calitatea vietii de student.doc
-
Upload
ioana-popa -
Category
Documents
-
view
64 -
download
0
Transcript of calitatea vietii de student.doc
-
5/26/2018 calitatea vietii de student.doc
1/20
Q1.In primul rand, dorim sa aflam ce anume i-a determinat pe studenti sa urmeze studiile
superioare.
Din aceasta analiza deducem ca principalul motiv pentru care studentii au ales sa urmeze
cursurile unei institutii de studii superioare este pentru a obtine o slujba, urmat de
interesul propriu.La o distanta seminificativa de cele mentionte anteorior
cu un numar mullt mai mic de raspunsuri se afla motivatia data de primirea unei diplome.In
randul studentilor intervievati lipsa unei optiuni mai bune si influenta colegilor au avut nivelul
de semnificatie minim, fiind variante alese in proportia cea mai redusa
Q2.In continuare dorim sa aflam care au fost principalele motive pentru care studentii au
alesaceasta facultate.
Ponderea cea mai ridicata a motivelor avute in vedere pentru alegerea facultatii in cauza
estedata de propriul interes al studentului, urmata de curiozitatea acestuia.
Pentru un numar mai mic de studenti a fost important sfatul profesorilor sau al
prietenilor.Sfatul parintilor si lipsa unei alte optiuni au fost cele mai putin semnificative.Faptul
ca mai mult de jumatate dintre studentii intervievati nu au avut in vedere la alegereafacultatii
interesul personal este un lucru ingrijorator.
Q3.Urmeaza o analiza a raspunsurilor inregistrate pentru intrebarea Suntetimultumit!multumitade alegerea pe care ati facut-o"#
-
5/26/2018 calitatea vietii de student.doc
2/20
$bservam ca in proportie de aproape %&' studentii au fost multumiti de alegerea pe
care aufacut-o
$ analiza interesanta ar fi analiza e(istentei unei corelatii intre gradul de satisfactie fata
defacultatea aleasa si anul de studiu. )stfel putem observa evolutia opiniei studentilor in
functie de perioada petrecuta in facultate.
-
5/26/2018 calitatea vietii de student.doc
3/20
In randul studentilor, putem observa, analizand graficul, o descrestere a satisfactiei fata
dealegerea facuta. Deoarece numarul de respondenti a fost diferit in functie de an, s-au folosit
procentajele pentru a ilustra diferentele. )stfel, in anul I s-a inregistrat nivelul cel mai
ridicat de apreciere fata de alegerea facultatii *SI+, doar ,' din respondenti e(primandu-si
nemultumirea. In anul III acest procent creste pana in punctul ma(im, de ,/'. $ usoara
imbunatatire a acestui trend se observa in primul an de master, cand numarul persoanelo
rnemultumite scade la /'. 0otusi daca acest trend se manifesta si la nivelul populatiei totale,ar putea fi un semn negativ la adresa desfasurarii activitatii universitare.
In tabelul de mai sus intalnim valoarea calculata a testului Pearson. 1aloarea
Significance ne arata un risc posibil de cel putin //' in analiza influentei anului de
studiu asupra gradului de multumire fata de facultatea aleasa. *um acesta depaseste
semnificativ pragul de ', ne este imposibila realizarea analizei, fiind acceptata din start
ipoteza nula ce e(clude posibilitatea uneiinferente pe baza datelor avute la dispozitie
Q4.Intrebarea numarul 2 urmareste notarea 3cu valori cuprinse in intervalul &-&4
opinieistudentilor cu privire la & aspecte ce tin de activitatea universitara
-
5/26/2018 calitatea vietii de student.doc
4/20
$bservand mediile obtinute in cadrul statisticii descriptive, putem concluziona ca
varianta5*riteriile de notare sunt clare de la bun inceput# 3 cu media .6/ 4 are, in opinia
studentilor gradul de validitate cel mai mare. Plaja de valori ale mediilor in cazul tuturor
celorlalte criterii evaluate este restransa in intervalul 7-, aflandu-se in a doua jumatate a
intervalului de notare. )stfel putem concluziona ca aceste criterii, necesare pentru buna
desfasurare a activitatii universitare sunt indeplinite intr-o masura acceptabila, in cadrul
facultatii *SI+.
