Romania mea comunista - cdn4.libris.ro mea comunista... · riilor in Est, in URSS, incd din 1966,...
10
Catherine Durandin ROMANIA mea COMUNISTA Traducere din limba francezd de Doina Jela EDITT]RAVREMEA BUCURE,$TI 2018 ,U'
Transcript of Romania mea comunista - cdn4.libris.ro mea comunista... · riilor in Est, in URSS, incd din 1966,...
lIt
Catherine Durandin
ROMANIAmea
COMUNISTATraducere din limba francezd de Doina Jela
EDITT]RAVREMEABUCURE,$TI
2018
,U'
crimele trecutuluiee. inla colocviul INALCO prezen-
16 care se incheie, este o cora-
in port, preg6tili si se ilstalezemoEtenitori ai nomen-
gi corupli, care nu se indoiescp€ntru a transpune in imagini
prezint[ filmele romdnului
fotoarce pagina, sunt o str[in6,i la vremurile dinainte, cdnd
de a pune punct.
lir Bucureqti,la zece ani dup[din mai 1980, pe vremea min-a sIr[ciei, pentru a-mi pune 1a
inchinate libert6lii, eliberdrii,pentnr a mE intoarce la locuinlagfuftriau. imi mai amintesc un
spre colosalul edificiu abia
d Casei Poporului. $i au mai
se colora in violet, acele brale
rmor semne deintrebare de
gast int'ebdtor, un apel incre-
ox aprds, Le chasseur de la Secu'
210
CupmNs
Depinind amintiriimpotriva uitiirii.....................................j..................-...'..............' 5
V6nt din Est .............. ................'........ 6
Cazul rom6nesc: produs al propagandelor incruciqate ................ 7
Institutul de Limbi Orientale: magia haotic[ ........'.................... 13
$ocul:Sinaia-august1967............ .................'....15
Enigmele anului 1968
Entuziasm qi qoc al deziluziei ..........24
Ceaugescu la balcon, in august 1968:
erou sau erou de mucava? ..,.,........26
Firul roqu al suveranitilii na{ionale ..'.'..'.'............ 31
innoralii ani ;aptezeciC[dere de tensiune... ............-............37
B6rbatul care iubea opera, Vlad Zirra ..'......... .......43
Ceaugescu ia cuvdntul... .....'..-...........47
NeliniqteCeauqescu str6nge ;uruburile .'.........49
Ecouri ale discursului lui Ceauqescu ..................... 57
Cuplul se impune.... ..'........-.'............62
Scene din via{a cotidian[ .................. ..........--...-....64
Marii mei prieteni........ .....'............... 68
Povestea unei insule...Tristelile unui oraq ......70
Familia din strada Iorga............ ........75
Ipocrizii, urmdriri ........77
ingrSdiri ..........'...........' 80
lara se restr6nge...... ......'.................. 83
Secrete ....."..................83
Marele saltCei buni gi cei rdi ........ 85
Paul Goma.. ........'........91
Militantismintoarcere la Vadlav Havel........... .....................'.. 101
Pe firul poveqtii, Paul Goma... ........ 104
UmbreleCutremur de p[mdnt qi greve muncitoreqti ..........111
OcolurileUn capitol incheiat, noul periplu ....122
Spaliul: cercetdri in Statele Unite............ ............ 130
Gaura neagriOstilitdli, provocdri, propuneri ...... 135
Disconfort. Cultul personalitilii ......... .....'...'...... 139
Totalitarismul in ofensivd. .............. 146
Vremea surprizelorA fost odatdIoan Talpeq, Larry Watts gi... Kurt Treptow............................. 155
Exilul trist qi amenin!6ri1e ................ ......'........... 161
Momente rocamboleqti ..................' 168
