Caiet Practica TTHA 2011-2012 Piatra Neamt Varianta Finala
of 65
-
Upload
marius-ionut-vlad -
Category
Documents
-
view
280 -
download
1
description
b
Transcript of Caiet Practica TTHA 2011-2012 Piatra Neamt Varianta Finala
Universitatea Petre Andrei din Iasi
JURNAL DE PRACTIC
Completai pe zile cu data, intervalul orar i scurta descriere a activitii zilnice (aproximativ 600 de ore, nu mai mult de 8 ore pe zi; Numrul de ore/zi i zilele de practic trebuie s fie trecute conform orarului de practic ce v va fi trimis pe mail).
Data i Intervalul orarDescrierea activitii zilnice
Vizat instructor practic
15.12.20118 orePrezentarea unitatii de cazare LIDO Piatra Neamt. ( Anexa 1 )- tipul unitatii turistice, scurt istoric, clasificare, facilitati.
- departamentele de Receptie, de Etaj, de Alimentatie publica si Financiar-contabil. Am constientizat rolul pe care il are fiecare departament in cadrul structurii de primire turistica.
16.12.20118 ore
Am comparat dotarea camerelor de cazare si a celorlalte departamente, cu Normativele Ministerului Turismului pentru clasificarea structurilor de primire turistica .Am intocmit inventarul dotarilor pe departamente si spatiile de folosinta comuna interioare si exterioare, care vor fi anexate la caietul de practica si portofoliul de examen. ( Anexa 2 )
17.12.20118 ore Am analizat Structura organizatoric a hotelului si amluat legatura cu angajatii structurii de primire turistica .( Anexa3)
04.01.20128 ore
Am studiat si am dezbatut impreuna cu colegii de practica oferta de servicii si produse oferite de structura de primire turistica la care efectuam practica de specialitate. ( Anexa 4 )
05.01.20128 oreAm studiat Regulamentul de Organizare si Functionare al unitatii precum si Regulamentul de Ordine Interioara .
06.01.2012
8 0re
Am studiat Normele privind Securitatea Muncii precum si normele PSI ale unitatii in care efectuam stagiul de practica. Am completat fisa individuala de Protectia Muncii si PSI
07.01.20128 oreAm discutat cu managerul unitatii strategiile de dezvoltare, organizare, planificare si controlul unitatii. Am intocmit variante de strategii de rentabilizare a activitatii structurii de primire turistica.
11.01.20128 oreAm intocmit pachete de servicii turistice ca oferte ale unitatii de primire turistica. Am intocmit programe de excursii, analize de pret si decont al actiunii turistice. ( Anexa 5 )
12.01.20128 oreAm efectuat calcule privind gradul de ocupare al unitatii turistice anual si lunar. Am intocmit statistici pe 3 ani privind gradul de ocupare( Anexa 6)
13.01.20128 oreAm elaborate strategii de fidelizare a clientilor hotelului prin oferirea de suveniruri personalizate ( pixuri, calendare, agende, tricouri etc.
14.01.20128 oreAm folosit tehnici de comunicare interna, organizationala si comunicare cu clientii in procesul de rezervare servicii.
18.01.20128 oreAm operat confirmari scrise de rezervare prin fax, E-mail sau scrisori de rezervare servicii de cazare.
19.01.20128 oreAm intocmit liste meniu pentru oferta de alimentatie publica a structurii de primire turistica. ( Anexa 7 )
20.01.2012
8 oreAm identificat obiectivele turistice ale zonei care pot fi promavate ca atractii turistice locale. ( Anexa 8 )
21.01.2012
8 oreAm intocmit fise de documentare pentru cele mai importante obiective turistice naturale si antropice care pot fi atractii turistice incluse in pachetele de servicii turistice ale unitatii.( Anexa 9 )
25.01.2012
8 oreAm identificat principalele forme de turism practicate in zona noastra, respective turismul tematic cultural-religios, turismul de week-end, turismul sportiv si agroturismul.
26.01.2012
8 oreAm participat la realizarea unei mape de prezentare turistica a judetului Neamt, a obiectivelor turistice si a ofertei speciale a unitatii de primire turistica LIDO Piatra Neamt.
27.01.2012
8 oreAm elaborat, impreuna cu colegii si personalul unitatii, a unei oferte speciale de evenimente speciale ( banchet, onomastica, botez etc.). ( Anexa 10 )
28.01.2012
8 oreAm elaborat o oferta de servicii turistice de nisa : ecoturism, turism rural, turism de aventura, turism gastronomic, turism sportiv etc. ( Anexa 11 )
01.02.20128 oreAm completat documente specifice activitatii de receptie : registrul de evidenta a turistilor, fisa de inregistrare a sosirii si plecarii turistului, tichetul-legitimatie al turistului etc.(Anexa12 )
02.02.20128 oreAm completat diagramele de cazare specifice grupurilor de turisti care au avut rezervare in cadrul unitatii. ( Anexa 13 )
03.02.20128 oreAm invatat modul de prezentare a unei atitudini corespunzatoare fata de client, analiza asteptarilor/nevoilor unui client.
04.02.20128 oreAm studiat oferta concurentei pe piata locala si regionala a ofertei turistice a unitatii noastre,
08.02.20128 oreAm identificat principalele strategii de promovare a serviciilor unitatii turistice de referinte.
09.02.20128 oreAm stabilit strategiile de comercializare a serviciilor turistice ale unitatii de primire turistica LIDO
10.02.20128 oreAm identificat punctele tari ale unitatii de cazare de referinta.
11.02.20128 oreAm identificat punctele slabe ale unitatii de cazare de referinta.
15.02.20128 oreAm identificat oportunitatile de dezvoltare ale unitatii.
16.02.20128 oreAm identificat riscurile posibile pentru activitatea unitatii de cazare LIDO Piatra Neamt si eventualele masuri de combatere a acestor riscuri.
17.02.20128 oreAm intocmit analiza SWOT a unitatii de cazare LIDO din Piatra Neamt. ( Anexa 14 )
18.02.20128 oreAm efectuat calcule ale indicatorilor de eficienta a unitatii de primire turistica.
22.02.20128 oreAm efectuat calcule de rentabilitate a unitatii in functie de tarifele practicate si cheltuielile directe effectuate.
23.02.20128 oreAm analizat situatia fluxului de numerar al unitatii. ( Anexa 15 )
24.02.20128 oreAm elaborat chestionarul utilizat de unitatea turistic pentru analiza satisfaciei clienilor.
25.02.20128 oreAm realizat un program pentru o pachet turistic (de 5 zile) pentru o unitatea turistic (Fia de documentare din Anex)
29.02.20128 oreAm realizat o analiz de pre pentru un pachet turistic oferit n cadrul unitii turistice la care efectuam practica ( Anexa 16 )
01.03.20128 oreAm analizat principalele categorii de clieni ai unitii turistice i motivaia alegerii unitii de ctre acetia
02.03.20128 oreAm realizat o machet pt un pliant de promovare a serviciilor asigurate de unitatea turistic LIDO Piatra Neamt
03.03.20128 oreAm inceput realizarea pe calculator a pliantului de promovare a serviciilor asigurate de unitatea turistica LIDO Piatra Neamt.
07.03.20128 oreFinalizarea pliantului de promovare a serviciilor asigurate de unitatea turistica LIDO din Piatra Neamt ( Anexa 17 )
08.03.20128 oreRealizarea chestionarului pentru analiza satisfactiei clientilor cazati in Pensiunea LIDO. ( Anexa 18 )
09.03.20128 oreAm analizat modalitatile de decontare aserviciilor prestate catre clienti, modalitatile de plata utilizate, facturarea serviciilor prestate clientilor. ( Anexa 19 )
10.03.20128 oreElaborarea unui contract de colaborare a unitatii de cazare cu o agentie de turism . ( Anexa 20 )
14.03.20128 oreMetoda de comunicare organizationala.: comunicare prin e-mail rezervarea locurilor de cazare solicitate.
