CAIETELE C.I.V.A. 3 · Reproducerea integrală sau parţială a textului revistei, prin orice...

CAIETELE C.I.V.A. 3 │(2014) 2016

Reproducerea integrală sau parţială a textului revistei, prin orice mijloace, fără acordul autorilor şi al editurii, este interzisă. Colegiul ştiinţific: Dr. Florin GOGÂLTAN (Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca) Dr. Ioan Alexandru ALDEA (Alba Iulia) Dr. Cătălin RIŞCUŢA (Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane - Deva) Dr. Iosif Vasile FERENCZ (Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane - Deva) Dr. Călin ANGHEL (Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia) Colegiul de redacţie: Dr. Cristian Ioan POPA - directorul revistei Florin CIULAVU - secretar de redacţie Gligor Adrian BORZA - membru Mihaela BLEOANCĂ - membru Mihaela SAVU - membru Ioan OPREA - membru

Traducerea şi revizuirea textelor şi rezumatelor în limba engleză: Mihaela SAVU și Gligor Adrian BORZA

Concepţie copertă: Călin A. ŞUTEU Desen: Ştefan ANDREI

Cluj-Napoca ISSN 2359 – 7429 ISSN-L 2359 – 7429 Asociaţia Cercul de Istorie Veche şi Arheologie, Alba Iulia E-mail: [email protected] Web: http://www.aciva.ro/

ASOCIAŢIA CERCUL DE ISTORIE VECHE ŞI ARHEOLOGIE

CAIETELE C.I.V.A. 3

Alba Iulia 2016

5

CUPRINS

STUDII ŞI ARTICOLE

Ioan Alexandru BĂRBAT, Materii prime de origine vulcanică prezente în aşezările Starčevo-Criş de pe teritoriul României: andezitele ......................................................................... 9 Row Materials of Volcanic Origin in the Starčevo-Criş Settlements from Romania: The Andesites ....................................................................................................... 24 Mihaela BLEOANCĂ, Rolul reginei Hatşepsut în dezvoltarea vieţii culturale a Egiptului antic. O analiză bibliografică ...................................................................................................... 37 Queen Hatşepsut Role in the Cultural Life of Ancient Egipt. A Literature Review ...................................................................................................................................... 56 Teodora-Daniela MOŢ, Intelectuali originari din ţinuturile pontice în Egiptul lagid ............... 67 Intellectuals from the Black Sea Region in the Ptolemaic Egypt ................................... 72 Florin CIULAVU, Siglele monetăriilor transilvănene în secolele XVII-XVIII. O analiză critică .......................................................................................................................................... 75 Marks of the Transylvanian Mints in the 17th - 18th Centuries. A Critical Analyses ................................................................................................................................. 113

MISCELLANEA Mihaela BLEOANCĂ, Fragmente ceramice Gáva şi de import descoperite în periegheze efectuate la Teleac (jud. Alba) ................................................................................................... 121 Pottery Fragments Found in the Field Research Made at Teleac (Alba County) ...... 128 Gligor MIRCEA, Urme de locuire din prima epocă a fierului în Munţii Ţelnei ...................... 137 Traces of Inhabitance in the Ţelnei Mountains Dated to the Early Iron Age ........... 143 Marius Gheorghe BARBU, Oana TUTILĂ BĂRBAT, Un capitel corintic de la Uroi, jud. Hunedoara ............................................................................................................... 153 A Corinthian Capital from Uroi, Hunedoara County .................................................... 157 Gligor Adrian BORZA, Monede bătute de monetăria Alba Iulia în perioada 1763-1861 ........................................................................................................................................ 163 Coins Striked in the Alba Iulia Mint Betwen 1763-1861 ............................................... 166

6

RECENZII ŞI PREZENTĂRI DE CARTE Raluca-Maria Teodorescu, Necropolele tumulare pe teritoriul României în eneoliticul final şi epoca bronzului, Bibliotheca Brukenthal, LIV, Sibiu, 2011, 282 p. (Mihaela BLEOANCĂ) ....................................................................................................................... 173 Gabriel Bălan, Cristinel Fântâneanu, Dan Anghel, Necropola din epoca bronzului de la Sebeş. Catalog de expoziţie, Cluj-Napoca, Editura Mega, 2014, 100 p. (Mihaela BLEOANCĂ) ....................................................................................................................... 177 Philippa Jane Walton, Rethinking Roman Britain: Coinage and Archaeology, with a preface by Richard Reece, Collection Moneta 137; Wetteren, Moneta, 2012, 274 p. (Evan SCHERER) ........................................................................................................... 180 Călin Timoc, Contribuţii la istoria prelucrării osului şi cornului în Dacia romană, Bucureşti, Editura Pro Universitaria, Colecţia Cursuri Universitare, 2012, 124 p. (Sergiu-Gabriel ENACHE) ................................................................................................ 183 Sergiu Musteaţă, Moneda bizantină în regiunea carpato-nistreană în secolele VI-X/Bizantyne Coinage in the Carpathian-Nistrian Regions During thr 6th-10th Centuries, Chişinău, Editura ARC, 2014, 300 p. (Gligor Adrian BORZA) ................................... 186 Tomás Kleisner, Jan Boublík, Mince a medaile císaře Františka Štěpána Lotrinského. Sbírka Národního muzea v Praze / Coins and Medals of the Emperor Francis Stephen of Lorraine. Collection of the National Muzeum, Prague, Národní muzeum / National museum, Praha/Prague, 2011, 205 p. (Florin CIULAVU) ........................................... 188 Ana-Maria Gruia, The Gift of Vice. Pipes and the Habit of Smoking in Early Modern Transylvania, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2013, 123 p. (Gligor Adrian BORZA) ..... 191 LISTA ABREVIERILOR ................................................................................................... 193 LISTA AUTORILOR .......................................................................................................... 197

Caietele C.I.V.A., 3, (2014) 2016, p. 137-152.

