Caietele restauririi

206

Editura AOS

implicagi in sistemeniul. I-a moment

rdor- ne produce ogilor ce au r{spunsrtimplitor, pentruMaria Magdalena

zia ca in rindurileRomdnio (pp.152nlui nostnr.

Degi multe dintrerre Ei trag semnalesunt atit de multede exemple nu ar

de alarmi tras de

lria gi Teoria Arteiocalnici in Buftea,

mare qi pierdere a

r lui Barbu Stirbeyecnrra qi decoralia

r frcut ca in ultimiirurii- oriferestrele,re-zenitse pare ci oisericii. Este vorba

nul nou.

rufereuansformdrirci insa mai pulinf recent ne va face

ceasti perioadd.

ex- Frecven[amarem include in acest

intreaga paleti de

prtzenta materiale

L Dini, redactor qef

Cu prins

Cuprins I z

Pierderea autenticititiimonumentelor istorice:o maladie actuali

Repictiri pe mobilierul de lemn din 28

biserici transilvS.nene

Pictiri, extrageri qi repictiri la 47

biserica Sf. Nicolae Domnesc din Iasi

O incursiune in "timpii Goliei" 64

Problematica viruielilor ;i 76

repictirilor la ansamblurile de

picturi murali din Haleg si Zarand

Reversibilitatea qi compatibilitatea 87

intre tradilie gi principiu

Uqa pictati din pridvorul bisericii 98

Mflnistirii Vorone!Tehnica de realizare a quportului de

lem

Uqa pictati din pridvorul bisericii IO4

Ministirii Vorone!Cercetare preliminarl realizatl invederea identificlrii tipurilor de

repictlri

Dan Mohanu

Mihdly Ferenc

Teleza Sinigalia

Ioan Darida

Adrian Rauca

Ileana Crelu,Mihai Lupu

Dana LuminilaPostolache

Rodica Pavel,

Daniela-Cristina Ilie,Andreea Michescu,Olimpia-HinamatsuriBarbu,

Migdonia Georgescu,Mihai Lupu,Ioan Darida,Da.na. Postolache

10

8 I Caietele restauririi 2015

Sultana-RuxandraPolizu

Ruxandra Nem{eanu

Maria MagdalenaDrobotS,Ioan Istudor

Maria Dumbrdvician

Romeo Gheorghild

Gabriela $tefbnile

Nicolae Hritcu,Diana Iuliana Barbu

Georgiana Zahafiea,Oliviu Boldura

Iconostase Brincovenesti pistrate inpatrimoniul cultural nafional

C6.teva date inedite desprecl[direa fostei Primirii a oraquluiCimpulung-Muscel

Prima extragere strappo a picturilormurale in Rom6.niaInterviu cu domnul inginer chimistToan lsrudor

Tismana, o pagini din istoriarestauririiin Rominia

O etapl ineditl privind descoperireasi recuperarea unor picturi muraledin sec. al XIV-lea,la Biserica evan.ghelici "din Deal',de la Sighisoara

Repictare qi autentic in picturilemurale de la Biserica "AdormireaMaicii Domnului"din Cdmpina, Prahova

Un nou concept de transpunerea fragmenului de picturd. muraliextras de la Biserica Sfhntul NicolaeDomnesc din Curtea de Argeq

122

140

t52

Despre tehnica uleiului si 198intervenliile in timp asupra picturiialtarului Bisericii Sfhnta Ecaterinadin Bucuresti

160

176

188

208

tu

rte in 122

140

rilor 152

mist

r60

176rirearele

turiit'rt

E

ee

188

198

tlplee

208

Gabriela Olteanu,Iulian Olteanu,Mioara Samoili

Sorin Pirvulescu

Maria-Va-lentinaDudu

Elena Vasilica Martin

Ioan Oprig ,

Anca Dind, MihaiLupu, Gabriela

$tefhnip, OliviuBoldura, Ana BArciGrigore Popescu

Muscel, DumitruUrsu, MariaMagdalena DrobotI,Ioan Oprig

Omagiu Domnului ProfesorIoan Istudor

Cuprins I 9

Templul Coral Evreiesc - Bucuresti 2I8Interven{ii de conservare -restaurarerealizate pe fragmente de picturlmuralfl extrase qi transpusepe un nou suport

