemenea, moduri de a face fata efectelor secundare sexuale. Incercati sa nu va simtiti jenati fata de medicul vostru in incercarea lui de a va ajuta.

Ma pot intoarce la munca dupa tratament?

Pentru unii oameni revenirea la locul de munca este o prioritate dupa terminarea tratamentul de cancer. Altii aleg sa nu sa se intoarca la locurile lor de munca sau nu se simt fizic capabili sa se intoarca la locul de munca. Daca va decideti sa va intoarceti la locul de munca, retineti ca poate dura un timp pana sa va acomodati.

Unele relatii de munca pot fi schimbate. De exemplu, angajatorul vostru poate sa nu stie daca sunteti in masura sa indepliniti aceleasi indatoriri pe care le-ati facut inainte de a incepe tratamentul de cancer. Unii dintre colegi pot parea sa se simta inconfortabil in jurul vostru la inceput. Puteti alege sa nu discutati boala cu colegii vostrii, sau poate doriti sa le spuneti despre experientele voastre si sa raspundeti la intrebarile lor. Alegerea este a voastra.

Cum se vor simti cei dragi dupa ce faceti tratamentul?

Chiar si dupa terminarea tratamentului de cancer, cei dragi pot trece prin emotii legat de reaparitia bolii.Copii pot simti mai ales teama ca boala va reveni si va trebui sa reincepeti tratamentele. In cazul in care membrii familiei par incomodati sa vorbesca despre boala voastra si tratament, poate doriti sa incepeti voi o conversatie, cerandu-le sa va adreseze intrebari deschise

Cum va veti simti emotional dupa tratament?

Desi o atitudine pozitiva este o parte importanta a supravietuirii cancerului, nu te astepta sa fi optimist tot timpul. Permiteti-va timp pentru a va vindeca emotional, precum si fizic. Uneori te poti simti furios din cauza modificarilor asupra corpului vostru cauzate de boala. Sentimentele acestea sunt normale. Cu toate acestea, daca aveti sentimente negative care totusi nu dispar, este important sa obtineti ajutor. Medicul poate fi in masura sa va sugereze optiuni de tratament pentru a va ajuta sa faceti fata problemelor emotionale. Vorbind deschis cu un iubit, un consilier sau un consilier spiritual va poate fi de asemenea de ajutor. Un grup

de sprijin pentru supravietuitorii de cancer poate fi un loc bun pentru exprimarea emotiilor si a obtine ajutor de la oameni care va inteleg intradevar prin ce treceti.

Citeste mai mult- See more at: http://blog.medici-de-familie.ro/category/boli/cancerul/#sthash.0Qqn2dyY.dpufPrezentăm situaţia curentă a îngrijirilor paliative în România în 2014 şi perspectivele de dezvoltare, în lumina documentelor internaţionale recente, ce susţin integrarea paliaţiei în strategiile naţionale de sănătate, la toate nivelurile, cu accent prioritar pe asistenţa primară şi comunitară.

