Rezistenta betoanelor

Timpul rezistentei SimbolClasa de beton

Bc3,5 Bc5 Bc7,5 Bc10Rezistenta ale betonului, valori de baza. N/mm2

Rc pt stalpi (turnat vertical) 4.0 5.5Compresiune Rc* 2.2 3.2 4.7 6.5

Intindere (bet.obis.) Rt* - - 0.5 0.6

Modul de elasticit. Eb 14000 21000

Clasa minima de beton

Elemente de constructii Clasa minima de beton

Bc3,5; Bc5

Bc7,5

Bc10

Bc15

Bc20

Bc25

Bc30

Rezistenta armaturilor

Marca de otel Diam nominal mm

PC60

6...12 420

35014...28 405

32...40 395

PC526...14 355

30016...28 34532…40 335 290

OB376…12 255

21011…40 235

STNB si STPB3…4 190

370

Elemente din beton simplu cu dimensiuni care nu sunt rezultate dintr-un calcul de rezistenta si blocurile din beton

simplu ale fundatiilor cu cuzinet si bloc

Elemente din beton simplu cu dimensiuni stabilite pe baza unui calcul de rezistenta, cu exceptia blocurilor din beton

simplu ale fundatiilor cu cuzinet si bloc

Elemente din beton armat cu procente de armare reduse, cu armaturi prevazute predominant constructiv, din OB37 (la elemente in fundatii), respectiv OB37 si PC52 (la elem. In

fundatii si elevatii)

Elemente din beton armat monolit Elemente prefabricate din beton armat cu solicitari reduse

Elementele prefabricate din beton armat cu exceptia celor cu solicitari reduse

Elemente din beton precomprimat cu armaturi pretensionate

bare de tip PC90

trefilate (sirme,

toroane, lite)

Rezistenta caract. Rak N/mm2

Rezist de calcul (val. De baza) Ra*, N/mm2

STNB si STPB 4,5….7,1 440370

8…10 390 325

Tipuri de beton Tipul de otel

Clasa betonului

<Bc35 >=Bc35

Beton obisnuitOB37 0.6 0.55

PC52,PC60 STNB 0.55 0.5

OB37 0.55 -

PC52, PC60 STNB 0.5 -

Stratul de acoperire cu beton >Bc20

Tipul de element

Categoria elementului

I II

10 10 15 15

Pereti structurali 15(30) 10 20(30) 15

25 20 30 25

- - - -

Lungimi de ancoraj

Tipul de element

Tipul de otelPC60 PC52

Clasa betonului

Bc15

35 30 35 30

45 40 45 40

55 50 55 50

Prevederi suplimentare pt stalpi

Valorile lui xb

xb

Beton cu agregate usoare

monolit sau preturnat pe

santier

prefabricat uzinat

monolit sau preturnat pe

santier

prefabricat uzinat

Grosimea minima a stratului de acoperire cu beton, pentru elemente din betoane de clasa >=Bc20 [mm]

Placi plane si curbe, nervuri dese cu latime <150mm ale

planseelor

Grinzi, stalpi, bulbi peretilor structurali (diafragmelor)

Fundatii, funduri de rezervoare si de castele de

apa

Bc20, Bc25

Bc10, Bc15

Bc20, Bc25

la

Aderenta buna, conditii normale de solicitare

Conditii sever de solicitare sau conditii defavorabile de

aderenta

Conditii severe de solicitare cumulate cu conditii

defavorabile de aderenta

Dimensiunile laturilor treb sa fie multiplu de 50mm. Dimensiunile minime: 250mm pt stalpi monoliti (D>250mm), si 200mm pt cei prefabricati cu solicitari reduse. Rap. Dintre laturi h/b<2,5

Procente totale de armare minime

Felul stalpului

Grupa de stalpA B

Armatura longitudinala din otel tip:

PC60 PC52 OB37 PC60, PC52

Procent total de armare minima p, %

interior 0.5 0.6 0.8 0.5

marginal 0.6 0.7 0.9 0.6

de colt 0.7 0.8 1 0.7

Procentul minim de armare pe fiecare latura a sectiunii 0,20%

Prevederi suplimentare pt grinzi

Tipul de grinda

Rigle de cadruA..E

Dimensiunile laturilor treb sa fie multiplu de 50mm. Dimensiunile minime: 250mm pt stalpi monoliti (D>250mm), si 200mm pt cei prefabricati cu solicitari reduse. Rap. Dintre laturi h/b<2,5

Armaturi longitudinale: diam minime: 12mm (PC60, PC52), 14mm(OB37), la stalpi nestructurale 10mm. Diam maxime recomandate: 28mm pt st din bet obisnuite si 22mm din bet cu agr usoare.