URME DE LOCUIRE DIN PRIMA EPOCĂ A FIERULUI ÎN MUNŢII ŢELNEI

Gligor MIRCEA

Cadrul general Cursul mijlociu al Mureşului, în principal zona Albei şi

împrejurimile sale, au oferit excelente condiţii de locuire din cele mai vechi timpuri, atât prin potenţialele resurse agricole existente, cultivarea cerealelor şi creşterea animalelor, cât şi prin resursele minerale, de sare şi de izvoare sărate. Faptul este evident dacă ne gândim la multitudinea de staţiuni arheologice ale zonei, începând cu terasele Mureşului şi terminând cu înălţimile ce străjuiesc acest spaţiu, de la sfârşitul paleoliticului până astăzi. Numai pentru prima parte a mileniului I a. Chr. sursele arheologice menţionează o serie de repere, dintre care cel mai important este impunătoarea fortificaţie de la Teleac, intrată în atenţia arheologilor încă din anul 19531. Nu putem omite descoperirile de acest fel contemporane de la Alba Iulia-„cartierul Partoş”, vestul „Platoului Romanilor” şi „Tolstoi”2, Alba Iulia-„Monolit”3, Ciugud4, Hăpria5, Ighiu6, Lancrăm-„Glod”7, Miceşti8, Oarda-„Bulza II”9, Pâclişa10, Sântimbru11, Straja12 şi Şard13.

Alba Iulia; e-mail: [email protected]. 1 Berciu, Popa 1965, p. 72. 2 RepAlba, p. 30, nr. 6/7-9. 3 Moga et alii 2006, p. 72 sq.. 4 RepAlba, p. 77, nr. 42/1. 5 Ibidem, p. 105, nr. 87/4. 6 Ibidem, p. 10, nr. 93/2. 7 Popa, Simina 2004, p. 32 sqq., pl. 21/6, 9, 12. 8 RepAlba, p. 127, nr. 118/2. 9 Gheorghiu, Lascu 2001, p. 88 sqq., pl. I-III; IV/1-3. 10 RepAlba, p. 146, nr. 141/1. 11 Ibidem, p. 165, nr. 161/1. 12 Ibidem, p. 177, nr. 175/2. 13 Ibidem, p. 179, nr. 177/3.

Gligor Mircea

138

Mai nou asemenea urme apar şi în zonele înalte din împrejurimile Albei, fapt ce dovedeşte intensa locuire a zonei, inclusiv existenţa unor activităţi economice legate de creşterea animalelor.

Astfel, cu prilejul unor drumeţii efectuate pe dealurile ce despart bazinele hidrografice ale văilor Ighiel şi Ţelna, la cca. 600 m SE de staţiunea Wietenberg de la Ţelna-„Gugu”14, am identificat în bordura drumului mai multe fragmente ceramice. Acestea au ieşit la suprafaţă în zona „Sălăşele”-„Râtu Popii” în urma surpării malului stâng al drumului, la o adâncime de cca. 20 cm, unde cu ani în urmă prin măsurile luate de către autorităţile locale s-a încercat, cu ajutorul unui buldozer, refacerea drumului ce urcă din localitatea Ţelna pe „Valea Mică” şi „Pârâul Gugurilor”, spre dealurile „Brădăţel”, „Rădăcina” şi terenurile de sub culmile „Piatra Stânii”, „Piatra Albă” şi „Gugu”.

Zona „Sălăşelelor”, ca şi întregul areal aflat la poalele „Dealului Stânii”, ofereau condiţii prielnice de locuire, putând fi folosite inclusiv pentru cultivarea cerealelor, iar zonele mai înalte din preajma „Vf. Stânii” şi „Vf. Albii” ori „Platoul Striglău”, ofereau un cadru excelent pentru creşterea animalelor. Prezenţa acestor materiale izolate, situate la aceeaşi adâncime şi în puncte diferite sugerează apartenenţa lor unor activităţi antropice sporadice, caracteristice unor ocupaţii pastorale.

Totodată zona, prin vârfurile „Stânii”, „Albii” şi „Gugu”, oferă o largă vizibilitate asupra depresiunii „Albei Iulia”, a bazinelor inferioare a văilor Ighiel, Ţelna, Bucerdea, a Câmpiei Mureşului şi bordurii sud-vestice a Podişului Transilvaniei. Geo-morfologic, zona face parte din rama sudică a Munţilor Trascău, având înălţimi care depăşesc 1000 m („Piatra Albă” şi „Piatra Stânii”) (pl. I).

Nivelul habitaţional de la „Sălăşele” se găseşte într-o zonă adăpostită, între două coame paralele, ferită de curenţii de aer puternici, aproape de sursa de apă reprezentată de pârâiaşul „Gugu” ce traversează zona, la o altitudine de cca. 830 m. Stratul de cultură este nesemnificativ, fragmentele ceramice situate la câţiva centimetri peste nivelul de călcare al epocii, fiind încadrate într-un strat de cultură de cca. 5-7 cm, albicios, cu aspect granulos, situat imediat sub stratul vegetal (pl. V/1-2). Lipsa chirpiciului ars, a lipiturii de vatră, a cărbunilor şi/sau a pietrelor în punctele de colectare a ceramicii, indică faptul că nu ne aflăm în perimetrul unui complex.