SchimbareaSemnele ........'............ 174
Moscova qi Bucureqti, foileton, roman polilist
Ei la sfdrgit o tragedie .'................... 178
Grandoarea qi decdderea Ceaugeqtilor ................ 185
Indignare gi fricd .......192
intre fricd, dezgust qi fericire...... .... l9'7
incheiere: Iar despre fric[, violen{I qi bucurieFrica............ ............... 198
Violenta....... ...............203
96
runa LepuE
?01 8
ru prezenta editie
DTPANAND AMINTIRI
4.lmpotrwfr uilortt
O cdldtorie pe firuImemoriei, o cdldtorie interogativS, cu
atdt mai interogativ[ cu cAt prezentul post-comunist este mai
confuz. O provocare , aceea de a-mi regdsi trecutul rom6nesc
qi de a-l l[sa in urm[, ca si nu mai revin asupra lui. Sd inchid
uqa dupd mine, desp[rlindu-m6 de amintirea lui.Am fEcut cunoEtinld cu Rom6nia lui Ceauqesct in 1967 ,
iar ea continud sd m6 obsedeze. Am traversat ,,frumoqii ani
qaizecl" la Bucureqti, ca student6, am observat cum se aluneca
spre inchiderea cu premeditare a !6rii in anii qaptezeci, m-am
azvdrlit in cruciada pentru drepturile omului inc[ din 1977 Ei
am crezutin cauza aceasta pAnE la c[derea regimului, in 1989.
Tulbur[rile, incertitudinile gi luptele anilor 1 990 le-am urmlritca analist din partea Ministerului Ap[rdrii, am fost fascinatd
de schimbarealafa\d a unor rom6ni cuprinqi de elanul integrS-
rii in NAIO qi in Uniunea Europeand, dezolatd, dezamdgitd
de r[ticirea fdrd obiect a anilor 2000 qi, asemenea prietenilor
mei romdni , am intrat fIrE nicio bucurie, totuqi, am intrat inera scepticismului, Etiind astizi cd fericirea nu mai trece prinpolitic. Constatdnd cd in Rom6nia, ca qi in alte p6r!i, democra-
[iabate in retragere. CAt despre idealul rupturilor qi speranla
reclSdirilor revolufionare, acestea s-an tzat, apoi s-au ndruit
odatd cu blocul sovietic in 1991 qi pare handicapat.
Cercet6nd ca istoric aceastd Rom6nie de la sf6rqitul anilor
11960 plndin 1989, incerc incd sd aflu gi sd inleleg taina longe-
vitdlii acestui comunism nalionalist, sd identific factorii care
l-au condus spre o cddere sdngeroasd, in straniile zile ale luidecembrie 1989, amestec de fric6, bucurie freneticd 9i manipu-
lare. Aq vrea sd sesizez ca.uzele dezamdgkliprezente, alcdtuiti
din cinism dominant sau din deriziune. Deqi au intrat intr-uncontext global, romdnii sunt legali ca toate statele-naliune dinlume de o traiectorie specificb, de o identitate. Memoria locu-rilor, a oamenilor, m6rturiiloE poveqtilor qi confidenlelor lormE lumineazd slab, ca o luminare. in ciuda unui prezent de
o veseld tristele, imaginalia iqi permite eruplii de nostalgie,ficJiune, fantezie. $i totugi, m:uzica limbii romdne cu acutele qi
siflantele ei nu mI miqcd, pAn[ md agezpe terasa unei cafeneledin Chiqindu, capitala Republicii Moldova, unde consumatoriide la masa vecinS vorbesc o limbd rom6n6 inmuiatd de accente
ruseqti care md emotioneazd. Aici, la Chiqin6u, capitala uneirepublici ex-sovietice cu identitate multiplS care-qi afirmisuveranitatea, am regdsit raliunea luitatd, ocultat[ a opliuniimele pentru studii romdnegti, in 1966. O alegere individualSde studentd care, specializ6ndu-se in istorie contemporand, nuse poate sustrage valurilor conjuncturii politice qi ideologice a
mediului Ei a educaliei sale franceze.
