CALITATEA MĂRFURILOR ALIMENTARE Clasificarea mărfurilor Marfa, ca produs al muncii, are o anumită valoare a cărei mărime este determinată de valoarea materiilor prime şi auxiliare introduse în fabricare, de uzura aparatelor şi a instalaţiilor tehnologice folosite, de timpul de muncă necesar pentru producerea ei, de valoarea ambalajelor folosite etc. Toate acestea, însumate, determină valoarea mărfii şi se exprimă prin preţ. Mărfurile sunt grupate după anumite criterii: - după felul materialelor utilizate, pot fi naturale şi sintetice; - după stadiul de prelucrare şi folosire, pot fi: materii prime, produse semifabricate şi produse finite; - după destinaţie pot fi: îmbrăcăminte, materiale sportive, de uz casnic, etc. Clasificarea mărfurilor cuprinde: - sectorul – alcătuit din produse cu caracteristici similare (de exemplu, sectorul „produse alimentare”) - grupa – o parte din sector (de exemplu, grupă „carne şi produse din carne”) subgrupa – o parte din grupă (de exemplu, subgrupa „produselor din carne” o formează „preparatele din carne”). Calitatea mărfurilor şi factorii care o influenţează Calitatea produselor este definită prin totalitatea însuşirilor concrete ţi a caracteristicilor care determină utilizarea lor în raport cu scopul pentru care au fost create, precum si eficienţa lor economică. De pildă, însuşirile concrete care definesc calitatea unui produs alimentar în funcţie de natura lui, sunt: organoleptice, fizico-chimice, microbiologice, starea produsului din punct de vedere igienico-sanitar. Calitatea unei mărfi, aşa cum rezultă din definiţia de mai sus, este determinată de: parametrii tehnici (funcţionalitate, rezistenţă la uzură, etc.), parametrii economici (consum de energie, de materii prime), parametrii estetici (aspect, culoare, formă). Calitatea produselor prezintă o deosebită însemnătate pentru întreaga societate, deoarece are efecte favorabile în toate domeniile activităţii economice. De aceea această noţiune care exprimă unitatea însuşirilor esenţiale ale mărfurilor a căpătat importanţă majoră fiind reglementată prin legea calităţii. La nivelul comerţului, s-au înfiinţat, în cadrul întreprinderilor comerciale laboratoare de control a calităţii produselor, servicii de calitate şi comisii de recepţie pe grupe de mărfuri, care au obligaţia să stabilească calitatea mărfurilor la primire, precum şi să urmărească modul cum produsele îşi menţin calitatea pe parcursul perioadei de păstrare garantată de producător. Calitatea mărfurilor este determinată de o serie de factori ca: materia primă, procesul tehnologic, ambalajul, marcarea, transportul, păstrarea. Toţi aceşti factori formează conţinutul unor documente, elaborate la nivel central şi denumite standarde de stat. Ele prescriu condiţiile de calitate a mărfurilor. Întrucât mărfurile îşi pot modifica, calitatea şi pe parcursul comercializării este necesar să întregim grupa factorilor specifici etapei productive cu factori, ca: păstrarea, condiţiile de ambalare şi gradul de calificare a lucrătorului din comerţ. Primul factor cu influenţă hotărâtoare asupra calităţii îl formează materiile folosite, denumite, după contribuţia ce o au în obţinerea produsului, materii prime şi materii auxiliare. Procesul tehnologic cuprinde un ansamblu de operaţii desfăşurate pe baza unor reţete de fabricaţie sau a unui proces tehnologic. În cadrul acestuia o contribuţie hotărâtoare o au starea de funcţionare a aparatelor cât şi forţa de muncă (lucrătorul). Ambalajul. Acest factor implicat în definirea calităţii este tot o marfă. El se obţine în întreprinderi speciale, din materii prime diferite, în forme, mărimi şi culori variate, în funcţie de produsul ambalat. Ambalajul are influenţă pozitivă asupra produsului atunci când întruneşte următoarele condiţii: - este bine construit ca să poată asigura integritatea produsului; - este neutru faţă de produsul ambalat; - corespunde din punct de vedere igienico-sanitar; - are însuşiri estetice privind forma, culoarea, capacitatea, ceea ce poate să stimuleze vânzarea produsului; - este uşor de manipulat. Rolul ambalajului este acela de a asigura integritatea produsului ambalat şi de a contribui la menţinerea calităţii acestuia pe toată perioada folosirii lui. Marcareaeste factor de calitate cu dublu rol: de informare – indentificare a produsului şi estetic, determinat de varietatea soluţiilor. Formele de marcare