14 Berciu, Berciu 1946, p. 25 sq.

Urme de locuire din prima epocă a fierului în Munţii Ţelnei

139

Descrierea materialului arheologic Materialul arheologic recoltat din taluzul drumului constă

exclusiv din ceramică specifică primei epoci a fierului. Fără a face ample introspecţii asupra evoluţiei ceramicii de la sfârşitul epocii bronzului şi începutul epocii fierului, în mod particular asupra ceramicii de tip Gáva, remarcăm prezenţa unor tipuri de vase (bitronconice) şi a unei ornamentaţii specifice arealului Gáva timpuriu.

Majoritatea fragmentelor ceramice aparţin speciei arse negru la exterior şi cărămiziu la interior. Această culoare bicromă, ce dovedeşte utilizarea unor tehnologii speciale de ardere15, îşi găseşte analogii încă din primul nivel de locuire de la Teleac16. Pe unele fragmente sunt evidente urmele de lustruire, prin aspectul metalizat al suprafeţei. La altele, acest procedeu nu este utilizat, exteriorul, de culoare neagră fiind doar bine netezit. Şi la acestea miezul se transformă treptat în gălbui-roşiatic sau chiar negru. Sub influenţa acizilor humici, la unele fragmente se manifestă tendinţa de exfoliere a suprafeţelor exterioare.

Pentru majoritatea artefactelor este dificil de stabilit tipul de vas sau zona din care provin, datorită puternicii lor fragmentări. Sunt totuşi câteva excepţii care ne permit o încadrare relativă faţă de alte situri cunoscute. Atragem atenţia asupra unor fragmente provenite din partea superioară a unui vas bitronconic cu umărul puţin reliefat, forma şi decorul acestuia având origini mult mai vechi, ce se continuă până la începutul Ha B1

17. Are culoare neagră, lucioasă la exterior, şi cărămiziu la interior, fiind ornamentat cu un număr de cinci caneluri orizontale ce se înfăşoară la baza gâtului (pl. II/1-2, 4-5), de sub acestea pornesc caneluri verticale (pl. II/3). Prezenţa unui număr destul de mare de fragmente cu o structură şi un decor asemănător sugerează posibilitatea provenienţei de la acelaşi vas.

Analogii pentru aceste tipuri de vase, cu ornamentaţie asemănătoare se regăsesc în faza timpurie a culturii Gáva din Ungaria18 dar şi în Transilvania, la începutul primului nivel de locuire de la Teleac19

15 Vasiliev et alii 1991, p. 79. 16 Ibidem, fig. 30/4; 35/5-11. 17 László 1973, p. 594; Vasiliev et alii 1991, p. 80. 18 Kemenczei 1982, Abb. 3/8; 5/6; 9/11. 19 Vasiliev et alii 1991, p. 80, fig 32/12

Gligor Mircea

140

şi Mediaş20, la Şimleul Silvaniei21, ori în Banat, la Brezeasca, Remetea Mare22 etc.

Semnalez, de asemenea prezenţa unui fragment, exfoliat pe o bună parte din suprafaţă, de culoare neagră la exterior, cărămiziu-gălbui la interior şi ornamentat cu o creastă verticală, păstrată pe o lungime de 3 cm (pl. II/6). Vase decorate cu creste verticale, între care puteau fi prezente şi registre de caneluri verticale sau oblice, încep să apară încă din faza timpurie a culturii Gáva, dar se vor regăsi şi în fazele următoare23. Aceste elemente de decor, având şi un rol practic în folosirea vaselor, se întâlnesc atât în nivelul I şi II de la Teleac24, cât şi la Mediaş25, Poian-„Köhát”26 şi Remetea Mare-„Gomila lui Pituţ27.

În acest context amintim și două funduri de vase fragmentate, probabil de străchini (pl. III/1-2), profilele acestora regăsindu-se atât la Teleac28 cât şi la Mediaş29. Ceramica neagră, canelată, de tip Gáva, este prezentă atât în varianta canelurilor înguste (pl. III/5) pe interiorul corpului, cu analogii în nivelele I şi II, cât şi în cea lată, cu analogii în toate cele trei nivele de la Teleac30.

Semnificativ pentru raportarea la un orizont cronologic este şi un fragment de strachină, executată din pastă neagră fină, lustruită la suprafaţă, ornamentată cu caneluri înguste, dispuse vertical la interior (motiv solar), cu analogii în nivelul II de la Teleac (pl. III/5). Asemenea piese sunt încadrate de către H. Ciugudean în tipul IVb2

31. O buză de strachină invazată, decorată pe margine cu caneluri oblice scurte, sub formă de „turban” aparţine speciei arsă negru pe ambele feţe (pl. III/3). La Teleac, străchinile cu buza invazată, de tipul IVb, după Ciugudean32, apar încă din prima fază de locuire, continuând şi în nivelele II şi III, când se diversifică prin apariţia tipurilor IVb2 şi IVb3. Vase cu decor canelat pe buză, îşi găsesc analogii în apropierea Albei Iulia, în nivelul II 20 Pankau 2004, Taf. 21/5; 36/6. 21 Sana 2006, pl. 8/1; 9/5; 13/1. 22 Gumă 1993, pl. XXXI/9; XXXVI/1. 23 Sana 2006 p. 59. 24 Vasiliev et alii 1991, p. 93, fig. 29/7, 30/1. 25 Pankau 2004, Taf. 30/2. 26 Méder 2006, p. 47, Taf. 8/2. 27 Gumă 1993, p. 93, pl. XXXIV/8. 28 Vasiliev et alii 1991, pl. 29/2, 11, 15, 19; 34/9, 10, 19. 29 Pankau 2004, tipul 4, varianta 1 şi 2. 30 Vasiliev et alii 1991, p. 92. 31 Ibidem, p. 35/1. 32 Ibidem, p. 84.


