Cum s-a nascut poporul roman - Neagu Djuvara s-a nascut...t. F, fina geografie itafi-vd acum pe...

9
CI.]M S-ffASCT]T POPORITL LOMAN IN POVESTIRJ]A LUI NEAGr.r DIU\ARA CU ILUSTRdTIILE LUI Rd.DI"J OLTEAN EDITIE REVAZUTA $I ADAUGITA ,gJ junior

Transcript of Cum s-a nascut poporul roman - Neagu Djuvara s-a nascut...t. F, fina geografie itafi-vd acum pe...

Page 1: Cum s-a nascut poporul roman - Neagu Djuvara s-a nascut...t. F, fina geografie itafi-vd acum pe harta Europei! Romdnia de azi are o formd aproape rotundi qi se afl5 in mijlocul Europei,

CI.]M S-ffASCT]TPOPORITL LOMAN

IN POVESTIRJ]A LUI

NEAGr.r DIU\ARACU ILUSTRdTIILE LUI

Rd.DI"J OLTEANEDITIE REVAZUTA $I ADAUGITA

,gJjunior

Page 2: Cum s-a nascut poporul roman - Neagu Djuvara s-a nascut...t. F, fina geografie itafi-vd acum pe harta Europei! Romdnia de azi are o formd aproape rotundi qi se afl5 in mijlocul Europei,

Cuprlns

lntAmpinare / g

1. Pulin5 geografie I 7

z. Pulind preistone / 7

B. Grecii gi geto-dacii / g ,r

4. Zeii Ia daci gi la traci. Zalmoxis / rg

5. Burebista qt Cezar / rg

6. Ovidiu in surghiun la Tomis-Constanla / rg

7. Decebal, rege al dacilor I zo

8. Traian, impdrat / zz

g. Ce erau legiunile romane / z3

10. Cum a evoluat cavaleria din Antichit ate I zg

11. Prima campanie a lui Thaian in Dacia(ror-roz d. Chr.) / z6

7-2. A doua campanie a lui Tbaian in Dacia(ro5-ro6 d. Chr.) / go

18. Dacia, colonie romani / gr

1.4. Ndvdlireabarbarilor.Legiunile romane pdrdsesc Dacia (z7t d. Chr.) / S+

75

Page 3: Cum s-a nascut poporul roman - Neagu Djuvara s-a nascut...t. F, fina geografie itafi-vd acum pe harta Europei! Romdnia de azi are o formd aproape rotundi qi se afl5 in mijlocul Europei,

15.

16.

17.

18.

19.

20.

2t.

Imperiul Roman se imparte in dou5:cel de Apus gi cel de Rdsdritl / 97

Attila, ,,Biciul lui Dumnezerf' / 4a

Avarii qi slavii / 4rDe ce ne-au zis vecinii nostri ,,valahr" / 4z

Cum s-au amestecat slavii cu valahu / 4g

Apare un nou popor turanic: bulgarii / 5o

La slavi, fralii Chiril qi Metodiupropovdduiesc Evanghelia qi inventeazd alfabetulchirilic / 5z

22. Cneji, juzi qi boieri / 59

zg. Mogneni, rdzeqi qi rumAni / SS

24. Ungurii ndv5.lesc ln Europagi se aqazi in pusta Panoniet l 54

25. Ungurii cuceresc Thansilvania I gG

26. Colonizarea secuilor gi sagilor.Soarta rornd.nilor se inrdutdleqte / g7

zT. Vin pecenegii si cumanii... / 58

28. Simbioza romdno-cumand / 6o

zg. Al doilea Jarat Bulgarsau ,,Regatul vlahilor qi al bulgarilor" I 6s

Bo. in tz4t, o mare invazie a mongolilorpustiegte toati Europa rdsdriteand gi centrald / 64

81. Negru-Vodd gi,,desc5.lecarea".

intemeierea ![rii RomAn eqti / 67

gz. Dragoq-Vodd gi ,,desc5.lecarea" Moldovei / 7z

Page 4: Cum s-a nascut poporul roman - Neagu Djuvara s-a nascut...t. F, fina geografie itafi-vd acum pe harta Europei! Romdnia de azi are o formd aproape rotundi qi se afl5 in mijlocul Europei,

t. F, fina geografie

itafi-vd acum pe harta Europei! Romdnia de azi are o formdaproape rotundi qi se afl5 in mijlocul Europei, exact lajumdtate de drum intre oceanul Atlantic si Munlii ural, din

Rusia, care sunt considerali o limitd intre ,,peninsula Europa,, Fi masacontinentului asiatic. Am zis ,,peninsuld", fiindcd gtili cd Europa nu e uncontinent izorat, ca o insul5 uriaqii ed, pe mapamond, apare doar ca oprelungire a Asiei.

