Potrivit Standardul de Audit 320 Obiectivul unui audit al situaiilor financiare este de a permite unui auditor exprimarea unei opinii, potrivit creia situaiile financiare au fost ntocmite sub toate aspectele semnificative, in conformitate cu un cadru general de raportare financiar identificat. La modul general, auditul inseamna examinarea unor informatii in mod profesionist si exprimarea unei opinii independente, facandu-se referinta la anumite criterii de calitate. In functie de domeniul unde este aplicat acest principiu general, exista multe tipuri de audit, de la cel financiar-contabil si pana la auditul performantei, al sistemelor informatice sau al politicii de securitate a datelor. Conform definitiei publicate de Camera Auditorilor Financiari din Romania, "Auditul financiar reprezinta activitatea de examinare, in vederea exprimarii de catre auditorii financiari a unei opinii asupra situatiilor financiare, in conformitate cu Standardele internationale de audit financiar ale Federatiei Internationale a Contabililor (IFAC)". Orice analiz, orice control, orice verificare i orice studiu asupra unei seciuni sau a unei pri din contabilitate sau din situaiile financiare ale unei entiti poate fi calificat ca audit financiar. n general, prin prag de semnificaie se nelege nivelul, mrimea unei sume peste care auditorul consider c o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare, ct si imaginea fidel a rezultatului, a situatiei financiare si a patrimoniului intreprinderii. La inceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificatie este necesar pentru a determina domeniile i sistemele semnificative. In cursul misiunii, pragurile de semnificatie determinate pentru controlul fiecrei sectiuni din situatiile financiare permit orientarea programelor de munc spre riscurile existente, prin stabilirea mai corect a esantioanelor de control; aceasta evit angajarea n lucrari care nu vor servi la fundamentarea opiniei asupra situatiilor financiare. Aceste praguri sunt, in general, inferioare pragului global pentru a ine cont de cumulul posibil al erorilor constatate. Pragul de semnificaie ne arat cnd o valoare este considerat semnificativ i anume atunci cnd omiterea sau declararea ei eronat ar influena deciziile utilizatorilor de situaii financiare.

La sfarsitul misiunii, pragul global permite auditorului s aprecieze dac erorile constatate trebuie s fie corijate sau s fac obiectul unei mentiuni in raport, dac intreprinderea refuz s le corijeze. Ca urmare, stabilirea unor praguri de semnificatie permite: orientarea mai bun i planificarea misiunii; evitarea lucrrilor inutile; justificarea deciziilor referitoare la opinia emis. Definirea pragului de semnificatie permite auditorului nc de la inceputul activitatii (misiunii) sale s aprecieze mai bine sistemele si conturile susceptibile s contina erori sau inexactitati semnificative, iar la sfarsitul misiunii s aprecieze dac anomaliile pe care le-a descoperit trebuie s fie corectate in cadrul exercitiului, in scopul de a putea emite o opinie fr rezerve. Unele circumstane particulare trebuie avute n vedere la determinarea pragului de semnificatie: existena unor prevederi legale, statutare sau contractuale; evolutia importanta de la un an la altul a unor posturi; capitaluri proprii sau rezultate anormale. Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utilizate diferite elemente de referin: capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc. De fapt pragul de semnificaie este msura care poate face ca , cabinetul de audit financiar pornind de la o anume eroare, o inexactitate sau o misiune poate afecta regularitatea i sinceritatea conturilor anuale astfel nct imaginea fidel a rezultatului operaiilor situaiei financiare i al patrimoniului societii. Altfel spus , pragul de semnificaie reprezint ceea ce in contabilitatea anglo-saxon poarta denumirea de materialitate, adic nivelul de eroare sub care nelegerea si interpretarea situaiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ. Pragul de semnificaie exprim nivelul maxim admisibil de eroare acceptat pentru a putea decide dac conturile sunt corecte sau nu. Aprecierea caracterului su semnificativ nu trebuie s se refere la un anumit numr de elemente de referin, dintre care cele mai comun admise sunt urmtoarele: rubrica vizat:capitaluri proprii, evaluarea de exploatere (stocuri), imobilizri:

rezultatul net ; rezultatul curent; sau informaii referitoare la conturile anuale semnificative (cifra de afaceri, amortismente, provizioane)