Contextul internaţional. 2014 a reprezentat, pe plan internaţional, un an ce va rămâne de referinţă pentru dezvoltarea îngrijirilor paliative. În luna ianuarie, pe agenda Consiliului executiv al OMS s-au aflat, pentru prima oară, discuţii extinse referitoare la o rezoluţie de sine stătătoare privind îngrijirile paliative. Consiliul a analizat raportul detaliat legat de îngrijirile paliative prezentat de secretariatul OMS, iar la sesiunea din 23 mai 2014 a Adunării generale a sănătăţii a fost adoptată oficial Rezoluţia WHA67.19 – Dezvoltarea îngrijirilor paliative – componentă a tratamentului integrat în cadrul îngrijirii continue pe parcursul vieţii. Rezoluţia solicită statelor membre: să dezvolte şi să implementeze politici cost-eficiente şi echitabile de integrare a îngrijirilor paliative în ansamblul sistemelor se sănătate, la toate nivelurile, cu accent pe asistenţa primară, comunitară şi la domiciliu; să asigure alocarea corespunzătoare de resurse financiare şi umane pentru iniţiative de dezvoltare a îngrijirilor paliative, prin implementarea de politici specifice, educaţia şi instruirea personalului, asigurarea medicamentelor esenţiale, inclusiv a celor cu regim controlat; să asigure, prin parteneriate multisectoriale, suportul adecvat şi instruirea familiilor pacienţilor, voluntarilor comunitari şi altor persoane implicate în îngrijirea bolnavilor; să integreze îngrijirea paliativă în educaţia continuă a personalului, în concordanţă cu rolurile şi responsabilităţile profesionale; să evalueze nevoile interne de îngrijiri paliative, inclusiv cele referitoare la medicaţia pentru controlul durerii şi să asigure medicaţia esenţială pentru îngrijirile paliative; să revizuiască şi să adapteze legislaţia naţională şi politicile de control al medicamentelor (în concordanţă cu ghidurile OMS), pentru îmbunătăţirea accesului şi utilizării raţionale a medicamentelor pentru controlul durerii; să actualizeze lista naţională a medicamentelor esenţiale, în lumina actualizării Listei model a OMS; să susţină parteneriatele între instituţiile publice şi societatea civilă, inclusiv asociaţiile de pacienţi, sprijinind dezvoltarea serviciilor pentru pacienţii care au nevoie de îngrijiri paliative; să implementeze şi să monitorizeze acţiunile de îngrijiri paliative incluse în planul global de acţiune al OMS. E importantă cunoaşterea şi popularizarea acestor prevederi, care vin în sprijinul Strategiei naţionale de îngrijiri paliative, propuse MS în 2012, şi care susţine necesitatea dezvoltării paliaţiei în toate mediile de acordare a serviciilor: în asistenţa primară şi comunitară, precum şi prin servicii specializate. Atlasul global al îngrijirilor paliative la sfârşitul vieţii. În ianuarie 2014, OMS şi WPCA (Alianţa Mondială pentru Îngrijiri Paliative) au publicat la Geneva primul „Atlas global al îngrijirilor paliative la sfârşitul vieţii“. Scopul lui este de a pune în lumină nevoia acută de îngrijiri paliative la nivel global şi de a oferi informaţii tuturor celor interesaţi de îmbunătăţirea accesului tuturor categoriilor de pacienţi la aceste servicii.