15.03.20128 orePrevenirea si rezolvarea unei situatii particulare, respectiv a unei reclamatii privind functionarea instalatiilor.
16.03.20128 oreDialog cu privire la o defectiune aparuta in camera
17.03.20128 oreSarcini specifice pe tura unui receptioner.Check-in doua camere si sala de conferinte
21.03.20128 orePrezentare program de front office:-rezervari telefonoce si pe mai
22.03.20128 oreManagement financiar pentru perioadele mai putin ocupate / maximizarea veniturilor
23.03.20128 oreTehnici si mijloace de publicitate : anuntul publicitar
24.03.20128 oreTehnici si mijloace de publicitate : publicitatea prin tiparituri
28.03.20128 oreTehnici si mijloace de publicitate : Internetul
29.03.20128 oreTehnici si mijloace de publicitate : televiziunea si radioul
30.03.20128 oreTehnici si mijloace de publicitate : banerul turistic
31.03.20128 oreProduse de turism de nisa : ecoturismul
04.04.20128 oreProduse de turism de nisa : turismul de pelerinaj
05.04.20128 oreProduse de turism de nisa : turismul rural
06.04.20128 oreProduse de turism de nisa : turismul cultural
07.04.20128 oreProduse de turism de nisa : turismul gastronomic
25.04.20128 oreDepartamente operationale-departamentul de cazare - serviciul front office
26.04.20128 oreDepartamente operationale
-departamentul de cazare serviciul de Etaj
27.04.2012
8 oreDepartamente operationale
-departamentul de alimentatie serviciul de productie culinara
28.04.2012
8 oreDepartamente operationale
-departamentul de alimentatie serviciul de servire in salon
02.05.2012
8 oreMeniu Hotel LIDO- prezentare meniu
03.05.2012
8 oreMeniu Hotel LIDO
- prezentare meniu
04.05.2012
8 oreMeniu Hotel LIDO
- prezentare meniu
05.05.2012
8 oreMeniu ocazie speciala H. LIDO
- meniu de nunta
09.05.20128 oreMeniu ocazie speciala H. LIDO
- meniu de botez
10.05.20128 oreMeniu ocazie speciala H. LIDO
- meniu de banchet ( aniversari )
11.05.20128 oreRezervari prezentarea tipurilor de rezervari
12.05.20128 oreRezervari tarifele de receptie si tarife de contract
16.05.2012
8 oreFactorii de stres prezentarea factorilor de stres si combaterea lor
17.05.2012
8 oreFactorii de stres prezentarea factorilor de stres si solutionarea lor
18.05.2012
8 oreRealizarea unui CV professional
19.05.2012
8 oreRealizarea unei Scrisori de intentie
ANEXE LA CAIETUL DE PRACTIC
ANEXA 1. Pensiunea LIDO Piatra Neam reprezint punctul de plecare spre cele mai importante obiective turistice ale municipiului, cum ar fi Biserica Domneasc, Turnul lui tefan cel Mare, Muzeul de Istorie, Muzeul de Art, Muzeul de Etnografie, Muzeul Memorial Calistrat Hoga, Teatrul Tineretului, Parcul Central, trandul Tineretului, Telegondola spre prtia de ski de pe muntele Cozla, etc.
Pensiune Lido Piatra Neam - Telegondola Piatra Neam
Statie pornire: gara Piatra-Neamt, in fata pensiunii LIDO
Pensiunea LIDO Piatra Neam v ofer servicii de cazare n centrul municipiului Piatra Neam n condiii excelente de trei stele dispunnd de 28 locuri de cazare in 14 camere duble twin i matrimoniale dotate cu mobilier modern, TV-LCD, cablu-TV, internet wireless, grup sanitar propriu, ncalzire central precum i alte faciliti: late check-in, room-service, TV living, coffee-bar, restaurant, sal de mese, acces bucatarie, semnal GSM, parcare, etc.
Restaurantul Lido are spaiile de alimentaie public structurate astfel:- Salonul Clasic, situat la Parter, n care putei servi micul dejun, cafeaua, buturile i v putei gsi linitea dimineii ...- Salonul Lido, situat la Mezanin, avnd specific internaional, unde putei opta pentru seri romantice, nuni, botezuri, zile onomastice, conferine i alte petreceri private sau de firm intr-un ambient elegant i plcut.
HYPERLINK "http://www.pensiune-lido.com/include/images/galerie/cazare-piatra-neamt-camera-103-02.jpg" \o "Cazare Pensiune LIDO Piatra Neamt \ Camer dubl XXL"
Harta Turistic Neam Pensiune Lido Piatra Neam
ANEXA 2 ORDIN Nr. 1448 din 24 octombrie 2008
privind modificarea i completarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice, aprobate prin Ordinul ministrului pentru ntreprinderi mici i mijlocii, comer, turism i profesii liberale nr. 636/2008
EMITENT: MINISTERUL PENTRU NTREPRINDERI MICI I MIJLOCII, COMER, TURISM I PROFESII LIBERALE
PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 797 din 27 noiembrie 2008
n temeiul Hotrrii Guvernului nr. 387/2007 privind organizarea i funcionarea Ministerului pentru ntreprinderi Mici i Mijlocii, Comer, Turism i Profesii Liberale, cu modificrile ulterioare, al Hotrrii Guvernului nr. 1.328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice, republicat,
ministrul pentru ntreprinderi mici i mijlocii, comer, turism i profesii liberale emite urmtorul ordin:
ART. I
Normele metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice, aprobate prin Ordinul ministrului pentru ntreprinderi mici i mijlocii, comer, turism i profesii liberale nr. 636/2008, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 379 i 379 bis din 19 mai 2008, se modific i se completeaz dup cum urmeaz:
1. La punctul 2.1, dup litera l) se introduce o nou liter, litera m), cu urmtorul cuprins:
"m) copia poliei de asigurare pentru imobilul pentru care se solicit clasificarea ca structur de primire turistic cu funciuni de cazare, precum i pentru bunurile existente n aceasta."
2. La anexa nr. 1.1.b), dup punctul 4 se introduc dou noi puncte, punctele 5 i 6, cu urmtorul cuprins:
______________________________________________________________________________
|"5. Implementarea unui sistem de management al calitii | 25 |
|_______________________________________________________________________|______|
| 6. Obinerea etichetei ecologice | 25" |
|_______________________________________________________________________|______|
3. La anexa nr. 1.5, alineatul 1 se modific i va avea urmtorul cuprins:
"Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, avnd o capacitate de cazare de pn la 15 camere, funcionnd n locuinele cetenilor sau n cldiri independente, care asigur n spaii special amenajate cazarea turitilor i condiii de pregtire i de servire a mesei."