Dist libera minima intre bare: 50mm, dist maxima din ax in ax: 250mm, 4 bare sunt permise pt st cu lat <350mm

Dimensiunile laturilor treb sa fie multiplu de 50mm (pt h<800mm), si 100mm (pt h>800mm). . Rap. Dintre laturi b/h<0,5

Procentul mediu de armare, raportat la sectiunea utila a inimii (bh0): la grinzile monolite 0,8…1,8%, la cele prefabricate 1…2%

Armaturi longitudinale: diam minime: 10mm (PC60, PC52), 14mm(OB37), la stalpi nestructurale 10mm. Diam maxime recomandate: 28mm pt st din bet obisnuite si 22mm din bet cu agr usoare.

Dist libera minima intre bare: 30-50mm(partea de turmnare), 25mm(partea infer), dist maxima in zonele intinse: 200mm, 4 bare sunt permise pt st cu lat <350mm

Procente minime de armare in zonele intinse

Grinzi care nu reprezinta rigle de cadru si la care procentul de armare rezultat din calcul este p<0,10%

participante la structuri antiseismice in zonele

seismice de calcul:

pt armaturile de preluare a momentelor negative pe

reazeme

pentru celelalte armaturi intinse

Rigle de cadru

neparticipante la structuri antiseismice

tabelul 28

0.1 1.60 1.70 1.750.2 1.35 1.60 1.500.3 1.25 1.55 1.400.4 1.20 1.50 1.350.5 1.20 1.45 1.350.6 1.35 1.45 1.400.7 1.55 1.50 1.500.8 1.75 1.60 1.60

participante la structuri antiseismice in zonele

seismice de calcul:

Valorile recomandate pentru coeficientul β sunt date in tabelul 28

n=N/bhRc

Modul de dispunere a barelor de armatura

patru bare, dispuse la

colturi

mai mult decat patru

bare

mai mult decat patru

bare

Aax ≈ Aay Aax =

(1,5…2) Aay

OBSERVATIE - Valorile coeficientului β din tabelul 28, pot fi detaliate sau extinse pe baza de studii parametrice in

comparatie cu calculul riguros.

Rezistenta betoanelorClasa de beton

Bc15 Bc20 Bc25 Bc30 Bc35 Bc40 Bc50 Bc60Rezistenta ale betonului, valori de baza. N/mm2

