IULIE 2013

PĂCATELE CAPITALEViața de credință presupune o luptă permanentă împotriva păcatului. Dar cum

să lupți împotriva păcatului, a dușmanului, dacă nu-l cunoști? Totul în viața spirituală începe de la cunoașterea de sine. Pentru o mai bună

cunoaștere de noi înșine, vom vorbi în continuare despre cele șapte păcate capitale, care de fapt sunt rădăcina tuturor păcatelor; numărul șapte în simbolisumul biblic înseamnă totalitatea, plinătatea.

Cele șapte păcate capitale sunt: mândria, mânia, lenea, lăcomia, invidia, zgârcenia, necurăția.

Un autor din secolul al XVII-lea, într-o gravură renumită, reprezintă un om așezat comod într-o caleașcă luxoasă trasă de șapte animale diferite, reprezentand cele șapte păcate capitale: astfel vedem un păun, un porc, un țap, un măgar ș.a.m.d. Vizitiul de pe capra trăsurii este un pui de diavol care ține în mană șapte hățuri. În depărtare se vede o prăpastie uriașă din care ies flăcări de foc; este iadul spre care diavolul își îndreaptă animalele lovind cu biciul în ele, în timp ce omul din caleașcă stă liniștit, fără să-și dea seama încotro se îndreaptă. În partea de jos a tabolului sunt scrise aceste cuvinte: Păcatul este lucrul cel mai periculos pentru om.

De ce șapte?

Evagrius, un teolog din secolul al IV-lea, care pentru prima dată face o clasifi-care a păcatelor capitele, spune că așa cum Iosue a trebuit să învingă șapte națiuni dușmane ca să intre în Țara Făgăduită, la fel omul duhovnicesc trebuie să învingă șapte dușmani ca să poată dobândi stăpânirea și pacea inimii.

El începe enumerarea cu primul păcat descris de cartea Genezei: lăcomia. Al doilea este desfrâul, care se naște din lăcomia în mâncare și mai ales în băutură. Lăcomia și desfrânarea, pentru a fi satisfăcute, au nevoie de bani, fap care duce la al treilea păcat capital: avariția, pofta de bani. Pofta de bani naște al patrulea păcat capital: invidia, tristețea care pune stăpânire pe om când vede că altul are mai mult. Invidia naște următorul păcat capital: mânia. Invidiosul, în neputința sa de a avea ce are altul sau cât are altul, explodează în accese de furie. Păcatele de până acum, în special necumpătarea și desfrâul, duc la epuizarea fizică și spirituală, de unde următorul păcat capital: lenea.

Cel care a săvârșit cele șașe păcate amintite mai sus, își dă seama că e lipsit de substanță, de valoare în interior; nu-și găsește nicio satisfacție, nicio mulțumire în el însuși, de aceea își caută o compensație în afara lui; în acest scop își creează o falsă imagine în ochii al-tora, în care se complace: este al șaptele păcat capi-tal: mândria. Autorii de spiritualitate au găsit o nouă ordine, pornind de la cele trei pofte despre care vorbește Apostolul Ioan în prima sa scrisoare: „Tot ce este în lume: pofta cărnii, pofta ochilor și mândria vieții, nu este de la Tatăl, ci din lume” (1In 2,16). Din „mândria vieții” se naște trufia, din aceasta invidia, din neputința invidiei se naște mânia. Din „pofta cărnii” se naște lăcomia și desfrâul, iar de aici, inevitabil, se alunecă în lene. Din „pofta ochilor” se naște dorința de avere, avariția sau zgârcenia. Această ordine s-a impus și o găsim și în Catehismul Bisericii Catolice, la nr. 1886.

Păcatele capitale se înving prin practicarea virtuților opuse; astfel mândria se învinge prin umilință; zgârcenia prin dărnicie; desfrâul prin castitate; mânia prin răbdare; lăcomia prin cumpătare; invidia prin iubire fraternă; lenea prin hărnicie.

Lupta împotriva păcatelor capitale nu poate fi luată în serios decât din motive de credință, privind latura tragică a păcatului cu urmările lui în veșnicie. Ele trebuie văzute în fondul celor patru lucruri de pe urmă: moartea, judecata, Iadul sau Para-disul.

Acestea sunt, pe scurt, câteva elemente referitoare la păcatele sau viciile capitale. Începând cu numărul viitor, vom vorbi mai pe larg despre fiecare păcat capital în parte.