Pentru a putea apro(ima opinia asupra variantei cu media ma(ima 35*riteriile de notare
sunt clare de la bun inceput#4 la nivelul intregii populatii, vom determina intervalul de
incredere in care s-ar gasi media raspunsurilor, cu o probabilitate de %'.*unoscand faptul capopulatia analizata este finita, iar sondajul a fost realizat fara revenire pe un esantion de /62 de
persoane 3deci mai mare decat limita de 8&4, va fi necesar calculul estimatorului dispersiei la
nivelul populatiei
-
5/26/2018 calitatea vietii de student.doc
5/20
)stfel putem afirma cu o probabilitate de %' ca media raspunsurilor pentru criteriul
analizat se va afla in intervalul 3.% , 6.&24.
%Daca vom calcula media pe toate caracteristicile analizate, se obtine valoarea 7.7.
)stfel putem folosi valoarea in cadrul unui test t 9one sample# pentru a afla
daca e(ista diferente semnificative intre mediile pe fiecare varianta de raspuns in parte
si media generala a raspunsurilor.
Daca alegem de aceasta data sa analizam variabila 9)m de la cine s
a primesc sfaturi de
calitate pentru deciziile asupra carierei mele.#, care a avut media minima 3de 7.&4 sepun in
balanta urmatoarele doua ipoteze
:& ;edia caracteristicii nu este semnificativ diferita de cea generala
: ;edia caracteristicii este semnificativ diferita de cea generala
Din tabel observam ca valoarea pragului Significance f 3Sig.f < &4 este mai mica
decat&.&, astfel fiind posibila garantarea rezultatelor cu o probabilitate de %' 3valoare aleasa
pentruacest test4. *omparand valoarea lui t calculat cu t tabelar 3-8.66 = .%74 se va respinge
ipoteza:& si vom putea spune ca media caracteristicii este semnificativ diferita de cea generala,
cu o probabilitate de %'
Q4.1)naliza variantei 5>.2.. Profesorii e(plica pe intelesulnostru cele predate. 5 1alori deraspuns posibile cuprinse in intervalul -&
-
5/26/2018 calitatea vietii de student.doc
6/20
*u ajutorul testului parametric de analiza dispersionala )?$1) se pot e(amina douasau mai multe esantioane independente, pentru a determina daca mediile populatiilor din care
provin ar putea fi egale, putandu-se pune astfel in evidenta influenta factorului considerat sau a
tratamentului efectuat.
-
5/26/2018 calitatea vietii de student.doc
7/20
Q4.2.)naliza facuta pe variabila >2./ 5Profesorii stiu sa faca interesanta materia
predata.# +santionarea facandu-se in functie de anul de studiu.
Deoarece valoarea Significance F este mai mare de &,&, se poate accepta ipoteza
egalitatiivariantelor, deci grupurile sunt omogene.In e(emplul considerat, se poate afirma ca
dispersiile grupelor sunt egale, deoarece nivelul desemnificatie a este &,728.
Primele coloane indica tipul variatiei, variatia, numarul de grade de libertate si media
variatiesi valoarea calculata a raportului F. Un nivel de semnificatie a@&,& duce la acceptarea
ipotezeinule. )sta inseamna ca nu e(ista diferente semnificative intre evaluarea studentilor din
diferitiani ani
-
5/26/2018 calitatea vietii de student.doc
8/20
Q5.*are vi se par cele mai adecvate metode dupa care sa se desfasoare cursurile"#
Putem observa din tabelul de mai sus ca metoda de predare cea mai apreciata in
randulrespondentilor este cea aplicativa. )ceasta a fost selecatata de / dintre respondenti.