141

de la Teleac33, precum şi la Oarda „Bulza II”34 şi la Lancrăm „Glod”35. Aceste tipuri ceramice sunt semnalate şi în alte zone din Transilvania, la Mediaş36, Ciceu-Corabia37, Bogata38, Reci39, Măgura Uroiului40, Şimleul Silvaniei41, Poian-„Köhát”42 dar şi în Ungaria43. În tipologia întocmită de către H. Ciugudean pentru ceramica descoperită la Teleac, strachina invazată se încadrează tipului IVb3

44. Menţionăm, de asemenea, prezenţa unui vas miniatural, de formă

bitronconică, cu umărul bine marcat, având buza arcuită spre exterior, din care se păstrează partea superioară. Vasul este lucrat dintr-o pastă semifină cu degresant nisipos, având suprafaţa aspră la pipăit şi fiind ars pe ambele feţe până la cărămiziu (pl. III/4). Acest tip de vas (tipul 2, varianta Ib sau varianta Ib3 după Ciugudean) are analogii în spaţiul culturii Gáva, fiind întâlnit la Teleac45, în toate cele trei faze de locuire, cât şi la Mediaş46 şi Poian-„Köhát”47.

Concluzii Acceptând faptul că nivelul I de la Teleac, contemporan cu

Mediaş I, îşi are corespondenţa cu faza a doua a culturii Gáva de pe Tisa Superioară şi cu faza I de la Nagykállo în Ha B1

48 putem presupune datarea descoperirii de la „Sălaşele” ca aparţinând aceleiaşi perioade.

Cantitatea limitată de material recoltat şi caracterul întâmplător al descoperirii nu permit formularea unor aprecieri clare asupra contextului din care provin: strat de cultură (cel mai probabil), locuinţă, groapă sau alt gen de complex, în lipsa unui sondaj de informare şi nici asupra intensităţii locuirii în zonă, în perioada amintită. Datorită faptului că

33 Ibidem, p. 92, fig. 30/4; 31/4; 34/3, 6, 10, 12. 34 Gheorghiu, Lascu 2001, p. 30, pl. 21/6, 9. 35 Popa, Simina 2004, p. 30, pl. 26/6, 9. 36 Zaharia 1965, fig. 3/4, 13; Pankau 2004, Taf. 8/4, 7; 14/5, 7. 37 Vasiliev, Gaiu 1980, p. 58, fig. 10/3-6; 16/1; 17/8, 21. 38 Berciu, Berciu 1946, fig. 13/6; 12; 15/15. 39 Székely 1966, pl. III/5-6. 40 Bălos et alii 2004, p. 251, pl. 55/B. 41 Sana 2006, p. 59, pl.5/2, 4; 6/3. 42 Méder 2006, p.46, Taf. 4/3-7; 5/1. 43 Kemenczei 1984, Taf. CLIII/8, 10, 12. 44 Vasiliev et alii 1991, p. 85. 45 Ibidem, p. 81, fig. 29/15; 32/8-10. 46 Pankau 2004, Taf. 36/1. 47 Méder 2006, p. 47, Taf. 7/4. 48 Vasiliev 2003, p. 55.

Gligor Mircea

142

ceramica a fost recoltată din două puncte situate la aceiaşi adâncime, dar la o distanţă de cca. 2 m, considerăm probabilă existenţa unui strat de cultură ce aparţine unei locuiri sezoniere.

Noutatea şi importanţa acestei descoperiri ne-au determinat să-l supunem atenţiei cercetătorilor, pentru lămurirea unor aspecte mai puţin cunoscute ale începutului primei epoci a fierului pe rama sud-estică a Apusenilor, inclusiv prin executarea unor sondaje de informare.

Trebuie menţionat faptul că aceasta este prima semnalare a unor materiale din perioada timpurie a primei epoci a fierului din zona înaltă a bazinului Văii Ampoiului. Totodată, descoperirea de la Ţelna se înscrie printre puţinele din această perioadă, semnalate în zona de sud şi sud-est a Munţilor Apuseni, alături de aşezările de la Măgura Uroiului49 şi Ardeu50. Dacă în primul caz aşezarea se găseşte la limita exterioară a ramei muntoase, foarte aproape de Valea Mureşului, descoperirile de la Ţelna şi Ardeu vin să confirme tendinţa, foarte timidă, de pătrundere a purtătorilor culturii Gáva pe văile mai importante, spre zonele înalte, muntoase. Atrage atenţia refluxul habitaţional înregistrat la începutul primei epoci a fierului faţă de epoca bronzului. Dacă din bronzul clasic în bazinul Văii Ampoiului sunt cunoscute mai multe aşezări Wietenberg, unele chiar în apropierea punctului semnalat, la Gugu51, Ampoiţa-„Pietrele Gomuşei”52, Cheile Ampoiţei-„Colţul Caprei”53 şi „Cetăţaua”54, Bucerdea Vinoasă-„Curături”55, Craiva-„Piatra Craivii”56, Galaţi-„Bulbuce”57, Ighiel-„Dealul Ferului”58, Ighiu59, Presaca Ampoiului-„Şura de Piatră”60, Meteş61, pentru a le aminti doar pe cele din bazinul Ampoiului, rămâne întrebarea: ce a determinat acest recul? Nu este exclus ca schimbările climatice de la sfârşitul Subborealului şi începutul

49 Bălos et alii 2002, p. 153. 50 Ferencz et alii 2004, p. 95. 51 Vezi supra nota 14. 52 RepAlba, p. 48, nr. 10/1. 53 Ibidem, p. 48, nr. 10/6. 54 Descoperire inedită. 55 RepAlba, p. 64, nr. 27/1. 56 Andriţoiu 1992, pl. 24/8, 10, 12-13; RepAlba, p. 83, nr. 53/3. 57 Ciugudean 1991, p. 106; Lipovan 1993, p. 114 şi nota 34; RepAlba, p. 95, nr. 73/2; p. 149, 145/1. 58 Berciu, Berciu 1946, p. 24; Boroffka 1994, p. 49-50; RepAlba, p. 109, 92/2. 59 Boroffka 1994, p. 50; RepAlba, p. 109, 93/1, 2. 60 RepAlba, p. 149, nr. 145/2. 61 Muntean 2008, p. 7-12.