VAfi din Est
Orice am spune qi orice am face gi oricAt ne-am preface,
nimeni nu scap6 in totalitate ambianlei timpului s6u. Op!i-unea mea pentru studiile romdneqti este legatd de climatulanti-american, de anti-imperialismul tinerefii mele qi de des-
chiderea c6tre Est hotdr6t6 de preqedintele de Gaulle.Eliberat de povara rdzboiului dinAlgeria in1962, de Gaulle
se dedic6 construcliei europene, o Europ[ a reconcilieriifranco-germane qi a dialogului cu URSS gi cu !6rile bloculuisovietic: a fost modalitatea prin care a incercat de Gaulle s[dep5geascd fractura produsl lalalta in februarie 1945. Mitulimplrlirii lumii intre cei trei mari decidenli Roosevelt,Churchill qi Stalin, lalalta, este larg risp6ndit in a V-a Repu-blic6; or, laltaa fost, in realitate, o conferin
din cinism dominant sau din deriziune. Deqi au intrat intr-uncontext global, romdnii sunt legali ca toate statele-naliune dinlume de o traiectorie specificI, de o identitate. Memoria locu-rilor, a oamenilor, mdrfuriilor, poveqtilor gi confidenlelor lormI lumineaz[ s1ab, ca o lum6nare. in ciuda unui prezent de
o veselS tristele, imaginatia iqi permite eruplii de nostalgie,ficliune, fantezie. $i totuqi, m.uzica limbii romdne cu acutele Eisiflantele ei nu md miqcd, pdndmdagezpe terasa unei cafeneledin Chiqin6u, capitala Republicii Moldova, unde consumatoriide la masa vecind vorbesc o limb6 romdnS inmuiat[ de accente
ruseqti care mE emofioneazd. Aici, la Chiqindu, capitala uneirepublici ex-sovietice cu identitate multiplb care-qi afirm[suveranitatea, am regbsit raliunea :uitatd, ocultatd a opfiuniimele pentru studii rom6negti, in 1966. O alegere individualdde student6 care, specializ6ndu-se in istorie contemporanS, nuse poate sustrage valurilor conjuncturii politice qi ideologice amediului qi a educaliei sale franceze.
VAfi din Est
Orice am spune gi orice am face qi oricAt ne-am preface,
nimeni nu scap[ in totalitate ambianlei timpului sdu. Op]i-unea mea pentru studiile romdneqti este legatd de climatulanti-american, de anti-imperialismul tinerelii mele qi de des-
chiderea c6tre Est hotdr6td de preqedintele de Gaulle.Eliberat de povara rdzboiului dinAlgeria in 1962, de Gaulle
se dedic[ construcfiei europene, o Europd a reconcilieriifranco-germane Ei a dialogului cu URSS qi cu lirile bloculuisovietic: a fost modalitatea prin care a incercat de Gaulle sd
dep6geascl fractura produsd la lalta in februarie 1945. Mitulimpdrlirii lumii intre cei trei mari decidenli Roosevelt,Churchill qi Stalin, lalalta, este larg rdsp6ndit in a V-a Repu-blic[; or, laltaa fost, in realitate, o conferinfd intre nigte alialiaflali incd inrdzboi, aliali preocupafi de reorganizareaEtro-pei eliberate la Vest de anglo-saxoni gi in partea ei centrald qi
de Est de trupele sovietice. Mai mu1t, cum, in februarie 1945,
in Asia rEzboiul era departe de a se fi terminat, la lalta are
1oc o conferinfi despre continuarea rdzboiului. Pre;edinte alcelei de-a V-a Republici, de Gaulle inlelege s5 se prezinte capurtdtor de cuvdnt al erei post-Ialta, deschizAnd calea cdl6to-riilor in Est, in URSS, incd din 1966, apoi in Polonia in 1967,iar in Rom6nia in mai 1968, in plind" crizd francezd,. AcestecSlStorii ?n Est sunt efectuate pe fondul denun
de clasi supraincdlzite, cumva intime, o bibliotecd de vis, miros
de lemn vechi qi sertdrage care conlineau fige pe carton, luzate,
secrete fermecate. Limba rusi se invd[ain localul care a deve-
nit, ulterior, Universitatea Dauphine, cu amfiteatre mari Ei
numerogi studenli: clSdirea a fost inainte sediul reptezentan\ei
NATO la Paris, recuperat dupd retragerca prezertfei militareamericane din Franla, inl966,1a cererea lui de Gaulle. Atunci,o scrisoare adresatd de c6tre de Gaulle lui Johnson i1 informa
pe acesta in legbturd ct decizia de a retrage Fran{a din structu-
rile militare integrate in NATO. Fran[ardmdnea, cu toate aces-
tea, un membru loial al Alianfei Nord-Atlantice. Reconversie
simbolicd a clSdirilor UniversitSlii Dauphine, care ztrmzdia de
voci vorbind ruse;te.