8.0 10.5 13.0 15.5 17.2 18.9 22.3 26.59.5 12.5 15 18 20.5 22.5 26.5 31.5

0.8 0.95 1.1 1.25 1.35 1.45 1.65 1.85

24000 27000 30000 32500 34500 36000 38000 40000

Clasa minima de beton

Clasa minima de beton Exceptii

Bc3,5; Bc5

Bc7,5

Bc10

Bc15

Bc20

Bc25

Bc30

350

Greut. arm./ml Aria armaturii pentru n bare

Diam. Gr.:kg/m 1 2 3 4

6 0.222 0.283 0.57 0.85 1.13

3008 0.395 0.503 1.01 1.51 2.01

10 0.617 0.785 1.57 2.36 3.14290 12 0.888 1.131 2.26 3.39 4.52

21014 1.208 1.539 3.08 4.62 6.1616 1.578 2.011 4.02 6.03 8.04

37018 1.998 2.545 5.09 7.64 10.18

In cazul elementelor in contact cu apa subterana Bc7,5

In cazul elementelor in contact cu apa subterana Bc10

In cazul elementelor supuse la presiunea apei Bc20

De la caz la caz in functie de importanta elem. In structura si de

regimul de solicitare se admite Bc25

Rezist de calcul (val. De baza) Ra*, N/mm2

37037020 2.466 3.141 6.28 9.42 12.56

325 22 2.984 3.801 7.60 11.40 15.2025 3.853 4.909 9.82 14.73 19.64

28 4.834 6.158 12.32 18.47 24.63

Clasa betonului 32 6.313 8.042 16.08 24.13 32.17

>=Bc35 36 7.99 10.180 20.36 30.54 40.72

40 9.87 12.560 25.12 37.68 50.24

0.55

0.5

-

-

Stratul de acoperire cu beton >Bc20Categoria elementului

III IV

20 -

30 45

35 -

35 45

Lungimi de ancorajTipul de otel

OB37Clasa betonului

40 35

50 45

60 55

Cat I: elemente in spatii inchise, elemente in contact cu exteriorul, daca sunt protejate prin tencuiala Cat II: elem situate in aer liber, neprotejate, cu exceptia celor expuse la inghet si dezghet in stare umezita. Acoperisul rezervoarelor si bazinelor, grupurile sanitare si bucatariile Cat III: elemente situate in aer liber, expuse la inghet si dezghet in stare umezita, elem sit in spatii inchise in hale industriale cu condens tehnologic, fetele elementelor in contact cu apa sau cu alte lichide fara agresivitate chimica(peretii, fundul rezervoarelor, bazinelor si castelelor de apa), fetele in contact cu pamantul ale elem turnate in cofraj, sau beton de egalizare. Cat IV: fetele in contact cu pamintul ale elementelor din bet arm monolit turnate direct in sapatura( fundatii, ziduri de sprijin etc.).

Grosimea minima a stratului de acoperire cu beton, pentru elemente din betoane de clasa >=Bc20 [mm]

Grosimea sa fie cel putin egala cu 1,2d dar nu mai mult de 50mm. In cazul betoanelor de clasa Bc10 si Bc15, valorile din tabel se sporesc cu 5mm la elementele din cat II, III si IV

Bc10, Bc15

Bc20, Bc25

250mm pt stalpi monoliti h/b<2,5

Procente totale de armare minime Procente totale de armare minime

Grupa de stalp

Felul stalpului

Grupa de stalpB C A

Armatura longitudinala din otel tip: A A A

OB37 PC60, PC52 OB37 PC60 PC52 OB37

Procent total de armare minima p, %interior 0.5 0.6 0.8

0.6

0.4 0.5 marginal 0.6 0.7 0.90.7

de colt 0.7 0.8 10.8

Procentul minim de armare pe fiecare latura a sectiunii 0,20%

0,05<pmin=1,15 p<0,10

0.45reazem camp

0.45 0.15

0.15mb Ra nb

250mm pt stalpi monoliti h/b<2,5

(pt h<800mm), si 100mm (pt h>800mm). . Rap.

raportat la sectiunea utila a inimii (bh0): la grinzile monolite 0,8…1,8%,

Procent minim de armare in zonele intinse pmin %

pmin

0.1 OB37 0.42 210 0.60.1 PC52 0.4 300 0.55

PC60 0.4 350 0.55

Aria armaturii pentru n bare

5 6 7 8 9 10

1.41 1.70 1.98 2.26 2.55 2.83 12.52 3.02 3.52 4.02 4.53 5.03 23.93 4.71 5.50 6.28 7.07 7.85 35.66 6.79 7.92 9.05 10.18 11.31 47.69 9.23 10.77 12.31 13.85 15.39 5

10.06 12.07 14.08 16.09 18.10 20.11 612.73 15.27 17.81 20.36 22.91 25.45 7

15.71 18.85 21.99 25.13 28.27 31.41 819.01 22.81 26.61 30.41 34.21 38.01 924.54 29.45 34.36 39.27 44.18 49.09 10

30.79 36.95 43.11 49.26 55.42 61.58 11

40.21 48.25 56.29 64.34 72.38 80.42 12

50.90 61.08 71.26 81.44 91.62 101.80 13

62.80 75.36 87.92 100.48 113.04 125.60 14

: elemente in spatii inchise, elemente in contact cu exteriorul, daca sunt protejate prin tencuiala : elem situate in aer liber, neprotejate, cu exceptia celor expuse la inghet si dezghet in stare umezita.

Acoperisul rezervoarelor si bazinelor, grupurile sanitare si bucatariile : elemente situate in aer liber, expuse la inghet si dezghet in stare umezita, elem sit in spatii inchise in

hale industriale cu condens tehnologic, fetele elementelor in contact cu apa sau cu alte lichide fara agresivitate chimica(peretii, fundul rezervoarelor, bazinelor si castelelor de apa), fetele in contact cu pamantul ale elem turnate in cofraj, sau beton de egalizare.