143

Subatlanticului62 caracterizate de scăderea temperaturii multianuale şi creşterea umidităţii, să fi provocat restructurări importante pe plan economic, fenomenul ducând la diminuarea rolul creşterii animalelor în condiţiile accentuării procesului de împădurire a zonelor depresionare şi înalte63.

Aceste urme ale prezenţei umane aruncă o nouă lumină asupra intensităţii locuirii şi caracterul economic al zonei în prima perioadă a fierului. Câmpia mănoasă a Mureşului şi terasele acestuia constituiau locuri mult mai adecvate pentru cultivarea cerealelor în detrimentul creşterii animalelor. Odată cu manifestarea tendinţei de încălzire a climei zona mai înaltă din preajmă, defrişată sau rămasă în afara procesului de împădurire, asigura în schimb condiţii bune pentru creşterea animalelor. Foarte probabil că prezenţa ceramicii din prima epocă a fierului, în zona „Sălăşelelor”, este legată de existenţa unor aşezări mai mult sau mai puţin sezoniere ale unor comunităţi de păstori. În mod cert se poate vorbi şi de o interdependenţă economică între aceştia şi comunităţile din câmpie, de unde îşi luau o parte din produsele necesare traiului, inclusiv ceramica, în schimbul produselor animaliere. Situându-se în hinterlandul fortificaţiei de la Teleac, cel mai important centru tribal al zonei, considerăm că locuirea se subordona acestuia atât din punct de vedere economic cât şi social.

Traces of Inhabitance in the Ţelnei Mountains Dated to the Early Iron Age

(Abstract)

Alba Depression and its neighbouring areas seem to have represented a region offering optimal resources for the habitat of the prehistoric man.

On many occasions, specialists showed interest in the Early Iron Age site at Teleac. However, one must not overlook the archaeological discoveries in the territory of the present-day Alba Iulia town (from sites like Partoş, Platoul Romanilor, Monolit, Tolstoi), or those from Ciugud, Hăpria, Ighiu, Lancrăm, Miceşti, Oarda, Pâclişa, Sântimbru, Straja and Şard. Since all these settlements are located in a low area, namely on the terraces of the Mureş River and in the low hilly region, area extremely suitable for agriculture, we may

62 Tomescu 2000, p. 266 sqq.; Klimenko 2004, p. 13 sqq. 63 Vezi în acest sens şi situaţia constatată de N. Boroffka în preajma actualei localităţi Aiud (Boroffka 2005, p. 127 sqq.).

Gligor Mircea

144

presume that the main economic component of those communities was land cultivation, animal husbandry remaining thus only as a secondary option.

Nonetheless, a fortuitous discovery made while trekking in the Ţelna hills (hills located at the southern limit of the Trascău Mountains) comes to add to our knowledge regarding the habitation conditions, showing the presence of some pastoral activities in the higher region around Alba Iulia. Thus, at approximately 600 m south-east of the Wietenberg site at Ţelna-Gugu, in the Sălăşele - Râtu Popii area, we identified several pottery fragments at the edge of the road, exposed as a consequence to the landslide of the left side of the road. The fragments were found in two points placed at a distance of 1,3 m from one another, at a depth of about 20 cm.

The habitation level at Sălăşele is situated in a naturally protected area, between two parallel ridges and, therefore, sheltered from the strong air currents, while being close to a water source, namely the brook crossing the area at about 830 m altitude. The cultural layer is not very significant - the pottery fragments laid just a few centimetres above the habitation level of that period and belonged to a whitish and granulated cultural layer, 5-7 cm thick, found right underneath the plant layer (pl. V/1-2).

The pottery is made of a fine and well-tempered paste, without any degreasing agent. The inner colour is yellowish to red-brick, with an even darker core. On the outside the pottery is black and polished, many of the fragments being partly exfoliated due to humic substances.

To date the pottery, we examined a fragment from the neck of a bi-conical pot, decorated with horizontal grooves, and a fragment with a vertical ridge. Both ornament types were found in the level I from Teleac where they were dated to Ha B1. We also analysed a bowl rim with grooves and a fragment from a bowl, decorated on the inside with thin vertical grooves in the shape of a rosette. Similar ornament types and pot shapes were found in the level II from Teleac.

If we agree that the beginning of level I from Teleac, deemed as contemporary with Mediaş I, has its counterpart in the second phase of Gáva culture on the Upper Tisza and the end of Gáva I from Nagykállá (during a period right before Ha B1), we may presume that the discovery at Sălăşele belongs to the same period. The presence of the pottery fragments with analogies in the first two cultural horizons from Teleac could suggest the framing of this habitation between Ha B1 and Ha B3, namely between levels I and II from Teleac, as well as an extended, but possibly discontinuous, habitation of the area by shepherd communities.

The small quantity of archaeological material and the fact that it was a fortuitous discovery do not allow for accurate remarks regarding the context (cultural layer, dwelling, pit or another type of complex) of the unearthed pottery fragments, given the lack of a survey and of information about the habitation in the area during that specific period of time. The lack at the


145

discovery place of burnt adobe, of hearth traces, of coal and /or stones may indicate that we were not in the presence of a dwelling. Considering that the pottery was found in two points located at the same depth and close to one another, we may presume the existence of a dwelling nearby. However, it may have been used only for a short period and therefore there is no obvious cultural layer.