4. La anexa nr. 1.5, n tabelul privind criteriile minime obligatorii, la punctul 2, liniua a 4-a se modific i va avea urmtorul cuprins:
______________________________________________________________________________
|"- suprafaa minim a camerelor (mp) | | | | | | | | | | |
|______________________________________|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|
| camer cu 1 pat | 16| 15| 10| 9| 8| 16| 15| 10| 9| 8|
|______________________________________|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|
| camer cu 2 paturi | 20| 18| 13| 12| 11| 20| 18| 13| 12| 11|
|______________________________________|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|
| camer cu 3 paturi | - | - | - | 16| 14| - | - | - | 16| 11|
|______________________________________|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|
| camer cu 4 paturi | - | - | - | - | 16| - | - | - | - | 16|
|______________________________________|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|
| dormitorul din apartamente | 20| 18| 13| 12| 11| 20| 18| 13| 12| 11|
|______________________________________|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|
| salonul din apartamente | 20| 18| 14| 12| 11| 20| 18| 14| 12|11"|
|______________________________________|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___| 5. La anexa nr. 1.5, n tabelul privind criteriile minime obligatorii, la punctul 3, liniua a 6-a se modific i va avea urmtorul cuprins:
______________________________________________________________________________
|"- aer condiionat | | | | | | | | | | |
| este obligatoriu pentru pensiunile | | | | | | | | | | |
| turistice aflate pe litoral i n | | | | | | | | | | |
| Delta Dunrii | x | - | - | - | - | x | - | - | - | -"|
|______________________________________|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|
6. La anexa nr. 1.5, n tabelul privind criteriile minime obligatorii, punctul 9 se modific i va avea urmtorul cuprins:
______________________________________________________________________________
|"9. Telefon la dispoziia turitilor, | | | | | | | | | | |
| minimum un telefon mobil sau fix n | | | | | | | | | | |
| cadrul pensiunii | x | x | x | x | x | x | x | x | x | x"|
|______________________________________|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|
7. La anexa nr. 1.5, nota de subsol se modific i va avea urmtorul cuprins:
"*) Cursul de formare profesional pentru administrator de pensiune turistic va fi absolvit n maximum un an de la data clasificrii pensiunii turistice sau agroturistice. Operatorul economic are obligaia de a depune adeverin din care s rezulte c s-a nscris la un curs de administrator de pensiune."
8. La anexa nr. 8, punctul 3.1 se modific i va avea urmtorul cuprins:
"3.1 Autorizaiile:
3.1.1. Autorizaia sanitar nr. ........... din ....../....../............
3.1.2. Autorizaia de mediu nr. ........... din ....../....../............
3.1.3. nregistrarea sanitar-veterinar nr. ....... din ..../..../......., conform Ordinului preedintelui Autoritii Naionale Sanitare Veterinare i pentru Sigurana Alimentar nr. 301/2006."
ART. II
Prezentul ordin se public n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.
p. Ministrul pentru ntreprinderi mici i mijlocii,
comer, turism i profesii liberale,
Lucia Nora Morariu,
secretar de stat
Bucureti, 24 octombrie 2008.
ANEXA 3
Structura organizatoric a hotelului LIDO
Activitile specifice hotelului sunt structurate, n general, n dou mari grupe, pornindu-se de la cele dou servicii de baz pe care le ofer hotelul: cazarea i restauraia. De asemenea, n divizarea activitilor din hotel un criteriu important l constituie contactul cu clientul, respectiv prestarea direct a serviciilor hoteliere. Astfel, personalul care lucreaz n aceste dou compartimente, i desfoar activitatea predominant n faa clientului, chiar dac nu toate sectoarele componente presteaz constant activiti cu acest specific.Celelalte activiti, importante pentru funcionarea optim a hotelului, cum ar fi aprovizionarea, gestiunea-contabilitatea, resursele umane, marketingul sunt grupate n compartimente specializate.n continuare, vom identifica cteva din sarcinile i atribuiile care se regsesc la nivelul activitilor specifice hoteliere./. CazareaPrincipalele activiti care asigur prestarea i furnizarea serviciului de cazare se grupeaz n funcie de contactul direct cu clienii n dou mari sectoare: front-office i back-office (sectorul de etaj, tehnic, de paz i securitate, marketing)1.1. Front-office (recepia)Prin sectorul de recepie se promoveaz i se vinde produsul cazare. Activitile specifice recepiei sunt:S Rezervarea camerelor i planificarea ocuprii acestora;S Promovarea i vnzarea produsului de cazare;S Evidena exploatrii camerelor i a fluxului clienilor;S Gestionarea cheilor camerelor;S nregistrarea consumurilor clienilor i ncasarea contravalorii acestora;S Colaborarea cu celelalte sectoare i compartimente de activitate.1.2. Sectorul de etaj (housekeeping)Rolul acestui sector este de a asigura igienizarea, dotarea i amenajarea spaiilor hoteliere. Alte activiti specifice se refer la ntreinerea i gestionarea lenjeriei hoteliere precum i la efectuarea serviciilor suplimentare specifice1.3. Sectorul tehnicAsigur la nivelul unitii hoteliere funcionalitatea instalaiilor i a mobilierului din camere. n aria de competen intr i ntreinerea dotrilor buctriei, barului, restaurantului etc , precum i a spaiilor comune pentru clieni i personal.1.4. Sectorul de paz i securitateO component a ospitalitii, extrem de important pentru a asigura confortul clienilor n unitatea de cazare, este asigurarea deplin a securitii clientului n hotel. Securitatea se asigur prin grija personalului hotelier, care este coordonat i instruit de personal specializat, la care se adaug echipament specializat i uneori chiar personal calificat.1.5. Sectorul marketingActivitatea acestui sector este extrem de important n cadrul unui mediu extrem de dinamic i competitiv. Principalele activiti ale sectorului sunt:S Prospectarea pieei;S Analiza segmentelor de pia;S Cunoaterea caracteristicilor clientelei;S Elaborarea unui plan de marketing;S Organizarea de aciuni promoionale;S Negocierea i ncheierea de contracte.//.RestauraiaSectorul se implic prin toate activitile sale n procesul de prestare a unui serviciu de baz n industria ospitalitii. Activitile specifice sunt:S Producia culinar;S Servirea produselor;S Catering;S Organizarea de banchete.///. Sectorulfinanciar-contabilScopul principal al acestui sector de activitate este de a asigura o gestiune judicioas a resurselor financiare ale unitii hoteliere. ntre activitile care sunt incluse n cadrul acestui sector amintim: realizarea planului de afaceri i planificarea mijloacelor financiare necesare, evidena i controlul plilor i ncasrilor, calculaia costurilor i a tarifelor, nregistrarea i evidenierea valoric a resurselor utilizate i ntocmirea bilanului contabil. Activitatea acestuia este strns legat de celelalte dou sectoare care comercializeaz produsul hotelier: cazarea i alimentaia. n unele structuri personalul de la recepie, casierul i recepionerul de noapte (night auditor) fac parte i din acest compartiment, avnd dubl subordonare.IV. Sectorul comercialn cadrul acestuia sunt cuprinse toate activitile legate de asigurarea resurselor materiale, cum ar fi: aprovizionarea tehnico-material, gestiunea i controlul stocurilor.V. Resursele umaneActivitatea acestui sector are o contribuie hotrtoare la asigurarea nivelului calitativ al serviciilor oferite de unitile hoteliere. Principalele activiti se refer la: determinarea necesarului de personal, planificarea, recrutarea i selecia resursei umane, instruirea i motivarea personalului, evaluarea i recompensarea acestuia.