Cum se poate calcula pragul de semnificaie? Este n funcie de raionamentul auditorului (judecata profesional). Poate fi: fie 0.5 % - 1 % din cifra de afaceri fie 1 % - 2 % din evaluarea activelor fie 5 % - 10 % din profitul net Pragul de semnificaie (nivelul de materialitate) adoptat va constitui valoarea n raport cu care se determin dac erorile, omisiunile sau greelile identificate n conturi, considerate individual sau cumulat, indic dac acele conturi ofer o imagine fidel, complet i exact rezultatului, a situaiei financiare si a patrimoniului ntreprinderii. Exista o corelaie strns intre pragul de semnificaie si riscul de audit. n Cadrul general pentru ntocmirea si prezentarea situaiilor financiare al Comitetului pentru Standarde Internaionale de Contabilitate, pragul de semnificaie a fost definit astfel: Informaiile sunt semnificative dac omisiunea sau declararea lor eronat ar putea influena deciziile economice ale utilizatorilor , luate pe baza situaiilor financiare. Pragul de semnificaie depinde de mrimea elementului sau a erorii judecate in mprejurrile specifice ale omisiunii dau declarrii eronate. Astfel, pragul de semnificaie ofer mai degrab o limit dect o caracteristic calitativ primar pe care informaia trebuie s o aib pentru a fi util. Atunci cnd efectueaz un audit , auditorul trebuie s ia in considerare pragul de semnificaie si legtura acestuia cu riscul de audit. Aa cum se precizeaz in Standardul de Audit 320 pragul de semnificaii, relaia in acesta si riscul de audit este invers proporional. Cu cat este mai nalt nivelul pragului de semnificaii, cu att este mai sczut riscul de audit si invers. Auditorul considera relaia invers dintre pragul de semnificaie si riscul de audit cnd determin natura, durata si ntinderea procedurilor de audit. De exemplu dac dup planificarea procedurilor specifice de audit, auditorul determin c nivelul acceptabil al pragului de semnificaie este sczut,

riscul de audit este crescut. Auditorul va compensa aceasta fie prin reducerea nivelului evaluat al riscului de control, unde reducerea este posibila sau prin susinerea nivelului redus prin efectuarea unor teste extinse sau suplimentare de control, fie prin reducerea riscului de nedetectare prin modificarea naturii, duratei si ntinderii procedurilor de fond planificate. Potrivit Standardul de Audit 320 Evaluarea de ctre auditor al pragului de semnificaie si a riscului de audit la momentul iniial al planificrii angajamentului poate diferi de cea din momentul evalurii rezultatelor procedurilor de audit. Aceste schimbri sunt determinate in primul rnd de apariia unor circumstane noi sau din cauza unor schimbri in cunotinele acumulate de auditor in timpul auditului. De exemplu, dac auditul este planificat naintea nchiderii exerciiului financiar, auditorul va anticipa rezultatele operaiilor si poziia financiar. Dac rezultatele curente ale operaiunilor si poziia financiara difer semnificativ , evaluarea pragului de semnificaie si a riscului de audit se poate schimba. De aceea auditorul cnd planific auditul poate sa stabileasc un nivel mai sczut al pragului de semnificaie dect cel pe care intenioneaz s-l utilizeze la evaluarea rezultatelor auditului. Scopul acestei planificri este de a reduce probabilitatea nedescoperirii informaiilor eronate si de a oferi auditorului o marj de siguran atunci cnd se evalueaz efectul informaiilor eronate descoperite in timpul auditului. Aprecierea gradului de semnificaie prezint importan, deoarece prin intermediul acestui factor se estimeaz nivelul global al erorii sau inexactitilor cuprinse n situaiile financiare. Acest aspect trebuie avut n vedere nc din etapa de planificare a misiunii de audit, prin care auditorul, dup cunoaterea general a ntreprinderii i activitilor sale, fixeaz un anumit prag care constituie o grani, i anume: n segmentul dinaintea acestui prag, informaiile nu sunt semnificative n influenarea deciziilor utilizatorilor de informaii financiare; n segmentul dup acest prag, informaiile sunt semnificative n influenarea deciziilor utilizatorilor de informaii. n cursul misiunii de audit , pragurile de semnificaie determinate pentru controlul fiecrei seciuni din situaiile financiare permite orientarea programelor de munca spre