sunt: - etichete litografiate, care cuprind printr-o grafică estetică şi fotografia produsului ambalat - banderole litografiate – folosite de regula la produse zaharoase ambalaje de hârtie superioară (cerată, metalizată) -ştanţarea – o imprimare codificată aplicată pe ambalaje metalice sau prin cuvinte, aplicată pe ambalaje din sticlă -ştampilarea şi pirogravarea sunt imprimări în lemn, aplicate ambalajelor din acest material. Conţinutul marcării constă în următoarele: - elemente de identificare ca: denumirea produselor, denumirea fabricii sau emblema acesteia, cantitatea ambalată, preţul - elemente de informare privind compoziţia produsului ambalat, indicaţii de utilizare sau chiar de păstrare Ca factor care influenţează calitatea, marcarea contribuie la creşterea valorii produsului, trezind totodată curiozitatea cumpărătorului. Transportul constituie un sector important al economiei naţionale, care are rolul de menţine calitatea produselor pe perioada efectuării acesteia. Pentru a-şi îndeplini rolul, cu ocazia transportului trebuie să se asigure: - mijlocul de transport corespunzător fiecărei grupe de produse; - condiţii de temperatură, umiditate, aerisire – specifice grupelor de produse; - condiţii de igienă sanitară pe perioada manipulării şi transportului; - o aranjare corespunzătoare a ambalajelor care să permită stabilitate pe toată durata transportului. Păstrarea este importantă o etapă importantă a circulaţiei mărfurilor, cu rol determinant asupra calităţii produselor. Se face în spaţii special amenajate. Cerinţele unei bune păstrări a mărfurilor sunt: asigurarea parametrilor de păstrare specifici fiecărui produs (adică temperatură, umiditate, etc.) - aranjarea mărfurilor respectându-se vecinătatea admisă între produse, deoarece sunt produse care transmit în spaţiul de păstrare mirosul lor specifice - asigurarea condiţiilor de igienă sanitară - aranjarea ambalajelor în aşa fel încât să permită exercitarea unui control permanent asupra modului cum produsele îşi menţin calitatea. Cerinţele de păstrare prezintă particularităţi pe grupe de produse, a căror nerespectare reduce perioada de garanţie acordată de producător. Calitatea produselor şi menţinerea ei este influenţată şi de nivelul de pregătire a lucrătorului din industrie şi comerţ. Probleme de bază ale calităţii produselor În activitatea practică, pentru definirea calităţii se utilizeaza o serie de termeni ca, de exemplu: -calitatea proiectată (calitatea concepţiei) reprezintă măsura în care produsul proiectat asigura satisfacerea cerintelor beneficiarilor si posibilitatea de folosire, la fabricatia produsului respectiv, a unor procedee tehnologice rationale si optime din punct de vedere economic; -calitatea fabricatiei desemneaza gradul de conformitate a produsului cu documentatia tehnica. Acesta se realizeaza in productie si este determinata de procesul tehnologic, echipamentul de productie, activitatea de urmarire si control, manopera, etc. -calitatea livrata, reprezentand nivelul efectiv al calitatii produselor livrate de furnizor. Pe masura dezvoltarii productiei industriale, pe masura cresterii si diversificarii cererii de productie, notiunea de calitate a produsului a evoluat si s-a diversificat, vorbindu-se despre: -“calitatea potentiala” , reprezentand calitatea produsului dupa proiectare, inainte de asimilarea lui in fabricatie; -“caliatea partiala” , reprezentand raportul dintre calitatea obtinuta si cea ceruta; -“calitatea realizata”, acea calitate rezultata in urma verificarii la capatul liniei de productie. -“calitatea asigurata” , calitatea care rezulta pe baza unui program unitar cuprinzand toate activitatile de control ale calitatii (prevenire, masurare si actiune corectiva) -“calitatea totala” , in care se integreaza gradul de utilitate, economicitate, estetica, etc. Calitatea reprezinta ansamblul de proprietati si caracteristici ale unui produs sau serviciu care ii confera acestuia proprietatea de a satisface nevoile exprimate sau implicite. Intregul profit al factorilor care afecteaza calitatea serviciilor si produselor ( Caracteristici de calitate: Aprecierea cantitativa a calitatii presupune, in primul rand, identificarea tuturor caracteristicilor unui produs si apoi formarea de grupe tipologice in functie de diferite criterii. 1.In raport cu natura si efectul pe care il au in procesul de

utilizare, caracteristicile de calitate se grupeaza in urmatoarele tipologii: a).Caracteristici tehnice Se refera la insusirile valorii de intrebuintare a produsului care confera acestuia potentialul de satisfacere a utilitatilor consumatorilor. Se caracterizeaza in proprietati fizice, chimice, biologice, intrinsece structurii materiale a produsului si determinate de conceptia constructiv-functionala a acestuia. Caracteristicile tehnice sunt direct sau indirect masurabile obiectiv, cu o precizie suficienta prin mijloace tehnice. b).Caracteristici psiho-senzoriale Aceste caracteristici vizeaza efecte de ordin estetic, organoleptic, ergonomic pe care produsele le au asupra utilizatorilor prin forma, culoare, gust, grad de confort. Producatorii trebuie sa aiba in vedere permanent faptul ca aceste caracteristici prezinta o mare variabilitate in timp si spatiu, ca aprecierea lor se afla sub incidenta unor factori de natura subiectiva. c).Caracteristici de disponibilitate Aceste caracteristici reflecta aptitudinea produselor de a-si realiza functiile utile de-a lungul duratei de viata, aptitudine definita prin doua concepte fundamentale : fiabilitatea si mentenabilitatea. Fiabilitatea