JLmral X I V Itemmeeă, 3/16 Decemvrie 1906. Nr. 49

W^^>k

I \ t .1 \ v r Ah M 4 y y i

BPareţsal A bonsjsnrim tstfciii■ ££3$ . • . . e . . . » il 6GT. 40 b&Ql.

t> fnaSiata ă® sa . . . . . 58 ooî. 20 bani. Swto&s, AsmkIss fl alS* Ş&i ste&aa 11 eor. aanaLltew «s® l»s® to«!a*T3psfraia* î i Sslfcrer, Sibiin

F © a . I @ p o l i t i c i » .

Apare In fieas.rs Bnmineoă.

INSERATE:te priiaeBO la b iro u l ad m ln ln traţlu n ll, (st*,

Măcelarilor nr. 12).Un şir garaond prima-dată 14 baui, a doua-o&ră 12 baci

a trcia-oari 10 bani.

Esecutarea unui ucigaş.

• » .înainte Cu un an un anumit Hennig a I ind, că va fi esecutat, a cerut hârtie şi o

~ac& în o pădure de lângă Berlin pe chelnerul Giernoth şi l-a jăiuit. Poliţia numai cu greu a putut să-l prindă, fiindcă Hennig s’a urcat pe coperişul caselor din Berlin, trecând de pe un coperiş pe altul şi a trebuit să se facă o adevărată goană după el.

Judecat la moarte, săptămâna trecută a Iost esecutat, t&induisă capul. Iriştinţat fi-

peană şi a scris o rugare, cerând să îi să revizuie pîra. Tribunalul i-a respins cererea. El apoi a fost dus în o celulă a temniţei, unde un preot a petrecut cu el noaptea în­treagă.

Preotului i-a spus, că el n’a ucis pe ni­menea, în urmă a tăcut şi n’a voit se dea nici un respuns.

Când a iost dus la eşafod, striga într’una":

— Ce voiţi să faceţi cu mine ? Eu n’am omorît pe nime!

Când însS procurorul i-a arătat, osânda, iscălită de împăratul, şi-a perdut curagiul şi s’a lăsat liniştit se fie legat la ochi şi şi-a pus grumazul pe eşafod.

Chipul nostru ne arată esecutarea lui Hennig.

P*g. 674 w m rn m t o p o m m i Nr. 49

După 14 ani.Cu sfirsitul anului curent „Foaia

Poporoltti" încheie 14 an i a i esistenţei sale. Ce a lucrat ea în acest timp pen­tru poporul românesc, o ştiu cetitorii noştri ş i despre aceasta e de prisos a m ai spori vorbe. N um ai atâta amintim, că în acest restimp ea a mers tot înainte, a povăţuit poporul nostru spre bine ş i a luptat cu statornicie ş i cu credinţă pentru toate căuşele m ari ale poporului românesc.

Calea, ce „Foaia Poporului* a făcut o în 14 ani, e calea cinstei ro roâaeştî, de care suntem mândri ş i dela care ea nu s ’a abătut nici când, n ici atunci, când prigonită a fo st cu procese, cum s’a întemplat ş i în timpul din urmă,.

In viitor ea va urma aceeaş cale de cinste, luptând pentru binele, lumi­narea ş i înaintarea iubitului nostru popor, pentru care este întemeiată ş i în slujba căruia stă.

întem eiaţi p e aceste, deschidem un nou abonament la »jF. Poporului« p e anul igoyşi rugămpe abonaţii vechi a'Sirenoi în curend abonamentul, ear p e alţii, cari iubesc ş i ştiu preţu i foa ia noastră, î i ru­găm se o aboneze de nou. I i rugăm apoi pe toţi a respăndi ş i a recomanda »F oaia Poporului* în cercul prietinilor ş i cu­noscuţilor, dându-ne astfel putinţa de-a fa c e foaia tot m ai bogată ş i mai fo lo ­sitoare pentru iubitul nostr7i popor.

M ai amintim, câ , Foaia Popo­rului “ e foaie politică ş i petrece cu deosebită luare aminte luptele iubiţilor noştri deputaţi în dietă ş i preste tot mersul trebilor politice, contribuind ş i ea la ridicarea poporului românesc, spre binele lui şi a patriei.

„Foaia Poporului" va costa cu Anul-nou 1907, ca şi până acum:P e un an întreg . . 4 cor. 40 bani. P e o jumetatc de an 2 cor. 20 bani.

Pentru străinătate (România, Bulgaria, Rusis, America, Germa­nia etc.):P e un an întreg . . 11 cor._______P e o jumetate de an 5 cor 50 bani.

Abonamentul să face cu 1 Ia­nuarie 1907, pe un an sau pe o ju­mătate de an.

Adminletraţlnnea„Foii P o p o m la l'.

Din laptele noastre.In dietă e la desbatere acum budgetul

ministerului de agricultură. Dintre deputaţii noştri au luat parte la desbateri dnii Novac şi Ştefan C. Pop. Dl Pop a arătat celorce li-sfi cuvine multe din suferinţele poporului nostru, în deo­sebi suferinţele Moţilor.

In cele ce urmează dăm vorbire a dlui Pop:On. Dietă! De un timp e la or­

dinea zilei o chestiune de mare im­portanţă. S’a fâcut amintire în această Dietă, In petiţiunile prezentate în a- ceasta Dietă, dar’ mai ales prin ziare, despre jăfuirea pădurilor secueşti. In furai acestei chestiuni s’a desvoltat o aşa acţmne şi agitaţie puternică, încât aceasta afacere a devenit afacere de interes public şi on. guvern nu numai ^

că nu s’a ferit de a deslega aceasta chestiune, ci în budgetul anului viitor a luat cu 70 000 cor. mai mult pentru ajutorarea acţiunii secueşti. Sunt recu­noscător acelor on. deputaţi, cari au fâcut tot ce s’a putut în interesul rasei secuieşti, cari cu o însufleţire rară se ocupă cu acesta chestiune, pentrucă prin aceasta ţara se îngrijeşte nu numai de afacerea secusască, ci Ingrij rea ei se va esttnde şi asupra ceîoraialte ţinu­turi din ţară.

Ara accentuat aceasta îndeosebi, nu cumva sâ fiu învinuit, că vreau să fac acuză, când iau cuvântul, că un rău e sprijinit şi ajutorat în detrimentul altuia. Mativul, ce m’a îndemnat să ridc cuvântul a fost, că on. d-n ministru de agricultură, deşi la desbaterea bu­getului din anul trecut am arătat multe rele, totuşi pentru lecuirea lor, în ca­drele budgetului de acum nu face ab­solut nici un fel de amintire:

Deoare ce vorbesc tn o chestie foarte însemnată, daţi-mi voie sâ mă ocup mai,pe larg de ea; eu o conzider importantă îndeosebi, pentru câ nă­cazurile cari obvm, sunt acolo unde e escluriv erariul, unde pădurile şi pă- şunele sunt in mâna erariului.

In ţara ungurească acest loc ascuns este în comitatul Turda Arieş şi mai ales cercul administrativ Câmpeni e acela, unde proprietar e esclusiv era­riul şi unda domnesc astfel de stări, despre cari trebue sâ presupun necon- d ţionat, că dl ministru de agricultură n'are cunoştinţă, căci dacă ar avea, cu- noscându-i iubirea de oameni, cred, că cu stricteţă draconică ar purcede pen­tru stârpirea acelor stări.

E vorba despre comune, ce apar­ţin cerculni administrativ din Câmpeni, cari, după cum spusesem, ca şi comane urbariale, au format jobăgimea erarului. Permiteţi mi sâ schîţtz, relaţiuniîe eco­nomice ale acestor ţinuturi înainte de > 1848 şi după 1848, pănă la Bflrşitul a- ranjârii urbariale.

Raportul dintre aceste comane şi erar era statorit prin aşa numitul,»regulaţi vum punctum» prin 1769 şi conscripţiile din 1819— 20. în acestea sunt statorite toate îndreptăţirile joba- gilor faţă de proprietarii lor.

Mai ales dela anul 1820 urbarii au avut o situaţie cu mult mai bună decât azi, în epoca luminii, democraţiei şi e- galei îndreptăţiri.

Pe acei deputaţi, cari nu cunosc acestea ţinuturi, îi condac în ţinuturile locuite de ruteni şi săcui şi vor vedea, că referinţele climatice şi locale de acolo corespund referinţelor din cercul Câm­peni.

Populaţia îşi clădeşte coiibile pe coastele pezşe ale munţilor, unde abea poţi străbate pedestru prin vălcele — poduri nu sunt nicăiri — şi dacă ci­neva e atât de fericit, că sâ poate numi proprietarul unui car, carul acesta nu­mai arare ori poate sâ 1 bage In cur­tea sa.

Aceşti locuitori, neavând pământ de fii, lucra firesc ca economia na sâ pot ocupa, cei mai mulţi n’au nici loc de păşune.

Dar’ ca toate acestea, mai ales înainte da 1848, după conscripţie, eraral

s'a îngrijit, ca aceste comane sS aibă din ce trăi: le a dat pădure destulăs pentra continuarea industriei de leasoj în munţi loc de păşune, gratuit. După 1848, puşi la aranjare, de asemeni aa primit lemne şi păşunat, ce-i drept pg lângă taxă, dar* pentru o taxă foarte bagatelă. Erau renumiţi locuitorii acestui ţinut, cari cu industria mică cutrierau întreaga Ungarie, Domniile voastre v’aţt întâlnit cu ei foarte des şi puteţi cu­noaşte starea lor, după portul lor.

On. Dietă! A urmat apoi aşa nu. mita aranjare. Dar’ erariul. ca singurul proprietar, deja când s’a pus în curgere aceasta aranjare, a început să-şi valo­rizeze pădurile, pot spune, să le stâr­pească.

în Turda este o fabrică de celuloze, aceasta a co asumat mai toată pădurea munţilor Apuseni. Şi cum? Se slobozeau pe apă câte 1 0 0 —200 de mii de buşteni şi ajungeau în Turda numai 15—20 de mii. Unde sunt ceialalţi ? Nici statul, nici poporul, nici nimeni n’a avut dm acesta nici un folos, ci stârpeau pădu­rile, iar’ în mâna bieţilor locuitori se punea băţul cerşitoriei. Cum s’a în­tâmplat aceasta procedură de aranjare? Fiţi bum şi m’ascultaţi, căci aceasta e rezultatul unei studieri îndelungate: într’un mod scandalos, fâră de părechs în viaţa oricărui popor. mtzz.)

Sibiiu, 14 Decemvrie n.Secţie de naţionalităţi. In mi­

nisterul nostru ds interne sfi va înfiinţa o secţie de naţionalităţi. Cine va fi conducă­torul ei, încă nu sg ştie. Sfi vorbeşte de jfeszenski şi Dr. Jancs6 Benedek. >Agitatorii« români, şerbi şi slovaci trebuie sfi se cutremure 1

U n d a r d e C r ă c i u n . Legea nouS. din Austria despre votul universal va apărea în foaia >Wiener Zeitung», în nrul de Crăciun. Sfi zice, că asta e dorinţa Maiestăţii Sale, cate voieşte prin aceasta a presenta un > Dar dc C r ă c i u n * popoarelor Sale din Austria.

V otu l universal în Austria»Cum am scris, proiectul despre votul universal în Austria, a fost votat de parlamentul din Viena. Foaia ungurescă »Bud. Nap.« scriind despre aceasta, zice, că din această reformă va eşi împăcarea naţionalităţilor şi transfor­marea Austriei într’un stat poporal, unitar, muncitor şi bogat.

Din România.închiderea espoziţiei.

Joi în 6 Dec. c. s'a închis frumoasa espoziţie naţională din Bucureşti, cu a serbare. Au fost de faţă Regina, prin­cesa Maria, câţi va miniştri şi un public foarte mare. Serbarea s’a deschis prin imnul jubilar al d-lui Mărgăritesca* cântat de mai muilte muzici militare, apoi a vorbit dl Ion Lahovary, care după ce şi-a exprimat regretele, că Regele nu poate luâ parte la îndrdere, a arătat marea lucrare pe care a re­alizat o expoziţia, mulţumind tuturor colaboratorilor. Apoi a declarat Expo­ziţia Închisă. Serbarea s’a Încheiat cu imnurile jubilare, cântate de muşi cele militare şi de coruri.

Le- mormântul piincesei Mari&- Cum sâ ştie, părechea regală română

a avut o singură fetiţă, Maria, care 2 reposat în frageda copilărie şt e Iqgî jr- mântată la CotrocenL Săptămâna fere-

Nr. 49 FOAIA P O P O R U L U I Pa*. 676

sută Românii din ţara Bârsei, au depus prin preotul Coroânescu dm comuna Codlea, o frumoasă cunună lucrată în bronz, pe mormântul Principesei repo- sate. Pe una din panglicele cununei sunt scrise urm âto£ rele versuri ale M.

S. Reginei:>Ai fost, te-ai dus, înger plăcut, Aşteaptă I viu 1 viu I s8 te sărut.Când cel de sus mă va chema,La sân cu drag te-oiu îmbrăţişa*.

M. Sa Regina drept mulţumire, a trimis preotului ComăneECu o fotografie a sa, scriind pe ea următoarele

D in adâncul sufletului ş i cu inima m ângâiată ve mulţumesc fen tru darul cel

duios.Noemvrie 1906. Elisaveta.

Boala Regelui.Sănătatea Regelui merge tot spre

mai bine, mulţumită lui D zeu! Maiestatea Sa a părăsit patul şi doftorii I-au lăsat

se nutrească, in loc de lapte, cu mâncări uşoare, cum sunt bulion de

dii şi carne de pui.

In amintirea lui Şaguna.Conform obiceiului vethiu a serbat şi anul

acesta societatea de lectură »Andrei Şaguna» a tinerimei seminariului »Andreian« Miercuri,In 12 Dee. st. n., amintirea marelui Andreiu, aranjând o şedinţă festivă. Programa, care a constat diu puţine, dar’ alese puncte, a reuşit âoarte bine.

Deschiderea şedinţei s’a întîmpîafc prin preşedintele societăţei, dl prof. Aurel Crăciu- siescu, care prin câteva cuvinte bine alese, a arătat însemnătatea zilei. A urmat apoi pro­ducerea corului, care sub conducerea talenta­tului nostru componist, A. Bena, a esecutat trei cântări, mult aplaudat. Discursul festiv a fost ţinut de clericul Ştefan Hărăguş, care In © vorbire avântată a spus meritele marelui metropolit pe terenul scolastic. In legătură cu însemnătatea persoanei lui Şaguna, a diaer- tat vicepreşedintele societăţei, Vasile Păîtinean, | asupra desvoltărei ortodoxiei la poporul român.

După dedamaţiunea succesă, »Doina« ds Georgiu Milea, ped. a urmat producerea «orchestrei, ultimul punct din program, după «are Esc. Sa metropolitul, în o vorbire caldă adresându-se tinerimei, i-a dat sfaturi bine­voitoare.

Succesul seratei atât moral cât şi ma­terial, a Iost foarte îndestulitor, fiind present public numeros şi ales.

*în amintirea marelui nostru Şaguna s'au

«nai ţinut serbări şcolare în Brad, Orâştie etc.

Procesnl fe a c ilo r .Mai mulţi Slovaci, în frunte cu

preotul Andreiu Hlinka şi cu medicul Dr. Laurenţiu Srobar, au fost daţi în fndecată, pentru că la alegerile dietale

’ din urmă ar fi agitat contra naţiune! şi ideei de stat maghiar şi astfel ar fi co­mis tradare de patrie.

Dintre acuzaţi, unii au fost ares­ta^ cu mai multe luni înainte de per­tractare. Pertractarea la tribunalul din R6zsahegy a ţinut mai mult de o săp­tămână, fiind de ascultat o mulţime de martori. Luni, în 3 Dec. n. a venit xândul procurorului Dr. Belopotoczki, să~şi ţie vorbirea de acuză.

