Calea cerului din Kogaionon

Despre religiozitatea daco-getilor

Dupa cum se stie, in operele scriitorilor antici greci si latiniinformatiile despre daco-geti sunt rare si fragmentare, iar ei insisin-au lasat, cel putin din cat se cunoaste pana acum, nimic scris desprecivilizatia lor. In aceste conditii este dificila reconstituireauniversului lor spiritual, multe dintre aspectele acestuia ramanand indomeniul ipoteticului. Cu toate acestea, datorita originalitatiiconceptilor lor morale si religioase, conceptii care au starnit intersulfilozofilor, istoricilor, geografilor, medicilor si poetilor antici,informatiile referitoare la acestea sunt cele mai numeroase si seexplica de ce, dupa cum afirma V. Parvan (1926), " antichitatearecunostea unanim adanca religiozitate a getilor".

In acest context, una dintre cele mai valoroase informatii privindreligia daco-getilor o gasim la Strabon (Geographia,VII,3,5), care,dupa ce mentiona ca Zamolxis, la inceput mare preot si apoi zeu suprem,traia intr-o pestera inacesibila altora si ca anual venea la el regelepentru sfat de taina, referindu-se la muntele pe care acesta traiaconsemna: "pana si muntele (cu pestera) a fost socotit sfant si asa ilsi numesc. Numele lui este COGAIONON, la fel ca al raului care curge pelanga el"

Plasarea zeilor celesti pe varful muntilor era un fapt obisnuit si latraci, fratii dacilor, dar si la greci, romani si celti, popoareinrudite cu dacii, pentru care muntii erau salasuri ale zeilor, asa cuma fost Olimpul salasul zeilor greci si mai inainte de acesta Olimpul"divinilor pelasgi".

Dupa R.Vulcanescu (1985) dacii se urcau pe culmile muntilor pentru a seruga, pentru a fi mai aproape de cer, in care credeau ca salasuiesc zeiilor, iar incintele sacre de pe crestele muntilor au fost locuri decontact cu divinitatea, asa cum era hieropola de la GradisteaMuncelului.

Credinta intr-un zeu celest si apropierea de acesta prin urcarea ritualaa muntilor a determinat plasarea principalelor hieropole ale dacilor lavarful muntelui, asa cum este cazul Gradistei Muncelului, cu renumitaSarmizegetusa, centrul sacru al dacilor, unde au functionat mai multetemple construite din piatra dura de andezit, care a infruntatneclintita peste doua milenii. Judecand dupa dimensiunile blocurilor deandezit ce alcatuiesc hieropola, perfectiunea cu care au fost lucrate simai ales dupa distanta si diferenta de nivel fata de locul de unde aufost aduse, realizam importanta sentimentului religios la daci pentrucare nimic nu era prea greu sau imposibil, cand era vorba despre religialor.

1

Unde se afla Kogaiononul?

Mentionata pentru prima data de Strabon, existenta Kogaiononului camunte sacru este confirmata si din alte surse antice. Astfel, de laN.Densusianu (1913) aflam ca poetul roman Papinius Statius plasa MunteleSfant al dacilor in apropiere de Tapae, din moment ce armateleimparatului Domtian ar fi "alungat dacii de pe crestetul lui". Se stieca, desi invingatori in luptele din anul 88, de la Tapae, romanii aufacut o pace avantajoasa cu dacii. Cat priveste ocuparea ariei sacre decatre romani avem serioase indoieli, avand in vedere atat stilulexagerat de laudativ al poetului la adresa imparatului, cat si totalatacere a altor izvoare privind acest eveniment, care nu putea ramanefara rasunet in lumea antica...

Tot din "Dacia preistorica" aflam ca Martial se referea si ella."Muntele cel faimos din tara hyperboreilor, unde zeii se legase, cujuramant langa altarul cel mare, sa lupte uniti contra titanilor si undevechii giganti asaltasera pe zeii olimpici"

Revenind la mentiunea lui Strabon, trebuie sa recunoastem ca elementelede identificare ale muntelui sfant sunt putine: un rau cu acelasi numecare "curgea pe langa" munte si existenta unor pesteri, cat de catlocuibile. Insuficienta reperelor, dar si analiza lor, uneori,superficiala a determinat formularea mai multor ipoteze referitoare laidentificarea muntelui sfant al dacilor cu diferite masive din lantulcarpatic.