Organigrama de incadrare LIDO Piatra Neamt
Anexa Organigrama sectorului de Etaj H. LIDO P. Neamt
Fluxul tehnologic din bucatarie LIDO P. Neamt
ANEXA 4PENSIUNEA TURISTICA
LIDO PIATRA NEAMT
OFERT TURISTICSrbtoarea nvierii Domnului la Mnstirea Neamului
11 - 18 aprilie 2012
Programul aciunii:
11 aprilie: - primirea turitilor n pensiuni turistice din reeaua B&B Neam
sear informativ i cin (de post) n cadrul familiei gazd
12 aprilie: - vizitarea oraului Tg. Neam i a principalelor obiective turistice din ora (Cetatea Neam, construit de Petru I Muat n sec. al XIV-lea i Casa muzeu Ion Creang Humuleti)
13 aprilie: - vizitarea mnstirilor Agapia i Vratic renumite prin pictura lui Grigorescu i mormntul Veronici Micle
- vizitarea atelierelor meteugreti din incinta mnstirilor
14/15 aprilie: - participare la Slujba de nviere de la Mnstirea Neamului
masa de nviere n cadrul familiei gazd
vizitarea expoziiei de icoane vechi i ou ncondeiate de la Casa Culturii Ion Creang din Tg. Neam
16 aprilie: - vizitarea mnstirilor Secu i Sihstria (sec XVII), de influen bizantin
- vizitarea rezervaiei de zimbri Drago Vod de la Vntori-Neam
17 aprilie: - vizitarea casei muzeu de la Trpeti, a creatorului de art popular Nicolae Popa.
- spectacol folcloric cu mti.
18 aprilie: - ncheierea sejurului cu mic dejun n familia gazd
Servicii asigurate: 6 cazri (cu mic dejun inclus) n pensiuni B&B din Neam
confort**= 48E;confort*** = 72 E
- mas festiv de nviere = 6 E= 6 E
- servicii de ghid nsoitor = 12 E = 12 E
= 66 E = 90 E
comision 12%= 8 E = 10 E
TOTAL = 74 E = 100 E
Not: nu sunt cuprinse n pre mesele de prnz i cin, transportul i intrrile la muzee.
La cerere se poate asigura i mesele de prnz i cin la un pre de 5 E/persoan prnzul sau cina.
ANEXA 5TRANSILVANIA Un tinut legendar
Transilvania este de departe cea mai romantica provincie romaneasca. Chiar numele ei starneste imagini ale piscurilor muntilor inaltandu-se la cer deasupra vailor impadurite si a paraurilor cristaline, imagini ale bisericutelor din lemn cu acoperisuri inalte, imagini ale castelelor legendare si amintiri dintr-o istorie zbuciumata. Transilvania este totodata o regiune cosmopolita unde diversitatea etnica a determinat o diversitate culturala cu ridicat potential de atractie turistica.PROGRAMUL EXCURSIEI
Perioada : 18-22 IUNIE durata 5 zile, nr.turisti 40+1+1..
Itinerarul: Tg Neamt-G-Humorului-Campulung Moldovenesc-V Dornei-Bistrita-Cluj Napoca-Alba Iulia-Deva-Hateg-Orastie-Sibiu-Medias- Brasov- Sighisoara -Tg Mures-Sovata- Cheile Bicazului-Piatra Neamt-Tg Neamt ( 1400 km ).
Plecarea ( localitatea, data, ora)..Tg. Neamt,.18 iunie ora 8:00.Sosirea (localitatea, data, ora).Tg. Neamt .22 iunie ora 20:00. ZIUA I etapa : Tg Neamt-G Humorului-Campulung Moldovenesc-V Dornei-Bistrita Obiective vizitate: Servici asigurate: - M. Voronet. Mic dejun- -Muzeul Lemnului din Campulung Cina- Rest Coroana
-Statiunea Vatra Dornei Cazare-Hotel Coroana
ZIUA a II a etapa: Bistrita-Dej Cluj-Campia Turzii-Alba Iulia Obiective vizitate: Servicii asigurate:
-Rezervatia Naturala Cheile Turzii Mic dejun- Rest Coroana
-Gradina Botanica Cluj Cina- Rest Cetate
-Cheile Turzii Cazare Hotel Cetate
ZIUA a III a etapa: Alba Iulia-Deva-Hateg-Orastie-Sibiu-Medias-Fagaras -Brasov
Obiective vizitate: Servicii asigurate:
-Cetate medievala DEVA Mic dejun-Rest Cetate
-Complexul Muzeal Hateg Cina-Rest Capitol
- Biserica Neagra Cazare-Hotel CapitolZIUA a IV a etapa Brasov-Sighisoara-Tg Mures-SovataObiective vizitate : Obiective vizitate:-Poiana Brasov Servicii asigurate:
-Sighisoara medievala Mic dejun-Rest Capitol
-Sarmizegetusa Cina-Statiunea Sovata
-Statiunea Sovata Cazare-Statiunea Sovata
-Salina de la praid
ZIUA a V a , etapa: Sovata-Gheorgheni-Cheile Bicazului-P Neamt-Tg Neamt Obiective vizitate:-Muzeul National Secuiesc Servicii asigurate:
-Biserica Sf Petru. Mic dejun-Statiunea Sovata
-Cheile Bicazului Cina-
-Parcul Ursilor P Neamt Cazare-
Intocmit, Organizator turism Data : 12.05.12Pogramul Excursiei-detaliat Ziua I:18.06.2012-08:00-08:30 imbarcare in autocar-08:30-09:30 deplasare la Voronet
-09:30-10:30 vizitaea manastirii Voronet
-10:30-12:00 deplasare la Campulung
-12:00-13:00 vizitarea muzeul Lemnului din Campulung
-13:00-15:00 pauza pentru masa de pranz
-15:00-16:30 deplasare la V. Dornei
-16:30-17:30 vizitarea statiunii V.Dornei
-17:30-19:00 deplasae la Bistrita
-19:00-19:30 formalitati de cazae la Hotel Coroana (Bistrita)
-19:30-21:00 servirea cinei la Rest. Coroana
-21:00-22:00 program liber la dispozitia turistilor
-22:00-08:00 cazae la Hotel Coroana
Ziua II:19.06.2012-08:00-09:00 mic dejun la Rest.Coroana
-09:00-11:00 deplasare la Cluj
-11:00-13:00 vizitara Gradinii Botanice din Cluj
-13:00-15:00 pauza pentru masa de pranz
-15:00-16:00 deplasaee la Cheile Turzii
-16:00-17:00 vizitarea obiectivului Cheile Turzii
-17:00-19:00 deplasaea la Alba Iulia
-19:00-19:30 formalitati de cazare la Hotel Cetate
-19:30-21:00 servirea mesei de cina
-21:00-24:00 program liber
-24:00-08:00 cazare la Hotel Cetate
Ziua III:20.06.2012-08:00-09:00 mic dejun la Hotel Cetate
-09:00-10:30 deplasare la Deva
-10:30-13:00 vizitarea cetatii medievale Deva
-13:00-14:00 pauza pentru masa de pranz
-14:00-15:00 deplasarea la Hateg
-15:00-16:00 vizitarea Complexului Muzeal Sarmizegetuza
-16:00-18:00 deplasarea la Sibiu
-18:00-18:30 tur de oras
-18:30-20:00 deplasarea la Brasov
-20:00-20:30 formalitati de cazare la Hotel Capitol
-20:30-21:30 servirea mesei de cina la Rest Capitol
-21:30-23:00 vizita la Biserica Neagra
-23:00-08:00 cazare la Hotel Capitol
Ziua IV:21.06.2012-08:00-09:00 servirea micului dejun
-09:00-12:00 vizitare orasului Brasov si program de cumparaturi
-12:00-13:00 pauza de masa pentru pranz
-13:00-15:00 deplasarea la Sighisoara
-15:00-17:00 plimbare prin oasul medieval Sighisoara
-17:00-18:00 deplasae la Tg. Mures
-18:00-18:30 tur de oras
-18:30-20:00 deplasare la Sovata
-20:00-20:30 formalitati de cazare la Statiunea Sovata
-20:30-22:00 servirea mesei de cina
-22:00-24:00 progam de disco
-24:00-09:00 cazare Sovata
ZiuaV:22.06.2012-09:00-10:00 servirea micului dejun
-10:00-12:00 deplasare la Cheile Bicazului
-12:00-15:00 masa picnic Cheile Bicazului
-15:00-16:00 deplasare la P. Neamt
-16:00-19:00 vizitarea orasului P. Neamt
-19:00-20:00 deplasarea la Tg Neamt
Analiza de pret I. Denumirea excursiei :
Circuit turistic in Transilvania -,, Transilvania un tinut legendar,
perioada 18-22 iunie 2012, grup minim : 40 + 1 + 1 personae.