In vorbire procurorul «patriotic» a vorbit despre luptele, ce trtbuie să le poarte poporul maghiar cu «duşmanii* sei din ţară. Vorbeşte, apoi despre fap­tele «trădătoare de patrie* ale acuza­ţilor, cari s’au dat pe faţă cu prilejul luptelor electorale şi cere pedepsirea acuzaţilor pe b?za paregrafilor 171 şi 172 din codul penal.

Apărători au fost mai mulţi, între cari şi deputatul nostru Dr. Aurel Vlad Ei au ţinut vorbiri minunate, arătând intre altele, că la alegerile de deputaţi deobiceiu să pronunţă cuvinte mai as­pre, fâră ca aceste să fie agitatorice, apoi dacă unii din acuzaţi au pretins limba slovacă, prin aceasta n’au păcă­tuit, fiind că le gea de naţionalitate asi­gură dreptul limbei slovace. Unii din acuzaţi asemenea au vorbit şi cu toţii s’au purtat brav. Intre alţii preotul Hlir ka a spus, că nu e adevărat, că ar fi agitat contra limbei maghiare, ci a zis numai, că să învaţă preste măsură limba maghiară în şcoale. Ar*tă apoi, câ singurul lui păcat este, că ţine la limba sa şi zice, că »eu aş fi de osândit numai atunci, dacă aş părăsi limba ma­mei mele«.

Juriul a aflat vinovaţi pe toţi ccu zaţii şi pe baza aceasta tribunalul a croit următoarele pedepse, Jo>, în 6 Dec. c.:

Andreiu HI ika preot, osândit la doi ani temniţă de stat, 1500 cor. amendă şi 1669 cor. spese de poces. Din pedeapsă 5 luni şi 9 zile sunt so­cotite ca împlinite prin arestul pre ventiv.

Dr. Laureuţiu Srobar medic, a fost condamnat la un an temniţă de stat şi 9 0 0 cor. amendă. Dm pedeapsă i-s’au socotit 1 lunâ şi 6 zile ca împlinite prin arestul preventiv.

Andreiu Janctk, măestru, a fost condamnat la 6 luni temniţă de stat şi 500 cor. amendă. Din pedeapsă a împlinit deja în arest preventiv 5 luni şi 13 zile; mai are 17 zile.

George Greguas, brutar, a fost con­damnat ia 5 luni temniţă de stat şi 200 cor. amendă.

Petru Cheben, măestru: 5 luni temniţă de stat şi 100 cor. amendă.

Anton Mattyasovszky, Mhail Serafin, George Mucsuta, Iosif Iânov Janovecz, Ştefan Jeszenezky, Iosif Millăo, Eduard Schlathta, Ferd. Olejnyik, George Not âk, Ioan V kolinszky au fost con damnaţi îa câte 2 luni temniţă de stat şi câte 100 cor. amendă.

Iosif Tomik, preot, a fost con­damnat la 4 luni temniţă de stat, 500 cor. amendă şi 416 cor. 4 0 fileri spese de proces.

Toţi acuzaţii au fost osândiţi şi la perderea drepturilor politice pe timp de 3 ani.

Piocurorul s’a declarat mulţămit cu pedeapsa lui Toraik, faţă dc ceilalţi a apelat pentru mărirea pedepsei. Apă­rătorii şi acuzaţii — afară de Mattyasov­szk y — au apelat şi ei.

Osândele aceste au produs mare mâhnire, cu deosebire la fraţii Slovacilor, la Cthi, prietinia cărora o caută Maghiarii. ________

Urcarea salarelor inveţătoreşti.Mişcarea pentru urcarea salarelor învS-

ţătoreşti şi preste tot pentru îmbunătăţirea sorţii iubiţilor noştri învăţători îşi va aduce în curând roade bune. Azi suntem veseli a înregistra o ştire îmbucurătoare în privinţa aceasta, referitoare la învSţătorii noştri gr.-or. apoi dăm unele notiţe despre mişcarea învfi- ţâtorilor unguri şi în siîrşit o voce mâhnită cu drept cuvînt, a unui învăţător.

Un pas înainte.In înţelesul hotăririi Congresului

naţional bisericesc din Sibiiu, Consistorul metropolitan a luat măsurile de lipsă, ca ancheta în afacerea îmbunătăţirii sorţii învăţătorilor să se întrunească. Ancheta să va întruni în Sbiiu, în 28 Dec. v. (10 Ian. n.), adecă Joi după Crăciun şi să va alcătui:

Dm câte 2 bărbaţi de încredere, num ţ» de fiecare eparch;e, aşa dar’ în total 6 băi baţi de înertdere.

Dm re presentanţii învăţătorilor, câte unul d n fiecare tract protopopesc din întreaga metropolie. Reprezentanţii vor fi aleşi din partea învăţătorilor în fiecare protopresbiterat, în conferenţa înveţâtorească, convocată şi prezidată de protops esbiterul tractual. Conferen- ţele să convoacă acum.

Ancheta va fi prezidată şi con­dusă de Preacuvioşia Sa, protosincelul şi directorul seminarului »Andreian«, D r.Eusebiu R. Roşea.

Ne bucurăm, câ Consistorul metro­politan a tăcut o alegere atât de ni­merită, încredinţând cu coc ducerea an­chetei pe Preacuvioşia Sa protosincelul Dr. Roşea, bărbat cu praesă mare pe terenul aiacenior bisericeşti-scolare şi cu mare tragere de inimă pentru scoală.

D zeu să ajute î*

Mişcarea învăţătorilor linguri, învăţătorii unguri continuă a ţinea

adunări, atât cei de stat, cât şi cei con­fesionali, solicitând urcarea salarelor. Din adunări de obiceiu să trimit adrese (cereri) la dietă şi să esmit deputaţiuni la ministrul de culte Apponyi şi la alţi factori competenţi.

O deputăţie a învăţătorilor evan- gelici de dincolo de Dunăre a cerut între altele dela ministrul Kossuth, ca şi învăţătorii confesionali să capete bi­lete de tren cu preţ redus, cum au în­văţătorii de stat. Cererea a fost mo­tivată cu argumente puternice. Intre altele s’a zis, că învăţătorii au mare lipsă, în interesul şcoalei, de-a face că­lătorii de studii. Ministrul Kossuth însă a răspuns deputăţiei, câ n u . poate să împlinească cererea, de oare-ce pe un asemenea titlu ar cere 40 mii de oameni acest favor. — Răspuns nu prea motivatl

Cu privire la urcarea salarelor, cum ştim, Apponyi a declarat, că ur­carea să va face. Acum foaia semiofi- cioasă Polit. Eri. scrie următoarele:

«Suntem u formaţi dm isvor sigur, că chestia regulăm salarelor invăţsto- reşti a ajuns <n stadiul acela, încât pe baza datt lor câştigate, întregirea cor£s punzăvoare a taiarelor îi v£ţ<iioreşti s6 poate aştepta cu sig u ran ţă in anul viitor*.

*

Pag 676

Nu sunteţi vrednici.In nrul 18 din 24 Noemvrie al

foaiei «Tovărăşia» din Orăştie, cineva scrie un articolaş întitulat: Mişcarea în­văţătorilor. — O chemare a lor. — Apoi începe: «Mişcarea învăţătorilor no­ştri să pare câ-şi găteşte patul odich nei şi îţi face Impresia, că tocmai aceia să bucură mai mult, cari spuneau în focul msşcărei, că-şi vor ţinea de da­torinţă să nu îngăduie să adoarmă acea­sta însămoată chestiune. Apoi îndeamnă Invăţătorimea îa împlinirea datorinţelor, ordinaţiunilor dela inşpectori, că învă­ţătorii să îafinţeze tovărăşii. — Dela Învăţători, dacă sunt învăţători, să aş­teaptă să înveţe poporal cum să-şi gă­tească o cale ş’o sosrte mai bună şi mai omenească — zice autorul. —- Cere Îmbunătăţirea salarelor dela bietul po por, dar nici unul nu începe o discuţie pentru-ca să afle savoare nouă de venit, dm care apoi să fie plătit...

Nod In papură__Oare de ce suntem Incă atât de

desconsideraţi, ba ce e mai mult să aruncă vorbe vătămătoare la adresa noastră, câ noi — nu ne împlinim da- torinţele ? — Eu crcd că numai di autor e de părere,; că învăţătorul român nu e îa culmea chemării sale. — Incă aşa ceva, cine cunoaşte năcazurile, luptele şi loviturile ce are să le îndure cerşi- torul d n poartă’n poartă, dascălul ro­mân — nime nu a sia. \

Adevărat că ar fi foarte frumos, ca învăţătorii să formeze tovărăşii, dar’ încă nu pot, că sunt flămânzi. — Ca ci­neva să poată lucra trebue să mân ce. Copilul dacă nu plânge, mamă sa nu 1 îăpteazâ. — Noi dacă nu am cerut până acuma, mulţi au cugetat, că sigur facem burte de sătui, nu avem lipsă de nimic, suntem boerii satelor. — Causa ca pănă acuma nu am cerut, nu ne-am revoltat, e o virtute din partea noastră, căci deşi fiecare bucătură căpătată era de 7 ori blâstămată, o mâneam, apoi mergeam în şcoală şi ne împlineam da- torinţete. — Şi văd, că doară nici acea­sta ce-am câştigat, ce am luptat pănă acuma, nu să consideră de merit, căci d> autor vrea să zică: n’am cerut, căci n’am fost vrednici.

Să ne cugetăm, să discutăm ce isvor de venit i am putea face popo­rului, ca să ne plătească.

D ie autor! Poporul nici îa un cas nu ne poate ridica salarele, căci n’are de unde.

Articolul d tale numai agită popo­rul, care va vota neîncredere învăţăto­rului Eău, că vrea să’l despoaie, apoi unde e tovărăşia?

Să mă ierţi, dar’ noi nu avem ni­mic de discutat, adecă nu putem încă discuta despre asa-ceva, despre tovărăşii. Tovărăşiile nu de-aceea ar fi bine ca să se plătească dascălul, ci de alt-ceva, ce este destui de simţitor.

Noi nu voim îmbunătăţirea sala­telor de ia popor, căci îi cunoaştem şi îi ştim puterile.

Voim întregirea salarelor în mare parte dela stat, să ne fie existenţa asi­gurată, apoi cu puteri îndoite vom lucra pentru binele poporului nostru, vom înfiinţa tovărăşiile amintite, nu ca

' să ne plătească din ele, ci ca poporal să şi asigure bunăstarea proprie, să-şi poată crea o stare materială mai bună, eăd gems sub sarcinile ce’l apasă.

Cooc 1906. laan Murgşas,■ înv. .

Adunare inrâfâforaască,*)Reuniunea învăţătorilor români gr.-cat.

din jurul Gherlei şi-a ţinut a XXVf-a adu­nare generală la 4 Nov. a. c. în oraşul Dej-

Dimineaţa s’a celebrat sf. liturgie pon- tificând dl prsposit Alesandru Bene, preşe­dintele Reuniunei, asistat de d-nii Ioan Vele protopop şi paroch local şi prof. preparandial Ilariu Boroş, v. preşedinte.

La .10 oare, adanându-să- membri şi oaspeţii în şcoâla gr.-cat. preşedintele prin o vorbire acomodată deschide adunarea.

După deschiderea adunării, la propunerea . pro!, preparandial I. Boroş s’a trimis Es. SaleI. Szab6, patronul Reuniunei, o telegramă de aderenţă. .

Constatândusă membri, s’a observat, că învăţătorii au participat în număr foarte frumos, mai mulţi ca ori când altădată, fiind de faţă şi mai mulţi inteligenţi din Dej.

La ordinea zilei s’a cetit Raportul ge­neral, şi Raportul cassarului şi bibliotecarului. Din raportul generai să vede că comitetul central a ţinut 6 adunări, şi că două tracte — regretabil — n’au ţinut nici o adunare.

Din raportul cassarului se vede că reuni­unea are în bani depuşi Ia bănci preste 3000 cor.

Raportul bibliotecarului ne arată, că biblioteca s’a inmuiţit cu mai multe opuri de valoare. 1

După alegerea comisiunilor pentru .cen­surarea raportului general şi bibliotecarului, presidiul aduce la cunoştinţa adunării, că temă la concursul dat a întrat una, despre «com­baterea alcoholismului* care s’a premiat cu 20 cor. Desfăcândusă plicul s’a văzut, că lucrarea este a dlui Iuliu Danciu înv. în Căţcău.

Prof. preparandial, secretarul reun. dl Anton Domide a ţinut o conferentă liberă despre principiile, ce are învăţătorul de urmat întru predarea lecţiunilor.

După prânz s’a ţiunt şedinţa a doua. La ordinea zilei a urmat prelegerea pra ic-;

tică. Dl prof. A. Domide a aplicat în praesă, cea ce ne-a preleş în prima şedinţă teoretic, dar’ a întreţăsut în predare unele espresiuni prea generale.

După aceasta, referentul comisiunei pentru censurarea raportului generai, Teodor Bota propune a să primi raportul. Dintre propuneri amintesc pe acea despre alegerea unei co­misiuni, care să represinte reuniunea noastră la congresul tuturor învăţătorilor din ţară. Adunarea după o viuă discuţie alege pe prof. preparandial Ilariu Boroş şi Anton Domide şi pe învăţătorii Ioan Bacociu şi Costantin Man, lăsând tot odată ca şi subreuniunile să-şi aleagă delegaţi, ca aşa să participe în număr cât mai mare.

Raportorul comisiunei pentru censurarea socotelilor, Ioan Cârcu înv. în Betlean pro­pune primirea socotelilor. Aduce apoi la cu­noştinţă, că dl Ioan Cherecheş advocat în Dej, s’a înscris de membru fundator.

Dl Morar Teodor abzâcând de oficiul de cassar, adunarea primeşte abzicerea şi espri- mându-i mulţămită protocolară, alege de cassar pe Ioan Roman, învăţător în Mintiul-Gherîei.

*) Raport întârziat din lipsă de loe. EedL

F O A IA P Q P D R U L m . .Adunarea procsimă să liotăreşte a sg

ţinea tn Minţi ul GherleiSeara a fost concert şi joc. A concertai:

reuniunea muzicală-literără din Gherla* ce; bun succes. - &ap®rtero&

D i n - A m e r i c a .. Erls Pa, Nov; ISO®;

Neînţelegerile şi discordia dintre Românii din Erie, după atâta alarmă dată prin ziaie, pare că s'a mai liniştit ca Înfiinţarea tinerei soc. »UIpia Tra- ianăs şi mai ales câ mai mulţi de jumă-

, tate din membri fondatori ai »Unirii Ro* mâne«, au trecut la »U. T.« După- cum suntem informaţi, societatea noa­stră este a 20-a în America, va să sică mai are încă 19 surori. Foarte frumos şi laudabil, că da aci înainte Românii să vor ajuta singuri In cazuri infirme şi nu vor mai avea nevoie Eă recurgă sau să solicite ajutorul altor sosietăţi străine.

Societatea noastră, care de prezent numără peste 70 membri, s’a constituit în 4 Nov. 1906. In acea zi am avut onoare a înscrie în rândurile membrilor fond. pe doi st. dni din Cleveland Ohio, di M. Bârză, comersant şi cassarul soc. »Carpatma« şi dl A. Garmay de Dră­guş, primul preşedinte ai soc. »Carmen Sylva«, dovadă că şi alte persoane ade- rează la ideile noastre.