Tinand seama de numarul celor care si-au exprimat opinia in legatura cuamplasarea muntelui sfant al daco-getilor se selecteaza trei masivemuntoase: Ceahlaul, Gradistea Muncelului si Bucegii.

Primul care a afirmat posibilitatea ca un munte al Moldovei sa fi fostsimilar Olimpului grecilor a fost domnitorul Dimitrie Cantemir si sereferea la Muntele Ceahlau. De asemenea, in anul 1813, Fabre d'Olivet (dupa E.Papu , 1996 ) il considera pe Orfeu "un pastor, preot si profet"ce locuia in muntii ce "despart Moldova de Transilvania" si ca "Peversantul moldovenesc al Carpatilor s-a format mai tarziu traditiacunoscuta de greci a muntelui Kogaion, adica Ceahlaul". Tot pentruCeahlau au optat: V.Parvan (1926), V.Lovinescu (1994) si N. si E.Ticleanu (1999).

Dintre cei pentru care muntele sfant al dacilor ar fi fost in MasivulBucegi amintim pe N. Densusianu (1913) si pe I.Bucurescu (1997),acesta din urma, pe baza descifrarii unei inscriptii de la Romula,considera ca Sfinxul din Bucegi se afla pe locul unde a fost ucis Orfeu( Koga-I-Ion = Capul Magnificului).

2

Pornind de la existenta hieropolei de la Sarmisegetusa mai multi autori(H. Daicoviciu, 1972; M. Petrescu-Dambovita si al.,1994; P.Tatomirescu,1997 si altii) si-au exprimat opinia ca Gradistea Muncelului ar fi fostKogaionon-ul.

R.Vulcanescu (1985) aminteste ca dintre "muntii mirifici" ai Daciei doartrei au avut hieropole: Gradistea Muncelului, Ceahlaul si Muntele Gainasi prin aceasta ar putea corespunde Kogaionon-ului.

In afara acestora exista si alte propuneri: Muntele Godeanu ( I.Conea,1937); Varful Curcubeta din Muntii Bihorului (I.Bogdan, 1976); MunteleGugu din Masivul Godeanu (Berinde si Lugojanu,1984); Varful lui Patrusi chiar Retezatul (I.Vulpe, 1996) si lista nu se opreste aici.

Daca ne referim la cel de al doilea indiciu dat de Strabon, prezentapesterilor, atunci doar Ceahlaul, Bucegii si Gradistea Munceluluiintrunesc conditii geologice favorabile formarii acestora; in ceilaltimunti citati, alcatuiti exclusiv din sisturi crisataline, pesterile fieca lipsesc, fie ca sunt mici si accidentale.

In ceea ce ne priveste, pe baza unui numar de rationamente, argumente sidescoperiri proprii, toate analizate in cele ce urmeaza, am considerat(N.si E. Ticleanu, 1999) si incercam sa demonstram ca Masivul Ceahlaulare cele mai multe sanse sa corespunda anticului Kogaionon

Ghedeonul disimuleaza Kogaiononul

Primul si cel mai important argument pleaca de la insasi numeleCogaionon. Astfel, intr-o lucrare anterioara am aratat (N.si E.Ticleanu,1999) ca pe platoul superior al Ceahlaului, in partea sa centrala,exista varful Batca Ghedeonului, ori la cateva sute de metri spre est,de sub Piatra Lata din Ghedeon, izvoraste paraul Ghedeonului, care maila vale devine Izvorul Muntelui. Ultimul toponim, unicat in Carpati,poate fi citit si ca Izvorul Ghedeonului, tinand seama ca muntele de subcare izvoraste este chiar Batca Ghedeonului. Dupa opinia noastra toateaceste denumiri disimuleaza, vechiul nume Kogaionon.

In sprijinul acestei ipoteze aducem, in primul rand, legenda lui Ghedeondin Biblie (Judecatorii, 6, 25), conform careia Iahve s-a aratat in vislui Ghedeon si i-a poruncit sa distruga altarul lui Baal si sa puna inloc altarul sau, cerere indeplinita intocmai. Apoi, daca ne referim laaspectul Pietrei Late din Ghedeon, nici ca se poate imagina un altar maifrumos, mai ales ca spre apus dispune de un amfiteatru naturalconstituit de insasi versantul estic al Batcii Ghedeonului.