Opliunea de a invila rusa mi se p[rea cd se impune de la
sine, dar invdlarea rom6nei este frr[ indoial[ legatd de imagi-
nea pe care ne-o fbceam atunci in Franla despre aceastd !ar[.O lard de limbd latind?
Limba rom6n[, de structurl latind fiind, comporti nume-
roase elemente de vocabular slav, or ea se pretindea in anii
1960 in totalitate latin[, rusificarea, slavizarea impusS incepdnd
din 1948 qi p6nd la sfArqitul anilor 1950 fiind abandonatS.
intoarcere deci la originile latine ale unei 1[ri care aspira la un
fel de disidenldfa!6de Moscova. Astfel, de exemplu, lingvistulrom6n A1. Rosetti, adaptAndu-se la mersul vremurilor, publicd
in 1950 o istorie a limbii romdne, intitulat6 Influenla limbilorslave meridionale asupra limbii romdne.in 1964, an in care
Gheorghiu-D ej, aflatin fruntea partidului comunist romAn din
1945, declari cd fiecare partid are dreptul de a-qi alege singur
calea construirii socialismului, Rosetti revine la latinitate cu
Istoria limbii romdne. I. Limba latind. Ataqatul nostru militarin Rom6nia descrie primSvara anului 1964 ca pe un moment
fericit: rom0nii igi imagineazd cd-i dau cu tifla lui Hrugciov, iar
partidul trecea cu vederea indrdzneala oamenilor de la tar[ de
a serba zilua de Paqte.
O [ard care conscrva farmecul p6str5rii tradiliilor ruraleqi a folclorului, in timp ce evolua energic spre modernizare Ei
industrializare. Este suficient sI parcurgem tiieturile din presd
care insolesc cdldtoria lui de Gaulle in mai 1968, pentru a
observa extraordinarul montaj in duo pe care oficialii frarcezil-au construit, la unison cu conducerea politicd rom6neasc5.
Trimisul special al ziarulnri Le Monde, Michel Tatu, scrie in19 mai ci ,,pretutindeni, generalul era intdmpinat de b6rbali gi
femei de lalard imbrdcali in costum nafional, care-l omagiauprin c6ntece qi dansuri populare. P@ea pe covoare parfumate
de flori Ei ramuri de brad, gusta din p6inea Ei sarea 1or, produ-cdtorii locali ii ofereau daruri din producfia proprie". RomA-nia se deschidea, de la sf6rqitul anilor 1950, stabilind 1eg6turi
comerciale cu Occidentul. Francezii considerau cd nu trebuie
s5 se lase intreculi de germani Ei de englezi. La Craiova, oraE
industrial invins azi de s[ricie, in zira de 14 mai 1968, de
Gaulle se bucurd de avAntul luat de colaborarea dintre franceziqi romAni: ,,Constatbm plini de satisfaclie c[ de-a lungul ulti-milor ani, schimburile economice intre Franfa Ei Romdnia au
crescut Ei s-au diversificat considerabil, ci prevederile acordu-lui comercial pe termen lung incheiat in 1965 au fost realizate.