Alegerea s’a făcut prin voturi se­crete. S’a ales: I. Şufană preşed., IX Cristea v. preş., V. Leluţiu prim-secet.j M. Gutză secret fin., I. S hitea cassar, F .. Doican bibliotecariu, G. Ştefan, L Comşa, C. Ciugudean comitet de încre­dere penţru averea soc., V. Balsa, ,î., Suciu, G. jBaştea In comitetul de supra- , veghere.

S’a adunat un capital de peste 250 dolari, depus spre fructificare îa banca Secury Trust Co., sfară de fondul de rezervă, care e menit pentru înfiinţarea unei biblioteci a soc. şi abonarea câ­torva ziare, care să ne ţie în curent cîi întâmplările din patrie.

Aceasta a fost ţinta noastră şi sco­pul dorit, să aducem jertfă pe altarul naţiunii noastre şi nu a ne lua după ideile greşite ale străinilor, cari nu lăsau Românii să aboneze foi româneşti, şi numai când au avut lipsă să se des- mintă personal, au abonat vre-o 3, vi- rîndu-să între poporul Român sub di­ferite nume, ea neghina ’n grâu.

■ Astăzi s’a fâcut lumină de toate părţile între Românii de aici, cine va. voi, s’o vadă.

Spre satisfacţia onor. puh'ic cetitor în statute stă, câ averea societăţii noa-

• stre, în caz de dizolvare, va r<ă mânea •Asociaţiunei psntru literatura română şi cultura poporului române, şi nu ia2 persoane, care să poată garanta, cuns

: e la »Unirea Română® punctul cel mai ' bătător la ochi şi pentru care s’au re­tras mai toţi membrii ei, fiind că în ede din urmă averea »Unirii Române® poate

; rămânea la neşte străini.De încheiere scriu, că statutele so­

cietăţii Bă vor tipări îa patrie şi că toţi fraţii Români de aici ca iubire cătră naţi­unea lor, s’au adăpostit sub stindardul sodetăţii noastre. ¥aslfe Le,4ÎE.

- - ; seeretaral sociat?ţs£‘ ■_______ i_____ »Uîpia Traisna*.

Nr. 40

lupta împotriva ciumei porcilor.Cine a urmărit cn băgare de

pablicaţiuniie, ce le fac veterinarii saa doctorii de vite IU monitorul (foaia) Ministrului de agricultură, despre ciuma jporcilor şi alte boale, ce se ivesc la vitej acela a putut vedea, că de câţiva «ni boala numită pustieşte mai In fiecare comitat o grămadă de porci

Boala- numită vine pe neaşteptate. ISu trebue Bă ne-o aducă nime, de *>are-ce ea ie naşte de sine, şi unde să f încuibează odată, de acolo apoi - c a grea o mai poţi icos te, pănă când bu seceră tot ce are* de secerai Prin urmare greşesc tare aceia dintre eco momii noştri, cari susţin, că veterinarii a r lâţi boala.

Dar' să ira creadă cineva*;că doar aamai la noi ar bântui boala numită.. Mici-decum nu! In ţara nemţească de pildă, cliiar şt marii proprietarii s’au spăriat de urmările boalei numite şi intr’o rugare cătră guvern aa declarat, c â decât să-’i mai oprească şi pe timpul 4 e vară dela păşune In caşuri de boale» mai bine să se ridice opreliştea, pretai tindenea, ca astfel aă moară odată toţi porcii aceia, cari nu sunt destul de să* nătoşi, ca să se poată Împotrivi ca izbândă numitei boale. Ei dar* legea-’i lege şi acok^r ca şi la noi şi astfel şi Meamţa! eominte trebue să se sapună ei.

După cum cetim In foile economice, 1b ţara nemţească boala numită s ’a ivit mai ântâiu in partea de cătră răsărit şi measă noapte, de unde apoi s’a lăţit ta ţaraln trcagă,d eşigu v erau l de acolo Încă a oprit vinderea şi transportarea porcilor vii sau tăiaţi In a l t e p â r ţ L E de tnsămnat tnsă că ciorna porcilor a n a i bântuit odată, ca câţiva ani mai 'nainte In ţara nemţească, apoi a încetat, «ar’ acum a început cu o nouă furie. P e semne a mai rămas sămânţă de aceea m h spusă, care adiată de o boare cât de~ mică, s’a aprins şi a început a arde «iinnou.

Semnele? ciumei porcilor • din ţara nemţească sunt mai tot aceleaşi, ca şi ia noi: tusă, răaufiare grea, împreunată c a lipsa poftei: de mâncare. ■>Pustiirea porcilor atacaţi de boală «na prea or^ measă totdeauna, darf cei atacaţi slăbesc

Ifo49

curând de nu-’şi mai pot veni In fire cât trăesc, ear* cei mai tineri aşa slă­besc de tare, de nu mai pot creşte.

Să na alunecăm a crede, că doar veterinarii, nemţi tn faţa boalei ar sta ca mânile tn sin. Nul Şi ei au cercat mijloace fel şi fel. Intre acestea , este şi altoirea porcilor sănătoşi cu un fel de materie de bubat, bunăoara ca şi la oameni. Dar* altoitul acesta n’a izbutit până acum, aşa ,că şi acolo s'au făcut numai cheltueli zâdarnice.

Afară de altoit s’aa mai fâcut în­cercări şi ca aducerea altor soiuri de porci de prin alte ţinuturi, unde încă n’a fost bântuit boala. Mijlocul acesta sâ zice, că a izbutit, apoi mai bine decât altoitul, de oare ce s’a constatat, că astfel de porci să pot -împotrivi mai cu iz­bândă boalei chiar şi tn ţinuturile mo­lipsite numai să fie ţinuţi despărţiţi de cătră cei bolnavi.

Din Întâmplarea aceasta am putea învăţa ceva şi anume: că dacă vedem, Că an de an ni-să prăpădesc porcii de boală, să schimbăm soiul ce-1 ţinem de prăsilă cu altul mai trainic din comuna defonde locuim sau chiar din altă co- mană, unde auzim că , na se Întâmplă atâta moarte In porci l Am cunoscut eu destai economi, cari aveau cârduri întregi de porci, şi când s’a ivit boala odată i a secerat pe toţi şi earăşi am cunoscut şi de aceia, cari na aveau tocmai aşa mulţi, dar'pe timpul de boală nu le-au perit nici măcar un purcel de sub scroafă. De sigur, că soiul acestora a fost mai bun şi mai trainic şi astfel boala nu ’i-a putut atăca.: Să căutăm deci ca să ne procurăm nişte soiuri mai bune şi mai trainice de porci, atunci chiar şi pe timpul boalelor putem privi liniştiţi la ei, căci acelea nu le vor patea face nici o stricăciune.

Iau SesrfMsa -

POAIA PO PO R U LU I

B O I A .n.

Domnul-învăţător Isidor Dopp, preriden- tul despărţământului lnv£fătoresc »Mediaş Iba*- falăa< dm Arcfcidieccsa de A!ba-Iulia ţi Fă­găraş, din priUgiul adunării dela 18 Noemvrie ÎL c. care s’a ţinut tn comuna B 1 i j e l , *

ţinute* şedinţa *’o încheie cu următoarea ca- curântare instructivă ţi pe lnţllesul poporului» căreia• cu plăcere ti facem loc:

Când marele dascăl al lumii, dom­nul nostru Isus Christos petrecea pe : pământ, şi a trimis sfinţii Sfii apostoli la predicare zicându le «Mergând învăţaţi toate popoarăle«...

Căpeteniile bisericeşti, cari altcum sunt şi cei mai deaproape doftori sufle­teşti ai noştri, când au alcătuit reu­niunile lnvăţâtoreşti Încă şi-or fi zis; •mergeţi Invfcţaţi-vă unul pe altul şi. . . luminaţi poporul 1«...

Pe lângă acest gând ne-am pre­sentat şi noi astâzi tn mijlocul domnia- voastră, că cunoscăndu-ne faţă la faţă, împreună Bă săvârşim celea bune spre mărirea lui Dumnezău şi mântuirea noastră. <j Cumcă noi învăţătorii numai şi numai bunăstarea şi fericirea d-voastră morală şi materială a tuturora o dorim, v’aţi putut convinge din prelegelile, di- sertaţiunile şi discuţiunile ce aţi auzit i Soartea d-voaBtră e soartea noa­stră. Fericirea şi nenorocul ne sunt comune. Datorinţă avem deci ca să ne folosim de toate mjloacele uşurătoare şi mai practice, pentru-că zilele sunt grele.j Iată dece pănă a nu încheia şe­dinţa mi-am propus să vă mai vorbesc ceva şi din economie despre Sola, o plantă noauă, despre care s’au vorbit şi scris multe şi care va fi de mare folos In Europa.

Soia, oameni buni, este o plantă, care a& asam&nă mult cu fasolea şi ma­zărea, are Insă calităţi, cari o fac să fie cu mult mai nutritoare şi mult mai In- sămnaţă. Ear' când vorbim de Soia, trebue mereu Bă ne gândim la lozinca dată că *ea cu timpul va înlocui vaca cu lapte*.1 Această-plantă minunată am cui- > tivat’o şi eu in grădina şcoalei mele la loc tnch s, contrar usului şi prielniciei şale. ' Am pus'o odată cu fasolea cea 61oagă; şi-am cules’o odată ca aceasta, toamna, ..Sămănatul s’a făcut aşa, că In cuiburile'de câte un paş depărtare unul de altul am aşezat câte 3— 4 boane. Cultivatul ei, lucrarea mai departe, să

Vai(a glaAsaţS • >F»U FsM **l*U’ ~~

Ţiganul la orsf.fPraaw şi fiw).

Tot ap®, ftaaa-i|i sM Graateă că In rai «ra E «ti c» odată ajuaee ^Ia drepta-mwi caf*wa.i>HaU oro fi maicali|fr? - Uk* cc casJţi ftd mi.Stepai m « p iţiŞl la miJd iwşts hlri».Hi, «să ţiganu-a fina ^Stai ăama, acuma “AsU-i crîpni ftia eu Wa#Unda bea domnii rachiu; •Hal să Intra şi ea dari *C i şi «u sunt la horaf Şl sS beau vr’o cind p liu ri Sa car şi faoţirda caş, ?

Şi-a Intrat ţigan» iuta Ca să-fi Iacă a lui plac Domnii toţi încep a rîde Dar* ţiganu stă hap-tac,Numa «at’ Un chelnir vin* ' Şi aice, de unde eşti ?Ţiganu rCspt-nse a lene: Acam sunt din Bucureşti.Ei dar*' pentra ce ai Intrat? Chalnăru-i pane Intrebrea a Ori ţi dor de scărmănat ■ Saa vrei să lai t t 'o gustare? Da haeeultă fdomnu mea * Ca a8 fac o hântrebare Domnii hastea ce tot beau ,> N'avaţi şti, răchio. dăl tare? N*avem, chelnăra rfspunsă <>''> Nice o leacă de rachiu Ooeivrea să stea la masă Noi îi facem un caleiuj /Eu beu hunu bucuros.Ba ttU-i scump,:chelnăra zisă Este după cum îl vrei, Dactt.fesi la o măsuţă u

Şi încet vrei ca si-1 bei Atunci costă o băncuţă, 1 Dacă în picioare stai Şi li bea pe negustale Din gură să nu-1 mai iei Pănă este pe gătate Coati dnci parale, frate, Ţiganul: adu-mi şi mie Unu bun colea iărtate Numai de ăl cu dnd sfi fie Că 11 beau pe negustate, Chelnăru aleargă iute se ducă la ţigan cafea,Nu trecu nid trei minute Chelnăru-i prezent cu ee. -O cafea turcească închisă Şti acolea> cu caimac,Cum văzu . ţiganu, *isl - No vezi hasta e pe plac, >Şi o,apucă el pe loc Colea, .ţiganu voios - Şi odată face noc Şi-o dete pe gât în jos,—• Vai că mor şi vai de mine

Pag. 678 m & F © E W fcP i Nr. 49

face ca şi îa fasole, să sapă- de 2— 3 ori la an şi creşte ca fasolea. II place mai mult Insă Ia câmpul liber, mal gras şi -in bătaia soarelui. Obârşia Soiei este Japonia, ştiţi dvoastră împărăţia dela ră­săritul Asiei. ; ■•■•—bi fi ;

Din ea să pregăteşte uleia, lapte, brânză, mămăligă, pită, ba chiar şi cafea. Modul lor de pregătire aşa după cum am cetit şi eu .şi ara auzit dela alţii nu e greu. Să le luăm pe rând :* -

■. U leiul aă pregăteşte aşa, că boabele de Soia sara le aşezăm într’un vas cu apă caldă, pănă dimineaţa să moaie cuşih şăeade. Le reaşezăm într'o piuă de lemn şi cu făcâleţui le strivim pănă să formează o pastă moale, un fel de lichid gros, - care In mâncare să foloseşte ca uleuî de sâmbarL - G | i ?

Lucrată mai departe, subţiată adecă mereu cu apă câldicică şi eşţra- gându-să toată substanţa cea albă pănă când dăm de drojdii, pe care le svârlim şi mai adăugând puţin zahăr sau sare după gust* avem\laptele, de soia. ;

La această substanţă neaşteptată, dacă mai punem şi thlsg şi lucrăm în tocmai ca cu laptele de vită,, căpătăm brânză, brânza de soia. , ;

Pentru -mămăligă o folosim aşa,,că ; dupăce am uscat’o bine şi-am măcinat’o ia moară o amestecăm şi cu puţină făină de cucuruz. <

Pentra pâne, o lucrăm conform regulelor pentru pâne, dar asemenea adaugem şi făină de grâu. '• . : ^

Ca cafea aşijderea o adaugem egal cu cea obicinuită. ; >

Să pot pregăti acestea mâncări şi aumai di boabe de soia, pânâcând Insă ne dedăm cu gustul Soiei, mai bine-o mestecăm.

Iătă, oameni buni, un nou mijloc de' traiu, calitativ şi cantitativ pe care vi 1 recomând cu toată dragostea. Boabe de-probă, de săraânat, aflaţi chiar şi în Med aş. Cei dornici de cultivare să-mi spună numai mie.

Să nu uităm dsci cuvintetele din vorbirea mea de deschidere cu cari şi încheiu şedinţa, că : * la omul lucrător se u ită foamea pe fereastă , dar' se între în casă nu cutează*.

Isidor Dopp.

Strigă el din. răsputeri,Că căfeaua-l-araă bine De să dusă păn’ creri,— Vai că mor, urla ţiganul Fhiar fi bătut toţi sfinţii Că mi s’au aprins gătlanulv «Şi mi-am opărit şi dinţii,Domnii ’ncep cu toţi a rtde v Ba unii şi-n palme bat Dar’ ţiganul prinsă fuga Şi fugea ca un turbat »:BISstămând el a fugit Nu ştiu unde ş’a oprit.

. Nicolau Baciu.

C O L m p B ,Sculaţi, sculaţi, boieri mari Că vă vin colindători Noaptea pela cântători. . ; :Ş i nu vă vin nici c’un rău,Vi-1 aduc pe Dumnezeu.Dumnezeu e ijjitiţel Mititel şi ’ftfStşăşel. ■Cu laşa de tiriplic

I j îngrijirea gsliţelor iarea,I \ Un agricultor înţelept trebue să-şi I îngrijiască galiţele iarna tot aşa de bine I ca vara* şi poate trebue dată mai multăI atenţiune chiar, raai ca seăoiă in ceea­

ce priveşte starea ccteţuiui, cât şi în privinţa mâncărei. Galiţele desvoaltă în general o mare cantitate de căldură şi de aceea au nevoie: de; o cantitate mare ' de aer. Prima condiţiutaa pentru pă­strarea sănătăţei gaiţelor este ca să 1 le culcăm întf’on coteţ bine aerisi^ fâră Insă să fie curente/-lăsând una din de-

! schizăturile coteţului atâta timp cât ne permit răceala da afară. Galiţele tre- buesc -lăsate să'iasă d in c o te ţ1 ■ îrsdată ce să revarsă de ziuă spre a merge să-şi caute-hrănii şi augusta aerai să­nătos şi curat, în loc să respire aerul cald şi stătut a coteţului san în loc să sufere de răceala umedă a dimineţei.