Villa dei Misteri - Restaurare pictur[ 232

murali pompeidnl

Problematicaindepirt[riirepictirilot 247

de secol XIX existente pe icoana de

hram a bisericii Sfrntul $tefan

Despre voluntari Ei voluntariat 260

Sistemul de conseryare-restaurare a 266

patrimoniului cultural din Rominia

- realiziri, strategii, op{iuni -la patru decenii de la constituirea sa

292

Pierderea a utenticit;ti i

mon u mentelor istorice:

o maladie actualS

Dan Mohanu

Historical Monuments Losing Their Authenticity: a Current Disease

out of'the main illnesses affecting heritage conservation nowadays,the author describes that whose consequences are the most serious:authenticity loss. 'fhe phenomenon is the most visibre in the publicspace, the vast domain of heritage buildings we see everyday. Theproemi.ent novelty value (Riegl) has been offerring us, at reast for twodecades. a parade of abusive restoration. Due to them we ar:e losing whatwe had acquired during the last century. thanks io a delining experience,connected to European values, and via a clarification of doctrinewhich seemed irreversible. The author underlines the authenticity lossundergone by the painted "epidermis" of historical monuments due tothe gap-integration operation s.

in anii '60 ai secolului trecut, la scurti vreme clup6 lansarea Carteide la venefia, constructie doctrinard care avea sd traverseze, fard a devenicaducd, mai bine de patru decenii, profesorul Grigore lonescu incerca oclasificare a propriei noastre evolulii in domeniul protejdrii patrimoniuluil.Era aceasta sincrond." compatibili cu ceea ce se petrecuse in Europaoccidentalii Sistematizar:ea oferitd de profesorul qi istoricul arhitecturiiromaneqti se legitima, pe de o parie, prin participarea sa la evenimentulce acordase patrimoniului un sistem protectiv de lungi respir-atie.iar pe de alti parte prin condiqia sa de traitor al perioadei interbelice,

* Prolesor universitar dr. llarr \4oharm. Universitarea Na[ionali de ArLe clin Bucuresti1. AI II leo Congres oI arhitectilor 9-i te hnicienilor cle rnonurnente isiorice s-a desfiquratla Vene;ia intre 25 31 mai 1964. Carta lansati atunci reprezenta. conlorrl alirmaliilorprofesorului Grigore Ionescu. adapiarea criteriilor Caltei de la Atena (1931) "consecintelorcelor rnai recenle experienle culturale qi raporturilor noi ivite intre urbanisrn si necesitateacorrsen'5rii monurnentelor istorice qi ioiodati a cadrului Ior"'. Grigore Tonescu, "O nouii cartiinternalionalii privind conse^ ar ea si restaurarea monumentelor isiorice", 1967, p. g.

n Mohanu.

Disease

ion noraradays,

most serious:in the public

every-day. The

r least for twore losingwhatqgexperience,

r of doctrinethenticity loss

lments due to

lansarea Carteile. fara a deveninescu incerca o

iparimoniuluil.:use in Europaicul arhitecturiiIa erenimentul

rnga respirafie,rdei interbelice,

in Bucure5tirrice s a desfh5uratonform afirnaliilor[93] -consecinlelor

aaism si necesitatearescu. -O noua cartd-- 196-. p.8.

i Sfdnt -'l4ilitor.

Fvagment de picturdw,urola extrosd sircnspusd pe un nouxtpn prooenind dinbc*crico mare a fostei.llandstiri Vdc dregti.

marcate de activitatea ComisiuniiMonumentelor Istorice2.