in ce priveqte cooperarea in domeniul producliei de automo-bile, acordul incheiat cu intreprinderile Renault pentru con-struirea uzinei situate in apropierea oraqului Piteqti, qi care a
inceput si producS in cursul acestui an, st6 m[rfurie elocventdpentru acest proces pozitiv." Guvernul RomAniei ;i cel al Fran-
lei au regdsit, in anii 1960, momentele-far ale vechilor relaliidintre ele, miEcarea romantic[ de la 1848, sprijinul acordat de
Napoleon al III-lea principatelor romAne ale Moldovei gi J6riiRomdneEti, solidaritatea in timpul Primului Rbzboi Mondial,ajutorul Franlei cdtre ,,sora ei latind mai micd" ?n 1919 impo-triva amenin!5rii bolqevice, omagiul adus Bucuregtiului de
cdtre scriitorul Paul Morand, care a fost, pentru scurtl vreme,ambasador al Fran{ei in RomAnia, in timpul regimului de laVichy. S-au revdrsat in anii 1960 valuri intregi de stereotipii,
de clas[ supraincdlzite, cumva intime, o bibliotecl de vis, miros
de lemn vechi qi sertdraqe care conlineau fiqe pe carton, trzate,
secrete fermecate. Limba rus[ se invdla?n localul care a deve-
nit, ulterior, Universitatea Dauphine, cu amfiteatre mari qi
numeroqi studenfi: clddirea a fost inainte sediul reptezentan\ei
NATO la Paris, recuperat dupd retragerea prezenfei militare
americane din Fran{a, in1966,la cererea lui de Gaulle. Atunci,o scrisoare adresatd de cdtre de Gaulle lui Johnson il informa
pe acesta in legdturd ct decizia de a retrage Franfa din structu-
rile militare integrate inNATO. Franlardmdnea, cu toate aces-
tea, un membru loial al Alianlei Nord-Atlantice. Reconversie
simbolici a clSdirilor Universitilii Dauphine, carc zttmzdia de
voci vorbind ruseqte.
Opfiunea de a invila rusa mi se pdrea c[ se impune de la
sine, dar invSlarea rom6nei este frrE indoialS legatd de imagi-
neape care ne-o fbceam atunci inFranla despre aceastdlard.
O lard de limb6 latind?
Limba romdn6, de structur[ latinS fiind, comporti nume-
roase elemente de vocabular slav, or ea se pretindea in anii
1960 in totalitate latind,rusificarea, slavizarea impusS incep6nd
din 1948 ;i pdnd la sfhrEitul anilor 1950 fiind abandonati'
intoarcere deci la originile latine ale unei 1[ri care aspira la un
fel de disidenlilfa\d de Moscova. Astfel, de exemplu, lingvistulrom6n Al. Rosetti, adapt6ndu-se la mersul vremurilor, publiciin 1950 o istorie a limbii romAne, intitulat6 Influenla limbilorslave meridionale asupra limbii romdne. in 1964, an in care
Gheorghiu-Dej, aflatin fruntea partidului comunist rom6n din
1945, declardcdfrecare partid are dreptul de a-;i alege singur
calea construirii socialismului, Rosetti revine la latinitate cu
Istoria limbii romdne. I. Limba latind. Ataqatul nostru militarin Rom6nia descrie primSvara anului 1964 ca pe un moment
fericit: romdnii iqi imagineazdcd-i dau cu tifla lui Hruqcion iar
partidul trecea cu vederea indrdzneala oamenilor de la lard de
a serba zita de Paqte.
O lard care conserya farmecul pdstr[rii tradiliilor ruraleqi a folclorului, in timp ce evolua energic spre modernizare.iindustrializare. Este suficient sd parcurgem tiieturile din presd
care insolesc cil[toria lui de Gaulle in mai 1968, pentru aobserva extraordinarul montaj in duo pe care oficialii francezil-au construit, la unison cu conducerea politicd romdneascS.