J In timpul cât galiţele lipsesc din co­teţ, acesta -trebue-âerizat cât se poate de bine, fiind-că reîndind cât mai des aerul înlăturăm o mulţime de cauze de boale.i Pe lângă aerisire, coteţul trebae bine curăţic de toate murdăriile, căutând să nu rămână murdării prin colţuri sau tavan. Prin curăţenie şi aerisire pre­venim sau cel puţin împuţinăm boaleie.

; In timpul gerurilor de iarnă pe lângă îngrij rea de sănătate, trebue să îngrijim şi de o hrinâ corespunzătoare, uşor de mistăit,' variată ş i' economică. Dacă mâncarea nu e îndestulătoare găinile suferă şi încetează de a oua; dacă din contră le dăm prea mult de mâncare, galiţele ne ingraşe şi devin sterpe.

. Găinile nu să hrănesc bine numai cu seminţe. Când sunt libere ele caută iarbă, tot felul de verdeţuri precum şi viermii, larvele, insectele etc., şi prin urmare trebuie să căutăm şi când le ţinem închisa să le hrănim astfel ca mâncarea că conţină şi produse vege­tale şi animale. Să va da găinilor cel puţin o dată pe zi o mâncare caldă, formată din cartofi (crumpene, picioici) fierţi, zdrobiţi şi frământaţi cu tărâţe,: resturi de carne, cu sânge, stropite, cu lăturile dela bucătărie, apoi ca grăunţe să va da ovăs, . hrişcă, grâu etc. ca beu-

Cu scufa de uşurnic.- - ,-f La icoane,-trei cucoane::Una face feredeu, . ;,..v .Una face muc de seu, •Alta scald’ , pe Dumnezeu.In grădină:, măr, rotat.....La tulpina mărului. , •Este-un, pat de aur mare. .Dacpe pat*ce-i aşternut? , ...

ş — Buhur verde dela ,.Prut.:; , jDa pe-pat cine dormia? ,—‘ Cuconiţa şi Conaşu.

î S ’o sculat cuconâşu,.Ş ’o aprins un fânăraşu.'Şi ne-o dat un galbanaşu. r

\ S ’o: sculat cuconiţa,Ş ’o aprins o luminiţă,Şi ne-o dat o năfrămiţă. ' .L a uşori: mănunchi de flori.'7. ;La fereşti: mere domneşti. . .Pela uşă: flori de rujă iv i :. jî.Sus p’in tindă:, flori de ghindă. . .Pe podelerîndunele . . »

? Prin unghere: turturele . j . .'J1 ?

tură voia avea grija ca să aibă to t d’auna la îndemână, apă curată, căreia din tim în timp îi adăogăm câteva grame de calâican. Seara să va vărsa apa din sghiaburi pentra ca să nu în­gheţe.

îngrijind bine galiţele şi dându-leo hrană caldă şi întăritoare, găinile vor putea oua şi , peste iarnă. ,

: Afară de aceasta dl E. Letnoine spune că agricultorul prevăzător c a re a avut grija să aibă pui de Mirtie saur Aprilie şi pe ; care le va ţine într’uts coteţ sănătos şi bine aerisit, expus la soare şi păzit de vânturile reci, şi că­rora le va da o hrană bună, va avea chiar o supra producţiune de ouă în timpul iernei, ceea ce nu e de neglijat*

Găinile lăsate în libertate, caută singure să şi reguleze viaţa şi să-şi gă­sească adăpostul necesar. Pentru cele ce ie ţinem îchise trebue să ne îngri­jim noi a la procura un adăpost, care să le ferească de greutăţile vremii de iarnă. '

Indiirâţî-Ve spr@ săracii noştri., »Mila flată săracilor te

curăţă de păcate, îţi câştigă1 - indurare şi viaţă vecinicăe^.

Inscripţia pa iccans. Maicei Domnului, ce atârnă deasupra lădiţei cu crucerii

/ eSracilor, in localul »Reu­niunii sodalilor români din. Sibiia«.

. De un şir de ani încoace Reuniunea sa- . dalilor noştri, bucurându-să de înaltul protec­torat ai generoaselor doamne Minerva Dr. Brote» Dr. Moga şi Elisaveta Bugarsky, îndeplineşte frumoasa şi creştinească misiune de a prind din . belşugul celor cu dare de mână şi de a împărţi . deaproapelui nostru lipsit . Se con-, tribue prin această faptă creştinească ia mân­gâierea şi a celui, care poate da şi la aceloi care primeşte darul făcut cu inimă curată.

Nevoind a lipsi nici pe unii, nici pe alţii de această mângâiere, hotărâre am luat de a apela şi de data aceasta la inimile gene­roase, cu rugarea să binevoiască a dărui bani,, vestminte, alimente, cu un cuv<Snt totce poate contribui la încălzirea corporală şi sufletească a deaproapelui nostru lipsit. Darurile încurce să vor împărţi între săracii noştri în ajunul Naşterei Mântuitorului Isus Christos, sub bine­voitorul protectorat al doamnelor amintite.^ !— ^ — i— — mmy

La icoane: busuioc . . .Da-v’ar Dumnezeu noroc!

Cubee da J. Tobftleâa, înv., în Tărfaa.,

L* - * ■; r-1 ■' Scris’a domnul ce-a mai scris

Scris’a masă de mătasă Şi scaun; la toţi în c&si ^Toţi îşi beau şi diluiau Zi de vară pănă sar*Şi când -fură de cu seară .

1 Oh, rea iveşte le Tenirt- y- Ca intrat Iuda în raia Ş ’o dus luna cu lumina i- Şi soarele.cn razele, - Curat raiu întunecat D-zeu a cuvântat Oh dragii.mei, sfinţii mei;Cari dintre voi s'a afla Să vă bateţi, eu Iuda, .

t Ilie dinrgraiu grăia ,Dătni D-ne ce-oi cere eu Dătni tunul şi fulgerul

F O A I A P O P O R U L U X Pag. 679Lacrimile vărsate .de săracii noştri ser­

vească drept cea măi înaltă răsplată pentru foţi .aceia, cari posibilă ne fac împlinirea ace­s te i datorinţe bine plăcute oamenilor şi lui Dzeu.

Din şedinţa comitetului' >Reuniunii so­dalilor români din Sibiiu», ţinută la 15 No­emvrie n. 1906. ^

Victor Tordăşianu, Ştefan Duca, ,prezident. notariu,

■v ' ' ' Â d v a ş n i :

v »Călindarul, Popomluit pe 1907 în par-: tea literară cuprinde şi istoricul anului, din

“Septemvrie 1905 pănă în Septemvrie 1906 fnşirându-să toate întâmplările ce s’au petre­cut în acest timp.

Acesta e »Răvaşul- nostru*, care este asemenea unei foi, ce iese odată pfe an. »Ră- laşule de acum este de mare însemnătate pentru toţi, căci în decursul anului trecut s’au petrecut lucruri pentru noi de cea mai mare importanţă, pe cari e bine se ni-le întipărim în minte şi pe cari »Răvaşul* :ni-le dă într’un m Snunchiu.

Eată cuprinsul lui: Lupta parlamentară.— Procese de presă şi pedepse. :—^Pe teren cultural - economic. — (Biserica şi şcoala.— Societăţile noastre şi serbările culturale. — Dăruiri şî fundaţiuni. -w Lucrări v economice şi însoţri noue.) — Morţii noştri. — Dela» fraţii noştri. (In România: Expoziţia naţio­nală. — Bucovina. — Basarabaia. — Românii* din Macedonia. — Românii din America.) — Din lumea mare.

, »Răvaşul nostru* să estinde - pe pag. 106—126 şi singur e vrednic. preţul »Călin- darului Poporului* (45 bani cu porto cu tot.)

Nici un călindar românesc nu are astfel descris istoricul anului, cum îl are* »Călindarul j Poporului* pe 1907.

S F A T U R I .

Scoaterea inelelor strimte, Inelele prea strimte opresc cireubţîa sângelui prin vine şi ne fac mari neplăceri. C âte odată cu prea mare greutate putem şă le Bcoatem din deget Ele vor eşti uşor

\băgând degetul cu inelul. în; uut de: lemn (uleiu) şi apoi în apă foarte rece.

Cum se usucă. încâlţăminlele,, ude. __; Când V aţi desculţ *t Incâlţămintele

? Eu cu Iuda bate moiu:.. .. - - ... -h •'

Eu ţie tunul ţi-aş da ' Dar’ eştit lud şi tinerel

• Te vei vătăma cu el, ;: De trei-ori tunul cercară

Când a fost a treia-oară D-zeu tunu-i, dădură *

* .... Ş i'd in graiu îi cuvântează YTună rar, fulgeră des.Când tuna âhtâia-oară Iuda prinse a crâşca,Când tuna a două-oară

' . ludas mai tar6 crăşca,Când tuna a treia-oară

- Iuda în patru crepară ,.i Ş i Ilie s’a băgat r ! ‘ :

Toate celea â apucat ^: U; Şi luna cu lumina a ’

- Ş i soarele cu razele Curat răul luminos .Grozav iadu ’ntunecos. , : ,

După fiecare şir s2 repeteţte: Corindemi D-ne,'••lorinde.

ude — zice «Sănătatea* — umpleţi-le până sus de tot cu ovăs foarte uscat. Ovăsul va absorbi toată umezeala, va lua tot ce poate face mucegai, să va umfla de umezeală şi va' da o formă frumoasă cismelor. A doua zi scoateţi ovăsul, uscaţi-1 ca să 1 puteţi întrebuinţa din nou. Dacă incâlţămintele n u s'au uscat îndestul, le umpleţi încă odată cu ovăs uscat.

Sare de seamă şi mulţumită publicaDin H a ş a g .

Subsemnatul paroh din Haşag, (tractul Mediaşului) vin prin aceasta în numele co­mitetului parochial gr.-or. a aduce şi pe această cale cea mai adânc simţită mulţumită tuturor mai jos înşiraţilor’ fraţi şi drepteredineioşi creştini aflători în America-de-Nord, cari au binevoit a contribui cu dinarul lor la apelul nostru trimis parochianului îloan Frăticiu, în scopul edificărei unui turn la biserică, în locul clopotniţei celei vechi şi necorăspunzătore de astăzi:

Ioan Frăticiu din Haşag 1 dolar, Mentu Ionaş 50 cenţi, Ioan Lupean 1 dolar, Ilie Lup.ean 1 dolar. Jiie Pădurean 25 c. Vasilie Burnete 50 p. toţi din Roşia-de-Secaş; Raveca Tomos din Vinerea 50 c. Toader Prişca 10 c. Dumitrii Boanta 50 c. Ioan Popa 50 c. Augustin Tomutia 25 c. Toma Suciu Bociu 25 c., Ioan Suciu Dniţiu 20 c. Nicolae (jinţie 22 c. Tomâ Tomuţia S0 c. toţi dinSorostin, Vasilie Turean din Păuca 25 a Ioan» t 9Mărginean 50 c. Ioan Păcurariu 08 c. Vasilie Mărginean 25 c. Ioan Toşca 1 dolar. Chirion Nan 30 c. Vasilie Denghel 50 c. Dumitru Petru 50 c. Dumitru Piştea alui Niculae 25 c. toţi din Micăseasa, Pavel Voican (tn Luncă10 c. Petru Mina din Ţapu 2 5 c. Ioan Jianu 25 c. Clionicu Giula 25 & ambii din Aciliu, Iîarie Haţegan 1 dolar, Ilie Visia 15 c. Ilie Muntean 25 & Ioan Lupu 25 c. Dmitru Popa 25 c. toţi din Şeica-mică, Vasilie Bichia din Cut 10 c. Ioan Grozăvescu din Spring 25 c. Nicolaie Hampu 25 c. Vasilie Dan 50 c. ambii din Răvăşel, Alimpie Hăţegan : din Soroştin 1 dolar. ‘Dumitru Ivan 25 c. Niculae Greavu 25 c. ambii din Selişte, Maria Vidri­ghin 25 c. Staca Vidrighin 50 c. Paraschiva Vidrighin 50 c. toţi din Răşinari, Ioan Puca25 c. din Răşinari, Ioan Grecu, Porceşti 1 dolar. Ioan Ivan din Cinade 25 c. Istrate 10c. Dumitru Dura 25 c. ambii din Deal, Moise

ii .La ceL drum, de vie Este un pom măruţ La frunză rotund Ear’ la umbra lui Şed trei păcurari

î : Doi ’s veri drumari Unu-’i străinor

. ; Cei doi se vorbeau, v Hei fratele ;meu Hai să-Tomorîni.'

’ Acela auriai ~ Şi din graiu grăiâ

— Alei fraţilor ■>. • De măomortţi

; • Vbî sfi mă ’ngropaţT ' V* ! în şura oilor ; _ sf Eslea meilor , ;

Şi cruce.’mi puneţi >Dragă lancea meaCând vîntu-a aburaLancea a tremura . *Flueru-a suflaMaica d’alerga

Antime din Apoldul-de jos 10 c. Petru Gonti 25 c. Ştefan Rucârean 25 c. Ziharie Boian 25 c. Ştefan Valea 25 c. toţi din Sighişoara SaJta Petri 25 c. Ieronim Peiri 50 a Magda- lina Petri 50 c. Chifor Petri 50 c. toţi din Hundorf, Nicolae Chidu, Sibiiu 25 c. George Rijniţă 30 c. Nicolae Păpară 25 c. ambii din Chesler, George Stănilă din Ludos 25 a Nicolae Hentes 25 c. Isaia Oprişor 25 c. Simion Roşea 50 c. toţi din Ocna Sibiiului.

Tuturor acestor marinimoşi contribuenţl, precum şi colectantelui şi membru al parochiei noastre Ioan Frăticiu, — pentru care 8*a ce­lebrat dealtcum şi o sf. liturgie, îri decursul cîreia au fost cu toţii pomeriiţi, cetindu-sS totodată şi prescrisele rugăciuni pentra că­lători — le esprim sincere mulţumite.

Pentru comitetul parochial < gr.-or.- Ioan Cordea,

paroch şl prea. com. paroh.