Lucrarea realizează o hartă globală a situaţiei îngrijirilor paliative, grupând ţările lumii în patru categorii: 1. ţări în care nu există activitate de hospice sau îngrijiri paliative (75); 2. ţări cu interes în dezvoltarea îngrijirilor paliative şi servicii incipiente (23) 3. a. ţări cu servicii izolate de îngrijiri paliative (74) şi b. ţări cu servicii generalizate de îngrijiri paliative(17); 4. a. ţări cu servicii de îngrijiri paliative în stadiu preliminar de integrare în sistemul de sănătate (25) şi b. ţări cu servicii de îngrijire paliativă în stadiu avansat de integrare în sistemul de sănătate (20). România este clasificată în grupul 4b, caracterizat prin dezvoltarea unei activităţi în domeniul paliaţiei care a creat deja o „masă critică“ de servicii în diferite locaţii, cu acoperirea tuturor tipurilor de servicii atât în sistemul public, cât şi în cel privat, cu disponibilitate generală în privinţa medicamentelor opioide pentru controlul durerii, cu centre recunoscute în domeniul educaţiei şi programe de instruire de bază şi EMC cu impact asupra politicilor de integrare a îngrijirilor paliative în ansamblul sistemului de sănătate la toate nivelurile de asistenţă. Realitatea este departe de a ne satisface: la începutul anului 2013, acoperirea nevoii de servicii de îngrijiri paliative era de 6%. Educaţia profesioniştilor. Cursul de atestat în îngrijiri paliative. Numărul total de medici cu atestat de studii complementare în îngrijiri paliative se ridică în prezent la 405. O nouă serie de medici (2014–2016) din întreaga ţară a început cursul cu primul modul teoretic ce are loc la Braşov. Cursul online pentru medici, demarat în 2011, este disponibil şi are 10 module independente. Cursurile sunt recomandate profesioniştilor din sănătate care doresc să aprofundeze subiecte importante pe teme specifice – paliaţie, controlul durerii, comunicarea diagnosticului de boală gravă, sPublicitatetarea terminală, simptome digestive şi respiratorii etc. –, studenţilor la medicină din anii terminali, medicilor rezidenţi, psihologilor şi altor profesionişti din domeniul paliaţiei. Cursurile sunt creditate de CMR. Peste 130 de medici de diferite specialităţi au participat până în prezent la unul sau mai multe module. Masteratul multidisciplinar de îngrijiri paliative (durata: doi ani) continuă în cadrul Facultăţii de Medicină a Universităţii „Transilvania” din Braşov, în anul universitar 2014–2015, cu cea de-a cincea serie. Masteranzii sunt absolvenţi de medicină, asistenţă medicală/nursing, asistenţă socială, psihologie, teologie, kinetoterapie, psihiatrie, filologie şi lucrează în sistemul de sănătate de stat sau privat, în ONG-uri sau intenţionează să deschidă noi servicii de îngrijire paliativă. Programele de instruire pentru asistenţii medicali au continuat să prezinte interes. Cursurile – introductiv şi avansat – au fost organizate în cadrul unei finanţări oferite de Fundaţia BMS New York, în 13 localităţi şi au avut o participare de 335 de asistenţi medicali. Conferinţa naţională de îngrijiri paliative. Evenimentul este urmărit în fiecare an (din 1999) de peste 150 de participanţi din toată ţara: medici, asistenţi medicali, psihologi, asistenţi sociali, îndrumători spirituali, specialişti terapeuţi. Medicii interesaţi vin din 16 specialităţi diferite, cei mai numeroşi fiind medicii de familie şi medicii oncologi. Între 23 şi 25 octombrie 2014, la Timişoara, 37 de lectori din ţară, dar şi invitaţi străini vor prezenta cele mai interesante şi actuale subiecte de îngrijire paliativă, în 11 plenare, 25 de ateliere şi trei sesiuni de comunicări orale. În acest an, invitaţi speciali sunt: dr. Alison Landon (Marea Britanie), dr. David Levy (SUA) şi prof. dr. Dorel Săndesc – secretar de stat în MS. În cadrul evenimentului vor avea loc două lansări de carte: „Protocoale clinice pentru îngrijiri paliative“ – (reeditat 2014) şi „Gray Matter“ de dr. David Levy. Conferinţa este creditată EMC de CMR şi OAMGMAMR. Înscrierile se pot face on-line pe www.anip.ro până la 12 octombrie. Servicii de îngrijiri paliative în 2014. Pe lângă cele 67 de servicii existente la începutul anului 2013, menţionate în Catalogul 2012 al serviciilor de îngrijiri palitive, 2014 a constituit anul de înfiinţare pentru câteva noi servicii specializate de paliaţie.