Iar in centrul RomAniei se afl5 Podigul Tbansilvaniei, cu dealurile qipddurile lui. Vedeti pe harta frzicd, a ldrii noastre cum aratd arcul Carpa-filor: parc5.-i un om aqezat si adus pulin de spate , iar in fa!d, spre apus,inchizAnd oarecum cercul, se afl5. Munlii Apuseni. De la acest Podig al Tban-silvaniei coboard domol trei largi regiuni: la vest, Criqana gi Banatul, lasud, Muntenia, la rdsdrit, Moldova. Acesta este cadrul natural in care s-adesfdsurat incet acea genezd,, adicd facere sau nastere a poporului romAn.

Z. F, fina prelstorie

oi qtim astdzi cd pe acest pdmAnt au vieluit oameni incd dinprimele timpuri ale rdspAndirii lor pe continentul eurasiatic.Arheologii qi paleontologii (savanlii care studiazd trecutul dupd

obiectele qi osemintele gdsite ln pimAnt) vorbesc de o posibild prezenldumand la noi acum 6oo ooo de ani! Apoi, ceva mai aproape de noi, se gdsescurme ale celor doud mari ramificalii ale speciei umane in Europa, de carepoate ali auzit: omul de Neanderthal gi omul de Cro-Magnon, nume datedupd o localitate din Germania, respectiv Franta, unde s-au gdsit pentruprima datd schelete ale acestor strdmogi ai europenilor.

Urmele ldsate de locuitorii strdvechi devin tot mai numeroase pe mdsurace ne apropiem in timp de zilele noastre. Nu avem ins5, deocamdatd, nici

ru 6oo ooo i. Chr.:Primele urme de onpe teritoriul nostru.

70 ooo i. Chr.:este atestat omulde Neanderthal-

85 ooo i. Chr.:este atestat omulde Cro-Magnon.

7

Page 5: Cum s-a nascut poporul roman - Neagu Djuvara s-a nascut...t. F, fina geografie itafi-vd acum pe harta Europei! Romdnia de azi are o formd aproape rotundi qi se afl5 in mijlocul Europei,

ldczn6.ntarerca neoliticd.,r pe ldngd,'e. acum 6ooo. jlortul fuici,tenie rdzboinicd.)yopat pe o parte,i{ie ghemuitd,wle sale 8i cule pentru lu,meafd. L:neori se

t peste elzt rogu bcrucare simboliza'e, ciata eternd.

un mijloc de a identifica rasa sau rasele acelor strdvechi locuitori, de a

p5.trunde cat de cAt moravurile gi credinlele 1or, si, incd mai pufin, limbilevorbite. Cert este doar, din numeroasele urme arheologice de pe tot terito-riul ldrii, cd s-au succedat valuri-valuri de migralii gi din sud, gi din vest,

Ei din est, qi e cu neputinld sd deduci numai din forma locuinlelor gi amormintelor, ori din stilul uneltelor sau al ceramicii ce fel de rase au fost

qi cum s-au amestecat sau cum s-au nimicit una pe alta. S5 ne limitima$adar la evocarea acelor popoare cdrora savanlii din veacul aI XIX-leale-au zis ,,indo-europene", fiindcd au impAnzit spre apus Europa intreag[qi au ajuns spre miazdzi gi rdsdrit pAnd in India.

Acum vreo patru-cinci mii de ani, pornind de pe vastele intinderi dinnordul Marii Negre, s-au urnit cu incetul, ins[ intr-un elan neinfrAnat,seminlii vorbind aceeaqi limb[, care au ajuns sd stdpAneascd cu vremea

intregul nostru continent. Nu erau de o singurd rasi (adic5, in termeni de

antropologre, nu aparlineau cu tolii aceluiaqi tip fizic).De altminteri, cAnd

vorbim despre indo-europeni nici nu trebuie sd ne gAndim la o rasd sau

Ia o culturd anume: indo-europeana a fost doar o limbd. Arheologia a adus

dovada cd in leagdnul originar s-au aflat fel de fel de popoare care, trdindde mii de ani impreund sau in veci-

ndtate, au ajuns sd vorbeascd aceeaqi

limbd. $i din seminliile acestea de

Iimbd indo-european5, care s-au rev6r-

sat in valuri succesive, qi la intervalecAteodatd mari, asupra Europei, impin-gAnd sau nimicind alte etnii mai vechi

sau contopindu-se cu ele, s-au ndscut

aproape toate popoarele care trdiescastbzi in Europa.