The novelty and importance of this discovery convinced us to bring it to the attention of researchers in order to clarify some less known aspects regarding the beginning of the Early Iron Age (Ha B1) in the south-eastern part of the Apuseni Mountains, including carrying out field walks in that area. As a result, this could bring new information not only about the moment when Gáva culture penetrated the area, but also concerning aspects related to its economy.

Explanation of Figures

Plate I. The Ţelnei hills. The area „Gugu-Sălăşele”. Plate II. Ţelna-„Sălăşele”. Gáva culture ceramics. Plate III. Ţelna-„Sălăşele”. Gáva culture ceramics. Plate IV. The view of the site being located at Ţelna-„Sălăşele”. Plate V. Ţelna-„Sălăşele”. Image with the cultural layer.

Abrevieri bibliografice Andriţoiu 1992 - I. Andriţoiu, Civilizaţia tracilor din sud-vestul

Transilvaniei în epoca bronzului, BiblThrac, II, Bucureşti, 1992.

Bălos et alii 2004 - A. Bălos, A. Ardeu, R. Stăncescu, C. Mitar, Şt. Andrei, V. Papp, P. Straja, Rapoltu Mare, com. Rapoltu Mare, jud. Hunedoara. Punct: Măgura Uroiului. Cod sit: 90672.01, în CCA. Campania 2003, Cluj-Napoca, 2004, p. 250-251.

Berciu, Berciu 1946 - D. Berciu, I. Berciu, Cercetări şi săpături arheologice în judeţele Turda şi Alba, în Apulum, II, 1943-1945 (1946), p. 1-80.

Berciu, Popa 1965 - I. Berciu, Al. Popa, Aşezarea hallstattiană fortificată de la Drîmbar-Teleac, în Apulum, V, 1965, p. 71-92.

Boroffka 2005 - N. Boroffka, Siedlungsmuster im bronzezeitlichen Siebenbürgen - Am Beispiel des Gebiets um Aiud, jud. Alba, în B. Horejs, R. Jung, E. Kaiser, B. Teržan (Hrsg.), Interpretationsraum Bronzezeit. Bernhard Hänsel von seinen Schülern gewidment, UPA, 121, Bonn, 2005, p. 125-142.

Gligor Mircea

146

Ciugudean 1991 - H. Ciugudean, Zur frühen Bronzezeit in Siebenbürgen im Lichte der Ausgrabungen von Ampoiţa, jud. Alba, în PZ, 66, 1991, 1, p. 79-118.

Ferencz et alii 2004 - I. V. Ferencz, M. Căstăian, C. Bodó, Şt. Andrei, R. Stănescu, C. I. Popa, Ardeu, com. Balşa, jud. Hunedoara. Punct: Cetăţuie (Cetăţeauă). Cod sit: 87870.01, în CCA. Campania 2003, Cluj-Napoca, 2004, p. 43-45.

Gheorghiu, Lascu 2001 - R. Gheorghiu, I. Al. Lascu, Consideraţii privind materialul hallstattian din punctul inedit Oarda-„Bulza” II, în BCŞS, 7, 2001, p. 87-96.

Gumă 1993 - M. Gumă, Civilizaţia primei epoci a fierului în sud-vestul României, BiblThrac IV, Bucureşti, 1993.

Kemenczei 1982 - T. Kemenczei, Die Siedlungsfunde der Gáva-Kultur aus Nagykálló, în FolArch, XXXIII, 1982, p. 73-95.

Klimenko 2004 - V. V. Klimenko, Sharp Cooling of the Northern Hemisphere in the Early Subatlantic Age (650-280 BC), în PAGESNews, 12, 2004, 1, p. 13-15.

László 1973 - A. László, Consideraţii asupra ceramicii de tip Gáva din Hallstattul timpuriu, în SCIV, 24, 4, 1973, p. 575-609.

László 2001 - A. László, Prima epocă a fierului. Perioada timpurie (Hallstatt A şi B), în M. Petrescu-Dîmboviţa, Al. Vulpe (coord.), Istoria românilor. Vol. I. Moştenirea timpurilor îndepărtate, Bucureşti, 2001, p. 299-327.

Lipovan 1993 - I. T. Lipovan, Aşezările purtătorilor culturii Coţofeni din bazinul Ampoiului (III), în Apulum, XXVII-XXX, 1990-1993, p. 105-114.

Méder 2006 - L. L. Méder, Hallstattische Keramic aus Poian - Köhát, în Marisia, XXVIII, 2006, p. 43-59.

Moga et alii 2005 - V. Moga, H. Ciugudean, R. Ciobanu, A. Dragotă, C. Inel, M. Drâmbărean, C. Plantos, I. Lascu, R. Ota, Alba Iulia, jud. Alba. Punct: Societatea Monolit. Cod sit: 1026.22, în CCA. Campania 2004, Mangalia, 2005, p. 51-53.

Moga et alii 2006 - V. Moga, G. Bounegru, H. Ciugudean, R. Ciobanu, I. Lascu, R. Ota, C. Plantos, Alba Iulia, jud. Alba. Punct: Dealul Furcilo-Monolit. Cod sit: 1026.22, în CCA. Campania 2004, Constanţa, 2006, p. 72-73.

Muntean 2008 - T. Muntean, O nouă locuire Wietenberg la Meteș, în BCȘS, 14, 2008, p. 7-12.

Pankau 2004 - C. Pankau, Die älterhallstattzeitliche Keramik aus Mediaş/Siebenbürgen, UPA, 109, Bonn, 2004.

Popa, Simina 2004 - C. I. Popa, N. M. Simina, Cercetări arheologice la Lancrăm-„Glod”, Alba Iulia, 2004.


147

RepAlba - V. Moga, H. Ciugudean (red.), Repertoriul arheologic al judeţului Alba, BMA II, Alba Iulia, 1995.