Cercetare. În perioada 5–7 iunie 2014, în cadrul Congresului de cercetare al Asociaţiei Europene de Îngrijiri Paliative, desfăşurat la Lleida (Spania), au fost prezentate rezultate ale cercetării realizate printr-un proiect de parteneriat între Spitalul Cantonal St. Gallen (Elveţia), Hospice „Casa Speranţei“ şi Media Research Centre România, menit să îmbunătăţească accesul populaţiei la îngrijiri paliative la nivelul asistenţei primare şi comunitare. Proiectul îşi propune să evidenţieze bariere în accesul bolnavilor de cancer la îngrijire în comunitate şi să propună un model de intervenţie prin educaţie, asigurarea de îngrijiri paliative de bază şi ajustări legislative şi financiare. Proiectul abordează nivelul 2 din Strategia naţională de îngrijiri paliative, respectiv acordarea îngrijirilor paliative la nivel de bază, prin medicina de familie şi asistenţa comunitară. Un alt proiect de cercetare, finanţat printr-un program de cooperare româno-elveţian are ca parteneri Departamentul de oncologie al Spitalului Cantonal St. Gallen (Elveţia), Institutul Oncologic Institute „Prof. dr. I Chiricuţă“ Cluj-Napoca, Spitalul Judeţean Alba, Institutul Oncologic „Al. Trestioreanu” Bucureşti, Institutul Regional de Oncologie Iaşi şi Hospice „Casa Speranţei“. Proiectul are ca scop integrarea îngrijirilor paliative şi oncologiei în diferite medii de acordare a serviciilor, prin realizarea şi testarea de intervenţii centrate pe nevoile pacienţilor. Programul naţional de îngrijiri paliative. Programul prezentat la conferinţa ANIP din 2013 şi supus atenţiei MS din 2012 este încă în fază de discuţii. Unele structuri de dezvoltare propuse au fost incluse în Proiectul de reformă a sistemului de sănătate. Proiectul cuprinde intervenţii pe termen scurt, mediu şi lung în cadrul Strategiei Naţionale de Sănătate 2014–2020, îngrijirile paliative fiind una dintre componentele vizate atât la nivel de spital, cât şi de asistenţă ambulatorie şi la domiciliu. Proiectul va susţine înfiinţarea a 29 de compartimente de îngrijiri paliative de spital, 90 de cabinete de consultaţii în ambulatoriu şi 90 de echipe de îngrijiri paliative la domiciliu, ceea ce va contribui la îmbunătăţirea accesului la îngrijiri paliative şi dezvoltarea coordonată şi uniformă a serviciilor specializate şi de bază în toate judeţele. Calitatea serviciilor. Odată cu creşterea interesului pentru îngrijirile paliative şi cu dezvoltarea serviciilor, s-a impus tot mai acut nevoia de stabilire a unor standarde de calitate şi de creare a unui sistem naţional de evaluare a serviciilor de îngrijiri paliative. ANIP şi-a propus să dezvolte o modalitate de evaluare a serviciilor, în colaborare cu autorităţile, furnizorii de servicii şi beneficiarii. La întâlnirea Consiliului naţional din martie 2014 a început procesul de elaborare a unor grile pentru evaluarea serviciilor de îngrijiri paliative în unităţi cu paturi şi la domiciliu. Ulterior, procesul a fost transpus într-un proiect depus spre finanţare, rezultatele fiind aşteptate la sfârşitul anului. Sistemul de evaluare va fi iniţial testat în mod voluntar pe unele organizaţii/servicii, urmând a fi ulterior propus spre a fi implementat la nivel naţional, pe serviciile de îngrijiri paliative din sistemul public şi cel privat, în unităţi cu paturi şi îngrijiri palative la domiciliu.

CUPRINSPREAMBULDE CE ÎNGRIJIRE PALIATIVÃ ?ÎNGRIJIREA PALIATIVÃ ÎN ROMÂNIAHOSPICE "CASA SPERANTEI" BRASOVPrincipiul 1. ACCESUL LA ÎNGRIJIREPrincipiul 2. SCOPUL ÎNGRIJIRII PALIATIVEPrincipiul 3. DOMENIUL ÎNGRIJIRILOR PALIATIVEPrincipiul 4. ECHIPA INTERDISCIPLINARÃPrincipiul 5. PLANUL DE ÎNGRIJIREPrincipiul 6. NUTRITIAPrincipiul 7. CONTINUITATEA ÎN ÎNGRIJIREPrincipiul 8. COMBATEREA SI PREVENIREA INFECTIILORPrincipiul 9. MEDICATIA, MATERIALELE SANITARE SI CONSUMABILEPrincipiul 10. ORGANIZARE SI CONDUCEREPrincipiul 11. ÎMBUNÃTÃTIREA CALITÃTIIPrincipiul 12. EVIDENTA SERVICIILORPrincipiul 13. MEDII DE ACORDARE A