*ea mai putin populara metoda se pare ca este lucrul in ecAipa, cu doar 72 de puncte.$ analiza
interesanta a evolutiei opiniei asupra metodelor de predare in randul studentiloreste corelarea
acesteia cu anul de studiu
In reprezentarea grafica se poate observa o tendinta de mentinere a parerilor in
privintametodelor de predare. 0otusi putem continua analiza observand influenta anului de
studiu asuprametodei preferate de desfasurare a cursurilor si cu ajutorul altor functii statistice.
;ai jos avem oanaliza :i patrat a corelatiei intre fiecare metoda de predare in parte si cei 2 ani
de studiu
-
5/26/2018 calitatea vietii de student.doc
9/20
-
5/26/2018 calitatea vietii de student.doc
10/20
Dupa cum putem observa din tabelele de mai sus, in cazul tuturor testelor Pearson,
valorileSignificance depasesc pragul de &.&, fiind imposibila garantarea unei corelatii intrecele douavariabile analizate. )stfel din start de va accepta ipoteza :& pentru toate testele de
mai sus,conform careia nu e(ista o corelatie semnificativa intre metoda de studiu preferata si
-
5/26/2018 calitatea vietii de student.doc
11/20
anul destudiu. Prin aceasta ne este confirmata si presupunerea facuta pe baza
graficului.0abelele de corelatie ne arata si ponderea in care a fost selectata fiecare optiune,
grupat peani de studiu. )stfel, spre e(emplu, in cazul metodelor aplicative, cel mai apreciate au
fost intrestudentii de anul I care in proportie de 6&' le-au ales ca fiind importante. *el mai
putin au fostin cazul studentilor de la master anul I care au ales aceasta varianta doar in
proportie de 76.'.Pentru metoda cea mai putin populara, lucrul in ecAipa, procentajele suntfoarte apropiate, celmai mare procentaj de studenti care considera lucrul in ecAipa ca fiind
important, este de /7'din randul studentilor la master, iar cel mai mic procentaj este de %.'
din randul studentilordin anul II.
Q6.In ce proportie vi se pare reusita imbinarea dintre teoria de la cursuri si practica de
laseminarii" 3raspuns unic4
In cadrul esantionului studiat de /62 de studenti , 6 sunt la buget si &7 sunt la ta(a
iarrepartizarea studentilor pe ani este urmatoarea
Se poate vedea astfel cat de reusita a fost imbinarea teoriei de la cursuri cu practica de
laseminar.0estul 0 s-a facut pentru a observa daca imbinarea teoriei de la cursuri si practica de
laseminarii influenteaza forma de invatamant la care sunt stundetii, fiind folosite raspunsurile
de laintrebarile 7 si / pentru analiza.Ipoteza nula Imbinarea teoriei cu practical nu
influenteaza forma de invatamantIpoteza cercetata Imbinarea teoriei cu practica influenteaza
forma de invatamant
-
5/26/2018 calitatea vietii de student.doc
12/20
In urma unei prime analize a tabelului si anume a Pvalue3sig4 de la testul Levene
,dacavaloarea lui 3&,&64 era mai mica decat &,&atunci ipoteza nula ar fi fost anulata dar cum
e cazul contrar trecem la analiza tabelului incontinuare.Din cauza unui nivel alfa de &,& si a lui
Pvalue 3sig /-tailed4 care este &.8& ,care esteclar mai mare decat &,& , acceptam ipoteza nula
si respingem ipoteza cercetata,gradul deimbinare al teoriei de la cursuri imbinata cu practica
de la seminar nu influenteaza forma deinvatamant al studentului.
Q7 Intrebarea se refera la corespondenta intre modul de predare si modul optim de
invatare alstudentilor.