reflecta capacitatea unui produs de a-si indeplini functiile fara intrerupere datorita defectiuniilor intr-o perioada de timp specificata si intr-un sistem de conditii de utilizare dat. Mentenabilitatea are caracter probabilistic ca si fiabilitatea si masoara sansa ca un produs sa fie repus in functiune intr-un interval specificat de timp, in conditiile existente de intretinere si reparatii. Se exprima printr-o serie de indicatori cum sunt: costul de productie, pretul, cheltuielile de menetenanta, randamentul, gradul de valorificare a materiilor prime. d).Caracteristici de ordin social general Aceste caracteristici vizeaza efectele pe care le au sistemele tehnologice de realizare a produselor, precum si utilizarea acestora asupra mediului natural, asupra sigurantei si sanatatii populatiei. 2. Dupa importanta lor in asigurarea utilitatii si functionalitatii produselor, caracteristicile se grupeaza astfel: a).Caracteristici de baza (absolut necesare) b).Caracteristici secundare, care pot sa lipseasca sau pot fi realizate la nivele inferioare, reducandu-se astfel costurile inutile fara ca gradul de utilitate al produselor sa fie semnificativ afectat. 3. In functie de destinatia si caracterul folosirii produselor in procesul de consum, caracteristicile se pot grupa astfel: a).Caracteristici ale mijloacelor de munca -durabilitate, greutate, consumuri specifice, temperatura, precizie de lucru, estetica; b).Caracteristici ale obiectelor muncii -usurinta prelucrarii si economicitatea acesteia, asigurarea calitatii cerute produsului finit, soliditate, componenta chimica. c).Caracteristici pentru obiectele de consum individual -gust, forma, rezistenta la rupere si la frecare, elasticitate. 4.Dupa modul de compensare a caracteristicilor de calitate distingem: a).Caracteristici masurabile direct ( greutate, rezistenta, continutul de substante utile) b).Caracteristici masurabile indirect( fiabilitatea unui utilaj determinata pe baza probelor de rezistenta la uzura ) c).Caracteristici comparabile obiectiv cu mostra etalon ( numarul de defecte pe cmp de tesaturi, tabla ) d).Caracteristici comparabile subiectiv cu mostra etalon ( grad de vopsire, finisajul unei mobile, grad de cromare) 5.In functie de modul de exprimare deosebim: a).Caracteristici cuantificabile: cote dimensionale, greutati, rezistente, debite. b).Caracteristici atributive: care definesc calitatea prin calificative ( corespunzator, necorespunzator ). Indiferent de gruparea utilizata, se poate spune ca aceste caracteristici confera produsului calitatea. Standarde, norme, reglementari privind calitatea Documentele referitoare la calitatea produselor se clasifica astfel: 1).Documente care prescriu calitatea produselor: -standarde -caiete de sarcini -norme tehnice 2).Documente care certifica calitatea produselor: -buletin de analiza -certificatul de omologare -certificatul de garantie -certificatul de calitate Caietul de sarcinieste un document tehnico-normativ care vine sa intregeasca prevederile standardelor sau normelor tehnice cu noi parametri. Se elaboreaza prin conlucrarea furnizorului cu beneficiarul, stabilind pe langa nivelul de calitate a produselor metodele de

control, modalitatile de receptie, ambalare, livrare. Norma tehnica reprezinta documentatia tehnic-economica in care sunt cuprinse prescriptiile de calitate a unui produs. Normele tehnice pot fi –departamentale -de intreprindere (norme interne) Buletinul de analiza este un document de certificare a calitatii prin care se face o descriere detaliata a anumitor caracteristici fizice, mecanice ale produsului. Certificatul de omologareeste documentul prin care se face omologarea produselor, cu scopul de a verifica daca produsele noi corespund documentatiei tehnico-economice. Omologarea se face in doua etape : a).Omologarea preliminara (de prototip) in urma careia unitatea producatoare poate trece la pregatirea fabricatiei si executiei serie zero (tiparul de proba). b).Omologarea finala, pe baza careia se definitiveaza documentatia pentru fabricatie de serie. Certificatul de garantie este documentul prin care se garanteaza calitatea produsului. Un certificat de garantie cuprinde: -denumirea completa a produsului -data livrarii catre unitatea beneficiara sau data cand a avut loc vanzarea -termenul de garantie -semnatura conducatorului unitatii Certificatul de garantie are un dublu rol: -confirma calitatea produsului -garanteaza cumparatorului remedierea defectelor aparente sau ascunse ivite in perioada de garantie (care obligatoriu va fi inscrisa in certificat) Certicatul de calitateeste documentul care certifica calitatea produselor in raportul dintre unitati. El trebuie sa mentioneze incercarile fizice, mecanice, chimice, organoleptice si probele la care a fost supus produsul in conformitate cu documentele tehnico-normative sau alte conditii de calitate prevazute in contract. Se semneaza de conducatorul unitatii si de seful compartimentului CTC.