SERVICIILORPrincipiul 14. PRINCIPII ETICEPrincipiul 15. RESURSE FINANCIARE SI UMANEPrincipiul 16. EDUCATIE SI INSTRUIREPrincipiul 17. SUPORTUL ACORDAT PERSONALULUIPrincipiul 18. ÎNGRIJIREA PALIATIVÃ ÎN PEDIATRIEPREAMBUL Documentul de fatã este prima standardizare a serviciilor de îngrijiri paliative din România.Proiectul redactãrii unor Standarde Nationale în îngrijirea paliativã s-a nãscut din dorinta de-aameliora îngrijirea medicalã oferitã unei categorii de pacienti foarte vulnerabili si insuficientasistati, si anume aceia cu boli incurabile în stadii avansate. Standardele se pot constitui într-un set de criterii care ar trebui îndeplinite de orice potential serviciu de îngrijiri paliativepe cale de a se naste si de asemenea pot fi utilizate de autoritãtile sanitare si finantatori caun instrument concret de evaluare a serviciilor de îngrijiri paliative care au început sã sedezvolte în România.Într-un cuvînt, echipa care a contribuit la conceperea si redactarea acestor standarde nu a vãzutîn ele un prag al aspiratiilor cãtre care ar tinde serviciile existente sau cele în devenire, ci oserie de cerinte de bazã care sã asigure existenta unor servicii paliative de calitate pentrubolnavii incurabili în stadii avansate si terminale.Standardele de îngrijiri paliative sunt rodul colaborãrii între Hospice Casa Sperantei Brasov, ANIP (Asociatia Nationalã de Îngrijiri paliative) si NHPCO (Organizatia Nationala de Hospice siÎngrijire Paliativã) din Statele Unite, în cadrul unui proiect de parteneriat RASP (RomanianAmerican Sustainable Partnership) finantat de USAID - World Learning. Contributia exceptionalã aexpertilor Stephen R. Connor, Carla Alexander, Marcia Lattanzi-Licht si George Brunjes din parteaNHPCO a fost hotãrîtoare pentru ca acest document sã se poatã naste în timpul scurt alocatproiectului. Echipa românã multumeste pe aceastã cale deopotrivã finantatorilor si celor patruconsultanti din SUA.Din partea românã, în acest program au fost invitati sã participe specialisti din spitale siinstitute oncologice: Institutul Oncologic Bucuresti, Spitalul Sf.Luca (Bucuresti), InstitutulOncologic Cluj-Napoca si UMF Târgu Mures, precum si reprezentanti ai unor organizatiineguvernamentale care desfãsoarã (constant sau ocazional) servicii de îngrijri paliative ladomiciliul bolnavilor: Hospice Casa Sperantei (Brasov), Hospice Emanuel (Oradea), Fundatia pentruÎngrijiri Comunitare (Bucuresti), Fundatia pentru Îngrijirea Vîrstnicului (Cluj Napoca), AsociatiaCLEV (Bucuresti), Mobilmed (Bucuresti).Prin participarea tuturor celor mentionati la elaborarea standardelor, documentul de fatã estematerializarea experientei membrilor Asociatiei Nationale de Îngrijiri Paliative (ANIP) si aresustinerea asociatiei. ANIP are în prezent peste 100 de membri individuali si colectivi, medici,asistenti medicali si alte specialitãti nemedicale, toti avînd interese comune pentru ridicareacalitãtii îngrijirii bolnavilor incurabili, prin asigurarea de servicii paliative de calitate înechipã interdisciplinarã (medici, asistenti medicali, asistenti sociali, psihologi, preoti,terapeuti, farmacisti, etc.)Consultanta si materialele furnizate de parteneri, alãturi de contributiile participantilor dintarã, au fãcut posibilã adaptarea experientei partenerilor la conditiile socio-economice sireglementãrile specifice sistemului sanitar din România.DE CE ÎNGRIJIRE PALIATIVÃ ?Îngrijirea paliativã ar putea fi consideratã una dintre cele mai vechi forme de îngrijiremedicalã. Cãci ce oare a fãcut medicina secole de-a rîndul, pînã la aparitia antibioticelor, decîtsã aline suferinta si durerea cu mijloace empirice. Începînd cu secolul XX, medicina a fostdominatã de progrese farmacologice si tehnologice care se concentreazã asupra actului curativ sistrict medical, pierzînd din pãcate tot mai des din vedere realitatea crudã a bolilor încãincurabile si a inevitabilului lor deznodãmînt final. În replicã, anii '60 au marcat certificatulde nastere si apoi recunoasterea oficialã a disciplinei de "îngrijiri paliative", disciplinã ceavea sã readucã în atentia medicinei latura psiho-emotionalã si spiritualã, pe lîngã aspectelefizice, ca parte integrantã a "omului" ce trebuie tratat.Conform definitiei Organizatiei Mondiale a Sãnãtãtii, "Îngrijirea paliativã este îngrijirea activãsi totalã a pacientilor a cãror boalã nu mai rãspunde