Grigore lonescu ne propu,ne o imagine evolutiv[, un fel de

optimistd ieqire la lumin5, in carecomunicarea cu Europa nu pare afi avut ;i a avea obstacole. Pornindde la empi-rismul primei jumdtdtia veacului al XIX-lea, devenindpermeabili la qcoala francez[ a luiViollet le Duc (perioada doctrinari)am incercat ulterior s[ ne desprin-dem de metodologia reconstrucfiilor abuzive promovate de arhitectulLecomte du Noiiy (fi1. 2, 3) A-adoptat in final rigorile restaurd,riiistorice, intr-o viziune flexibili,acordAnd arhitecrului \estaura-tor o dimensiune creatir 5 noua,in condilia unei voci distincte qi inacelaEi timp respectuoase fa!5 de

mostenirea trecutului. Ce putemspune mai departe, daci ar fi sd

continuS"m "scara" profesorulqi qi

arhitectului Grigore lonescu?Am constata cel pulin un de

ceniu de activitate beneficd gi de

consolidare doctrinari adaptat[condiliilor create de regimul comu-

2. Arrelian Sacerdoleanu, Comisiunea-

Monumentelor Istoricele B0 de ani.BMIrc.311972.

t: I Dan Mohanu

nist. A urmat declinul brusc, marcat de catastrofa cutremurului dinrgTTqi de inceputul demol5rilor ceauqiste3. o regresiune ce se anunta de lungddurat6, o ruptur5. cu principiile la care Romdnia ad.erase qi in care singuraperspectivd erajocul abil al supravie{uirii.

_. n ] r,il

2. ArhitectulAndr6 Lecomtedu Noil:u prezintdregelui Carolrestaurdrii bisericiiepiscopale dinCurtea de Argeg.

Fragmentrepre4entdndepilogul LegendeiMegterului Manole,<ugrduitd tn noulpalat episcopalconceput de

arhitectul francezsi ridicat dupddemolqrea uechiiincinte mdndsti

3. Tabloul ootia qIbisericii lui Nec.qoeBasarab de laArgeq tn oersiunearestcturatoruluiLecomte du Noriy,cel care q tnlocuitfrescele luicu noua picturd tnulei pe fond de aur,apreciatd de arh,Rdooilafi,,ceamaibogat(L cea maidecoratiod gi ceatrainicd.".

3. Dinu C. Giurescu, Distrugerea trecutului Romdniei, 1gg 4.

2. Arhitectul franceTAndrd Lecomtedu Noiry pre<intdregelui Carol planulr estaurdrii bi s eri r:i i

episcopale dinCurteu de Arges.

FrttgmentrepreTentdnclepilogul Legend,eiMesterului Manole,Tugrdoitd in noulpalat episcctpalconceput de

arhitectul francezgi ridicai dupddemoktrea oechiiincinie mdndstiresti.

.3. Tabloul ootin olbisericii lui l{etrgoeBasarab de laArgeg in uersiunearestauratoruluiLecomte du l{ori1,r:el care o inlor:uit.

frescele IuI Dobrom[rcu noua picturd tnulei pe fond de aur,apreciatd de arh.Rdooila!,,ceamctibogatd, cea mairlecoratiod gi ceo moitrainicd" .

Pierderea autenticititii monumentelor istorice I 13

Marea iluzie a reinnodS.rii, dupi 1990, a firului rupt in 1977 trebuieinfeleasi in raport cu actuala configuralie a societilii romaneEti. intr unasemenea cadru, restaurarea patrimoniului se afld pe terenul unei majorecontradiclii: pe de o parte o societate in care accesul la informalie parenelimitat, iar pe de alt[ parte un feL de amnezie care ne condamn5. s[ luimtotul de Ia inceput cu aerul ci nimic nu va {i existat inaintea noastrd. Unfel de prosperitate primitivd qi demolatoare, lipsitd de orice respect pentrupatrimoniu, gata sd acorde surogatelor de rigips qi polistiren mai multcredit decat substanlei autentice a trecutuluia.

in aceste condi{ii, inainte de a putea redesena d.iagrama evolutiv[ a

disciplinei restaurerii in spafiul romanesc cred cd prima misiune este de

a distinge principalele maladii care caractertzeazd. ocrotirea patrimoniuluiastizi. Aq alege dintre acestea pe aceea ale c[rei consecinte mi se par dintrecele mai gra\ e: pierde reo autenttcttatii-'.