Dar oricAt de pasionante ar putea fiaceste cercetdri pierdute in negura we-murilor, ele tot nu ne-ar ajuta s6 in!e-legem din ce incrucigdri s-a ndscutpoporul romAn.

Page 6: Cum s-a nascut poporul roman - Neagu Djuvara s-a nascut...t. F, fina geografie itafi-vd acum pe harta Europei! Romdnia de azi are o formd aproape rotundi qi se afl5 in mijlocul Europei,

3. Grecii ;i geto-dqcii

-o ludm deci de mult mai aproape5oo inainte de Christos. Din vremea

de noi, din jurul anuluiaceea, avem documente

Sec. ai \-I-leasunt atestatigeto-dacii.

i. l

-:/r' greceqti care pomenesc de locuitorii din pdrlile noastre. De cegreceqti? Fiindcd in Antichitate grecii au fost primii europeni care au atinscel mai inalt grad de civilizafie. Minunatele temple, palate qi monumentepe care le-au clddit ei atunci ne mai servesc gi azi drept modele arhitec-turale (dacd vd plimbali prin Bucureqti, puteli observa in centrul oraquluidoud mari monumente: Ateneul Roman gi fostul palat Regal; amandoudprezintd o faladd suslinutd de colonade, ca anticele temple grecegti!).

Negustorii greci, buni nauigatori, au_tnfiin{at d,e-a lungul ldrmului Mdrii Negre maimulte ora$e. Poate cel mai uechi este Histria (numit astfh d,upd, numele grecesc al Dund.rii:Istru)' acesta datdnd de acum aproximatiu zgoo d.e ani,. oraqul Histria-ua d,eueni reped,etnfloritor; umpldndu-se at' case qi temple de piatra. Mai td,rziu, d.upd, ce romanii ctrcerescDobrogea de azi, importan{a oragului ua scd,d.ea, iar gotful und.e acostau cord,biile se uatnchide t'n timp cu o barierd d,e nisip, transformd,ndi-se tn zilele noastre tn lacul Sinoe.

tr i..it:\1:':"_

:{ i\\.:i

.,1.".#:;

!

:ii l..P

#-, ,fl'&rtr Er

.\

Page 7: Cum s-a nascut poporul roman - Neagu Djuvara s-a nascut...t. F, fina geografie itafi-vd acum pe harta Europei! Romdnia de azi are o formd aproape rotundi qi se afl5 in mijlocul Europei,

Aceqti greci, navigatori indrS.zneli qi buni negustori, au venit sd inte-meieze treptat, in ceea ce azi numim Dobrogea, mici colonii-porturi la MareaNeagr6, pentru ca de-acolo s5. practice comerlul cu populalia din interiorul

ldrii. Aga au fost, de pildd, Histria qi Tomis (Tomisul se afla pe locul undeeste astdzi marele nostru oras Constanla). Acolo acostau cordbiile lor cu pdnze

sau cu vAsle, care infruntau marea zi qi noapte timp de sdptdmAni intregi,fiind mereu in mare primejdie de a se scufunda pe vreme de furtuni.

Cordbiile lor, sd qtifi, nu erau atAt de mari ca vapoarele de azt! Eraumai curAnd niste bdrci mari, podite, mdrfurile fiind depozitate in fundulvasului, iar pe pod (punte) m6nuiau pAnzele sau vAslele si cArma qi, in gene-

ral, nu incdpeau mai mult de vreo 5o de oameni. Cum nu se cunoqtea incd

Rd,zboinici sci{i. Numeroase triburi rd,zboinice de origine iraniand., nomade sauseminomade, dominau stepele Eurasiei, din Asia Centrald. pdnd tn Tlansiluania qi Dobrogea.Erau cdld,re,ti gi arcagi netntrecu{i, iubitori de podoabe scumpe de aur, pe cdre le cumpd,raude la greci. Grecii, de altfel, ti tocmeau adeseori ca merceno.ri pentru rd,zboaiele lon Pd.nd.Iauenirea tracilor, ciuilizalia sciticd, a influen,tat uia,ta qi cultura locuitorilor de pe meleagurilenoastre.