3

In oronimul Batca Ghedeonului, remarcam mai intii originea dacica acuvantului " batca", apoi faptul ca daca numele acesteia ar fi venit,asa cum se afirma, de la numele unui calugar, atunci, conform traditieidin Ceahlau ar fi trebuit, mai degraba, sa se numeasca " Batca luiGhedeon" si nu Batca Ghedeonului, adica tot asa cum sunt alte denumiri"Pestera lui Vucol, Claia lui Miron, Pestera lui Gherman, Paraul luiSilvestru, si multe altele. De asemenea, denumirea Piatra Lata dinGhedeon, care numai de numele unui calugar nu pare fi legata si tot asatoponimul Fundul Ghedeonului, semnificand aria din care izvorasteparaul cu acelasi nume.

Consideram ca o astfel de disimulare a fost facuta cu intentia vadita dea transmite posteritatii ca ktistaii (sacerdoti isihasti) religiei luiZamolxis au trecut la noua religie crestina si in deplina cunostinta decauza ne-au transmis numele stravechi al muntelui, disimuland-ul princea mai potrivita legenda biblica. Coexistenta unor elemente alereligiei stravechi, alaturi de elementele ortodoxismului au fostremarcate inca din secolul al XVII-lea de Dimitrie Cantemir in"Descrierea Moldovei", in unele locuri ele persistand pana astazi.

In ceea ce priveste prezenta pesterilor, dupa I. Giurgiu ( inf.verbala )in Ceahlau se gasesc cateva pesteri, care, asa cum o demonstreaza sitoponimia (vezi exemplele de mai sus ), au servit la adapostirea unorcalugari si poate chiar ca lacasuri de cult.

In acelasi context, toponimia Ceahlaului este un amestec interesant dedenumiri dacice (Batca, Brana, Curmatura, Dochia, Durau, Detunata,Stanile, Lespezi, Piatra, Poiana, etc.) cu denumiri crestine (Toaca,Panaghia, Schitul lui ? La Scaune, Sahastru etc.). Aceste consideratiitoponimice se pot constitui intr-un argument de sine statator, intrucatnicaieri pe intinsul Carpatilor, vechile denumiri dacice nu se impletescatat de bine si de frecvent cu cele crestine.

De la Hierasos la Siret

Alt argument legat de hidronimie se refera la vechea denumire aSiretului, cunoscut in "Geographia"lui Ptolemeu cu numele de Hierasus(= Sfantul in lb.greaca). Trebuie sa recunoastem ca o astfel dedenumire, unica in antichitate, presupunea o hierofanie de notorietatein bazinul sau hidrografic ori, dupa opinia noastra, Ceahlaul putea fiaceasta. In acest sens, avand in vedere stratificarea hidronimelor sisacralitatea raului Kogaion ( = Ghedeon) afluient drept al rauluiBistrita, la randul sau afluent drept al vechiului Hierasos, nu excludemposibilitatea ca numele primului sa se fi extins si asupra celui de aldoilea.

Doua miracole: Calea Sacra si Umbra Piramida

4

Un alt argument si poate cel mai important, dar de data aceasta tinandintr-o oarecare masura de miracol, consta in faptul ca in prima decada alunii august, la rasaritul Soarelui, umbra varfului piramidal Toacacombinata cu umbra varfului Piatra Ciobanului formeaza, timp depeste 80 de minute, o holograma naturala, gigantica, incredibilasi terifianta cu aspect de piramida perfecta, motiv pentru care amdenumit-o Umbra Piramida (N.Ticleanu et al.,1999). Prin unicitate simaretie Umbra Piramida a constituit, fara indoiala, din cele mai vechitimpuri o autentica hierofanie si dupa opinia noastra, constituieprincipalul motiv pentru desfasurarea, in timpul aparitiei sale, inprima decada a lunii august, a Sarbatorii Muntelui, o sarbatoareuraniana, cu o vechime posibila mai mare de 5000 de ani (N.siE.Ticleanu, 2000) peste care s-a suprapus o sarbatoare crestina.