: fetele in contact cu pamintul ale elementelor din bet arm monolit turnate direct in sapatura( fundatii, ziduri de sprijin etc.).

nu mai mult de 50mm. In cazul betoanelor se sporesc cu 5mm la elementele din cat II, III

Procente totale de armare minime

Grupa de stalpB C

B B B C C C

PC60 PC52 OB37 PC60 PC52 OB37

0.5 0.5 0.6 0.4 0.4 0.5

0.6 0.6 0.7 0.4 0.4 0.5

0.7 0.7 0.8 0.4 0.4 0.5

Valori caracteristice la calculul lemnului

Nr. Specia1 Brad 400 4802 Larice 500 6003 Molid 375 4404 Pin negru 520 7505 Pin silvestru 430 5606 Carpen 775 9007 Fag 630 7508 Mesteacan 600 7009 Paltin 510 600

10 Plop 310 55011 Salcam 710 84012 Cer 640 78013 Gorun 640 78014 Stejar 640 780

Rezistentele caracteristice ale lemnului natural (N/mm2)

Nr. Natura solicitarii

Sim

bo

l Molid, brad, larice, pin Plop

Clase de ductilitate

I II III I1 Incovoiere statica Ri 24.0 16.8 9.6 20.02 Intindere in lungul fibrelor Rt 14.4 8.6 4.3 21.03 Compresiune in lungul fibrelor RcII 15.0 12.0 4.5 13.8

4 RcI 3.3 3.0 - 3.2

5 Forfecare in lungul fibrelor RfII 3.0 2.7 - 2.7

6 RfI 12.0 10.8 - 10.4

Valorile caracteristice si medii ale modulului de elasticitate

Specia materialului lemnos

E0,05 E G0,05 GMolid, brad, larice, pin 9000 11300 4000 5000Plop 8000 10000 4000 5000Stejar, gorun, cer, salcam 9500 11500 8000 10000Fag, mesteacan, fasin, carpen 12000 14300 8000 10000

Valorile coeficientilor conditiilor de lucru mui

Masa volumica r (kg/m3)

ρ0,05 ρ0,95

Compresiune in plan normal pe directia fibrelor

Forfecare in plan normal pe directia fibrelor

Modul de elasticitate paralel cu directia fibrelor la limita de proportionalitate E

(N/mm2)

Modulul de elasticitate

transversal G (N/mm2)

Nr. Solicitarea Simbol Esenta

I II III1 Incovoiere statica mui Rasinoase 1 0.9 0.751 Incovoiere statica mui Foioase 1 0.9 0.752 Intindere in lungul fibrelor mut Rasinoase 1 0.9 0.92 Intindere in lungul fibrelor mut Foioase 1 0.9 0.93 Compreisune in l.f. mucII Rasinoase 1 0.9 0.753 Compreisune in l.f. mucII Foioase 1 0.9 0.74 Compr. in plan normal f. mucI Rasinoase 1 0.9 0.74 Compr. in plan normal f. mucI Foioase 1 0.9 0.75 Forfecare in lungul fibrelor mufII Rasinoase 1 0.9 0.85 Forfecare in lungul fibrelor mufII Foioase 1 0.9 0.86 Forf. In plan normal pe f. mufI Rasinoase 1 0.9 0.86 Forf. In plan normal pe f. mufI Foioase 1 0.9 0.87 Modulul de elasticitate la inc. muE Rasinoase 1 0.9 0.97 Modulul de elasticitate la inc. muE Foioase 1 0.9 0.9

Valorile coeficientilor de lucru mdi

Nr. Solicitarea SimbolRASINOASE FOIOASE

1 Incovoiere statica Permanente mdi 0.55 0.61 Incovoiere statica Lunga durata mdi 0.65 0.71 Incovoiere statica Scurta durata mdi 1 12 Compresiune Permanente mdc 0.8 0.852 Compresiune Lunga durata mdc 0.85 0.92 Compresiune Scurta durata mdc 1 13 Intindere Permanente mdt 0.9 0.953 Intindere Lunga durata mdt 0.95 13 Intindere Scurta durata mdt 1 14 Modul de elasticitate Toatel clasele mdE 1 1