Sana 2006 - D. Sana, Descoperiri ale primei epoci a fierului The Discoveries of the First Iron Age, în H. Pop, I. Bejinariu, S. Băcueţ-Crişan, D. Băcueţ-Crişan D. Sana, Zs. Csók (coord.), Şimleu Silvaniei. Monografie arheologică. (I) istoricul cecetărilor, Cluj-Napoca, 2006, p. 45-66.

Tomescu 2000 - M. Tomescu, Holocenul-date cronologice şi climatice, în CerArh, XI, 1998-2000, 1, p. 235-270.

Vasiliev 1993 - V. Vasiliev, Aşezarea fortificată din prima epocă a fierului de la Bozna (jud. Sălaj) [L’établissement fortifié du premier âge du fer de Bozna (département de Sălaj)], în EphNap, III, 1993, p. 43-67.

Vasiliev 2003 - V. Vasiliev, Prima epocă a fierului, în I.-A. Pop, Th. Nägler (coord.), Istoria Transilvaniei, vol. I (până la 1541), Cluj-Napoca, 2003, p. 51-66.

Vasiliev, Gaiu 1980 - V. Vasiliev, C. Gaiu, Aşezarea fortificată din prima vîrstă a fierului de la Ciceu-Corabia, jud. Bistrişa-Năsăud, în ActaMN, XVII, 1980, p. 31-63.

Vasiliev et alii 1991 - V. Vasiliev, I. Al. Aldea, H. Ciugudean, Civilizaţia dacică timpurie în aria intracarpatică a României. Contribuţii arheologice: aşezarea fortificată de la Teleac, Cluj-Napoca, 1991.

Zaharia 1965 - E. Zaharia, Remarques sur le Hallstatt ancien in Transylvanie. Fouilles et trouvailles de Mediaş 1958, în Dacia n.s., IX, 1965, p. 83-104.

Cuvinte-cheie: Dealurile Țelnei, ceramică, Epoca Fierului timpurie. Keywords: The Ţelnei hills, ceramics, Early Iron Age.

Gligor Mircea

148

Pl. I. Dealurile Ţelnei: Zona Gugu-„Sălăşele”.


149

Pl. II. Ţelna-„Sălăşele”. Ceramică de tip Gáva.

Gligor Mircea

150

Pl. III. Ţelna-„Sălăşele”. Ceramică de tip Gáva.


151

Pl. IV. Vedere asupra situării sitului de la Ţelna-„Sălăşele”. În prim-plan se observă zona descoperirii materialelor de tip Gáva.

Gligor Mircea

152

Pl. V. Ţelna-„Sălăşele”. Imagini cu stratul de cultură.

193

ABREVIERI ActaArchHung - Acta Archaeologica Academiae Scientarum Hungaricae,

Budapest. ActaMN - Acta Musei Napocensis. Muzeul Naţional de Istorie a

Transilvaniei, Cluj-Napoca. ActaMP - Acta Musei Porolissensis, Muzeul Judeţean de Istorie şi

Artă Zalău, Zalău. ActaS - Acta Siculica, Muzeul Naţional Secuiesc, Sfântu

Gheorghe. ActaTS - Acta Terrae Septemcastrensis, Institutul Pentru Cercetarea

Patrimoniului Cultural Transilvanean în Context European, Sibiu.

AÉ - Archaeologiai Értesitő. A Magyar Tud. Akadémia, Archaeologiai Bizottságának Közlönye, Budapest.

AES - Ancient Egypt and Sudan. The British Museum. AHAASH - Acta Historiae Artium. Academiae Scientiarum

Hungaricae, Budapest. AIIC - Anuarul Institutului de Istorie din Cluj, Cluj-Napoca. ALMB - Archaeology in the Lower Mureş Basin, Arad. AM - Arheologia Moldovei, Institutul de Arheologie, Iaşi. AnB - Analele Banatului, S.N., Arheologie - Istorie. Muzeul

Banatului. Timişoara. APL - Analecta Praehistorica Leidensia, Leiden University,

Leiden. Apulum - Apulum. Acta Musei Apulensis, Muzeul Naţional al Unirii,

Alba Iulia. ASAE - Annales du Service des Antiquités de ĽEgypte. Service

des Antiqiutés de L΄Égypte, Cairo. ASPF - Atti Soc. Protost. Friuli-Venezia Giulia, Atti Della Società

Per La Preistoria E Protostoria Friuli-Venezia Giulia, Trieste.

BAI - Bibliotheca Archaeologica Iassiensis, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Iaşi.

BAM - Brukenthal. Acta Musei, Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu.

Banatica - Banatica, Muzeul Banatului Montan Reşiţa. BAR - British Archaeological Reports, Oxford. BB - Bibliotheca Brukenthal, Muzeul Naţional Brukenthal,

Sibiu.

Abrevieri

194

BCIVA - Buletinul Cercului de Istorie Veche şi Arheologie „Vladimir Dumitrescu”, Sibiu.

BCŞS - Buletinul Cercurilor Ştiinţifice Studenţeşti. Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Alba Iulia.

BIAA - British Institute at Ankara, London BiblTrac - Bibliotheca Thracologica. Institutul de Arheologie „Vasile

Pârvan” – Centrul de Tracologie, Bucureşti. BIP - Biblioteca Istro-Pontica, Institutul de Cercetări Eco-

Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea, Tulcea. BMA - Bibliotheca Musei Apulensis. Muzeul Naţional al Unirii

Alba Iulia. BMN - Bibliotheca Musei Napocensis, Muzeul Naţional de Istorie

a Transilvaniei, Cluj-Napoca. BR - Bridgewater Review, Bridgewater State University. Britannia - Britannia A Journal of Romano-British and Kindred

Studies, The Society for Promotion of Roman Societies. BSF - Biblical Studies Foundation, USA. BSNR - Buletinul Societăţii Numismatice Române, Societatea

Numismatică Română, Bucureşti. BUA Bibliotheca Universitatis Apulensis, Alba Iulia. CA - Cercetări Arheologice. Muzeul Naţional de Istorie a

României, Bucureşti. Caiete Banatica - Caiete Banatica, Reşiţa. Caietele C.I.V.A. - Caietele C.I.V.A. Asociaţia „Cercul de Istorie Veche şi

Arheologie”, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.