II. Extras din program Tg. Neamt-Bistrita-Alba Iulia-Sibiu Brasov Sighisoara Sovata - Tg. Neamt
III. Beneficiar : Colegiul Teh. I. Creanga Tg. NeamtIV. Calculatia pretului de vanzare
Nr crt
Articole de calculatie
Elemente de cheltuit
Elemente de calcul
Valoarea lei
Per turist
totala
1
Cheltuieli directe
Masa(demipen)
4 dem*50
200
8.000
2
Cazare(4 nopti)
4 cz*30
120
4.800
3
Transport(1400 km)
1400*2/km
70
2.800
4
Cheltuieli culturale
Bilete muzee
10
400
5
Cheltuieli organizator
-
-
-
6
Cheltuieli ghid
8
320
7
Cheltuieli sofer
8
320
8
Alte cheltuieli
-
-
-
9
Total cheltuieli directe
416
16.640
10
Asigurare
-
-
11
Comission 10%
4,16
166,40
12
Tva 24% (la comision)
Cota de promovare
0,79
31,61
13
Total costuri
416,95
16.837,01
14
Total pret de vanzare
417
16.608
Data 02.05.2012Incasari : Total 16.608 lei
Intocmit:
Comanda de transport auto nr 006
Din 17.06
Catre S. C. MONDOTRANS S.R.L. Tg. Neamt
Va rugam sa asigurati 1 autocar, pentru grupul ,, LIDO P. Neamt simbol I-001 ,tara Romania ,numar turisti 40+1+1.
Prezenta autovehicul Traseu de parcurs
Km
Data
Ora
Locul
17.06
08:oo
P. Neamt
Tg.Neamt-G.Humorului-V.Dornei-Bistrita-Cluj Napoca-Campia Turzii- Alba Iulia-Deva-Hateg-Sibiu-Medias-Fagaras-Brasov-Sighisoaa-Tg Mures-Sovata-Gheorghieni-Cheile Bicazului-P. Neamt-Tg. Neamt
1400
22.06
20.00
P. Neamt
Sef compartiment,
DECONTUL EXCURSIE
Itinerar:Tg Neamt-G. Humorului-Campulung Moldovenesc-V. Dornei-Bistrita-Dej-Campia- Turzii-Alba Iulia-Deva-Hateg-Orastie-Sibiu-Medias-Fagaras-Brasov-Sighisoaa-Tg Mures-Sovata-Gheorghieni-Cheile Bicazului- P Neamt-Tg Neamt Nr.turisti 40+ 1+1
Perioada 18-22 iunie 2012 Specificatie
Cheltuieli/ documente
Suma
Document / numar / data
Transport autocar
2800
Factua nr. 00123 / 17.06
Masa cina Rest Coroana Bistrita
1260
Factua nr. 00124 / 18.06
Cazare Hotel Coana Bistrita
1260
Factira nr. 00125 / 18.06
Mic dejun Rest Coroana Bistrita
840
Factua nr. 00126 / 19.06
Masa Cina Rest Cetate Alba Iulia
1260
Factura nr. 00127 / 19.06
Cazare Hotel Cetate Alba Iulia
1260
Factura nr. 00128 / 19.06
Mic Dejun Rest Cetate Alba Iulia
840
Factua nr. 00129 / 20.06
Masa Cina Rest Capitol Brasov
1260
Factura nr. 00130 / 20.06
Cazae Hotel Capitol Basov
1260
Factura nr. 00131 / 20.06
Mic Dejun Rest Capitol Brasov
840
Factura nr. 00132 / 21.06
Masa Cina Statiunea Sovata
1260
Factua nr. 00133 / 21.06
Cazare Statiunea Sovata
1260
Factura nr. 00134 / 21.06
Mic Dejun Statiunea Sovata
840
Factura nr. 00135 / 22.06
Cheltuieli Culturale
400
18-21.06
Cheltuieli directeComision agentie 10%TVA la comision 24 %
Total incasari
16,640
166.40
31.61
16.608
Intocmit,
Data 22 iunie 2012
Trasee turistice n inutul Neamului
Trm de legend, istorie, cultur i spiritualitate, cruia natura, nedomesticit pe de-a ntregul, i-a indus n decursul secolelor valene estetice de o tulburtoare expresivitate, inutul Neamului cucerete i copleete, fr excepie, orice vizitator.
Traseul turistic 1 : Itinerar turistic cultural Itinerar : Trgu Neam Humuleti Agapia Mnstirea Neam Trgu NeamObiective turistice : Casa memorial Veronica Micle, Muzeul memorial Ion Creang,
Casa memoriala Alexandru Vlahu, Muzeul memorial Mihail Sadoveanu
Durata : o zi ; km. 60Mijloace de transport : auto personal, auto de transport local, atelaje trase de cai ( trsur sau sanie ), biciclete de teren pentru grupuri de turiti tineri.
Descrierea traseului : primul obiectiv turistic din traseu este Casa memorial Veronica Micle din Trgu Neam, amplasat pe B-dul tefan cel mare, nr. 33, n faa cldirii Muzeului de istorie i etnografie. Casa reprezint o preioasa relicv a veacului trecut ce mpletete imaginile vechii aezri cu amintirea vie a aceleia care, prin dragoste i suferin, i-a nscris pentru totdeauna numele alturi de cel al lui Mihai Eminescu.
Program de vizitare: zilnic 9-17 ( oct.-martie); 10-18 (aprilie-sept.); luni - nchis ;
Trecnd podul peste Ozana cea limpede i frumos curgtoare, ,ajungem la Humuleti. O poart de lemn sculptat adpostete intrarea ntr-unul dintre cele mai vizitate muzee memoriale ale rii - Muzeul Memorial Ion Creang din Humuleti - casa n care s-a nscut i a copilrit marele povestitor Ion Creang, situata pe strada Ion Creanga nr. 8;
Casa Creang reprezint, dincolo de semnificaia sa istorico-literar i sentimental, un produs cert al arhitecturii populare specifice perioadei i ariei etno-culturale n care se ncadreaz si reconstituie prin exponate diverse personalitatea marelui povestitor Ion Creang (1837 - 1889), originar din Humuleti. Program de vizitare: zilnic 9-17 ( oct.-martie); 10-18 (aprilie-sept.); luni - inchis
De la Humuleti ne deplasm spre comuna Agapia pentru a vizita Casa memorial Alexandru Vlahu situat n satul mnstiresc din comuna Agapia, lng mnstirea cu acelai nume. Cu ocazia srbtoririi centenarului naterii scriitorului, n anul 1958, casa a fost amenajat i inaugurat ca muzeu memorial. Prin poziia sa pitoreasc, sub poala pdurii, i prin arhitectura popular specific zonei, care ntregesc importana sa muzeistic, casa memorial Alexandru Vlahu constituie un important obiectiv turistic si cultural.
Program de vizitare: zilnic 9-17 ( oct.-martie); 10-18 (aprilie-sept.); luni - inchis
Din oseaua principal ce duce la Mnstirea Neam, un drum lateral ne conduce pe Dealul Vovideniei, ntr-un cadru natural fermector, la casa unde a poposit i a creat opere literare marele nostru scriitor Mihail Sadoveanu. Aici este amenajat Muzeul Memorial Mihail Sadoveanude la Mnstirea Neam.