Fenomenul este vizibil, inainte de toate, in spatiul public, in aria vastia patrimoniului construit, pe care o frecventdm zilnic. Nuvorbim de cidereasub lama buldozelor ante qi post '89 - a unor clSdiri de patrimoniu sau

a unor intregi zone istorice, in vreme ce inaintea unei populafii, fle redusila ticere, fie scindate qi instrdinate de valorile sale, se agite promisiunea"dezvoltirii", ci de ceea ce a supravietuit campaniilor distrug[toare.Vedem clddiri istorice restituite intr-o form[ in care substanla istorici este

definitiv pierduti iar imaginea edificiului imbracd haina festivi qi iluzorie a

unui surogat. Suprafelele aseptice, cu delimitiri t[ioase Ei tonuri violente,cu modenatura simplificat[, inlocuiesc faladele "decrepite", fie cd se afld inoraqe cu o consistentd moEtenire medievali sau in ansambluri de arhitecturdvernaculare de la finele secolului al XIX*lea sau inceputul secolului XX. Ooptiune general[ pentru restituliile ex noDo domind peisajul de astdzi al

restaurdrii patrimoniului construit. O recrudescenld, am spune, a viziuniidihotomice de la sfhrEitul secolului al XIX-lea care separa restaurarea de

conservare, cea dintei avend permisivitdti care instalau restauratorul inpostura creatorului operei, identificAndu se cu acesta6.

Suprimarea substanlei autentice a vechilor clddiri imi reaminteqte

obserwatiile, de o incontestabild viabilitate, ale unuia din intemeietoriiteoriei moderne a restaurdrii: Alois Riegl. Eruditul istoric de artd si

4. DesprecrizapoliticiideconservareapatrimoniuluiconstruitasevedeaRoporiulComisieiPreziden[iale pentru potrimoniul construit, siturile istorice,gi naturale, Bucureqti, 2009.5. intr o altd, formi tema am mai abordat o in articolul, realizat impreuni cu CristinaSerendan, intitulai Authenticiry loss ofwall painting heriioge; an euer expanding caselood,ln Caiete ARA, nr. 6/2015, pp. 199-209.6. Restauratorul,afirmiinapdrarealuiLecomteduNouyarhitectulH.Revoil,"...trebuiesisepitrund[ de ideea artistului creator al operei qi si strAngd imprejurul siu toate informaliunilecari justifici inovirile sa1e". Ministerul Cultelor qi al Instrucliunii Publice, RestaurqreoMonumentelor Istorice. 7865 1890, Bucuresci,189O, p.247 .

rmlui din 1977

lullla de iungein care singura

14 I Dan Mohanu

conservator austriac igi fund.amenta "cultul modern al monumentelor,,pe ansamblul unor valori emergente intre care cea a oechimii. Aerul devechime care impune privitorului o prezenli a unui trecut vag, nedefinitinci prin certitudinile documenteror istorice, reprezinti .,-r. t.r"r,