la tratament curativ. Controlul durerii sial simptomelor, asistenta psihologicã, socialã si spiritualã sunt esentiale. Scopul îngrijiriipaliative este asigurarea calitãtii vietii pacientului si familiei acestuia"1.Îngrijirea paliativã a fost initial, si nu întîmplãtor, desinatã bolnavilor cu cancer în fazeavansate, cancerul fiind una din principalele cauze ale mortalitãtii în lume. Îngrijirea paliativãa modificat perceptia asupra bolii si a fãcut ca lumea medicalã sã accepte responsabilitatea de atransforma ultima parte a vietii pacientului într-o perioadã trãitã în demnitate si confort. Debutul insidios si evolutia lentã fac ca boala canceroasã sã fie depistatã cel mai adesea înstadii avansate. În tãrile în curs de dezvoltare majoritatea cazurilor noi sunt diagnosticate înstadiile III sau IV, cînd sansele de supravietuire sunt limitate iar îngrijirea paliativã sitratamentul durerii sunt singurele optiuni realiste de îngrijire2.Ulterior îngrijirile paliative au devenit accesibile si altor tipuri de patologii cronice care prezintã în fazele terminale simptome necontrolabile cu tratament etiologic si care necesitãpaliatie (insuficiente de organ, unele boli neurologice, SIDA, etc).Îngrijirea paliativã în pediatrie prezintã particularitãti atît în privinta patologiei, cît si ametodelor de tratament si comunicare. Beneficiarii serviciilor de îngrijiri paliative sunt copiisau adolescenti a cãror boalã a fost diagnosticatã în copilãrie, respectiv cei cu: cancer,malformatii congenitale, distrofii neuromusculare progresive, insuficiente de organ, fibrozãchisticã, spina bifida, SIDA si alte boli cu prognostic limitat."Pe mãsurã ce boala avanseazã cãtre deces, mãsurile de reducere la minim a suferintei seintensificã. Pacientii terminali au nevoie de o îngrijire comparabilã sau chiar mai mare decîteforturile curative... Chiar dacã tratamentele curative nu mai sunt indicate, personalul medicalsi familia sunt datori sã facã apel la toate metodele adecvate pentru alinarea suferintei fizicepsihice si spirituale."3Îngrijirea paliativã este deci o îngrijire complexã, activã si intensivã, care promoveazãcalitatea vietii bolnavilor si familiilor acestora. Cînd tratamentele curative nu mai suntoportune sau eficace, îngrijirea paliativã devine esentialã si indispensabilã pentru ca bolnavulsã moarã linistit, împãcat cu sine si cu cei din jur, în demnitate si mai ales fãrã dureri saualte simptome apãsãtoare. În fazele avansate ale bolilor incurabile, îngrijirea paliativã seconcentreazã asupra înlãturãrii durerii, îmbunãtãtirii calitãtii vietii bolnavului terminal siasupra suportului acordat familiei înainte si dupã decesul celui drag.ÎNGRIJIREA PALIATIVÃ ÎN ROMÂNIAÎngrijirea paliativã si controlul durerii în cancer sunt cîteva dintre problemele actualenerezolvate ale sãnãtãtii publice în România, ca si în alte tãri est-europene. Aceasta face cagradul de asistare si respectiv calitatea vietii bolnavilor incurabili în fazã avansatã sauterminalã sã fie nesatisfãcãtoare. Sunt probleme încã insuficient abordate la nivelulautoritãtilor sanitare cu putere de decizie, în ciuda experientei internationale privind existentaunor metode de tratament eficace si cost-eficiente. Aplicarea Recomandãrilor OMS4 privindintroducerea în sistemele nationale de sãnãtate publicã a îngrijirilor paliative si a metodelormoderne de control al durerii în cancer ar avea un impact considerabil asupra calitãtii vietiibolnavilor de cancer si a bolnavilor terminali.Primul serviciu de îngrijiri paliative, "Hospice Casa Sperantei", s-a înfiintat la Brasov in 1992.10 ani mai tîrziu, conform unui studiu recent5, în România existã 21 de centre de îngrijirepaliativã care includ: 1 unitate hospice cu paturi de sine stãtãtoare, 1 centru de zi pentruadulti , 4 echipe mobile de îngrijire la domiciliu, 10 servicii de îngrijiri paliative pentrucopii, 5 servicii paliative în spital.În România serviciile de îngrijiri paliative sunt sporadice si nu au sustinere financiarã dinpartea autoritãtilor si a sistemului sanitar de stat. Legislatia medicalã nu conferã încãîngrijirii paliative un statut legal, care sã îi îndreptãteascã accesul la fonduri bugetare si dinasigurãrile de sãnãtate. Termenii de "hospice" si "îngrijiri paliative" nu apar în actelenormative care reglementeazã acordarea asistentei medicale în România, desi este stipulat dreptulbolnavului oncologic la tratamente gratuite. Enumerãri de tipul "profilaxie - diagnostic -tratament - recuperare" în legislatia medicalã pierd constant din vedere realitatea bolilorincurabile si respectiv