-
5/26/2018 calitatea vietii de student.doc
13/20
Putem observa din al doilea tabel ca frecventa ma(ima corespunde valorii 7/,. )stfel
valoarea modala indica raspunsul B&
-
'. Desi coeficientul de asimetrie este negativ, acesta
este foarte apropiat de zero indicand tendinta spre o distributie simetrica. )stfel, putem
spune ca,in general, modul de predare si metoda optima de studiu a studentilor corespund in
proportie de&-'.In continuare, urmarim o analiza a diferentelor de opinie in privinta
modului de predare ceapar intre studentii la ta(a si cei la buget.)plicam testul t pentru a analizadiferentele intre cele doua categorii de studenti.Ipotezele de plecare sunt
-
5/26/2018 calitatea vietii de student.doc
14/20
Q9.*redeti ca dupa incAeierea facultatii o sa activati in acelasi domeniu"
In urma analizei )?$1),deducemDin tabelul FisAer aflam ca
-
5/26/2018 calitatea vietii de student.doc
15/20
Q10.In ce masura sunteti de acord cu urmatoarele afirmatii
Facultatea pe care o urmati va va ajuta in gasirea locului de munca dorit.*u aceasta aifrmatie majoritatea studentilor intervievati au fost de acord
Q15.Intrebarea prezinta abilitatile de inteligenta emotionala pe care studentii cred ca o sa
leobtina de la $?C-uri.
-
5/26/2018 calitatea vietii de student.doc
16/20
In urma raspunsurilor date se observa ca studentii au asteptari destul de mari de la
$?C-uri,considerand ca acestea pot contribui la unele abilitati de inteligenta emotionala.)stfel,
majoritatea studentilor se asteapta la dezvoltarea creativitatii, a leadersAipului, a team-
managementului, a capacitatii de organizare si a public speaing-ului in proportii mai mari de
&'.Sunt si cativa respondenti care au considerat ca implicarea in activitatile $?C-urilor
dezvolta brandul personal si managementul conflictelor.
Q16.In ceea ce priveste domeniul in care studentii vor sa obtina abilitati 3>74, s-a constatatca
cei mai multi dintre cei intervievati doresc sa obtina cunostinte noi in I0 3'4, urmati
deEusiness32/'4. Un procent mai redus il au Finantele37.'4 si maretingul3//'4. Deci
incontinuare I0-ul este unul dintre cele mai cautate domenii de catre student.
-
5/26/2018 calitatea vietii de student.doc
17/20
0impul liber este una dintre cele mai importante componente ale vietii de student astfel
caocupa un loc important si in cercetarea noastra.
Q17.In primul rand, putem spune ca studentii prefera activitatile de socializare pe care
le practica in medie de ori pe luna, urmate de activitatile sportive37 ori pe luna4 si de celeculturale32 ori pe luna4
Q18.In cadrul ancAetei statistice au fost analizati si partenerii cu care studentii
desfasoaraactivitati in aer liber. ezultatele arata faptul ca studentii prefer pentru acest tip de
activitati
in primul rand prietenii3%&'4, urmati de colegii de facultate37.8'4, membrii de familie386'4
sicolegii de munca3.'4, in timp ce ' din cei intervievati au raspuns ca prefera sadesfasoareaceste activitati singuri.
-
5/26/2018 calitatea vietii de student.doc
18/20
Q19.In ceea ce priveste proportia de socializare online!offline, se observa ca in medie,
studentiiacorda 27.68' din timp socializarii online si 8.' din timp socializarii offline
Q21.Intrebarea / se refera la timpul alocat zilnic socializarii online. In urma ancAetei s-au
obtinut urmatoarele rezultate
-
5/26/2018 calitatea vietii de student.doc
19/20
)stfel, cei mai multi dintre studentii intervievati 3/4 petrec /-2 ore pentru socializare. +isunturmati indeaproape de cei care petrec &-/ ore3&4. Pe genuri, se poate spune ca feteleacorda
mai mult timp socializarii online decat baietii, intrucat cele mai multe fete petrec /-2 oreonline,
in timp ce cei mai multi baieti petrec &-/ ore online.
Q22.