Valorile coeficientilor partiali de siguranta γiNr. Solicitarea Simbol γi

1 Incovoiere γi 1.12 Intindere- sect. fara slabire γt 1.23 Intindere - cu slabire γt 1.44 Compresiune γc 1.25

Forfecare in lungul fibrelor5 - unilateral γfII 1.256 - bilateral γfII 1.17 Forf. In plan normal pe dir. Fibr. yfI 1.1

Valorile coeficientilor de tratare mT

Nr. Procedeul de tratareClasa de exploatare

I II III1 Lemn netratat 1.00 1.00 1.002 Lemn tratat pe suprafata 1.00 1.00 1.00

3 0.90 0.90 0.954 Lemn ignifugat 0.90 0.90 0.90

Valorile coeficientilor mui pt. clasa de exploatare

Clasa de durata a incarcarilor

Valorile coef. mdi pt. esenta

Lemn tratat in masa avand maximum 100mm grosime

Lungime de flambajNr. Tipul de rezemare Lungimi de flambaj

1 incastrare-incastrare 0.65*l 0.652 articulatie-incastrare 0.80*l 0.83 articulatie-articulatie l 14 reazem-incastrare 1.20*l 1.25 reazem-articulatie 2.00*l 26 liber-incastrare 2.00*l 2

Rezistentele caracteristice ale lemnului natural (N/mm2)

Plop Stejar, gorun, cer, salcam

Clase de ductilitate

II III I II III I II III14.0 8.0 40.0 28.0 16.0 45.0 31.5 18.012.6 6.3 22.5 13.5 6.8 27.9 16.7 8.411.0 4.1 19.8 15.8 5.9 24.0 19.2 7.2

2.9 - 10.4 9.4 - 11.2 10.0 -

2.5 - 6.4 5.7 - 5.0 4.5 -

9.4 - 24.0 21.6 - 16.0 14.4 -

Fag, mesteacan, frasin, carpen

Specia Domenii de utilizare

Brad, molid

Larice

Pin

Carpen, frasin, paltin

Fag

Mesteacăn Elemente structurale la construcţii civile, industriale şi agrozootehnicePlop Elemente structurale în cazul unor solicitări mecanice reduse

Salcâm

Cer, gorun

Stejar

• clasa 1 de exploatare

• clasa 2 de exploatare

• clasa 3 de exploatare

Lemn de răşinoase• bradul

• laricele

• molidul

• pinul

Lemn de foioase• carpenul

• fagul

Domeniile de utilizare a diverselor specii de lemn indigen la realizarea elementelor structurale

Elemente structurale la clădiri civile, industriale şi agrozootehnice, lemn lamelat încleiat, case prefabricate, construcţii provizorii, panouri de cofraj, tâmplarie

Elemente structurale la clădiri civile, industriale şi agrozootehnice, stâlpi pentru eşafodaje şi susţineri

Elemente structurale la clădiri civile, industriale şi agrozootehnice, case prefabricate, construcţii provizorii, panouri de cofraj, tâmplărie

Elemente structurale cu solicitări reduse, şarpante de acoperiş cu deschideri mici şi medii

Elemente de rezistenţă la construcţii provizorii, stâlpi pentru eşafodaje şi susţineri

Elemente structurale la construcţii agrozootehnice, stâlpi pentru eşafodaje şi susţineri

Stâlpi de rezistenţă la construcţii civile, industriale şi agrozootehnice, şarpante de acoperiş pentru deschideri mici şi medii, tâmplărie

Elemente structurale cu solicitări mecanice importante la construcţii civile, industriale şi agrozootehnice, case prefabricate, construcţii provizorii,

tâmplărie

caracterizată prin umiditatea conţinută de materialul lemnos corespunzătoare unei temperaturi θ = 20±2°C şi a , unei umidităţi relative a aerului ϕi≤65%;

caracterizată prin umiditatea conţinută de materialul lemnos corespunzătoare unei temperaturi θ = 20±2°C şi a unei umidităţi relative a aerului 65%≤ϕi≤80%;

caracterizată prin umiditatea conţinuta de materialul lemnos superioară celei de la clasa 2 de exploatare.