"rintuitiilor rafinate, apar{inand prin excelent, soqietatiror civilizate care iqirespectS trecutur. Mai mult decat at6t, din obserwaliile rui Riegl rezurtd cdsensibilitatea la aerul de oechime al lucrudlor este proprie u"nui nivel aleduca{iei indeajuns de ridicat. opozilia fa16 de pas"ismul crepuscurar ilreprezinti oaloarea de noutate a unei contemporaneiteti active, in carecultul fervent al progresurui este asociat suprimd.rii a tot ceea ce reprezintiurmele trecerii obiecturui de patrimoniu prin timp. Iatd un fragmentdin textul prin care Riegr caracteizeaz6, succint fenomenur: ,,caracteruldes[vdrqit al noului, care se exprimd. in maniera cea mai simpli printr-oformd conserwindu-;i integritatea qi o policromie intacti., poate fiapreciati de orice individ, chiar lipsit de culturb. Iati pentru ce valoareade noutate a fost mereu valoarea artisticd a publicului pu{in curtivat.Dimpotrivd., valoarea artisticd rerativd nu a puiut fi apreciatd, cer pulinde la inceputul epocii moderne, decat de cdtre cei care posed.au o culturiesteticd. Dintotdeauna, mullimea a fost incintatd de operele al cdror aspectnou era afirmat cu claritate; in consecin{d, ea nu a vrut niciodatd. sd. vadd inoperele umanitdlii decat produsul unei fhptuiri victorioase, opuse acliuniidistructive a forlelor naturii, ostile crealiei omeneqti. i' o.rt mulfimii,doar ceea ce este nou Ei intact este frumos. ceea ce este vechi, decolorat qifragmentar este urAt."7

Idiosincrazia fap de aspectul imbdtrAnit gi uzat al obiectelor d.epatrimoniu trecute prin timp, dubrati de prospefimea efervescentd aignoranfei, vitald, qi pregdtitd sd rescrie totul in cheie ,,modernd',

se afldla originea suprimdrii, prin acliuni d.e sorginte diferitd, a autenticitetiimonumentelor istorice. intre aceste acliuni apare uneori restaurarea insdqi.

Am incercat, de cdtdva vremee de cand retrdim intr o noud fbrmddramaBucuregtilor "ce se duc", afalsificd.riiiremediabile afaladerororaqerormedievale (fis. a), a mutilrrii ansamblurilor murale djn bisericile ldranegti,a repictdrilor arbitrare din ctitorii prestigioase (fig. 7), sd caracterizhrnimpreun[ cu studen{ii noqtri mecanismul distrugerii patrimoniului prinpseudo-restaurare. Am definit morfologia acesteia, de ra reconstrucliilebrutale, remodeld.rile sau simplificirile arbitrare ale faladelor (fig. 5),inserliile moderne zdrobind sub grefere de beton armat intreaga substan{iautenticd a edificiului de patrimoiu, la deposedarea vechilor cridiri deelementele "minore", cu caracter funcfionar sau decorativ, cele care

z -Traducerea

ne aparline qi a fost fhcuti dupi edilia francezi a textului rui Alois Riegl LeCulte moderne des monumenls. Editions du Seuil, l9Ba, p. g6.

Pierderea autenticit:lii monumentelor istorice I 15

nonumenlelor"hinrii. -\erul de

.r r a-e. nedefinitra un teren al

i'r ilizate care iEi

Rie-{l rezultd cd

ie unui nivel al

I crepuscular il. acrire. in care

ea ce reprezintdA un fragmentLul: "Caracterul

'impla printr-oracta. poate firtru ce r-aloarea

purin cultivat.ciara. cel pulinsedau o culturil al ceror aspect

rdata sa vadd in. opuse acjiuniic,chii mulfmii,:hi. decolorat qi

I obiectelor de

efenescenti a

rderna". se afl[a autenticitifii

rtaurarea insiqi.o noua formf,

ladelor oraselorrricile lAraneEti,;a caracterizdmimoniului prinreconstruc[ii1e

adelor t.fiS. 5),

rea-{a substan{iirilor clAdiri de'atir . cele care

: -rri \lois Riegl Le

- -'::ate arbitrar, Jdrd o sistemoticd cercetare

.:" :aiirnrblu, oechile fa[ade medieoale ale

: :* ;-.arei si au piertlut autenticitatea tnir:, ,::.:a unui decor strident gi comercial de

',,'.':LU\L.