Un alt fenomen optic, cu care debuteza formarea hologramei naturale aUmbrei Piramida, desi de mai scurta durata, este probabil chiar maiimportant decat acesta si consta in aparitia spre vest, pentru catevaminute, a mirificei Caii a Cerului. Datorita jocului de lumini si umbredin primele minute ale rasaritului, umbra varfului se proiecteaza pe cerpierzandu-se in adancimile acestuia, astfel incat pare ca intre cer sipamant s-a deschis un imens si nesfarsit drum intunecat marginit instanga de un parapet luminos. Ori este sigur ca acesta sublima calecelesta a fost observata de oamenii muntelui, in special de sacerdotidin cele mai vechi timpuri.

Interesant este faptul ca spre est de Ceahlau pornea asa numita CaleaSacra (v. N. Miulescu, 1978), care ajungea la Cheile Bacului, insud-estul orasului Chisinau, de unde continua spre est si era marcataprintr-o linie de megaliti amintita si de D. Cantemir in "DescriereaMoldovei", linie ce corespunde cu Exampeos-ul mentionat de Herodot.

Calea Cerului este un fenomen optic de-a dreptul fascinant si absolutunic. Asa cum am vazut-o, ca un drum intunecat marginit de un parapetluminos, drum al carui varf se pierdea in infinite inaltimi celeste,Calea Cerului corespunde intru totul "piramidei" mult prea ascutite depe stema Daciei publicata in anul 1791 de Ritter Vitezovic siconsiderata de M. Dogaru (1994: 80, fig.28 k) ca una dintre stemeleMoldovei.

Dupa opinia noastra, prin unicitatea si maretia lor, cele doua fenomenesuccesive, Calea Cerului si Umbra Piramida au constituit hierofanii deprim ordin din cele mai vechi timpuri si pot justifica nu numaiSarbatoarea Muntelui si caracterul de Munte Sfant al Ceahlaului, dar siCalea Scara ce pornea de la poalele estice ale muntelui, precum siExampeos-ul anticilor.

"Isihasm" acum 10 000 de ani?

5

In acelasi context, consideram ca locuitorii swiderieni (cu 12.000-10.000 de ani in urma) creatorii uneltelor de piatra si a colierului dehematita din siturile arheologice situate pe platoul muntelui (veziM.Petrescu-Dambovita et al.,1995), par sa fi fost, dupa opinia noastra,cei mai vechi sacerdotii ai cultului Soarelui cunoscuti pana in prezent.Aceasta este, presupunem noi, singura explicatie plauzibila pentrulocuiri plasate atat de sus ( 1300 m - La Scaune si 1800 m, la Dochia)pentru acele indepartate vremuri, cand, dupa cum ne spun istoricii, nicinu putea fi vorba de pastorit, iar vanatoarea se facea cu mult mai mareusurinta in padurile de la poalele muntelui.

Ceahlaul un gigantic zigurat

Un alt element care asigura unicitatea Ceahlaului printre muntii din jursi prin aceasta posibila sa hierofanie, il constituie morfologiamuntelui: un zigurat gigantic cu patru platforme si un varf piramidal,Toaca, situat excentric. Prin cei 1907 m ai sai, Ceahlaul se ridicamajestuos ca "un far" (I.Simionescu,1940) deasupra tuturor muntilor dinjur, care nu depasesc 1300 m. pe o raza de peste 60 de Km spre nord sipeste 100 Km spre sud. De asemenea, prin numeroasele sale stanci cuaspecte zoomorfe sau antropomorfe, Ceahlaul a stimulat imaginatialocuitorilor de la poalele muntelui si a monahilor ce au vietuit pecoclaurile sale, creatorii unor legende, unele dainuind din vremuriimemorabile.

Referindu-se la Ceahlau, I. Simionescu ( 1940 ) scria "Pe tot intinsultarii nu este alt munte mai cunoscut, mai cantat, mai din povesti,sfintit chiar de multimi Horele din Ceahlau la 8 august sunt semneleinchinarii catre muntele cu atatea frumuseti in jurul lui incat putea fisocotit ca sfant, iar Toaca si Panaghia ca monolitele orientaleinaintea carora se prosternau cei care se inchinau Soarelui."