F E L U R IM I.C ât de scumpă e p acea , O foaie

americană publică date interesante, dia cari se vede cât de mult costă pe state starea pacinică de azi,- ţinând ca ,gata de bâtaie marile armate. vi Sunt 8 state mari şi chsltuslile acestora p£iitru aritiate sunt aşa de mari, încât e grozav a ni-le şi inchiptii. S:a- tele sunt: Francia, Anglia, Austro-Un- g^ria, Gsrtnanta, Rusia, Italia, Statele- Umte din America ş» Japonia. Aceste cheltuiesc pe an pentru armate 1 mi­liard, 389 milioane, 859 mii şi 374 de de dolari, (un dolar e preste 4 1/* cor.) Inamte cu 16 ani cheltuehle erau nu­mai pe jumătate atâtea. Dacă urcarea cfaltueitlor merge tot aşa, atunci în 1915 vor fi pe an 2CX30 de dolar», în 1945 3500 de dolari. Aceasta apoi înstaanâ sărăcirea totală a popoarelor europene căci venitele na sâ pot spoit în aceeaş

' măsură.Cheltuelîle pentru armate pricinuiesc

dătorule mari ale ţărilor. îa privinţa aceasta Francia e cea diat^iu, avâcd datorie de 16GOQ milioane de dolarL; Sama aceasta este aşa de mare, încât ca să poată fi transportată în bani de argint, ar fi de lipsă 62 mii căruţe, încărcate câ vârf şi trase fiecare de cătră trei cai buni. Francia a cfeeltait mult cu decşeb re peatiru iotă, ca să

Mândra va întreba Dai-le frăţior r:Unde-’i (iul meu Veri spuneţi aşa:Cam rămas ’napoi Cu şchioapele oi. V

• * * f'JSS repeteţte dopi fiecare verţ:Domo. _____5

Culese de 8. Şerban.Sus, sus, colo pe munte

Leru Doamne *)Sunt vre-o trei turme de 01 Şi cu trei păcurărei. V Numai unu-i străinei,Străinei ca vai de eL Pe aceta ’lor mânat Să bată oile ’n sat Păn' oile le-a bătut Lui grea lege ’i-a făcut— Ori să-'l puşte, ori să-î taie— Pe mir; e nu mă puşcaţi , -

’*') 88 repetefte după fiooare veri.

la r i D -m d

Tm. t s r FO A IA P O P O R U L U I Nr. 49

ff&năie a doua patere maritimă, Anglia fiind cea dintâiu. Cele mai mari sume ae cheltuiesc Insă pentra arm atei de oscat. J n 1905 Francia a dat pentra armată 143 milioane de dolari, Germania 1 7 2 de mifioane, Austro Ungaria 56 aiilioane de dolari- Afară de aceste annt ş i alte. spese, cari sâ ţin tn secret./ Francia ridică cetăţi spre graniţa ger­mană. Noi cheltuim mult pentra tunari noue, pentru fortăreţe şi praf fără fum.

America cheltuieşte pe anal acesta 2 2 1 milioane de dolari pentra armată, dar* pentra şcoale: dă 284 milioane. Apoi Statelor-Unite le este uşor, fiind foarte bogate, pe eând pe statele euro­pene, Intre cari pe Ungaria mai ântâiu, le ninaicescpoverile militare.

N O UTĂTI.rSocietatea români academică sodal-li-

îirară »Carmen Sylva« din Graz şi-a’ consti­tuit comitetul pe anul admin. 1906/7 tn modul următor: Preşedinte: Nicolau Butean ştud. în medicină, Secretar: Lazăr Iliescu. stud. ta drept, Casar: Emil Birtolon, ştud. în drept.

Bibliotecar: Adrian Popescu, ştud. în drept, ' *

Han datul dep. Mihalţ. Am amintit, că mandatul vrednicului nostru deputat Dr. Teo­dor Mihali, din cercul Ileanda-mare, a Iost atacat şi că Curiiarânduit cercetarea. Pentra facerea cercetării a fost numit dela tabla reg. 'din Quj judele de tablă Incze Ger<V care va aşi în cerc i i câteva zile. Fiind de ascultat la v r8 a l2 0 —140 de mart cri, cercetarea va dura lung. ,

Bani falşi. Gendarmii aa prins po Ignat Schissler şi Mateiu Risler, locuitori din Cer-: aea, (Bănat), cart au pus In circulaţie bani falşi de câte un ft. Ei căpătau fiorinii falşi de la un anumit Iova Marcu din Craiova (Ro*. mânia), care nu să ştie unde să află. Banii îi schimbau fn Cernea şi Jimbolea şi i-au lăţit prin tot jurul acela. Oamenii noştri de pe acolo să grijească şi să nu primeaşcă bani răi.

*f Ambruş Pletor, redactor la foile

slovace »Narodni Novin« şi >Harodneho Hlasnika* a repansat la 3 Decemvrie în Tur- danski sv. Martin, în etate de 64 ani. In- - mormântarea s'a tăcut la 6- Decemvrie după ritul rom. eatolic.

*Katnra este întodeauna cel .mai mare

măiestru de vindecare şi mijloacele şi căile ei sunt admirabile. Aşa sunt <L e. cuprinseio uleiul de peşte forţe vindecătoare, pe cari nu. le poate prepara artificial nid o fiinţă o- menească. Forma ceamai gustoasă; şi mai aşor ds mistuit a uleiului de peşte s i oferă In >Emulsinnea-Scott«, care acum capătă in toate farmaciile.

ini» — i— ... .................F*r’ căpuţul nt-l tăiaţi Şi pe rama tai îngropaţi In straoguţâ oilor;In jocQţu!?‘awilor.P» «ine. nu pune# lut,Nid lut şi nice plmănt.Noma* draga şuba mea Să mă. ’nvâluiţi cu ea.Şi drag flueraşul meu,,Puneţi-1 sub capul meu.Când vântul va trigina,,. . .Fluerul m«a va cânta.Câta oi mândre bălăi,Toata m’or plâng* p« văL ,Câte oi mândre cornuta, V Toate m’or căuta pe munte Câte ol mândre seine,Toate m’or plânge pe mine»

O osândă. In vara anului acestuia a fost ucis în Topliţa uzurarul Gavrilă Lăpuşan de cătră familia Iul Dumitru Buruş, tot de acolo, când voia cu esecutcrul sfi-i scoaţă cu sila, din casa şi moşioara lor. Bătrânul Buruş şi al lai In năcazul lor au atacat pe Lăpuşan şi după-ce esecutornl a fugit, l-au tocat in cap, aşa că a murit pe loc. Procesul s'a per* tractat acum la juriul din Mureş-Oşorheiu. Bă­trânul Dumitru Buruş a fost absolvat, iar fe­ciorul său Toader a fost osândit la 3 ani tem­niţă, femeia lui şi al doilea fedor la câte4 luni.

*Şovfnlim In negoţ. Judecătoria in­

dustrială de transgresiune din Seghedin a cu­prins toate pălăriile din bolţile Seghcdinului, cari . sunt făcute în fabricile din Viena, dar' să află pe ele coroana ungară, sub cuvînt, că ele să vând ca fabricate maghiare. Săptănâna trecută s’a pertractat afacerea aceasta la ju­decătorie. Incredinţatul fabricanţilor din Viena a zis, că ei sunt fumisori (liferanţi) ai curţii Împărăteşti şi regale şi aşa an drept la folo­sirea emblemei şi coroanei ungare. Judele n'a adus judecată, declarând, că la porunca mi­nisterului de comerdu toate actele a trebuit să le trimită la minister. Astfel şoviniştii din Seghedin au rămas de-o camdată cu buzele drâmboiate.

*Este un fapt eunosoat, că foarte multa

boale să nasc singur numai din pridna scau­nului neregulat' In toate cazurile, unde să ivesc astfel de neregularităţi, să folosim apa amară Franz-Iosef, cunoscută în general. Din partea autorităţilor medicale recomandată splen- . did şi probată.

*Beunlunea da muzleă din Sibiiu, care

mai în urmă a secerat atâtea laude în Bu­cureşti, la expoziţie, şi-a ţinut adunarea ge­nerală zilele trecute. De prezident a fost ales asesorul cons. Dr. M. E. Cristea, iar* de con­ducător muzical dl Aug. Bana.

•Pedagogii din Blaj pentru gimnaziul,

din Brad. Pedagogii din Blaj, urmând tine­rimei seminariale din Sibiiu, Arad etc. voiesc să dea un concert fn favorul gimnaziului din Brad, pentra, care, cum ştim, să adună fon­durile, spre a să deschide şi cele 4 clase (V—VIII) de sus. Arătându-şi aceasta voinţă ei scria tntre altele:

Noi na vrem, ca neamul nostru să fie şi mai departe desbinat prin certe confesio­nale, ci simţind sspiraţiunile unitare ale po­porului român, dorim să fim un trup şi un suflet. . .

Foarte, frumoase simţiri şi tineri vrednid de toată landa. Concertul să va da la Anul- nou sau Bobotează şi probabil în un loc frun­taşi din Munţii-Apuseni

*Pentru proprietarii ds eal şl moşii

şl pentru turişti. Preparatele veterinare ale lui Kvizda, anume fluidul de restituţie priv. al lai Kwizda şi legătorile de făşii patent de gumi ale lui Kwizda pentru cai, cari au fost distinse prin mumeroase premieri, şi a căror superioritate e recunoscută In general la ad­ministraţiile multor grajduri de curte şi dom­neşti, cum şi la economi şl la publicul mare, au adus ssestri firma dela anul 1853 un cerc de muşterii tot-mai mar*. Ş iţste nizuinţa sta­bilă a firmei, a aduce tn comerdu pentru spri­jinirea Îngrijirii animalelor numai produse pro­bate, escelente. Praful din Kornecburg al lui Kwixda da nutrit vilele, fluidul de restituţie priv. al lui Kwisda pentra cal, lagătorile de tăşii patent de gând ala lui Kwteda pentru cai, aparţin In linia primi Intra prodesele una* nim lăudate ala fiirmai Unei preferinţa da- osebita din partea turiştilor şi bidctiftilor s i bucură şi fluidul lui Ktiisda .marca şcrpe« (•Marke ScMangs*), fluid pentru, turişti (fric­ţiune da întăriră, dătătoare de putere). Cata­logul ilustrat frumos «aspra tuturor preparate­lor veterinare probate ale tui Kwuda, ram si asupra celor mai noue fabricate pentru spor- tul de cai, tn deoaabi toate felur3a de legă- tori de făşS patent de gumi, la doritoţăsţ tri­mite gratis şi franco dela atabUimcnV

♦

Lseţll de dldaetleă. Harnicul şi învă­ţatul nostru profesor dela seminarul teologic— pedagogic >Andreian< de ald, Dr. Petra Şpan? • scos de nou fn tipar cu titlul de mai suto carte de mare folos pentru şcoalele peda­gogice. Sunt în ea prelucrate pârtii anumite din sfera pedagogiei

Atragem atenţia asupra acestei bune cărţi a profesorilor şi elevilor pedagogid şi tuturor bărbaţilor de şcoală.

*Hârtie de bumbae. Inventatorii ame­

ricani au descoperit o nouă materie pentru fabricarea hârtid. Fiind că pasta de lemn de­vine din ce tn ce mai scumpă, ea s’a înlocuit în mod avantajos prin fire de bumbac. Re­zultatele primelor cercetări să zice că au fost atât de favorabile că s’a şi făcut o sodetate cu un capital de 15 milioane de frand pen­tru a face hârtie de bumbac.

• -Primul eoh de aramă la noi. Socie­

tatea minieră franceză dela Almâşel (comit.. Hunedoara) va ridica la primăvară un coh da aramă la Zam. Acesta e cel dintâiu coh ds aramă în Ardeal, la care vor trimite producte de-ale lor şi băile de aramă din Ungaria,..

Societatea franceză face şi o cale ferstfc minieră între Almăşel şi Zam.

*Câştlgr prfneipaL Preţul adevărat şi>

folosul und foi de trageri este în siguranţa, d ; căd foi de esact tate dubioaşă — şi du­rere, că de aceste sunt destule — sunt potri­vite numai a seduce publicul. De aci urmează, c ă de p r e z e n t m i l i o a n e , de c o r a a c l n c â ş t i g u r i n e r i d i c a t e şi că publicul tot are multe losuri trase de mult şi scadente, dar’ tot aşteptând favorul norocului 1.7 Proprietarilor de losuri şi obligaţii cu trageri recomandăm foaia de trageri şi financiară >Mer- c u r«, singura foaie sigură. Ea apare în Pr a gar G r a b e n , Nr. 1 4 şi cu 1 Ian. 1907 întră - în anul al 27-lea. Foaia Me r c u r , ce apare Inf Praga are avantagiul dintre toate foile de trageri nu numai că apare repede Îndată după- fiecare tragere, ci şi pentru siguritatea necon­diţionate a listelor sale de tragere, cari a£v compun numai pe b a z a de d a t e of i - doase şi anume cu cea mare grije şi consden- ţiositate. »M e r c u r u lc însă nu aduce nu­mai listele de tragere ale tuturor losurilor, hâr­tiilor hipotecare, obligaţiunilor, listelor de re­stanţii şi amortizaţii, tabelelor de plătit cu­poane^ de anuităţi etc. d şi înştinţări des­pre toate evenimentele finandare. Abonaţii * M e r c u r u l u i * primesc ca p r e m i u — f ă r ă n i c i o p l a t ă u l t e r i o a r ă — da numărul de anul nou 1907 a n u a r a l d e r e a t a n ţ i i a l e t u t u r o r l o s u r i l o r , : h â r t i i l o r h i p o t e c a r e , p r i o r i t ă ţ i ­l o r şi a l t o r o b l i g a ţ i i cu t r a g e r i , c a l e ndarn l-univer&al de trageri pentru anul 1907 cum şi un şematism de prescrieri etc. Fiecare proprietar de efecte frunzărind odată prin opul acesta, să va convinge, că oare lo- şurile, hârtiile hipotecare sau obligaţiunile sale au fost trase sau nu în toate tragerile de pănă. ■d. — Abonamentul anual face pentru mo­narchia ausţro-ungară numai 6 cor. care sunt a să trimite la administraţia * Me r c ur < P r a g a , Graben Nr. 14 (mai comod cu aviz.Po*aL) i —3

•însoţire de lăptârlt. Incomuna Bsditş

(lângă Bistriţa) la iniţiativa harnicului praotr de acolo Isidor Suceavă, a pe cale ,a* să în- tecaeia o însoţire de lăpUrit

•CNtfUft n g i M ă : B m b A b s L

—Mri—+ at&t, de eelor ee autt «am Merg la ijaeriea^. ft eşit ia tipar !b tipegrala noastră în o ediţie meaă, prelaerată cm în­grijire. Cartea, eon ştim, e aleă- tiiitt de dl Vieter Laeâr. Preţvl î eer., şi 1 0 bani p«rt«, sâ paate procura la âdainistraţiimea rFtii Popomlai*.

Nr. 49

Cununia. Dr. Teodor Mihali, deputat şi preşedintele clubului naţionalist din dietă şi-a •-serbat cununia cu domnişoara Eleftera Porescu, -directoara Asilului Regina Elisabeta, Duminecă tn 26 Noemvrie v. în Bucureşti.

*f Di*. Gluseppe Lapponl, medicul de

casă al papei Piu X. şi al reposatului papă Leo XIII a murit, Vineri în 7 Dec. c. având rac în stomach. Lapponi a fost în vârstă de56 de ani şi numele lui a fost pomenit mult prin foi, cu deosebire când cu boala papei Leo XIII.

■ ' *Album de salon. In editura lui Moimir

Urbânek în Praga (Palais Hlavka) a apărut un •album de salon* cuprinzând 14 din cele mai iubite piese de salon pentru clavir. Albumul cuprinde întră altele: Ascher, Sroyez moi; Danse andalouse; Egghard; Mon bijou; Richards; In der Fremde etc. Acest album este foarte ieftin, costă numai cor. 1.80 pe când bucăţile din el, vândute separat, s’ar urca la 20 cor. Pe lângă cuprinsul său bogat, el are şi o înfăţoşare elegantă şi e foarte po­trivit de cadou la onomastice, Crăciun etc.

*Nouă linie f©Fată.este în pregătire în

Munţii-Apuseni, pe valea Arieşului, pornind dela Turda la Câmpeni şi Abrud, da unde probabil să va face legătura cu linia Brad- Arad.