Trimisul special al zianlui Le Monde, Michel Tatu, scrie in19 mai ci ,,pretutindeni, generalul era int6mpinat de birbali qi
femei de latard imbricali in costum nalional, care-l omagiauprin cAntece qi dansuri populare. P[qea pe covoare parfumate
de flori gi ramuri de brad, gusta din p6inea Ei sarea lor, produ-cdtorii locali ii ofereau daruri din produclia proprie". Rom6-
nia se deschidea, de la sfdrEitul anilor 1950, stabilind legdturicomerciale cu Occidentul. Francezii considerau cd nu trebuie
s5 se lase intreculi de germani Ei de englezi. La Craiova, orag
industrial invins azi de siricie, in zhta de 14 mai 1968, de
Gaulle se bucurl de avAntul luat de colaborarea dintre franceziqi rom6ni: ,,Constatbm plini de satisfaclie cE de-a lungul ulti-milor ani, schimburile economice intre Franfa Ei Rom6nia au
crescut qi s-au diversificat considerabil, cI prevederile acordu-
lui comercial pe termen lung incheiat in 1965 au fost realizate.
in ce privegte cooperarea in domeniul producfiei de automo-bile, acordul incheiat cu intreprinderile Renault pentru con-struirea uzinei situate in apropierea oraqului Piteqti, Ei care ainceput si producl in cursul acestui an, st[ m[rfurie elocventdpentru acest proces pozitiv." Guvernul Romdniei qi cel al Fran-
lei au reglsit, in anii 1960, momentele-far ale vechilor relafiidintre ele, miEcarea romantic[ de la 1848, sprijinul acordat de
Napoleon al III-lea principatelor rom6ne ale Moldovei gi J6riiRomdneEti, solidaritatea in timpul Primului Rizboi Mondial,ajutorul Franfei c[tre ,,sora ei latind mai micd" in 1919 impo-triva ameninlirii bolqevice, omagiul adus Bucureqtiului de
cdtre scriitorul Paul Morand, care a fost, pentru scurti vreme,ambasador al Fran{ei in RomAnia, in timpul regimului de laVichy. S-au revdrsat in anii 1960 valuri intregi de stereotipii,
imagini ingroqate Ei fragmentare, transformdnd aceastd tardintr-un fel de insulilS latind plind de c6ldurd in ciuda apar-tenenlei sale la blocul sovietic qi la Pactul de la Varqovia, decare comuniqtii romdni au r[mas atagali, deqi il criticd uneoriin numele prioritSlii acordate interesului lor nalional. in niciun moment, intre 1955, data infrinldrii Pactului de la Varqo-via,pdnd,la autodizolvarea sa, in 1991, Rominia nu a cerut sE
iasd din alian[d pentru a obfine un statut de neutralitate. Spredeosebire de unguri, care,la sfdrgitul lui octombrie 1956, aupl[tit scump la Budapesta cererea lor de neutralitate. NicolaeCeauqescu, dimpotrivS, inleleg6nd naltra alianlei, de garantal securitSlii blocului reunit in jurul leninismului, cerea Mos-covei, in timpul intrunirilor membrilor s[i in primele zile alelui decembrie 1989, intdrirea acesteia! Ceaugescu ii d6dea luiGorbaciov lecfii, cerdndu-i sE nu lichideze moEtenirea lui Stalingi sfdtuindu-lsd citeascd lucrarea Ce-i deficut? ahi Lenin.