- care se încadrează la categoria lemnului uşor şi moale, cu contrageri mici şi rezistenţe mecanice medii; prelucrările mecanice se fac fără dificultăţi, dar relativ mai greu decât la molid din cauza smulgerilor de fibre;

- caracterizat ca un lemn potrivit de greu, moale, cu rezistenţe mecanice foarte mari pentru specia de răşinoase; - caracterizat ca un lemn uşor şi moale, cu contragere totală mică şi rezistenţe mecanice medii; prelucrarea mecanică a lemnului de molid se realizează fără dificultăţi;

- care se încadrează în categoria lemnului greu şi moale, cu rezistenţe bune la solicitări mecanice.

- care se încadrează în categoria lemnului greu şi tare, cu contrageri mari şi rezistenţe mecanice medii, superioare fagului;

- lemn greu şi tare, cu contrageri mari şi proprietăţi mecanice medii; prezintă dificultăţi la uscare, având tendinţa de a crăpa şi a se deforma;

• frasinul

• mesteacănul - lemn relativ greu şi tare, cu contracţii mari; - lemn relativ greu şi tare, cu rezistenţe încadrate în categoria medie;

• plopul

- care este un lemn greu şi tare, cu contrageri şi rezistenţe mecanice reduse;

• cerul

• gorunul

• stejarul - atestat ca un lemn greu şi tare, cu contrageri şi rezistenţe mecanice mari.

- care se încadrează în categoria lemnului greu şi tare, cu contrageri şi rezistenţe mecanice la nivel mediu pentru specia de foioase;

• paltinul de câmp sau de munte

- din clona indigenă, negru sau tremurător, şi din clona adaptată la condiţiile de vegetaţie din ţara noastră (euramerican), lemn uşor şi moale, cu contrageri reduse şi rezistenţe mecanice reduse;

• salcâmul de plantaţie

- lemn greu şi potrivit de tare, cu contrageri mari şi rezistenţe apropiate de cele ale stejarului;

- lemn greu şi tare, cu contrageri mari şi rezistenţe mecanice mari, similare cu cele ale stejarului;

Dimensionare sarpanta

Legenda:-val. se dau de utilizator

-val. sunt calculate de program

Clasa de expunere IIProcedeul de tratare Lemn tratat in masa avand maximum 100mm grosimeSpecia de lemn BRAD RASINOASEMasa volumica ρ (kg/mc)

ρ0,05 400 daN/mcρ0,95 480 daN/mc

Rezistentele de calcul ale lemnului masiv

Incovoiere statica 114 daN/cm2Int.in lungul fibrelor 63 daN/cm2Compr.in lungul fibrelor 80 daN/cm2

20 daN/cm2

17 daN/cm2

74 daN/cm2

Evaluarea incarcarilor

Deschiderea: 8.95 mLatime streasina: 0.50 mInaltimea sarpantei: 4 mUnghiul sarpantei: 30Lungime caprior: 7 m

Compr.in plan normal pe fibre

Forfecare in lungul fibrelor

Forfecare in plan normal pe fibre

contraf.

30 30 3030

clesti

cosor.

pana

cosor.

contraf.clesti

capriorpop

clesti

coama

contraf.

cosor.

pana

cosor.

caprior

Incarcarea din zapada: 160 daN/m2Incarcare permanente: 100 daN/m2

Distanta dintre capriori 1.00 m

Dimensionare bara

1. Solicitare la incovoiere2. Solicitare la intindere in lungul fibrelor3. Solicitare la compresiune in lungul fibrelor

Forta axiala: 13000 daNPrinderea barei: incastrare-incastrare

Inaltime pop: 3.00 m

0.838

215.52 cm2h,b= 15 cm - element cu laturi egale

b= 10 cm - element cu laturi inegale

h= Nu exista

4. Solicitare la compresiune perpendicular pe fibre5. Solicitare la strivire oblica

Forta axiala: 3655 daN

90

20 daN/cm2

203.06 cm2b= 12 cm

- element cu laturi inegaleh= 18 cm

h,b= 15 cm - element cu laturi egale

- α - unghiul de înclinare a forţei faţă de direcţia fibrelor; - As – aria de strivire ; - mT – coeficientul de tratare.

ρc =

Anec≥

Unghiul care face forta de compresiune cu directia fibrelor:

Rcca=

Anec≥

- Rcc|| - este rezistenţa la strivire paralelă cu fibrele;

- Rcc⊥ - rezistenţa la strivire perpendiculară pe fibre;

6. Solicitare la forfecare in lungul fibrelor7. Solicitare la forfecare perpendicular pe fibre