Pr. Paroh Mihai Mărtinaș

Dieta pentru frumusețeDemult, într-o țară orientală,

erau odată două surori foarte fru-moase. Prima soră se căsătorise cu regele, iar a doua, cu un negus-tor. Însă, cu trecerea vremii, soția regelui se făcuse tot mai slabă, mai bolnăvicioasă și mai tristă, pe când, cea care locuia cu negustorul lângă palatul regal, părea că se face tot mai frumoasă pe zi ce trece. Regele îl chemă pe negustor la palat și-l întrebă:

„Cum faci că soția ta se menține atât de frumoasă?”

„E simplu: o hrănesc pe soția mea cu limbă”.

Sultanul dădu poruncă să fie pregătite pentru dieta soției sale chintale de limbă de oaie, de cămilă și de canar. Dar regele nu văzu nicio schimbare. Soția lui era tot mai slabă și mai abătută.

Înfuriat, regele se hotărî să facă schimb: trimise regina la negustor și o luă de soție pe sora ei.

Însă, la curtea regelui, soția negustorului, devenită regină, începu să se ofilească, în timp ce la casa negustorului, sora ei redeveni în puțină vreme frumoasă și strălucitoare.

Secretul? În fiecare seară, negustorul și soția lui stăteau de vorbă, își povesteau tot ce se întâmplase peste zi, glumeau și râdeau împreună.

Cred că ceea ce trebuie să înțelegem cu toții este că iubirea începe în familie. Pe zi ce trece, ne dăm seama că cele mai mari suferințe își au originea chiar în familie.

Nu mai avem timp să ne privim în ochi, să ne salutăm, să ne împărtășim bucuriile; părinții nu mai au timp să fie ce așteaptă copiii lor de la ei; soțul nu mai are timp să fie ceea ce așteaptă soția de la el, soția nu mai are timp să fie ceea ce așteaptă soțul de la ea.

Astfel, pe zi ce trece, aparținem tot mai puțin familiei, iar relațiile noastre de comu-niune familială devin tot mai rare.

Fericita Tereza de Calcuta povestește o amintire personală:Cu ceva vreme în urmă, sosi un grup numeros din Statele Unite. Mă

rugară: „Spuneți-ne ceva care să ne fie de folos”. „Zâmbiți-vă unii altora!”, le-am spus eu. Dar cred ca le-am spus-o prea serios. Unul dintre ei m-a între-bat: „Dumneavoastră sunteți căsătorită?”. „Da”, i-am răspuns. „Și uneori îmi este greu să-i zâmbesc lui Isus, pentru că devine prea exigent”. Dar con-tinui să cred că iubirea începe în familie.

Programul Sfintelor Liturghii în parohiile de la mare şi de la munte

LA MARE

Constanţa (Sf. Anton de Padova)- de luni până sâmbătă: orele 8.00 şi 18.00- duminica: orele 9.00, 10.30, 12.00 şi 18.00

Constanţa (Sf. Pius din Pietrecina)- luni, marţi, joi, vineri, sâmbătă:

ora 18.00- miercuri: ora 8.00- duminica:

orele 10.00 şi 18.00, în limba română; ora 12.00 în limba engleză

Techirghiol- duminica: ora 14.30 (în lunile iulie şi august)

Năvodari-luni, marţi, miercuri, vineri,sâmbătă: ora 18.00- joi: ora 8.00-duminica şi în sărbătorile de poruncă:

ora 9,00 (în perioada sezonului estival) şi ora 18.00. Mangalia

- luni, marţi, joi şi vineri: ora 18.00- miercuri şi sâmbătă: ora 8.00- duminica: orele 10.30 şi 18.00

LA MUNTE

Sinaia- de luni până sâmbătă: ora 18.00- duminica: orele 11.00 şi 18.00

Predeal- de luni până sâmbătă: ora 18.00- duminica: ora 11.30

Azuga- marţi: ora 16.00- duminica: ora 9.30- prima vineri şi prima sâmbătă din lună: ora 16.00

GREF: Grup Recreativ Educativ Formativ

La începutul lunii septembrie, în parohia noastră se va organiza GREF: Grup Recreativ Educativ Formativ. Va fi o săptămână de veselie și de bună dispoziție, în care cei mici vor avea oca-zia să se roage, să cânte, să se distreze împreună, să se cunoască mai bine și să lege prietenii frumoase care să dureze.