De unde vine deci aceastd opliune pentru Rom6nia? Aufost mai intdi cultura mea clasic[, studiile de latini ;i de greacS,
cunoasterea istoriei Imperiului Roman, de la epoca lui Traian,cuceritor al teritoriului danubian care devenea provincia roman[Dacia; cultura mea literard a romanticilor de la 1848, cdnd asis-t[m la int6lnirea la Paris a exila]ilor anti-despotismului, rusi,polonezi, italieni, romdni; studiile mele asupra Primului Riz-boi Mondial, in vremea cdruia un general francez, Berthelot,este trimis si ajute armata romdn6 sE intre in rizboi aldturi deAntanta (Franla, Anglia, Rusia), in august 1916; cursurile degeografie in amfiteatrul Martonne de la Institutul de Geogra-fie, numit astfel in amintirea profesorului de Martonne, care a
predat regulat geografia la Universitatea din Cluj la inceputulanilor 1920... De Martonne lupta pentru ,,tomdnizarea" IJni-versitdlii din Cluj, care fusese o universitate maghiard inaintede alipirea Transilvaniei la vechiul regat al Romdniei, in 191 8.
El susfinuse catza nationald, a Rom6niei la Quai d'Orsay,in dezbaterile Congresului de la Versailles din 1919, congrescare trebuia sb impun[ o noul ordine european6, odatd cu
infr6ngerea maghiari qi victoria rom6neascd. Totul m[ impin-gea ca spre un cocon cultural familiar, sd merg sd incerc sd
cunosc aceastd fard, comunistS, desiguq dar atdt de diferitd.M-am trezit insl foarte repede plictisit5 de toate monta-
jele aranjate de unii care lineau mo(iq sd mE facl sd cred intr-opoveste despre indestructibila, eterna prietenie franco-romdnd,ca intr-un fel de teleologie a prieteniei. Reiau firul, pentru a-lrupe din nou, ca sd-mi dau seama c5:
- anumili lingvigti, teoreticieni ai latinitdfii limbii romdne,se convertiser[ in apologe]i ai slavismului aceleia;i limbi pen-
tru a reveni la fundamentele ei latine in anii 1960. Este adevS-
rat cd, pentru a se conforma directivelor emandnd de la ;efulstafului rom6n, Ceauqescu, care decide, la inceputul anilor1980, sd impingS originile qi rdddcinile statalitSlii romdneEtimult inainte de Imperiul Roman, ceea ce trebuie sI figurezeacum in prim-plan este substratul dacic Ei tracic autohton allimbii. Pentru a construi aceastl ipotezd convertitb in adevbrgtiinlific cert, sunt comparate rom0na si albaneza, iar studenliiau de memorat 70 de cuvinte care atestd substratul identitarbalcanic, antediluvian al Romdniei. Un consilier cultural alAmbasadei Rom6ne de la Paris imi ofer[, pentru BibliotecaInstitutului de Limbi Orientale, manualul de referinld consa-
crat etnogenezei romdnilor. Ulterior, consilierul respectiv vafi trimis inapoi in Rom6nia: se pare ci funcliile lui dep[qiser[domeniul culturii, DST-ul alertdndu-md printr-un telefon ci,,individul este periculos";
- pentru a constata cd studenlii romantici, venifi din Mol-dova qi fara Rom6neasci in Parisul care se pregdtea pentrurevolulia de la 1848, erau mai pulin vizibili decdt militanfiipentru cauza eliberdrii popoarelor qi nafionalitdfilor din altespafii: anume italieni, ruqi qi, mai ales, polonezi. Vedetele inte-lectuale franceze sunt, la Colldge de France, Michelet Ei Edgar
Quinet qi, aldturi de ei, foarte carismaticul Mickiewicz. Cuplulcelebru este cel al lui Chopin Ei George Sand. Cdt despre
tinerii de familie bund venili din provinciile danubiene, ei erau
l0 11
imagini ingroEate qi fragmentare, transformind aceastd lardintr-un fel de insulild latind plin6 de c51dur5 in ciuda apar-
tenenlei sale la blocul sovietic qi la Pactul de la Vargovia, decare comunigtii romdni au rimas atagati, deqi il criticd, uneoriin numele priorit5lii acordate interesului lor nalional. in niciun moment, intre 1955, data infiinldrii Pactului de la Varqo-via,pdnd la autodizolvarea sa, in 1991, Rom0nia nu a cerut sd
iasd din aliantd pentru a obline un statut de neutralitate. Spredeosebire de unguri, care,la sfdrqitul lui octombrie 1956, aupl[tit scump la Budapesta cererea lor de neutralitate. NicolaeCeauqescu, dimpotrivd, inleleg0nd naf.xa alianfei, de garantal securitSlii blocului reunit in jurul leninismului, cerea Mos-covei, in timpul intrunirilor membrilor sii in primele ziTe alelui decembrie 1989, int[rirea acesteia! Ceauqescu ii d[dea luiGorbaciov leclii, cer6ndu-i sE nu lichideze mostenirea lui Stalinqi sfttuindu-l sd citeasc[ lucrarea Ce-i defdcut? ahti Lenin.