*Din Agârbiciu. In afacerea de ceartă

din Agârbiciu, despre care s’au publicat ştiri în Nr. 37 şi în Nrii 42 şi 43 a. c. ai foaiei noastre, ne-a trimis mai de mult o întimpinare părintele Ioan Botezan, căreia însă nu-i pu­tem da loc în întregime, din causl că e prea lungă, dar’ cu deosebire din causă că nu con­ţine nimic nou, ci se repetează aceleaşi ticăloşii ale certei, ruşinoase pentru toţi. ’i

Este însă în întimpinarea părintelui Bo- tezan cuprinsă şi o declaraţie a dlui Dionisie K.adu. In Nr. 43 al foaiei noastre s’a publicat o declaraţie, subscrisă de câţiva membrii ai comitetului parochial gr. or. din Agârbiciu, în care aceştia declară, că cu ocazia dării în în­treprindere a edificării s:oalei, dl Dionisie Radu »a voit să zădărnicească darea ei în întrep­rindere, aşa încât prezidiul a fost silit sS-1 în­drume să părăsească sinodul.*

In declaraţia trimisă prin părintele Bo­tezan, dl Radu arată antecedenţele dării în Întreprindere şi spune, că în urmă s’a. convo­cat comitetul şi nu s i n o d u l . La comitet s’a dus şi el şi apoi, că ce s’a întâmplat aici, dl Radu o enarează astfel:

>On. Trandafir Scorobeţ, administratorul provisoric, informat bine, ’mi reflectează: nu eşti membru în comitet, ai fă taci, şi dacă nu-ţi place ai să ieşi, — deci am părăsit co­mitetul, şi nu sinodul.

Interesul bisericei mele, rîvna casei Dom­nului şi b i n e l e comun, m’a Înteresat a obiec- ţiona, şi n u interesul meu privat 1«

*Un prietin fidel din copilărie până

la bătrâneţe. Dintre jocurile copiilor numai unul este, cu care să ocupă cu plăcere băiatul, tatăl şi moşul. Dar’ şi altcum este un ioc unic, care sfi poate mări şi devine astfel tot mai interesant şi niai instructiv. Cetitorii noştri vor fi gâcit. că acesta e jocul cu »Caste- nele-Anker a lui Riehter de petricele de edificat». Tot mai mulţi sunt părinţii, cari s’au jucat ca băiaţi cu aceste şi acum le cumpără pentru băiaţii lor şi cu aceştia să joacă şi ei. Şi moşii, cari au luat parte la jocul copiilor lor, acum edifică cu n e p o ţ i i .

Un mijloc de ocupaţie şi petrecere, care poate reprivi la astfel de succese estraordinare, merită consideraţia părinţilor. Pentru a desvolta jocul de edificat, fabrica Riehter a introdus o a doua întregire, prin ceeace e posibil a construa poduri escelente de fer, cu capun de pod de peatră. Să poate adecă a c u m procura fiecare castenAnker de edificat şi o întregire de Casten-pod-Anker şi astfel ordinea de în­tregire a lui Riehter să p o a t e aplica şi asupra castenelor-pod-Anker, aşa că aceste^ să în­tregesc după plan. Cartea despre poduni cu­prinde aşa de frumoase proiecte, Încât şi oamenii mari să o c u p ă bucuros cu construarea

de poduri. Cine vrea să afle ceva mai deaproape să ceară noua listă de preţuri ilustrată de la F. Ad. Riehter & Cnia, furnisori reg. de curte şi camerali Viena I. Operngasse 16; ea să trimite gratis şi cuprinde multe chipuri frumoase de edificat şi multe păreri foarte interesante.

‘ *Dl Df. Augustin Bunea, şi a serbat în

4 Decemvrie n. iubileul de 25 ani al preoţiei, fiind felicitat de inteligenţa din Blaj, apoi de episcopii Vâs le Hossu (Lugoj) şi Dr.Demetriu Radu (Oradea-mare), etc. ear’ Maj. Sa Regele Carol l-a distins cu medalia iubilară.

Dl Bunea, cum ştim, pe lângă că e frui- taş bisericesc, e şi fruntaş între istoricii noştri.

*A il-si Ş8dlnţă literară a ţinut’o »Reu-

niunea sodalilor români din Sibitu*, Joi in 29 Noemvrie n. c. Eventualul raport va urma.

*Szd?obit de moa?ă. Mirarul Irimie

Tatu din Mohu (l. Sibiiu) aflându-sa în moara din Cisnădie, mânată cu vapor, în 9 1. c. şi voind să îndrepta ceva la cureaua da tranj- misiune, a fost apucat de maşinării şi pănă să-i sară în ajutor maşinistul, a fost zdrobit, formal măcinat în bucăţi.

*H)ţ păcălit. Un servitor al brutarului

Glasner, din Budapespta, oare strînsese bani prin oraş del* datornicii stăpânului său, merse acasă şi povesti s-ăpânuliii,' că pe uliţă l-au atacat doi necunoscuţi, 1 au trântit la pământ şi i-au luat nu numai banii adunaţi, ci şi banii lui şi ceasul da aur. Gîassner nu crezu vorbele servitorului şi făcu arătare Ia pol ţie. Aici atrtm- torat, servitorul spuss, că b mii stăpânului, îm­preună cu banii şi ceasul lui i-a îngropat în un grajd din uliţa Hungaria. Merseră numai de :âtdoi detectivi cu el în grajd şi căutară după banii şi ceasul îngropat, dar’ groapa era goală. Ci­neva a pândit pe servitor, când a îngropat banii, şi a dus nu numai banii stăpânului, ci şi banii lui şi ceasul de aur.

Teatru. Intre piesele representate în urmă în teatrul de aici, şşa, mai escelentă a fost piesa »Das Glashaus* comedie în 3 acte, de O; Biumenthal, dată Mărfi, în .11 Dec. c. ca, novitate. Regisor a fost Wil- helmi şi piesa a avut succes foarte mare. Alt eum piesa aceasta a fost apreciată foarte bine şi la teatrul de curte din Viena.

Miercuri sara s’a repetat piesa >Mamselle Nitouche», vodeville în 3 acte de H. Mcilhac şi A. Wiiiand.

Joi s’a jucat opereta »Die Fledermaus*, în care rolul Rosalindei l-a jucat cântăreaţa de operă dra Annie Hausmann dela teatrul oră- sănesc din Graz, ca oasne şi ca nou angajat tenorul de operă, dl Erich Walters, ambii cu mare succes.

Firma rusească de Tee K. & C. Popoff din Moscva, de obşte cunoscută, care posede deja dela c e l e mai multei curţi cesaro-regale ale Europei titula de liferant de curte, a fost nu de mult onorată cu diploma de li- f e r a n t de curte a curţii regale italiene.

Biserica din Gherla. Noua biserică română gr.-cat. din Gherla, zidită în stil bi­zantin, a fost sfinţită c u frumoase ceremonii, în 4 Dec. c. -

Linimentum Capsici comp. a DruluiRiehter (A n k e r-P a i n-E x p e 11 e r) a de­venit un mijloc de casă în adevăr poporal, care să ţine in totdeauna în: multe familii de mai mult de 37 ani. La,?dureri de spate, .de solduri, de cap, podagră*-reumatism etc. fric­ţiunile cu Anker Liniment s’au dovedit întot­deuna alinătoare de dureri, şi la boale epide­mice, ca colera şi mânare de foaie sunt avan- tagioase întotdeuna frecările la foaie. Acest mijloc escelent de casă s'a folosit ca fricţiune cu bun succes la.iefluinţă şi să află de zare în cele mai multe farmacii cu prieţul de 80 bani cor. -1*40 şi 2. - dar la cumpărare să cerem întotdeuna espres: »Anktr-Liniment al lui Riehter* (Anker-Pain-Expeller) şi să ne uităm după marca de scutire > Aiker* şi numele R i e h t e r şi să primim numai sticle o r i g i n a l e . _____ ____

C o n v o c a r e .Pe baza conclusului comitetului central

din 8 Decemvrie 1906 şi în conformitate ca § -ul 20 din statute, să convoacă a

XVIII-a adunare gsneralâ ordinară a »Reuniunei române da agricultură din co­mitatul Sibiiului* în Bradu, pe Duminecă ia 23 Deoemvrie st. n. a. c., la 11 ore a. m.

PROGRAM:1. Presintarea raportului general al co­

mitetului central, al raţiociniilor pe anul 1905 şi proiectul ds budget pe 1907.

2. Propuneri eventuale din partea mem- • brilor.

3. Alfgerea comitetului pe un nou period de 6 ani.

4. Două discursuri de interes generaL5. Autenticarea protocolului şedinţei.Sibiiu, 11 Decemvrie n. 1906.

Pantateon Lncuja, Vio. Tordăşlcns,prezident. secretar. 1

U eiul comun da peşteeste de miros şi gust aşa de respingător, aşa greu de mistuit, în :ât pentru copii şi bolnavi gingaşi nici nu poate veni în combinaţie. Pu­terea mare nutritivă şi de vindecare, ce po­sede uleiul dî paşte în me iara arătată e ac­cesibilă pentru ori şi cine, că:i în forma de Em u ls iu n ea lui Sc o t t uleiul e liberat de însuşirile respingătoare. Emulsiunea Scott e în genere gustoasă, uşor de mistuit şi de trei ori aşa de cu efect, ca uleiul, comun de peşte. Emulsiunea lui Scott nu cauzează nici când nici cele mai mici dureri şi eserceazi întot­deauna o influinţă favorabilă vizibilă.

Pentru veritabila emulsiune s lui Scott garantează semnul adaus aici, un pescar care duce pe spate o ştiucă mare.

Cu provocare Ia aceasta foaie* trimiţând înainte 75 fii. în mare®

f poştale, serveşte cu sticlă de rnoâsî

Dr. BUDAI EMIL, » Stadtapoîhske* Budapest IV. Vâ :zi-utcaa 34/50.

Preţul sticlei originale coroane 2JiO.SS eapStă in toate fenn&ciile. 24 2—E

§§|poate eăpSta ia ts t tossl

68 40—42 a lui SargDresă da dinţi rse?nciin]arat da lipsă, păatraasT

dinţii curaţi, albi şi sănătoşi.

POSTI BiBSCTIHl Şl' IBIIflST§IT^

Alt P- Regretăm, că a «osit la încheierea foliei ţi aşa mimai în nrul viitor vine De altcum nu e târzia.

St C. în Mârcusfalva. Trimite 2 car. pentru cari iti espedăm ce ceri

St. B în Bp. In nr. viitor vom recomanda daruri de Crăciun

Proprietar, « iito r şi redactor rssp-wKwas»*

S i l v e s t r u M o ld o v a n

Tiparul „Tipografiei" Henric Meltsw

48 22 -7&

Pag. «82 F O A IA P O P O R U L U I Nr. 40*

Nr. 4017 Â

IULIU EROSSibiiu — Nagyszeben.

Novitâţi în toate soiurile de 070- loage, jnvaeyo, artioli de aurşi asrgimt, cadouri de nuntă şi botez, inele de fidanţare gata, cer­cei, lanţuri de oroloage, brâţare, uteosilii pentru biserici şi masă, obiecte de lux de. toate soiurile In = = = = = aur şi argint

1Nr. 8800

/

Nr. 9190

Mr. 4017 A. Orolog Betto în aur 42 cor. -duplu tare, cu diametru _montoir pentru domni, cu coperiş duplu. tare 7 cor. 50 fii. — Nr. 8800. Cercei de aur veritabil 14 carate 8 cor. Detto ceva mai mici 6 cor. Detto In argint, foarte gros aurit 3 cor. — Nr. 9190. Inel de aur veritabil, 14 carate cu corale veritabile sau cu diamant, rubin etc. imitaţie cor. 11. Detto In aur nou de 6 carate 6 cor. Detto In argint şi gros aurit 2 cor. 50 fii. — Fiecare obiect de aur sau aigint e esaminat oficios şi proba oficioasă vizibilă esact, afară de aceea să garantează in scris, că obiectul e veritabil Trimitere numai cu rambursă. Preţ-curante ilustrate la cerere gratis şi franco.

yj

F. F Â N E E A T I U SSibiiu, noul edificiu al institutului Bodenkredit

------------ P ia ţ a m a r e 3 - 5 . --------------

P. T.Principiu de eomercin:

Cea mai mare curăţenie şi numai calitatea cea mai bună.

Am onoare a face cunoscut, că in noul edifipu al institutului Bodenkredit, Fiaţa mare 8—5 am deschis o

negiifătofis de băcănie şi de m jloace ds trăiape lângă un

deposit special da delicatese şi/ zaharicale.O activitate de mai mulţi ani în una din cele mai însemnate case de negoţ din Europa,

cura- şr praxa de pănă acuma tmi fac posibil, a săvârşi cumpărări favorabile şi astfel pot oferi onor. mei muşterii cei mai buni articli cu preţuri solide.

In deosebi observ, că petroleu, m aterii de văpsit, uleiuri pentru scopuri tech- nice ş i articli de drogherie

a b s o l u t n ute aţa în negoţ şi aşa pot să-'mi ţm foarte curat depositul meu şi articli prin aceasta sunt scutiţi de ori-ce kfiuinţe stricăcioase

Cu rugarea, ca se binevoiţi a Vă convinge despre bunătatea articlilor mei, semnez

269' 2—2 Cu distinsă stimă F . P A N K R A T IU S .Iii IfiiWj "infimi-fi

.J

D-voasîrâ nimeriţi negreşit corect,dacă alegeţi pentru copiii D-voastrc un ea sten-Anker de petricele de edificai, de oăre-ce acesta este, după* cum să poate documenta, de douSieci şi cinci de ani

cel mai iubit ioc al copiilor.— W cel mai iubit joc al copiilor. - ^ 3 l—— 1Dacă toate celelalte jucării, adese-ori cu mult mai scumpe, sunt aruncate in colţ, castenul-Anker h setncele^de edificai nu numai să foloseşte diligent mai departe, ci copiii abia apucă se vină §§)Ul. DailSk M f f ln f t t f t n n m fifA T I f?â înf-rAfvtvtA n a aX n n ( 4 X m{<ll/va t » n i m ftv i a» m a t # « n . R

durată

de pCtriCele -- -------- ..Mwt» ~« .viu^vyiv untgvn» uiai uvpoi HUI» db nuntimpul, pănă m capete un casten de întregire, ca sfi poată ridica zidiri mai m ari şi mai fru­moase. Un casten-Aifcer de petricele de edificat veritabil nu este nici-câcd f3ră valoare, ci prin cumperare de castene de întregire deviee tot mai mare şi mai distracttv şi prin urmare pe cadoul cel mai ieftin

Castenele-Anker ale lui Richter de petricele de edificat

să nu Gpsească deci de sub nici un pom de Crăciun. Informaţii mai da aproape asupra vestitului joc de zidit şi asupra castenelor- Anker-pod, cari servesc ca întregire, cum şi asupra nouelor j o c u r i l e ]aj Richter de aşezat, jocuri ţsozaice-cugle etc. aflăm în noua listă de pr«ţuri ilustrată a castenelor de edificat, pe care să şi-o procure îndată fiecare mamă, care pune preţ pe educarea copiilor sti. Trimiterea listei de preturi să face gratis şi franco.

Castenele-Arker ale lui Richter de petricele pentru edi­ficat să afiă de vSnzire în toate prăvăliile fine de jucării, cu preţul de con 1.50, 1.75, 3.—, 3.50, 6.— şl mai sus şi se pot cunoaşte după marca de scutire »Ankerc.

— F. AD. RICHTER & Cle. —furnisori reg. de curte şi camerali

Comptoire şi deposit \ rs _ -------Fabrică--------L Operngasse 16. V i e n a , x j j j ^ (Hietzing). 245 1

Rudolfstadt, Numherg, Olten (Helveţia) Rotterdam, S.-Petersburg, New-York._C uijrplace muzica ş ia re intenţia se-’şi procure un instrument mechanic de muzigă, acela se " = • " cea “lai,noua lista de preţuri asupra instrumentelor-imperator de muzică, cu cer- ~

cevele de note de pleu de oţel, rotunde, şi cine are un aparat de vorbit sau vrea să-şi procure, acela să ceară lista de preţuri a aparatelor de vorbit şi a placelor de sunet»; m ea afla însemnate cele mai bune aparate de vorbit si place de sunete.Placele de sunete-Anker escelează piin redarea tare şi foarte fidelă după natură şi tot asemenea prin marca lor durabilitat e, de aceea să cumpără cu deosrbită nîărere

ceara

Nobilitări da viţe de visproduse pe RIparia portalls, sub con­ducerea cea mai îngrijită a unui învăţător dela şcoala poporală, pentru calitatea primă a că­rora sg dă cea mai deplină garanţă, sunt de

vândut din şcoala de viierit a lui

Josephl Ăc W einliold.în H oldvilăg.