' -::r {ri Cerb din Sighi,sooro.

, - :-: thea decoratie a faladelor (sec. XVIfri-j -r;:,i :ono martor d cerbului. Reintegrareat , ' --:- prooenitd dintr o incercare nereuqitdrr' :-: iruro ;i retus, a transformat pictura- .-' ..n. e u Ironsporenlele tonttrilor de brun

. ,: -, roqu, cu desenul ei fluirl gi expresio,n -- : :nro,Ene sfdngoce Ei opacQatd.

16 I Dan Mohanu

realizau prin prezenla lor sinergicd unitatea stilisticd a ansambluluis.Pierderea autenticitdlii patrimoniului prin restaurarea insiqi

reprezintd o problemd care priveqte intens patrimoniul eclezial impreundcu pre{ioasa "epiderm5" iconografic[. Implacabila introducere in spa{iulbisericilor ortodoxe, de pildd, a oalorii d.e noutate ne oferi, cel pulin inultimele doud decenii, spectacolur refacerilor abuzive (fis. 6) prin carepierdem tot ceea ce, vreme de un secol, doband.isem printr-o experien{[fondatoare, racordati la valorile europene, prin clarificdri doctrinare cepdreau ireversibile. Asupra acestui capitol, care priveqte autenticitatea"epidermei" pictate a monumentelor ecleziale, dorim sr zdbovim in celece urmeazd..

Autenticitatea decora{iei murale, de la simplere tencuieli de finisajla imitaliile de parament qi la complexa desfhqurare a unui programiconografic, este evaluat[, in cele mai multe instan{e, aproape exclusiv lanivelul lecturii imaginii. Problema conservativd, care privegte substanlaoperei, partea nevdzutd, "umili", linand de materialitatea ei, stafneqte uninteres limitat, aparfinand unei elite a specialigtilor. Restituirea imaginiiprovoaci insd reactii efervescente, de lungi duratd., in care restaurarorultrebuie sd primeasc[ elogiile sau si inf]unte oprobiul publiculuie.

6. Biserica Sf.din Romanii de

Jos (tnceputul sec.

WIII), Ansapicturilar muralebrdncoueneqti,core face parte sigaleria de chipuritoieoodale aletablouluiafost incisiuorice aprecierestilisticd fiindla aceastd datdinoperantd.

8. Dan Mohanu, cum se poate pierde identitatea unui monument isforic, Distrugereapatrimoniului "minor", in revista Arhitectura, nr. 212072, pp. 56_5g.9. James Beck, Michael Daley, Art et Reitauration. Enjiix, impostures et rouoges, 199g.Cartea se constituie intr- una din cele mai agresive instante a1e restaurlrii, dezvoltati injurul a cel pulin trei acuzagli majore: transformarea qocanti, in urma actului restaurarii, aaspectului operei de arti, ata cum era conservat in conEtiinla publici; instalarea restaurdrii inpostura falsi de acliune "magicd"; frenezia restauririlor radicale.

6. Biserica Sf ingendin Romanii de

Jos (inceputul sec.

WIII). Ansamblulpicturilor muralebrdncooenesti, dincare face parte sigaleria de chipuriuoieuodale eletabloului ctitoric e s c,

ofost incisiuofrce aprecterestilisticd"f indIa aceastd dat.d

inoperantd.

samblului8.stamrarea insdqirclezial impreundducere in spaliullera. cel pulin infi.q. 6) prin care

mtl-o experiente6ri doctrinare ce

ire autenticitateaL zebolim in cele

ncuieli de finisaja unui prog:ramroape exclusiv larir e5te substantaa ei. starneqte un;tituirea imaginiiare restaurarorullliculuie.

t isronc. Distrugerea

res et rouoges. 1998.aurerii. den-oltati inacului restauririi, a

sularea restaurlrii in

-- Biserica Sf.l-oieoozi dinPsconi, jud. ArgegI-98-1818). l{oos,

sbsido de Sud,rrcno Deisis.