In ceea ce priveste capacitatea de ecAilibrare a timpului liber cu timpul acordat
dezvoltarii personale si profesionale, studiile au aratat ca majoritatea studentilor3%./'4
reusesc sa imbineaceste / tipuri de activitati intr-un mod optim.
Dorim sa verificam in ce masura mentinerea unui ecAilibru intre timpul liber si timpulacordat
dezvoltarii personale!profesionale este influentat de statutul profesional. In acest sensvom
efectua o analiza )?$1) ,cu un interval de incredere de %',in care variabila dependentaeste
cea analizata mai sus iar cea independenta este statutul profesional
)naliza are urmatoarele ipoteze:& +cAilibrarea timpului liber cu cel acordat dezvoltarii
personale!profesionale nu esteinfluentata de statutul profesional.: +cAilibrarea timpului liber
cu cel acordat dezvoltarii personale!profesionale este influentatade statutul profesional.Pentru a
putea continua analiza,mai intai se verifica indeplinirea restrictiilor de
normalitate,Aomoscedaticitate si independenta impuse unei analize )?$1).Una din restrictiile
-
5/26/2018 calitatea vietii de student.doc
20/20
aplicarii )?$1) o constituie Aomoscedasticitatea, adica se presupune cavariantele grupelor
sunt egale. Se poate verifica aceasta ipoteza cu ajutorul testului Levene.
Dupa cum putem observa, testul de Aomoscedasticitate a returnat un o valoare Sig. de &.%,o
valoare mai mare ca pragul de &.&, care ne permite sa consideram variantele pentru cele
douacategorii ale statutului profesional ca fiind egale. )stfel putem continua analiza cu
ajutorultestului )?$1).
*Aiar inainte de a trece la interpretarea valorii F a testului )?$1), se observa unSignificance
F mult prea mare fata de pragul de &.& ales, ceea ce va determina acceptareaipotezei
nule.Pentru a analiza rezultatul testului )?$1), se compara valoarea variabilei Fcalculat cu
Ftabelar, in valoare de 8.6. *um valoarea calculata este de &.2, deci mai mica decat
ceatabelara, suntem nevoiti 3asa cum era de asteptat4 sa acceptam ipoteza :&. )stfel, nu
avemdestule dovezi pentru a afirma ca e(ista o corelatie intre ecAilibrarea timpului liber cu cel
acordatdezvoltarii personale!profesionale si statutul profesional.
Etapa 9. Concluzii:
)naliza esantionului ne dezvaluie profilul general al studentilor de la facultatea *SI+.Studentii
facultatii de *ibernetica, Statistica si Informatica +conomica sunt repartizati apro(imativ egal
in functie de se(e, diferenta fiind foarte mica. )cest fapt ne indica faptul cadomeniul facultatii
este preferat de reprezentantii ambelor se(e.)cestia au perspective clare asupra viitorului, cei
mai multi dorind sa activeze in domeniulstudiat dupa incAeiera facultatii. +i considera ca
metodele aplicative sunt cele mai adecvatemetode de predare.;ajoritatea studentilor nu sunt
angajati si sunt la buget. )cest lucru denota ca studentii vor sase a(eze pe activitatile din cadrulfacultatii si pe dobandirea cat mai multor cunostinte indomeniul I0 iar apoi dupa finalizarea
studiilor sa-si gaseasca un loc de munca. )cestia consideraca facultatea pe care o urmeaza o sa
ii ajute sa isi gaseasca locul de munca dorit.In urma analizarii datelor cu ajutorul SPSS a
raspunsurilor studentilor, constatam ca alegereaspecializarilor este influentata de faptul ca
studentii sunt multumiti de alegerea facuta , in scAimbse asteptau ca materia predata in cadrul
facultatii sa fie mai interesanta.)ctivitatile din timpul liber preferate de studenti sunt cele de
socializare si activitatile in aerliber in compania prietenilor. )cestia reusesc sa ecAilibreze
timpul liber cu cel destinat pentrudezvoltare