Comande primeşte A n g n s t J o s e p l i i ^ notar în H a m b a (Hahnbach, Kakasf«lva); p. u. Sibiiu (Nagyszeben), unde sS pot că­păta şi cataloage de preţuri. 275 l —3

500 Coroaneâa dinţi ori îi va mirosi gura după-ce va folosi ap». ia dinţi u lui Bartilla, o sticlă cu 70 f ii. Pentru trimitere banco 95 fii. deosebit. E<L Bartllla-WLnklef - VIsas 19/1. Sommergasse 1. In Sibiiu: lo farmaciile: . Ie Piaţa mare 10; in Piaţa micS 27; strada Cisnădiei 59 ,* nîiţa Turnului (Saggasse); uliţa Ocnei 2 ; farmacia Teatsch; Meltier, str. Guşteriţei şi str. Cisnădiei Ia Bistriţa: farmacia Iui Herbert Sebeşul-s&sesc: f»r> ■ Sada Lederhilger; Sighişoara: farmacia lui Lignsr,

SI ss ceară pretutindenea apriat apa de dinţi : a lui Bartilla. Denunţări da falsificare vor fi bras - plSdta. La locurile unde nu se poată căpăta, trimit : 7 uticla cu 5 cor. 20 fii. franco. 2 27—

Renumita

K 5.50 niaşinâ Solingende tăiat părul din cel

__ mai bun oţăl, cu treifeluri de tăiat. Să valorează cu deosebire pentru » familii, unde sunt copii, fiindcă în un pătrar de an spesele se reîntorc. Preţul cor. 6 50, calitate mai fină 7 cor. — pentru barbă cor. 6.50. Foarfeci pentru cai şi câni â cor. 5.50. Aparat Solioger de-a să rade repede singur, în casetă elegantă de metal cor. 4 . Fabricat americ. de renume universal, marca »Star« cor. 11.— M. Rundbakin, Viena IX, Lichtenstein»- strasse 23. Catalog liber. 272 2— 10

Cel mai mare asortiment de

Cărţi poştale ilustrate de fe l ic itare

pentru

Crăciun şi Anul-nou-------cu text românesc şi in alte lim bi.---------

Revttozgtorilor s8 dă rabat mare.

Librăria „FOII POPORULUI» S i b i i n .

Ludovic Ferencz,croitor de bărbaţi,

Sibiia, strada Cisnădiei ar. 12,ncomandâ p. t pablieobip aatn salsoaal di toamnă

sacmtâţil©sosite chias acum, pentra feaiBf de bărbaţi stofe englezeşti, franţuzeşti ţi indigene, din casi ee «secată dnpă m£enră cele mai Eaodeme vestminte precum: Saeko, Jsqmete, fracuri şi haine de Sil®!!, ca preţuri foarte moderate.

Deosebită stenţimie merită noutăţile de stofe pentru p&rsll» BÎfflri şi „Eaglaisi®, cari as efiâ totdsssna In deposit bogat

Asnpra eou- fecţionate !n atelierul mea îmi pgf. mit a atrage deosebita atenţiune a on. domni preoţi şi teologi absolvenţi

la e*Bsri dg urg-saţă essfaeţlc- mz sb riad essplat de hala® ta dup € 9 1 4 e m • 14 4 6 -

>'>...n

*

!

m 49 F O Â Î A P O P O R U L U E 685utk«M

Cine sufere de podagră, renmft, igchiaa, să cumpere o stilclă de

Fluid de podagrăal D rului Flesch

care vindecă sigur podagra, reuma, durerile de mâni, de picioare, de spate şi de şele şi slăbia de picioare, cum şi umflăturile. Efectul sâ simte In

timpul cel mai scurt. Se poate căpăta în farmacia M O r . E . M . F l e s c l i , „Magyar

korona“ în Gyor, B&ross-ut 24.O sticlă de l 1/, decilitru Cor. 2. Pentru

folosinţă mai lungă a sticlă de familie Cor. 5. La comande de trei sticle mici sau douS sticle de

familie să face espediţia franco.215 12—36

.

EREM1E PURECEl&cfttu? artistic şi de edificii, instalator

Sibiiu, Rosenauger Nr. 9preia toate lucrările de lăcătărit, anume:

porţi, balcoane, sprijinitoare de trepte, cratii la morminte, gratii în toate felurile

de stil etc.

D e p o s it dec u p t o a r e d e f e r t (economice)

în mare asortiment._____ 224 11—15

Sfi garantează esecutare solidă. Preţurile cele mal ieftine.

Se cautăna harnic commis român, de manufactură care posede, pe lângă limba română, cea ma­ghiară şi germană

Oferte sunt a să trimiteFuchs Nandor

281 1—3 Gyulafehervur.

Homal C. 5.50. FerbHor de gaz-spiritns ECONOM.Ansolut fără pericol, fără feştilă, sS poite regula, consumaţie cu cruţare. In truat foarte elegant. Peste 10.000 în folosinţă. Preţul cu o lumină cor. 6, cu doue lumini

cor. 7, 1 pat (2) inele cor. 1. | Catalog bogat ilustrat gratis.

w M. Rnmlbukin, Viena IX/1, Liechtensieinstrasse 23.

271 2— 10

Salon de pălării de m odă

August GruberS i b i i u

| P ia ţa m are Nr. 19, etagiul IDeporit şi confecţionare de p ă l ă r i i

d e m o d ă de cele mai elegante şi articli de modă de toate preţurile, şi modele ori­ginale vieneze şi pariziene. 118 2t 52

1IVindecarea depună

a boaîelor secrete.8ă na pregete nime mtr’o chestiune *tât d«

gingaşă a se presenta odată în persoană, pentru-cS cu ajutorul instrumentelor speciale aduse din srriină- tate poţi afla punctual locul, causs, răspândirea ţi starea boalei, ori-cât de adânc ar fi boala înrădăcinaţi la organism. Pe basa acestei esacninări poti cu sigu­ranţă afla şi calea, pe care ajungi la vindecarea răului ceeâ-ce fiecare o poate face acasă fără de a-’şi împedeca ocupaţiunile. Daci! cineva nu poate veni in persoană, atunci se-’şi descrie boala cu deamă- rantul şi după ce va fi es&minată va primi desluşirii* de lipsă şi leacuriletrebuincioase pe Ungi ţinerea în cel mai mare secret. In scrisoare se pună matcă d* răspuns După încheierea curei scrisorile se ard sao Is cerere espresâ se retrimit.

Un astfel de lecuitor şi curăţitor e institutul special al drului t’alorz, medic de spital (Budapesta VIL Kerepes;-ut 10) unde cu bunăvoinţă şi conştien- ţiositate capătă ori-cine (bărbat sau femeie) desluşiri asupra vieţii sexuale, unde ’i-se curăţă sângele bolnav, nervii ’i-se întăresc, trupul întreg se eliberează de boală şi sufletul de chinuri

Fără conturbarea ocupaţiunilor zilnice Dr. Pal<5cz vindecă de ani de zile cu siguranţă, repede şi din fundament cu metodul seu piopriu de vindecare şi caşurile cele mai negi jate, boalele de beşică,_ de ţeve, de tisticule, de şira spinării, de nervi, urmările onaniei şi ale sifilisului, boala albă, boale de sânge, de piele si toate boalele ce se tin de organele sec- suale femeieşti. Pentru femei e sală de aşteptare şi întrare separată. Consultaţiunile Ie dă însuşi Dr. Paldcz dela 10 ore a m. pănă la 6 ore seara (Dumineca pănă la 12 ore la ameazi).

Adresa: D r . P A L O C Z , medic specialist de spital: Budapesta VII. Kerepesi-ut 10. 34 42

wr- !!Lumini!! -mCel mai bun fi mai ieftin isvor dc eumpEral

li mini de cearălumini de străin oentru b serică

tn ori-ce mJrime şi esecutare.

N eguţâtorre specială de lum inil i u d o l f H e n t e r— — S i b i i u — —

Neguţătoiia p'incipală:Strada F«nr lor (SclimiediHHge) Nr. 7

Filială: JiinK’enwMldstxtiHse Nr. 2.(Poarta .Cisnâdiei, vis-â-vis de ospătiria Klein).

R evenitorilor reducere considerabilă d« preţ.i 79 1—20

Ga daruri da Crăciun m s dî Anul-nou =9

sS potrivesc escelent:f î t <1 hârtii dh epistole. Hârtfi «Ie *tol* în map«. H â rtii 4 • epistot*» în e u to n . Hâ tii epistole libere. —

S£ cap€tă foarte ieftin la

T io ^ r a f î % Henrio M altzer— Sibiin, -strada MA<el*rîlor Nr 12. -

ci : f î m • or 'baiaslpaiio Ispt» de crls Steckenpîerâ

dovedit de bun, medicinal, de Bergmass & C<>, Dreada şi Teschen a/E. raai naiste săpun de iapte de crin al hii Bergmasm (marca 2 băltii) ca si avem un teint alb p sber d» ptstrui, cum şi o coloare delicaţi a feţi *

Se sfii bucata cu 80 fileri în Sibiin tai Farmaciile Ia -Urs-, Piaţa-mică, A. Rummlei, str Turnului. C. Miiller, Piaţa-mare, dragh Carol Morscher, str. Cisnâdiei, î. B. BSisssl- bacher sen., Piaţ»-mare, Gustav Meltzer, str CisnAdiei, str Guşteriţei Piaţa-mică, Prim* fabrică ard. da lumini de stearin, str. Cis­nădiei, Carol Arz, str Cisnâdiei; mai d*part» în Sighişoara Ia; farmacia Lingner, I. B Misselbacber 86 35 50

II

ra

228 10 -24

Trebuinţele d-voastre de cafea şi teesg le acoperiţi raai bine la Iuliu Meiul In B u d a p e s t a (filială: Sibiiu, S tr a d a C is n ă d ie i a4 .) Firma Iuliu Meinl e dovedită ca cea mai mare în Ungaria în branşa sa. Ea importează cafea şi tee direct din ţSrile de producţie, ceea-ce sS poate d o v e d i . Cereţi preţ-curant; acesta ofere în sine şi prin sine o lectură interesantă şi cuprinde o mulţime de lucruri, cari sunt foarte preţioase a le

cunoaşte fiecare econoamă. Preţ-curantul la dorinţă să trimite gratis şi franco.

Iuliu Meinl, Budapesta. Filială: Sibiiu, strada Cisnădiei 24.

JPsg. 684 w @ a m ' p Q w m m n w i Nr. 49

H r.'1005/906. 278 1—2

Licitaţiune pnbMCorwuna M a c o v lţ a vinde prin licita-

ţitme publică, cu eschiderea ofertelor ulterior îctrate, în 30 Decemvrie 1906 st» n. la 3 ore p. m. în cancelaria comunală: 4400mslemne de fag groase şi 400 m 8 lemne de fag subţiri în teritorul de 20 jug., designat spre vânzare.

Preţul strigării 2280 cor., vadiu 228 cor.Condiţiunile de licitare se pot vedea în

cancelaria comunală şi la curatoratul de pă­duri reg. cercual din Nagytalmâcs.

R a c o v i ţ a , în 10 Dec. 1906. P r i m ă r i a c o m u n a l ă :

Hie. Maxim Stef. Popovieiuprimar. not. cerc.

Nr. 998/906 eoa& 276 î —2

Publicaţiime»Comuna I l im to a v (pretura Nocrich)

esarendează pe calea licitaţiunei publice casa sa de sub Nr. 113 (csre e provezută cu li­cenţă de cârcimărit,. pe anii 1907 (l Ianuarie} inclusive pănă în 31 Decemvrie 1910;

Licitaţiunea sS va ţinea în 22 Dec. a. c. st. n. la 10 ore a. m., în sala cea mare din Nocrich.

Preţul strigării e 700 coroane anual» vadiul 10»/».

Condiţiunile de licitare s8 pot privi ori­când în cancelaria comunei Ilimbav.

I l im b av , în 2 Decemvrie 1906» P r im ă r ia cooaunei :

Iosif Lucaprimar.

Proeopiu Marinnotar»

2—10

Precis cu jumătate preţu!f ca ori-ce comerciant, ce dă pe rate, fur- , nisez cu garanţă reală de 5 ani cu preţul jde fabrică: maşini de cusut 44 cor. Ş Suveică vibrătoare 78 cor. Centralbobbin 92 cor. inel. Bdiţă eleg. şi 5 ant ga-

i ranţă. Aparat de brodat 4 cor. M. Rnnd- bakin, Viena, lâechtensteinstrasse 23.

Catalog Kr. 2 gratis şi franco.

O O O O O O O O O O O O O O O O O5 o$ Fără îndoială cele mai bune şi $ 0 - mai ieftine - — - ■■ $

* lumini de ceară 1în toate mărimile, albe şi cu flori, atât ® en gros cât şi en detail să pot căpăta la v

| Gustav Melîzer ®¥ fabrică de lumini şi săpun VV strada Guşteriţei 25.@ F ilială Meltzer, P iaţa mică.§ P a r f u m e r la M e lt z e r ,q = strada Cisnădiei. =^ 220 11— a o o o o o o o o o

LMarca de scutire: „Anker”

Liniment. Capsiei comp.,substituire pentra

Anker-Pain-Expellereste un mijloc de casă de mult probat, care se foloseşte mai mult de treizeci şi şepte de ani ca ungere sigură la podagră, renma-

= tis m şi receli. ------ÂtîEÎiS. pricina imitaţiilor de mai pu- • ■ » * ţină valoare, la cumperare se fim precauţi şi se primim numai sticle originale in satule cu marca de scutire Anker şi cu numele Riehter. Cu preţul de 80 fii., 0 . 1.40 şi C. 2 — sS caretă în toate farmaciile; dep. princ. la Iosif Torok, farm. în Budapesta.

Farmacia lai Dr. Riehter la „Leul de aur* în

Strada Etisabeth Nr. 5 nou ------- Espediţie zilnică. —......

214 11—40

PsHstra Bpm mgKKBSftbH H«turi« Malter.

© @ S 0 S © © S Î ® © © O T O © € l 0 e © M S O © © © O ® 0 © © © © îo - - - - - - - - - - - - - - - - 8S i b i i i H o t B l S c l i R l i d t Nagyszeben.

înştiinţare de deschidere.Subscrisul îmi iau permisiunea a învita pe stim. p. t public k onora cu cercetare

Hdtelul Schmidtstrada Bahnhof, vls-â-vis de garâ

(20 d e o d ă i s p r e s t r a d ă — L u m i n a t e l e c t r i c ) edificat de nou de mine şi aranjat cu tot comfortul.

Hotelul să află în nemijlocita apropiere de gară şi cred, că am satisfăcut unei nece­sităţi, că am deschis an hotel modtrn în acest loc.

Cu privire la provieinne ofer numai ce este mai bun, pe lângă un asortiment bogat şi în ori-şi-ce timp.

Odăi liniştite. — Serviciu corect. — Preţurile cele mai ieftine.Mulţămind sincer pentru încrederea, manifestată faţă de mine aici în decurs de 30

de ani, rog onor. p. t. public, a sprigini şi noua mea întreprindere.

OooQOOoo

277 î —3 aCu distinsă stimă

M a r t i n IS ch m id t, hotelier.l © T O © @ 8 © O 0 1 J S l O © © © 8 O f 3 0 © © Q @ Q © 9 0 0 f l O i î i i

1: ................ . -Plecare im itaţie şl retipărire e punlbilă.