Muzeul pstreaz ambiana de epoc i expune obiecte memoriale: portretele prinilor, portret i bust ale scriitorului, o icoan din secolul al XVIII-lea, o mas florentin, un ah de filde, pianul, sabia de samurai, obiecte de vntoare i pescuit; cri ("Biblioteca roz" - 75 volume), ediii princeps (61); volume de documente istorice de la 1500.
Program de vizitare: zilnic 9-17 ( oct.-martie); 10-18 (aprilie-sept.); luni - inchis
Traseul turistic 2 : Itinerar turistic cultural-istoric Itinerar : Trgu Neam - tur de oraObiective turistice : Cetatea Neam, Monumentul Vntorilor de munte, Muzeul de Istorie i Etnografie, Monumentul Eroilor
Durata : o zi ; km. 8
Mijloace de transport : drumeie, auto personal, atelaje trase de cai ( trsur sau sanie ), biciclete de teren pentru grupuri de turiti tineri.
Descrierea traseului : nc de la intrarea n oraul Trgu Neam, privirea i se oprete pe ruinele Cetii Neam. Legendele vorbesc despre,,cavaleri teutoni venii de peste muni pe aceste meleaguri i care n negura vremilor au construit aici ziduri de cetate. Istoricii aduc ns dovezi c Cetatea Neam este o creaie moldoveneasc, ridicat la sfritul secolului al XIV-lea, n timpul domniei lui Petru I Muat i consolidat n timpul lui tefan cel Mare
Cetatea Neam face parte din categoria monumentelor medievale de valoare excepional din Romnia. Amplasat pe o stnc din Dealul Cetii, aproape de vrful cel mai nalt al Muntelui Pleu, Cetatea Neam domin Valea Ozanei de la 480 m altitudine. Singurul drum prin care se realizeaz accesul la cetate, amenajat din iniiativa domnitorului Mihail Sturdza la mijlocul secolului al XIX-lea i asfaltat complet n ultimele decenii, urc i acum, erpuit, prin pdurea umbroas.
Program de vizitare: zilnic 9-17 ( oct.-martie); 10-19 (aprilie-sept.); luni - inchis
Taxe de vizitare: 5 lei aduli ; 3 lei copii; 5 lei taxe de fotografiat; 15 lei taxe de filmat; De la Cetate, ne continum drumeia prin pdure, pe un traseu de dificultate medie de
cca 3 km, marcat pe copaci cu ptrat alb cu o dung roie verticala n centru, care merge pe coama dealului Pleu pn la Monumentul Vntorilor de munte Monumentul Vntorilor de munte este situat n partea de nord-est a oraului Trgu Neam, pe o larg teras, creat artificial n 1936 pe Culmea Pleului, la o altitudine de 491 m, cam cu 100 m deasupra oraului, pentru a putea fi observat cu uurin de la distane mari. Acest monument a fost ridicat la Trgu Neam, deoarece aici, n iarna anului 1916 i primvara anului 1917, pe povrniurile Culmii Pleului, s-au instruit primii lupttori vntori de munte, muli dintre ostaii acestui batalion fiind din zon.Monumentul-mausoleu a fost inaugurat la 29 iunie 1939, n cadrul unei ceremonii solemne la care a participat regele Carol al II-lea, prim-ministrul Armand Clinescu, precum i numeroi generali, ofieri superiori ai corpului de armat al vntorilor de munte i oficialiti ale judeului Neam.De la Monument, coborm cca 2 km. pe strada Bile Oglinzi, apoi prin centrul oraului, pe b-dul tefan cel Mare pn la Muzeul de Istorie i Etnografie.
Cldirea muzeului este monument de arhitectur i a fost construit ntre anii 1852-1853. Funcionnd iniial ca Scoal Domneasc, putem aminti c, n aceast cldire au nvat Ion Creang i Vasile Conta. Expoziia permanent a muzeului cuprinde obiecte descoperite n urma spturilor arheologice desfurate ntre anii 1939 1963, precum i istoria meteugurilor tradiionale din Depresiunea Neam, ncepnd cu cele casnice (tors, esut), prelucrarea produselor agricole, a pieilor, lemnului, metalelor i a ceramicii. La 500 m. de muzeu se afl Monumentul Eroilor, ridicat n cinstirea eroilor nemeni czui n Marele Rzboi pentru ntregirea Neamului ( 1916 1919 ).
Traseul turistic 3 : Itinerar turistic cultural-religios Obiective turistice : Mnstirea Vratec, Mnstirea Agapia, Mnstirea Agapia din Deal, Schitul Sihla, Schitul Daniil SihastruDurata : o zi ; km. 60
Mijloace de transport : auto personal, atelaje trase de cai ( trsur sau sanie ), biciclete de teren pentru grupuri de turiti tineri, mijloace combinate ( auto + drumeie );
Descrierea traseului : plecm de la Trgu Neam pe DN 15 C spre Piatra Neam i dup 12 km. ajungem la satul mnstiresc Mnstirea Vratec. Este cea mai mare mnstire de maici din Romnia, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, fondat de maica Olimpiada n anul 1785. La Vratec, locuitoarele statornicite pe aceste locuri n secolele trecute, i-au gsit adpost n case ridicate n stilul rnesc, caracteristic zonei i vremii, care confer aezrii aspectul de sat mnstiresc. n cimitirul bisericii Naterea Sf. Ioan Boteztorul de la Vratec i-a gsit linitea sufletului i poeta Veronica Micle. De la Vratec, trecnd prin satul Filioara ajungem la Mnstirea Agapia care este aezat pe valea prului Agapia i este strjuit din toate prile de muni nali cu piepturi abrupte i pduri seculare, iar jos, de livezi i grdinie cu flori ce mpodobesc casele i curile clugrielor constituind un peisaj foarte pitoresc. Legenda mnstirii Agapia este legat de schitul Agapia Veche situat la 2 km. de mnstire, ridicat din lemn de ctre sihastrul Agapie mpreun cu civa ucenici ai si la jumtatea secolului al XIV-lea . De la acest sihastru, ntemeitor de schit, mnstirea i-a primit frumosul nume de Agapia .
Faima de care se bucur Mnstirea Agapia se explic i prin existena aici a picturilor murale interioare , executate de Nicolae Grigorescu n perioada 1858-1860. La 2 km nord se afl Mnstirea Agapia din Deal cu hramul Schimbarea la Fa, cu ctitorii succesive din sec. XIV-XVII ale sihastrului Agapie, domnitorului Petru Rare i a Doamnei Anastasia, soia lui Gheorghe Duca-Vod. A fost reconstruit integral din brne groase de brad ntre 1990-1994 pstrndu-se doar turnul clopotni. De aici, pe crri de munte, se poate ajunge la Schitul Sihla i la mnstirile Secu i Sihstria. Se poate ajunge la Sihla si cu maina din spatele Mnstirii Agapia, parcurgnd un drum forestier de 8 kilometri, iar cei care vor s ajung pe jos, de la Agapia din Deal pot continua traseul spre Sihla, pe coama muntelui. Schitul Sihla,cu hramul "Naterea Sfntului Ioan Boteztorul" a aprut din dorina sihastrilor de a avea un loca de nchinciune. Prima biseric s-a construit la nceputul secolului al XVI-lea, pe temelia ei ridicndu-se n anul 1813 cldirea actual, din lemn, cu o singur turl pe naos. Schitul Daniil Sihastrul este aezat la 2 km de Schitul Sihla. Pe drum sunt amenajate bncue din lemn pe care te poi odihni i n acelai timp poi s admiri frumuseile ce te-nconjoar. Dac vrei s te rcoreti i s bei ap poi s poposeti un pic la Izvorul Tmduirii care este amenajat chiar nainte de a ajunge la schit. De aici, poi s zreti turla bisericii i ultimul urcu pe care l mai ai de fcut pentru a intra n incinta Schitului Daniil Sihastrul.