brisio repictat,,qrsamblul*turilor muraleranmai poate fim.Iuatconform,:rireriului'srenricitrif ii.

d- -lfrinristireoCo:io- Praclisul,Dtrminico tuturorSSr4ilor (1710-

i1I ctitorit de

I*gn de Ia Hurezi.

hrrum muraldx afia astdziincundirio ambigudn,i:nctiunii'u:*inoi picturi,:I1 rgsaOuroreo

*a€nentelor ce

mt supaoieluitpdbugiriiparuclisului loBi8-

Pierderea autenticititii monumentelor istorice I U

Restituirea imaginii este legat[ de opera]iunea deopotrivd dificili qicontroversati a ceea ce, de la Cesare Brandi incoace, numim reintegrarealacunelorl0. Asupra acestui capitol din misiunea restaurdrii operei de artdaq dori sd zdbovesc in legiturd. cu p5strarea sau pierderea autenticitAriipatrimoniului.

Disculiile cele mai aprinse in jurul restauririi privesc in generaldoud capitole considerate hotdratoare in interwenlia asupra operei de artd:curilarea Ei tratamentul lacunelor. Dac5. operaliunea inliturrrii depunerilorde impuritili, a efectelorproceselor de degradare, a intervenliiloranterioare

10. Dan Mohanq Reintegrarea imoginii, Caiete ICOMOS Nr,2, pp.44-52,

'ffitilnl'

1g I Dan Mohanu

poate fi "negociati", intr o decizie care pdstreaz6"intacth,substanta operei,tratamentul lacunelor prin opera{iunile de reintegrare se afld sub spectrulsolutiei unice, invasive, fbri de care restaurarea, in ochii opiniei publice,nu igi impline;te misiunea: reintoarcerea "magicd." a operei la condiliainiliali, "aqa cum era..." (fig. 8). Prezen{a lacunelor, a discontinuitelilorprovocate de acestea, ct:eeazd. pentru privitorul neavizat un disconfortestetic inacceptabil, iar pentru omul religios o nerespectuoasd mutilare.

De o asemenea problema. a impactului lacunelor asupra conqtiinleipublice, s a izbit cesare Brandi in momentul restauririi capelei Mazzatostadin viterboll, distrusi in parte in timpul celui de al doilea rdzboimond.ial.Frescele lui Lorenzo da viterbo trebuiau redate publicului intr-un perfectricupero, care sd compenseze sentimentul dureros al dezastrului, al uneiireversibile pierderi. in asem"nea imprejurdri, Brandi a trebuit sd giseasc5solufii pentru doud dificult[]i majore:

. absenla unei metodologii care si permiti tratamentul lacunelorconform noului concept de Restaurare pe care il cultiva in interiorulInstitutului Central de Restaurare de la Rorna;

' riscul de a oferi publicului o restituire a c5.rei autenticitate deveneadiscutabilS., diminu6.nd ireversibil ceea ce mai rdmdsese din pictura ruiLorenzo da Viterbo.

Dup5. prima etapi, a reasambl5rii minulioase, intr-un veritabilpu77le, a tuturor fragmentelor de picturi murald recuperate, Brandi s-aaflat in fa{a unei situalii paradoxale. O reunire de fragmente care, de ladistanld, devenea un mosaic ilizibil, o imagine abstractd, parazitatd d.e orelea de fisuri qi lacune. Trebuia gdsiti o solulie situati in afara unui retusiluzionist care ar fi creat un fals iremediabil. O solulie care sd permitd, pecAt posibil, lectura stilistic5. gi iconograficd nealteratd Ei in acelaEi timp sb.

fac5" identificabil gradul de uzurd a imaginii. Astfel a fost creatd metodareintegririi distinctive a lacunelor prin tehnica tratteggiol2, operaliunepus5" de multe ori necritic in operi, transformatd dintr-o interwenlieprecauti, in sprijinul autenticitS"lii imaginii, intr o interven{ie abuzivd Eifalsificatoare.