Singur veritabil e balzamul lui Thierrynumai cu marca verde de călugăriţă. Scutit prin lege. De renume vechia, neîntrecut contra perturbaţiilor de mistuire, sgârciurilor de stomach, colicei, catarului, durerilor de piept, influenţei etc. Preţul: 12 sticle mici sau 6 duple

sau o sticlă mare specială cu închizătoare patent Cor. 5.— franco.

Alifie de ceitifolll a lnl Thierry reconosentă In general ca Hon plus ultracontra tuturor ranelor cât de vechi, aprinderilor rănirilor, absceselor şi umflă­turilor de ori-ce-fel. Preţul 2 borcane Cor- 3.60, trimite numai după espe­darea înainte a banilor sau cu rambursă farmacia A. TH IERRY în Pfegsad»

lângă Roliitsch-Sanerbnum.Broşură cu mii de scrisori de mulţămite, gratis şi franco.

SS poate căpiţa în toate farmaciile mai mari şi drogheriile medicinale.

mtnmnnmnmnnunnumnHmunmnnnnn,m . x

§ Nikelat, suflat cu argint ffM suflat cu aramă şi alamă ^# 1» a farfuriilor, taselor, săbiilor, pintenilor, puştilor, dozelor, cheilor, uşilor de trăsuri, ferăriilor dela

r p r n s i i t i p tr* ^ t o -,1 /M» a a#\Va m * i# ,!Hn i .

= M -t t

230 1—3

XS fMXmXnnnxx*K

t UUtCIUlj UlCliUl) Umilul UC udnvferestri, patine ttc. etc. furnisează cu preţurile cele mai ieftine!

= l>a comande mai mari preţuri reduse. =

întocmiri moderne de galantarepiedestale de nikel etc. pentru ori-ce branşă de negoţ.

Maşine de cusut şi bicicletepe iâr-gă gararţă, cn p r e ţ u r i f o a r t e r e d u s e ,

şi cu plâtirea în rate.

De comande potrivite se roagă cu distinsă stimă

Cr&rol F . W u ltscim er, mechanicinstitut electro-ehemic de platat şi ascuţire de m etale, cu motor electric

Sibiin, strada Foplăoii (Quergasee) Nr. 43,

t txxXx

Atelier de curelărie, şelărie şi coferărie

O R E N D T G. & FEIR I W .(odinioară Societatea curelarilor.)

Str. Cisnădiei 45. S I B 1 1 D. lleltauergasse 45.

Magazin bogat în articole pentrucâroţat, călărit, vânat, sport şi voiaj, poelăzi şi proeovăţuri, portmonee şi bretele solide

şi alte= = = = = articole de galanterie ------

cu preţurile cele mai moderate.

81 24—26

Carele de maşini, curele de cusut şi legat, Sky (vârzobi)permanent în deposit.

Toate articolele din branşele numite şi reparatura lor se esecută prompt şi ieftin.Liste de preţuri, la cerere, se trimit franco.

C o m a n d e le p r in p o s tă se e fectu esc p ro m p t f i conştienţios.Mare deposit de hamuri pentru cai dela soiurile cele mai ieftine pă»ă la cele mai fine, coperltoare (ţoksrj) de cai şi eofere de călătorie.

‘ Ccrania de s®s»iim*ţ K T.

Pag. 685

t t i In1virU8 deJ catar’ dnrerea de piept, îmhăloşirea, asudatnl de noapte, hor­căitul, sunt adese-ori presemnele celui mai periculos duşman al sănătăţii noastre, al în- uicoţstci

t n b e r c u l o s e !

Trebue sg stirpim reui in germine, şi dacă el I s a ivit trebue sS ne d?m silinţa cu atât mai nult a-’l înfrânge, spre acest scop serveşte

T u lb e r tn u l lol IXalapldistins Ia espoziţia eaglessă cn medalia de aur şi diploma de onoare, recomandat de mulţi medici, care într’adevir Înfrânge tuber- culosa, delătură tusa, uşurează scuipirea de sânge, disoalvă flegma. Deci cine voieşte să se elibereze de acest rău sau sS-'l previe, s î foloseacă şi procure o sticla de model cu 3 cor., sau o sticlă mare cn 5 cor. 77 80—40

Deposit principal pentru Austro-Ungaria:

Farmacia „Apostel"Budapesta, Josefring Nr. 84/26.

0 maşină ds vorbit Aeu 1 valţ gratis • * J ■*

Repertoar bogat cor. 12.—Valsuri extra cor. 1.50 per bucată. — Jucării. Catalog gratis. — Mare catalog spe­cial despre fabricate de ju­cării franceze a firmei Le- ^ mersie, Paris, 41 pagini, bogat ilustrat, pentru 60

fileri In maree, franco.

D eşteaptă m irareMai nainte cor. 20, acum numai cor. 7 costă orologiul-remontoir- Phonix de argint, cu maşinărie de precisiune şi trei coperişe frumos gravate şi cu garanţă de S ani. In total numai 7 coroane.

Espediţie cu rambursă.

M. RUNDBAKIN, Viena IX/l.

Omega graţiosaOroloage de calitate inferioara, heoferite din

altă parte, cum şi fabricate optice, musicalice, foto­grafice, igienice etc. de clasa primă, ofer in adever cu en gros preţuri ieftine şi le trimit fără spese şi franco.

270 2—10

R e a l şi buniOrologiu minunat de bnznnar şi lanţ, nnmai pentrn 1 fl. 40 fii.KA Afin h li r am cumP®rat> din CatiSa disolvării JUiUUU (JUl/t unei fabrice elveţisne de oroloage. de aceea trimit 1 orologiu de buzunar de argint Gloria Anker remontoir de precisiune, 36 ore* lanţ aurit frumos şi joujon, cu mers regulat, pentru care se garantează 3 ani în scris, numai cu fl, 1.40.

Espedare per rambursă prinI. casă de negoţ germană

S. KOHANE, Cracovia Nr. 146Pentru-ce nu convine banii retour. Multe

scrisori de mulţămită. 26? 3—3

pfima văpsitorie artistică transilvană cu Vapor şi institut de curăţit pe «ale chemică

Carol J. G, Milsieffsnstr. Vopsitorilor (Fftrbergasse) 19.

Intrarea fâai Comod si face diii strada Ocneij greia toate comandele, ce să ţin de această branşă,

şi cari sS eseentă conştienţios şi foarte ieftin.* 322 10—

îa atenţiune binevoitoare!Fiw tr. artist ţi ,p,cialui „ t ocuit dt „ pat„ ^ m ^

Clavir,Mignon,I ianino,Harmonium,

OU mioîwnM ^ a °®BUaiţ sS «comandă cu căldură oluvirtllfoLrS d°os«bire acelor pianişti, cari ştiu protul modul do iocfoarto neted, uşor favotabd ta mSaur* marc pentru b a t e a i M c.T S to^JS

Mechanica ds repstiţu asta indispensabil* nu numai nsntru ori-ro

şi contr! “ . t ? " 1" dUrtbUă ?i C“ de0iebira ^ to n tă

tfssxsisăr" “•11 (ta16 2 4 - Tot acolo

•repreaşntanţa u clu siv ic pentra Transilvania a Armai: f . Bobwt Bfllnbold, pro- P msl mu!tor d ifracţii Înalta şi membru al comitatului «coalai aocisWţii fabri­

canţilor da clavira din Viena,

w

N f l l l f F o a r t o p r a c t ic p r o b a t ş i d o m a r o U n u I u u u . a v a n t a g i u e s te p e n t r u a g r ic u l t o r i Iv U ll I

Zillia" plugul de întors sau învîrtit.

ILa arat nu s8 întâmplă astupare, pătura pământului se Întoarce deplin, are lipsă de putină forţă trăgătoare, căroaia de plug de lemn se poate folosi cu plngnl Zillia. Materialul escelent. S«

poate procura prin singura

representanţă pentrn Transilvania şi România delaIOAN K. SCH U LLERssâz&ss Agnita — Szentâgota. ws/m

. . . Cu plugurile de întors Zillia, cumpSrate dela dl Ioan K. Schuller suntem foartemulţumiţi şi putem recomanda cu căldură acest plug ori cărui econom, Un avantagiu deosebit are, că merge foarte uşor, brezdele le întoarce de tot şi pretinde puţină forţă trăgătoare.

A gnita , 20 August 1906.247 7_ îoafl Fernengel, economj Ioan Breckner, econom;

Mihail Rottmann, econom; Mihail Mergler, econom.

Atenţiune!Atsi otioa-e a faCe cunoscut, eă aici in Siblitt iii t*iata UiQfC tn paiatnl nott

al băncii Bodenkredit, am deschis In io Noemvrie n. c.

0 casă de negoţ de confecţiune pentru dame, domni şi copii.De înaSmiiat: Conduc special numai cei mal fini articli in acest gen, corSspunzStori

şi celui mai rafinat gust.Preţurile suut strict solid calculate la minimal şl fixe.Pe fiecare bucată este imprimat preţul fix tn Coroane»Visitarea, fără silă de*a cumpSra, este dorită in ori-ce timp.

Cu distinsă stimă

R . O R ' f r T V B E Î & O K Rcasă de negoţ de confecţinne

===== în nonl palat al institutului Bodenkredit *=*=»262 4-fla sibiiu — IV a g - y s îS e lb e ii.

Pag 886 Nr. 49

Carol Albertcroitor ds cavaleri

===== ^iî>îi«B. =====Strada F a u r u l u i Nr. 2

recomandă p. t. publicului

pentru saisonul de toamnă

© © n o u tă ţ ile 0 ©sosite chiar acum, pentru haine de bărbaţi stofe englezeşti, franţuzeşti şi indigene, cu deo sebire deposit mare de stofe englezeşti, din cari se esecută după măsură cele mai moderne vestminte, precum: Saeko, Ja - qnete, fracuri şi haine de salon, cu preţuri foarte moderate.

în caşuri de urgenţă confec­ţionez un rînd complet de haine in ttap de 24 ore. ' 22_ K j

Pene de patboeme ieftine!

8 Kilo: noue, scărmănate cor. 9-60; mai bune cor. 12.— j albe, moi, pufoase, scărmănate cor. 18.—, cor 24.— ; albe ca zăpada, moi,

pufoase, scirmănate cor. 30.—, cor. 36.—.Espedarea franco cu rambursă. Schimb

şi reprimiră s i admite pa lângă rebonificare ds porto. 268 3—6

Benedickt Sachsel, Lobes 184,posta P i l s e a , Boemia.

Pile purgativec u z ă h a r

ii(Pile-Elisabeta ale lui Neustein).De preferat îfl toate privinţele tuturor prepa­ratelor ds acest fel, aceste pile sunt libere de ori-ce substanţe stricăeioase, să folosesc cu cel tini mare succes la boale de-ale organelor pântecelui, foarte uşor purgative şi curaţitoare de sânge) nici un medicament nu este mai favorabil şi de tot nestricâcios, spre a combate

e o n s t i p a ţ i asigurul isvor â Celor mai multe boale. Pin causă că sur.t cu zâhar, le iau cu plăcere şi copii. — O şatulă, conţinând i 5 pile, costă 3u fii. o rolă, care cwnţma 8 şam!e, aşadar 120 de pile, costă numai 2 cor. Trimiţând înainte surea de cor. 2 45 se espedeazâ

franco 1 rolă de pile.

— — Atenţiune 1 85 ns ferim multiisn axi! de imitaţii. Să cerem ’ „File purgative ale Ini

!§§|!||l?ilip Neustein11. Numai atunci;unt veritabile, dacă fiecare şa- tulâ şi instrucţie e provezută cu marca noastră de scutire împro- tocolată legal, în tipar negru-roşu »Heil. Leopold< şi subscrierea: Philipp Neustein, Apotheker*. ~ " _e!e noastre scutite prin tribunalul comercial trebue se fie

proveznte cu îirma noastră: Farmacia lui F IL IP K 'E U S T E f l S la »Hetl. Leopold»,

Viena I. Plankengasse 6.Deposit în Sibiiu în toate farmaciile.

256 5—10

pas»* G ran d F r lx e sp o s iţia tin lversal^ P aris^ rgoO ;

Restitntionflnidul lui KW IZDAapă de spălat priv. c. şî reg» pentru cai.

Preţul: 1 sticlă Cor. 2 80.De preste 40 de ani în folosinţă în grajdurile de curte, în grajdurile mai mari militare şi civile pentru întărirea înainte-şi rentărirea după strapaţe, învîrtoşarea nervilor etc. face capabil calul pentru cele mai escelente prestaţiuni

in training.Veritabil numai cn marca de scutire

aci alăturată.Să capătă în toate farmaciile şi drogheriile.

POT* Preţ-curante Ilustrate gratis şl franco.

Depoul principal: Francisc Ioan Kwizdafnrnisor de curte c. şi reg.austro-nngar, reg. român şi princ. bulgar.

Farmacist cercual, K orneuburg lângă Viena. 94 I. 18—25

Orologiul de cavaler cu placi de aural meu, cel mal nou, extralat

cu faţă de metal albă sau galbină pentru cifre, este cel mai iubit şi mai fin orologiu al timpului nou. Acest orologiu extralat_.de .cavaleri întocmai cum îl arată chipul, este închis hermetice, regularisat precis cu maşinărie de pre :isiune şi cu gravură de aur, astfel înlocuieşte perfect oroloagele veritabile de aur. Preţul per bucată numai 5 fl. — cu cutioară de oţel

veritabilă neagră sau albastră

f l . 4 . 5 0ft »• v 1 ' < \ 01 C0Per!? duplu, în o cutioară cu placă de aur ve-ii f l ‘ . v vi ritabil american 6 fl. în cutioară de oţăl, neagră sau

albastră fl. 5.60. Pentru fiecare dm aceste oroloage se d i o garanţi în scris pe 3 ani. Ce nu convine să sch.mbă îndată. Eapedare cu rambursă sau tri­

miţând înainte banii prin

Depoul central de oroloage

A L F R E D F I S C H E RViena I., Adlergasse Nr. 10/34.

f Cereţi no.-l meu cata!o.g*$rindpal bogat ilustrat cu oroloage şi bijuterii de aur şi argint,^ cum şi articli de argint-China, care se trimite ori-şi-cui gratis şi °ranco. . -y4 2_ 3

Cunoscuta h ârtie d© s ig a r ite egip teană universală

17fesa

(Y © rg i*G o m b U 8tib l© )

£>© po@ it p e s itm i S i b i i u lâ Domnul:

CAROL ALBBECHTa136 26—26

3 0 0 0 0 0 0 0O o s i e i L

© C S O O O O O O Q C tOQOQO?

G u s t a v B i i r rm e o îa g m f© ,,

Magazin de maşini de eusut şi ds veiodpede,lllfeliii, î? is | a ^ .5 r iisa as». 1#»

Recomandă depositoi eon mare şi bine asortat ca toate felonie de Maşini de gu şat mai renumite

> - . 0„ # * - -------- --

dia fabrici striiae şi indigene ps lângă ea preţ

Vmuţxn. toar raooszftbi) ftassiş Meltsşş'»

foart® moderat go 43—Ca speeialitiţi ss recoaiacdS maşinile ds casai:

^ Silişi â Naaaani* 6. I I Pfaf. «mToate icaretcrile ®işisi!ss de cusut ds ori-ss

fdprecnntaee, eurele, alei&ri fine şi sitele ss sflâ îatotisRQB® la depoiltsl aea. Eeparatm rile la maşinile de cusut de ori-ce fe! sftat esecatate proapt, ieftin şi eonştteaţies m garanţie. Festra

î&îâre massnâ nonă de cusur emapăratâ deb mine dao 5 Rîii

Cem ^slsliprimat E. T, GîeiWsna,' Dres^-BE^SE^ti-'"