Varful Toaca posibil arhetip al piramidelor egiptene

Desi tot morfologic, un alt argument se leaga de Varful Toaca, carereprezinta o piramida cu baza patrata, forma de extrema raritate innatura, cu latura avand lungimea dubla fata de piramida lui Keops si cuunghiul pantei vestice cu doar 1o diferenta comparativ cu aceiasipiramida. Sa notam ca prin alcatuirea varfului Toaca dintr-un trunchide piramida acoperit de o piramida tesita acesta corespunde si cu"Piramida Rombica" din Egipt. Aceste stranii coincidente ne-audeterminat (N.si E. Ticleanu,1998) sa consideram varful Toaca un posibilarhetip al renumitelor piramide din Egipt si aceasta cu atat mai mult,cu cat la numai 40 Km NE de Ceahlau, la Tarpesti Neamt, in depoziteleculturii Cucuteni ( 4800-3300 i.H), arheologii au descoperit, incizatin ceramica eneolitica, un motiv unic reprezentand proiectia in plan a

6

unei piramide cu baza patrata si diagonalele si apotemele trasate cumare precizie.

Mentionam ca posibile legaturi cu Egiptul sunt sugerate si de alteargumente. Astfel, N. Ghinoiu ( 1999) a remarcat ca "Paralelismelespirituale intre Egiptul antic si Neoliticul din Romania sunt evidente".In acelasi context notam ca, despre Egipt, G.Rachet (1997) consemneaza"o discontinuitate intre paleoliticul egiptean si neolitic" si ca "lanivelul eneoliticului se constata influnte asiatice" de unde sipreferinta pentru zeul RA.

Recent, J. Deruelle (1997) a emis ipoteza plecarii din spatiulcarpato-balcanic, in timpul neoliticului, a unor grupe de populatii deagricultori impreuna cu sacerdotii lor si instalarea acestora in zonesimilare campii dunarene, cum sunt campile Nilului, Tigrului siEufratului Tot asa, W.Rayan si W.Pitman (1997) identifica catastrofageologica care a determinat prabusirea Bosforului, permitand invaziaapelor Mediteranei peste cele ale Lacului Euxinic, cu potopul biblic sisustin ca toate popoarele existente la anul 5200 i.H au migrat dinjurul lacului in alte directii si au generat mai tarziu numeroasepopoare sau grupe de popoare, printre care pe asa zisii indo-europeni,dar si pe sumerieni, semiti etc. In acest fel se poate explica sitransferul modelului piramidei si a ziguratului din Kogaionon.

Semnificatia Pionului

Un argument interesant il constituie si oronimul Pion, numele vechi alCeahlaului (C.Matase, 1926). Locuitorii de la poalele muntelui ilpronunta Pion sau Peon, ori acesta pronuntie este cu totul singularaintr-o arie lingvistica in care toate cuvintele incepute cu "pi" sepronunta "chi". Acest fapt ne-a intarit convingerea ca numai ointerdictie cu caracter religios a putut permite conservarea ca atarea numelui. Mai mult, este interesant ca utilizand seminficatia dinegipteana veche a cuvintelor: pi = casa (vezi G.Rachet, 1970) si on =coloana (Biblia, Iesirea, 1,11) Pion ar insemna "Casa coloanei" adicaexact ce par sa reprezinte complexul Toaca (casa) - Panaghia (coloana)Sa precizam ca Panaghia este o stanca situata la nord-est devarful Toaca, are o inaltime de aproape 70 m si un diametru de 40 m.,pozitie si dimensiuni ce ii asigura unicitate an Carpati.

Daca analizam complexul Panaghia -Toaca - Piatra Ciobanului, nu excludemposibilitatea ca acesta sa fi fost arhetipul "Coloanelor Cerului" (Kionouranou, ale vechilor greci) situate, dupa Homer (Odiseea) pe un muntedin tara "divinilor pelasgi " si aceasta cu atat mai mult cu cat,N.Densusianu (1913) prezenta o stela funerara din Sicilia, de la

7

Lilybeu, pe care erau figurate cele trei coloane, ori coloana din centruera mai mare, asa cum este Toaca in raport cu celelalte doua. Cat despreopinia lui N. Densusianu ca aceste trei coloane s-ar gasi in Bucegi,avem convingerea ca aceasta opinie se datoreaza faptului ca eruditulnostru istoric nu a avut prilejul sa calatoreasca pe muntele Ceahlau.