riscurile existente, prin stabilirea mai corecta a eantioanelor de control; aceasta evita angajarea in lucrri care nu vor servi la fundamentarea opiniei asupra situaiilor financiare. Aceste praguri sunt, in general, inferioare pragului global pentru a ine cont de cumulul posibil al erorilor constatate. La sfritul misiunii de audit, pragul global permite auditorului sa aprecieze dac erorile constatate trebuie sa fie corijate sau sa fac obiectul unei meniuni in raport, daca ntreprinderea refuza sa le corijeze. Prin urmare stabilirea unor praguri de semnificaie permite o orientare si o planificare mai buna a misiunii de audit, permite evitarea de lucrri inutile si o mai buna justificare a deciziilor referitoare la opinia emis. Pentru determinarea pragului de semnificaie pot fi utilizate diferite elemente de referin: capitalurile proprii, rezultatul net sau cifra de afaceri. Aceste elemente sunt cunoscute drept baz de referin , in raport cu care pragul de semnificaie se determin in valori absolute sau relative. Acestea ar putea avea influena fie asupra rezultatului exerciiului financiar, fie asupra modalitilor de prezentare a bilanului contabil. Pragul de semnificaie poate fi exprimat din mai multe puncte de vedere valoric i dup natur. Cnd stabilim pragul de semnificaie prin valoare, nivelul acestuia trebuie sa fie corelat cu cel mai important element din cadrul situaiilor financiare. Pentru a stabili nivelul pragului de semnificaie prin valoare, auditorul trebuie sa determine nivelul cel mai mare al erorilor pe care acesta l poate accepta considerat individual sau mpreun cu alte erori din cadrul populaiei. Acest nivel stabilit nu influeneaz semnificativ situaiile financiare si in consecine deciziile utilizatorilor acestor situaii. Exprimarea pragului de semnificaie din punct de vedere valoric se poate realiza n mod direct sau indirect. Varianta direct vizeaz determinarea unei anumite valori n mrime absolut, iar varianta indirect presupune utilizarea unui procent dintr-un anumit indicator pentru a calcula o astfel de valoare. Exemplu: Pragul de semnificaie se determin ca un procent din venituri sau cheltuieli.

Pentru a stabili nivelul pragului de semnificaie prin natur , auditorul trebuie sa decid dac un element nematerial ca valoare poate fi considerat material datorit naturii inerente sau caracteristicilor sale. Pentru a decide dac un element este material prin natur, trebuie s ia in considerare: compararea tranzaciilor (operaiile ) auditate cu reglementrile ce privesc ntreprinderea auditat, precum si cu acele reglementari , care se refer la ramura din care face parte aceasta mrimea ntreprinderii, lund in calcul activele totale, total venituri ,etc. ntreprinderea - factori asociai cum ar fi :data nfiinrii acesteia, profitul realizat anual, cifra de afaceri, etc. Exemplu: Ministerul de Finane solicita periodic Bncii Naionale conturile de disponibil pentru a verifica certitudinea nivelului rezervei valutare al acesteia. Orice eroare in nivelul raportat al rezervei valutare constituie o eroare material. Nivelul pragului de semnificaie poate fi stabilit si prin context. O eroare sau o omisiune poate fi considerat material datorit contextului sau circumstanelor in care apare. Tot odat, un element poate fi material prin context datorit efectelor sale asupra unor puncte cheie ale situaiilor financiare: transformarea unui profit in pierdere sau invers, schimbarea unei tendine din situaiile financiare, in general sau privind anumite articole si mrirea artificial a pierderilor peste limitele reglementate si prezentarea lor ca atare in situaiile financiare.

Bibliografie 1. Ana Stoian, Eugen Turlea - Audit financiar contabil, Editura Economica, 2001 2. Petre Brezeanu, Iulia Brasoveanu - Audit si control financiar, Editura ASE, 2003 3. www.acca.com

4.www.ifac.org