Nu insist5.m asupra metodologiei reintegrdrii lacunelor, aqa cum a fostfundamentat5 de Brandi, arhicunoscutd Ei devenitd panaceu in rezolvareafinal5 a discontinuitililor imaginii.

Dorim mai degrabd s5" demascS.m "ereziile" care au putut transforma

11. carlo Giantomassi, I-iinteroento di restauro del 1g91 agli affreschi d.ella cappe\aMa|Tatosta: reoisione di un restauro storico, in La Teoria del Restuuro nel nouecento, daRiegl oBrnndi, Firenze,2006, pp. 295 298.12. PaoloqiLauraMora,PaulPhilippot, conseruareapicturilormurale,Bucuregtilgg6,pp.300-3B1.

iubsranla operei,atlA sub spectrulopiniei publice,

perei la conditiaIisconrinuitalilorrr un disconfortr,asa nutilare.

'r-rpra con5tiinfeirpelei \Iazzatostar rizboi mondial.i intr un perfectrastrului. al uneiebuit sd gaseascd

rrenrul lacunelorir a in interiorui

nricirare devenea

: din pictura lui

nrr-r,rn \-eritabil

'rare- Brandi s-aLrente care. de la

'. parazitatd de or afara unui retuqre sa permit6, pe

n acela5i timp sd

sr creata metodaqro:r. operaliunerrr o intewenlier-en1ie abuzivi ;i

I'rr. a5a cum a fostceu in rezolvarea

putut transforma

:srhi dello Cappellar,t nel noDecento. da

i. Bucure5ri 1986, pp.

' '-:--.enr din::: ie'lesro

r --,:Jlonostirii, " '- ,'. Lemn.

ll, -.::,uireor. '::;-:i de

t.r -: - :-:l din, -: ,:-e lacunare,

i. : ,-. topat Ia

-rr :.'lgadelor,. : ::-: in acest c1a

)t': :'-a:'atlPll'eul. i -. ;.aCterUlr,, :- : :ilbil ol, . -t{1::ei.

Pierderea autenticititii monumentelor istorice I j9

o metod5. viabild, determinat[ de un demers logic qi o analizi criticd aobiectului restaurarii, intr un act dedicat pierderii autenticitdlii acestuia.

1. O primi cauzb. a eEecului restituirii imaginii autentice se afl[in neintelegerea fenomenului lacunelor, a morfologiei gi semnificalieiacestora. AcceptAnd lacuna ca o discontinuitate produsi in cAmpulimaginii se acceptd in acelaqi timp ideea "repardrii" ei ca in cazul oricdruiobiect functional in care repunerea in eficienld este o actiune repetitivd,"standard", conform unui imuabil prototip. Amploarea sau amplasamentullacunei nu constituie un obstacol cati vreme erist[ prototipul, existd caleasiguri qi universald a Erminiei. Totul depinde de timp qi de abilitateatehnic5., pentru ca ceea ce lipsegte sd fie inlocuit Ei obiectul repus infuncliune cu sentimentul stenic al innoirii, al revenirii la ceeea ce a fost(flg. 9). Nici mdcar micile sau marile abateri de la intregul inilial, inven{iileEi adaosurile provenite din fervoarea creatoare a mesterului, nu par a stArniprobleme in calea reconstituirii intregului.

in realitate, lacunele sunt privite ca o prezenti formali, necloritd,calificati printr un verdict unic, Ei nu ca un fenomen supus de fiecare datianalizei critice, nuanlate, capabile si atribuie discontinuitililor imaginii unstatut diferen{iat. Din teoria brandiand a lacunelor este invocati in generalnumai analizabazatd" pe psihologia formei, explicAnd impactul lacunelorprin aparilia lor ca element striin, care emerge in prim planul imaginii,deveniti fond13.

13. Cesare Brandi, I'eorio Restaurtrii, Bucureqti 1996, pp. 51-52