Kogaiononul vizibil de la mari departari

Un alt argument il poate constitui faptul ca grecii lui Straboncalatoreau frcvent spre tarmurile Pontului Euxin unde aveau cetatiproprii, astfel incat puteau foarte bine sa afle cu usurinta deexistenta unui munte renumit in partea rasariteana a tarii daco-getilor.Mai mult, conform celor afirmate de D.Cantemir, uneori, din Cetatea Albase putea vede Ceahlaul, fenomen ce nu putea sa scape grecilor locuitoriantici ai cetatii.Cand facem aceasta afirmatie ne bazam si pe faptul cain anumite conditii meteorologice, iarna dupa incetarea unei puterniceninsori, din blocul Institutului Geologic al Romaniei situat innord-vestul Bucurestilor, uneori, poate fi vazuta o imagine fascinanta aMasivului Bucegi, care, desi situat la peste 150 Km, apare cu detaliiincredibile, pana la nivel de palcuri de padure si poiene mari. Atuncidatorita puritatii aerului si existentei mai multor paturi de aer cudensitati si umiditati diferite se produc reflexii, refractii, mariri siapropieri de imagini, toate impreuna generand un fenomen optic de mareraritate.

Petrodava avanpost al Kogaiononului

Intr-o discutie purata cu conf.dr.Gh.Iscru acesta ni-a pus intrebareafireasca daca exista serioase urme de locuire dacica in apropiereamuntelui Ceahlau. Antichitatea a consemnat existenta cetatii dacicePetrodava, ale carei urme au fost gasite pe Batca Doamnei, la sud dePiatra Nemt. Aceasta cetate avea si un templu, dar si o astfel depozitie incat varful Ceahlaului se vedea spre VNV si este situat la 31Km in linie dreapta. La rindul ei vizibila de la mari departari, cetateade la Batca Doamnei a putut fi folosita ca releu intr-un sistem desemnalizare cu fum, dar rolul ei principal era sa inchida acesul pevalea Bistritei spre Muntele Sacru.

Kogaionon = Ceahlau

In concluzie, Ceahlaul a atras atentia oamenilor din cele mai vechitimpuri prin aspectul sau inconfundabil, de zigurat gigantic incununatde varful piramidal Toaca alaturi de care strajuieste stanca Panaghiei,dar si prin contrastul frapant de altitudine fata de muntii ce ilinconjoara, fapt ce il face vizibil de la mari si foarte mari departari.Cu toate acestea Ceahlaul este absolut unic prin fenomenele optice ce se

8

petrec pe varful sau la rasaritul Soarelui, in prima decada a luniiaugust, cand se formeaza imaginea holografica a Caii Cerului ce precedeUmbra Piramida. Consideram ca aceste fenomene au fost remarcate inca dela sfarsitul paleoliticului, cand pe platoul muntelui existau locuiriswideriene, cu 12.000 -10.000 de ani in urma. Ulterior, probabil ineneolitic, muntele a fost sacralizat, simbolul piramidei patrate de lavarf aparand pe ceramica cucuteniana de la Tarpesti, din apropiere.Probabil tot de atunci dateaza si Sarbatoarea Muntelui, aparitia eifiind legata direct de fenomenele optice amintite.

Muntele sfant al dacilor, Kogaiononul este apropiat sonor de denumireavarfului central al muntelui, Batca Ghedeonului, din a carui parteestica izvoraste paraul cu acelasi nume Ghedeonul, pe care este posibilsa il fi avut in vechime si Bistrita, afluent drept al Siretului,Hierasos-ul (=Sfantul) anticilor, al carui nume il justifica in acestmod. Pe baza interpretarii legendei biblice a lui Ghedeon, consideram casub acest nume a fost disimulat vechiul nume al munteluisfant.Toponimele Ceahlaului o interesanta si incitanta imbinare intredacic si crestin pledeaza in acelasi sens.

Ioanichie Balan arata ca dupa Muntele Athos, Ceahlaul este al al doileamunte sfant crestinatatii ortodoxe, fapt dovedit de sustinuta activitatemonahala desfasurata pe acest munte cu cea mai bogata toponime crestinortodoxa din Romania. Toate acestea arata ca aici a avut loc un transferde sacralitate de la daci zamolxieni la cei crestini ortodocsi, ceea ceimpune celor ce il viziteaza un respect cuvenit atator milenii desacralitate.

9