necesitatea moralã si eticã de a prevedea fonduri pentru acordarea deservicii bolnavilor aflati dincolo de fazele curative ale bolii.Un pas important cãtre reglementarea acestei situatii l-a constituit recunoasterea în anul 2000(OMSF nr. 254/9 iunie 2000) a îngrijirilor paliative ca supra-specializare medicalã (ulteriortransformatã în competentã prin OMSF nr. 418/9 iulie 2001). În prezent obtinerea competentei înîngrijire paliativã presupune absolvirea unui curs de 8 sãptãmîni de teorie si 4 sãptãmîni depracticã clinicã la Centrul de Studii pentru Medicinã Paliativã înfiintat în anul 1997 în cadrulFundatiei Hospice Casa Sperantei de la Brasov. Cursurile sunt acreditate de DGPPMFAM si MSF.Centrul organizeazã de asemenea cursuri pentru asistenti medicali si pentru alte categorii depersonal implicat în acordarea îngrijirilor paliative. În prezent existã deja personal medicalinstruit si capabil de a crea nuclee de îngrijiri paliative.Activity (1)FiltersAdd to collectionReview Add NoteLike1 hundred readsMore From This UserSpectruBianca OlaruMicroorganismeBianca OlaruExemple ABBianca OlaruCerere Pt LicentaBianca OlaruManual de Chirurgie Pentru Studenti V2Bianca OlaruManual de Chirurgie Pentru Studenti V1Bianca OlarulmnBianca OlaruNeuro 01Bianca OlaruAdenopatiileBianca OlaruDownload and print this document

Read and print without ads Download to keep your version Edit, email or read offline

Choose a format:.PDF.TXTDownloadRecommendedThis Is the Story of a Happy MarriageHarperCollins

The New York Times bestselling author of State of Wonder, Run, and Bel Canto ...Hyperbole and a Half: Unfortunate Sit...Simon & Schuster

FROM THE PUBLISHER:Every time Allie Brosh posts something new on her hugely p...A Curious Invitation: The Forty Great...HarperCollins

Forty of the greatest fictional festivities as seen through the eyes of the w...Quiet Dell: A NovelSimon & Schuster

A spectacularly riveting novel based on a real life crime by a con man who pr...Page 1 of 8About

Browse books Browse documents About Scribd Team Blog Join our team! Contact Us

Memberships

Join today Your membership Gifts

Advertise with us

AdChoices

Support

Help FAQ Press Purchase help

Partners

Publishers Developers / API

Legal

Terms Privacy Copyright

Scribd on AppstoreScribd on Google Play

© Copyright 2015 Scribd Inc.Mobile SiteLanguage:Englishscribd