Traseul turistic 5 : Itinerar turistic n arii protejate
Itinerar : Trgu Neam Vntori Neam - Agapia Filioara Trgu NeamObiective turistice : Rezervaia de zimbrii ,, Drago Vod, Parcul Natural Vntori
Neam, Pdurea de Argint, Codrii de AramDurata : o zi ; km. 60
Mijloace de transport : auto personal, atelaje trase de cai ( trsur sau sanie ), biciclete de teren pentru grupuri de turiti tineri.
Descrierea traseului : ne deplasm de la Trgu Neam spre comuna Vntori Neam, unde este amplasat Rezervaia de zimbrii i faun carpatin Drago Vod, nfiinat n anul 1968, care se ntinde pe aproximativ 11.500 ha i este una dintre cele patru arii protejate incluse n Parcul Natural Vntori-Neam. In cadrul rezervaiei, pe lng zimbri se mai pot ntlni: cerbi carpatini, cerbi loptari, cpriori, vulpi, bursuc, iepuri, uri, lupi si specii de acvifaun. ntr-un arc de cca. 4 ha se gsesc doar 6 exemplare de zimbri, doi masculi i 4 femele care sunt gzduii n scop turistic. Restul de pn la 28 de exemplare se afl n parcul de aclimatizare ce se ntinde pe o suprafa mprejmuit, de 180 de hectare de teren. Administraia PNVNT a demarat, ncepnd cu 2003, un program de reintroducere a zimbrului n libertate, unic n Romania. Parcul Natural Vntori Neam, este o arie protejat constituit n anul 1999, cu statut de parc natural, destinat protejrii motenirii naturale, spirituale i culturale a zonei, gospodririi durabile a pdurilor, conservrii peisajului i tradiiilor locale, reintroducerii zimbrului n arealul su natural i ncurajrii turismului bazat pe aceste valori. Asezat pe raza comunelor Cracaoani, Agapia, Vntori, a orasului Trgu Neam si a staiunilor Blteti i Oglinzi, Parcul Natural Vntori Neam este de o frumusee unic, cu un peisaj pitoresc deosebit. Pdurea de argint este situat pe teritoriul comunei Agapia lng sediul Ocolului Silvic Vratec, pe terasa inferioar a prului Topoliei, la altitudinea de 540 m. Pdurea de argint este un arboret de mesteacn, avnd arborii cei mai btrni cu vrsta de peste 100 ani ,dar pdurea este completat si cu arbori de 20 si 50 ani. Are o suprafata de 2,4 ha, fiind o rezervaie de tip mixt, forestier si peisagistic. Face parte din Parcul Natural Vntori Neam. Consacrat n literatura romn: ".De treci codrii de aram, de departe vezi albind/i-auzi mndra glsuire a pdurii de argint." (Mihai Eminescu - "Clin - file din poveste").Codrii de aram sunt situai n comuna Agapia, pe dealul Filiorul, la o altitudine cuprins intre 550 si 650 metri si are o suprafa de 21 ha. Este alcatuit, n cea mai mare parte, din gorun, alturi de acesta aici fiind inventariate alte cca. 300 specii de plante. Cei mai n vrst arbori au peste 135 ani.
Pe la asfinit, poi admira, sub lumina razelor de soare, vzduhul tmiet descris de marele poet romn, Mihai Eminescu n Clin file din poveste.
ANEXA 6
Tari de origine turisti straini, total sosiri, in perioada 2003-2010
ANEXA 7CIORBE SUPE
1. Ciorba taraneasca de vacuta 60/300 gr. - 6 lei2. Ciorba taraneasca de pui 70/300 gr. - 6 lei3. Ciorba de legume 300 gr. - 4 lei4. Ciorba de fasole cu ciolan afumat 60/300 gr. - 5 lei5. Ciorba de burta 100/300gr. - 6 lei6. Ciorba de salata verde cu costita 50/300 gr. - 5 lei7. Supa de pasare cu taitei 80/300 gr. - 5 lei8. Ciorba de pui a la greek 70/300 gr. - 6 lei
PREPARATE DIN PESTE
1. Pastrav la gratar 100 gr. - 7 lei2. Pastrav prajit 100 gr. - 8 lei3. Fil de salau menir" 200 gr. - 18 lei4. Fil de salau pan 200 gr. - 17 lei5. Fil de salau rasol 200 gr. - 18 lei6. Somon la gratar 100 gr. - 11 lei7. Crap prajit 200 gr. - 9 lei
PREPARATE LA GRATAR
1. Muschi de vaca - 25 lei2. Muschi de porc - 14 lei3. Muschiulet de porc mpanat - 16 lei4. Muschiulet de porc frigare - 15 lei5. Cotlet de porc - 13 lei6. Garf de porc - 13 lei7. Piept de pui dezosat - 14 lei8. Pulpe de pui dezosate - 14 lei9. Frigarui asortate - 14 lei10. Frigarui din piept de pui - 14 lei11. Mixed-grill - 23 lei12. Chateau Briand 250 gr. - 28 lei13. Ficat de vitel - 10 lei14. Fudulii de vitel - 9 lei15. Coaste de porc 100 gr. - 3 lei
SALATE
1. Salata de muraturi asortata 200 gr. - 4 lei2. Salata de castraveti murati 200 gr. - 3 lei3. Salata de varza alba murata 200 gr. - 3 lei4. Salata de bureti murati 200 gr. - 5 lei5. Salata de sfecla rosie 200 gr. - 3 lei6. Salata de ardei copti 200 gr. - 4 lei7. Salata de sezon 200 gr. - 4 lei8. Salata de rosii 200 gr. - 4 lei9. Salata de rosii cu telemea 250 gr. - 5 lei10. Salata de castraveti proaspeti 200gr. - 3 lei11. Salata de varza proaspata 150 gr. - 3 lei12. Salata de salata verde 150 gr. - 3 lei
DESERTURI
1. Clatite cu dulceata - 4 lei2. Clatite cu brnza de vaci si smntna - 5 lei3. Clatite cu nuci - 6 lei4. Clatite cu nghetata - 5 lei5. Papanasi cu smntna si dulceata - 7 lei6. Inghetata asortata - 8 lei7. Salata de fructe - 7 lei
ANEXA 8PIATRA-NEAM I MPREJURIMI
Piatra-Neam, una dintre cele mai pitoreti aezri ale rii, supranumit adesea "Perla Moldovei", este nu numai centrul administrativ al judeului, ci i capitala istoric a unui strvechi inut romnesc, calitate ce i-o confer vechimea sa bimilenar. Amintit nc de la sfritul sec. al XIV-lea printre alte trguri ale Moldovei, este locul unde tefan cel Mare i va ridica - n a doua jumtate a veacului urmtor - curte domneasc i biseric, ce constituie i astzi nepreuite podoabe ale oraului, judicios integrate arhitecturii moderne i ambianei noilor construcii. SCHITURI I BISERICIALTE OBIECTIVE
Biserica Domneasc
Biserica Drmneti
Biserica "Sf. Neculai"
Schitul Draga (Cozla)
Biserica din Vleni
Schitul Doamna
Biserica din Sarata
Biserica din Vntori
Cetatea Btca Doamnei
Curtea Domneasc
Turnul clopotni
Casa memorial Calistrat Hoga
Casa Paharnicului
Sinagoga
Casa Ivacu
Primul gimnaziu
Casa Albu
Casa Hausschild
Casa Menzilului Potei
Spitalul vechi
VALEA BISTRIEI
MNSTIRI SCHITURI I BISERICI
Valea Bistriei este zona cu cele mai numeroase monumente. La distane relativ mici se succed aezminte cu un bogat trecut istoric, multe dintre ele ctitorii domneti, alturi de construcii modeste, rod al unor strdanii de obte, care nu copleesc prin monumentalitate dar ncnt prin simetrie i printr-un dezvoltat sim al proporiilor.