Carpica - Carpica, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” din Bacău, Bacău.

CCDJ - Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos, Muzeului Dunării de Jos Călăraşi, Călăraşi.

CerArh (CA) - Cercetări Arheologice. Biblioteca Muzeologică. Muzeul Naţional de Istorie al României, Bucureşti.

ColRom - Colecţionarul Român, Asociaţia Numismatică Română. Corviniana - Corviniana. Acta Musei Corvinensis, Muzeul Castelul

Corvinilor, Hunedoara. CPF - Cahiers des Portes de Fer, Cahiers des Portes de Fer,

Belgrade. Dacia - Dacia. Rechercheet découvertes archéologiques en

Roumanie. Bucureşti, I, (1942) – XII (1948). Nouvelle série: Revue d'archéologie et d'histoire ancienne. Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucureşti.

DP - Documenta Praehistorica, University of Ljubljana, Ljubljana.

Abrevieri

195

EE - Enciclopedia of Egyptology, Los Angeles. EplnNap - Ephemeris Napocensis. Institutul de Arheologie şi Istoria

Artei, Cluj-Napoca. FArch - Folia Archaeologica. A Magyar Nemzety Múzeum

Évkönyve, Budapesta. Geol Carpath - Geologica Carpathica, Carpathian-Balkan Geological

Association, Bratislava. Geol Maced - Geologica Macedonica, The "Goce Del ev" University,

Faculty of Natural and Technical Sciences, Štip. GlasnikSAD - Glasnik Srpskog Arheološkog Društva, Beograd. IntArch - Internationale Archäologie, Internationale Archäologie,

Rahden/Westf. JAA - Journal of Anthropological Archaeology. JBSM - Jahrbuch des Burzenländer Sächsischen Museums. Verlag

des Burzenländer sächsischen Museums, Kommissionverlag: Buchlandlung Wilh. Hiemesch. Druck von Joh. Götts Sohn, Kronstadt / Braşov.

JEA - The Journal of Egyptian Archaeology, Egypt Exploration Society, Londra.

JEES - The Journal of the Egyptian Study Society, The Egypt Study Society, Denver, Colorado, USA.

JFA - Journal of Field Archaeology, Boston University, Boston. JMFA - Journal of the Museum of Fine Art, Boston. Marisia - Marisia. Studii şi Materiale, Muzeul Judeţean Mureş, Târgu

Mureş. Marmatia - Marmatia, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Baia

Mare, Baia Mare. MCA - Materiale şi Cercetări Arheologice, Institutul de

Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucureşti. Miner Petrol - Mineral and Petrology, Vienna. MN - Munţii Noştri, Bucureşti. MonArch - Monumenta Archaeologica, Los Angeles. NumÉp - Numismatique et Épigraphie. NZ - Numismatische Zeitschrift, herausgegeben von der

Numismatischen Gesellschaft in Wien, Wien. Paléorient - Revue pluridisciplinaire de préhistoire et protohistoire de

l’Asie du Sud-Ouest et de l’Asie Central, Paris. PZ - Prehistorische Zeitschrift, Deutsche Gesellschaft fauer

Anthropologie, Ethnologie und Urgeschichte , Institut für Prähistorische Archäologie, Berlin.

RB - Revista Bistriţei, Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, Bistriţa.

Abrevieri

196

RM - Revista Muzeelor, Centrul de Pregătire Profesională în Cultură, Bucureşti.

Sargetia - Sargetia. Acta Musei Devensis, Serie Nouă, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva.

SMPM - Schweiz Mineral Petrogr Mitt, Schweizerische Mineralogische und Petrographische Mitteilungen, Zürich.

SCIV(A) - Studii şi Cercetări de Istorie Veche (şi Arheologie), Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucureşti.

SCN - Studii şi Cercetări de Numismatică, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucureşti.

SGEM - SGEM. International Multidisciplinary Scientific GeoConference. Conference Proceedings, Sofia – Albena.

Slovak Geol. Mag. - Slovak Geological Magazine, Bratislava. Studii Clasice - Studii Clasice. Centrul de Studii Clasice, Cluj-Napoca. StComSibiu - Studii şi Comunicări. Arheologie-Istorie, Muzeul

Brukenthal, Sibiu. StudComSM - Studii şi Comunicări Satu-Mare, Satu-Mare. TAPhA - Transactions of the American Philological Association,

The Johns Hopkins University Press, Baltimore, Maryland, USA.

TS - Terra Sebus. Acta Musei Sabesiensis, Muzeul Municipal „Ioan Raica”, Sebeş.

UEE - UCLA Encyclopedia of Egyptology, Los Angeles. UPA - Interpretationsraum Bronzezeit: Bernhard Hänsel von

seinen Schülern gewidmet, Institut für Prähistorische Archäologie der Freien Universität Berlin, Bonn.

Ziridava - Ziridava. Complexul Muzeal Arad, Arad.

CAIETELE C.I.V.A. 3 · Reproducerea integrală sau parţială a textului revistei, prin orice...

Documents

Transcript of CAIETELE C.I.V.A. 3 · Reproducerea integrală sau parţială a textului revistei, prin orice...