De unde vine deci aceast6 opliune pentru RomAnia? Aufost mai int6i cultura mea clasicS, studiile de latin[ gi de greac6,
cunoagterea istoriei Imperiului Roman, de la epoca lui Traian,cuceritor al teritoriului danubian care devenea provincia romandDacia; cultura mea literar[ a romanticilor de la 1848, cdnd asis-
tdm la int6lnirea la Paris a exila{ilor anti-despotismului, ruqi,polonezi, italieni, romAni; studiile mele asupra Primului RIz-boi Mondial, in vremea cdruia un general francez, Berthelot,este trimis sd ajute armata romdnd s[ intre inrdzboi aldturi de
Antanta (Fran!a, Anglia, Rusia), in august 1916; cursurile degeografie in amfiteatrul Martonne de la Institutul de Geogra-fie, numit astfel in amintirea profesorului de Martonne, care a
predat regulat geografia la Universitatea din Cluj la inceputulanilor 1920... De Martonne lupta pentru ,,romdnizarea" IJni-versitSlii din Cluj, care fusese o universitate maghiard inaintede alipirea Transilvaniei la vechiul regat al Rom6niei, in 1 91 8.
El suslinuse catza nationald a Romdniei la Quai d'Orsay,in dezbaterile Congresului de la Versailles din 1919, congres
care trebuia sd impun[ o noud ordine european[, odat5 cu
t0
infrdngerea maghiari qi victoria romdneascS. Totul mI impin-gea ca spre un cocon cultural familiar, sd merg sd incerc sd
cunosc aceastd !ard, comunistS, desigur, dar atdt de diferitd.M-am trezit insi foarte repede plictisitd de toate monta-
jele aranjate de unii care lineau morfiq sd md facS sd cred intr-opoveste despre indestructibila, eterna prietenie franco-rom6nd,ca intr-un fel de teleologie a prieteniei. Reiau firul, pentru a-lrupe din nou, ca s6-mi dau seama c5:
- anumili lingvigti, teoreticieni ai latinitdlii limbii romdne,se convertiserd in apologeli ai slavismului aceleiaqi limbi pen-
tru a reveni la fundamentele ei latine in anii 1960. Este adevS-
rat cd, pentru a se conforma directivelor eman6nd de la qeful
stafului rom6n, Ceauqescu, care decide, la inceputul anilor1980, sd impingd originile qi r[ddcinile statalitdfi rom6neqtimult inainte de Imperiul Roman, ceea ce trebuie sd figurezeacum in prim-plan este substratul dacic gi tracic autohton allimbii. Pentru a construi aceastd ipotezd convertit[ in adev[rqtiinlific cert, sunt comparate romina qi albateza, iar studenliiau de memorat 70 de cuvinte care atest[ substratul identitarbalcanic, antediluvian al Rom6niei. Un consilier cultural alAmbasadei Rom6ne de la Paris imi ofer6, pentru BibliotecaInstitutului de Limbi Orientale, manualul de referin