Er:-t:

Page 8: Cum s-a nascut poporul roman - Neagu Djuvara s-a nascut...t. F, fina geografie itafi-vd acum pe harta Europei! Romdnia de azi are o formd aproape rotundi qi se afl5 in mijlocul Europei,

busola sd te poli orienta cAnd egti in larg qi

nu mai vezt !5rmul, navigatorii din Anti-chitate se strdduiau sd lind corabia cAt maiaproape de !drm. Stiti cAnd s-a inventatbusola? Abia in Evul Mediu! $i numaidupd ce s-au invdlat navigatorii cu ea auindrdznit sd se avAnte in plin ocean,indep5.rtAndu-se de coaste. Aqa a pututCristofor Columb sd descopere America.

Fiindcd s-au putut Localiza epa-

vele - adicd rdmhqilele scufun-

date - ale cAtorva cordbiiantice, noi qtim cam ce

transportau ele pe aceste

drumuri: aduceau uleide mdsline qi vinuri tari :::,,..&

in oale mari, numite am- s

fore; a\i vdzut poate, prinmuzee sau albume, forma lor eleganti - aratd, ca vasul pe care-l line inmAini cdpetenia getd din ilustrafie. Aduceau si vase de lut, bronz sau argint,frumos lucrate gi impodobite, qi, de asemenea, alnne bine f6.urite. $i toateacestea le schimbau pe produse care nu se gdseau pe teritoriul uscat,arid, al Greciei gi al insulelor din Marea Egee: grAne, bldnuri pretioase,

din pdcate qi sclavi, adicd adversari invingi, robili qi vAnduli ca nigtemdrfuri in Grecia sau mai departe. A,ti a:uzit de existenla acestor sclavisi a acestui regim de muncd silnicd pe viald impus duqmanilor invinqi,apoi qi copiilor lor gi descendenlilor acestora. Acest regim, care azine ingro-zeste, sd qtili cd n-a existat numai ln Antichitate. Cu toate cd religiacreqtini a condamnat sclavia, ea s-a menlinut sub diferite forme in toatdlumea europeand p6nd Ia mijlocul veacului trecut, deci foarte aproape de

noi. Sd nu uitdm acest lucru!Dacd v-am pomenit mai pe larg de aceste colonii greceqti de pe coasta

Mdrii Negre, am fdcut-o ca sd inlelegeli de ce tocmai prin scrieri greceqti

Dromihete9i Lisimah.Cunoagteli prcllegenda desprcget Dromihete c

tn jurul anuluigoot.Chr.,l-ottn luptd. pe Lisiunul din urm4Alexandru MatDincolo d.e maristorisirii, epi,xdd. mdrturiz dastrd,nsel.e Wdfr'dintre ge{i gi luelenisticd,: I.egdl

militare, contetqi de ciuilizogic

1_1

Page 9: Cum s-a nascut poporul roman - Neagu Djuvara s-a nascut...t. F, fina geografie itafi-vd acum pe harta Europei! Romdnia de azi are o formd aproape rotundi qi se afl5 in mijlocul Europei,

+,','..'tu,,iil!

Histria. Reconstituirea templului de marmurd, dedicat Marelui Zeu (Theos Megas in grecegte),a cd,rui identitate clard. nu o gtim. A fost ridicat de colonigtii greci ?.n ueacul al III-lea i..Chr.i'n zona sacrd' a Histriei, unde se mai aflau trei temple, printre care unul aI Afroditei.

afldm noi prima oar5. de ,,barbarii" care locuiau pe atunci prin pdrlitenoastre (grecii ii numeaubarbarl pe toli cei ce nu erau de neam elen,iareleni se numeau grecii pe ei ?nqiqi).

Acestor popoare de pe teritoriul nostru li s-a zisbage,ti,inspecial celordin teritoriile Dobrogei gi Munteniei actuale, badaci,in special celor aflalila nord de Carpali, dar de acelasi neam qi de aceeasi limbd. Acestora levom zice aqadar geto-daci. Cutoate c5. erau mai pulin evoluali din punctulde vedere al civilizalieidecAt elenii, aveau si ei o structurd sociald diferen-\iat6., cu ldrani qi conducdtori nobili, unii desemnali chiar ca regi. Aveaugi ei meseriagii lor, atelierele lor de oldrie, care produceau vase cu formeqi ornamentalie specifice.

Deci aveau qi ei o formd de civilizalie, dar gi o culturS, mai pulin rafi-natd, iar oraqele lor erau mai rare qi nu atdt de bine clddite gi organizatecum erau cele grecegti.

L2