Mnstirea Bistria
Mnstirea Bisericani
Mnstirea Buhalnia
Mnstirea Duru
Mnstirea Pngrai
Mnstirea Petru Vod
Mnstirea Tarcu
Biserica din Valea Bradului
Biserica din Bistricioara
Biserica din Chirieni
Bisericile din Poiana Largului
Biserica din Coroiu
Biserica din Frcaa
Biserica din Galu
Biserica din Grinie
Biserica din Ceahlu
Palatul Cnejilor
PIATRA-NEAM - RZBOIENI
Cuprinde monumente mai puin cunoscute, realizate n general din piatr i crmid, dar i din lemn. Monumentele religioase precumpnesc, desigur, i n aceast zon, dar nu cu exclusivitatea celor de pe Valea Bistriei. n general, restaurrile i modificrile ulterioare au afectat puritatea stilistic a construciilor, fr ns a le diminua valoarea.
SCHITURI I BISERICIALTE OBIECTIVE
Biserica din Crligi
Biserica din Coneti
Biserica din Gura Vii - Girov
Biserica din Hlpeti
Biserica din erbeti
Biserica din Tupilai
Biserica din Turtureti
Biserica din Unghi
Mnstirea Rzboieni Casa Cantacuzino
Hanul Ancuei
Hanul de la Crligi
Hanul de la erbeti
Conacul de la Crligi
Conacul Catargi - Tupilai
PIATRA-NEAM - TRGU NEAM
MNSTIRI SCHITURI I BISERICI
Alturi de Vales Bistritei este cel mai cutat i mai important traseu turistic al judeului Neam. Punctul de atracie l constituie, desigur, oraul Trgu Neam cu mprejurimile sale, unde strlucete constelaia marilor mnstiri: Vratic, Agapia, Neam, Secu, Sihstria. Dar i drumul pn la acestea este presrat cu multe alte monumente demne de toat atenia, chiar dac pentru a le vizita suntem obligai uneori a ne abate din drum.
Mnstirea Agapia
Mnstirea Alma
Mnstirea Bodeti
Mnstirea Horaia
Mnstirea Petera
Mnstirea Vratec
Biserica din Bodetii de Jos
Biserica din Corni
Biserica din Grcina
Biserica din Sarata - Dobreni
Biserica din Dobreni-Cria
TRGU NEAM I MPREJURIMI
Biserica din Vntori Neam
Schitul Sihla
Mnstirea Neam
Mnstirea Secu
Mnstirea Sihstria Casa memorial Ion Creang
Casa memorial Veronica Micle
Casa Nicolae Popa, Trpeti
Cetatea Neam
coala Domneasc
Spitalul Vechi din Tg. Neam
Staiunea Blteti
Parcul Natural Vntori Neam
Rezervaia de zimbri
Alte obiective din zon
ZONA ROMANULUI
Cu un mare numr de monumente, majoritar religioase, n aceast zon predomin construciile de zid, capabile a servi la nevoie i n scopuri defensive. Bisericile din ora sunt concepute la proporii impresionante, cu multe accesorii constructive i tendine de ecletism stilistic. n satele din jur apar destul de frecvent bisericile - capel, caracterizate de o mai mare precizie constructiv i mai mult sobrietate, o mai larg folosire a elementelor specific moldoveneti. Edificiile laice sunt reprezentate mai ales de reedinele unor foste personaliti ale vechiului ora, de unele construcii civile de interes public i de cele dou ceti medievale.
ZONA ROMANULUI
OBIECTIVE DE CULT
Biserica din Blneti
Biserica din Bozienii de Sus
Biserica din Budeti
Biserica din Doljeti
Biserica din Dulceti
Biserica din Miron Costin
Biserica din Sagna
Biserica din Secuieni
Biserica din Trifeti
Biserica din Vleni
Complexul Episcopial Roman
Biserica "Precista Mare"
Biserica "Precista Mic"
Biserica Alb ("Sf. Voievozi")
Biserica Armeneasc
Biserica "Sf. Nicolae"
OBIECTIVE LAICE
Casa Iohann Simeon Brukner
Casa Nevruzzi
Casa vornicului Done
Cetatea Muatin
Cetatea Nou a Romanului
Spitalul Vechi din Roman
Conacul de la Gdini
PIATRA-NEAM - TAZLU - COSTIA
OBIECTIVE DE CULTOBIECTIVE LAICE
Ocup partea sudic a judeului, n care monumentele cu valoare istoric sau arhitectural deosebit devin tot mai rare. Punctul de atracie al acestei zone rmne, indiscutabil, ansamblul fostei Mnstiri Tazlu, dar nu poate fi ignorat nici biserica din Roznov, apariie insolit n peisajul arhitectonic al monumentelor judeului Neam.
ANEXA 9Principalele atractii ale judetului Neamt sunt: Cheile Bicazului, Manastirea Agapia, Manastirea Neamt, Manastirea Varatec, Muzeul memorial "Ion Creanga" Humulesti, Ceteatea Neamtului, Manastirea Bistrita.Cheile Bicazului, chei in Carpatii Orientali, pe valea raului Bicaz, facand legatura intre Transilvania si Moldova, are lungimea de 8 km (de la Lacu Rosu pana la satul Bicazul Ardelean). Cheile Bicazului sunt strabatute de o sosea serpentina si atrag prin frumusetea lor numerosi turisti.
Aflate doar la 3 km de statiune, acestea ofera privelisti de o rara frumusete. Peretii de calcar ai Cheilor Bicazului sunt un rezultat al fierestruirii lor de catre apele repezi ale Bicazului, dand impresia unor adevarate ziduri de cetate medievala; pe parcurs se pot admira "Piatra Altarului" - un masiv stancos de 1120 m altitudine, impresionant prin verticalitatea sa, al carui virf este tinta alpinistilor incercati; masivele stancoase "Piatra Pintestilor" (847 m) si "Piatra Arsitei" (835 m).
Manastirea Agapia
Firul istoriei acestei manastiri nu poate fi depanat fara a-i lega inceputurile de asezarea mai veche - Agapia din Deal - ctitorita, se pare, de Petru Rares si de sotia sa Elena, intre anii 1527-1538 sau 1541-1546. Platoul inalt, greu accesibil, pe care se afla Agapia din Deal, face ca la inceputul veacului al XVII-lea toate anexele gospodaresti sa fie mutate pe locul unde se afla azi Agapia din Vale. Ruinata de timp si din nou ridicata, incendiata si iar refacuta, Agapia din Deal ajunge, in cele din urma un schit incantator prin pitorescul asezarii. Pe locul bisericii, construita la inceputul secolului al XVII-lea, hatmanul Gavril, fratele lui Vasile Lupu, si doamna sa, Liliana, inalta la Agapia din Vale, in 1642, manastirea Agapia.
Obiect a numeroase atacuri si pradaciuni, Agapia va fi refacuta radical in anii 1858-1862. Este perioada in care marele pictor Nicolae Grigorescu a savarsit aici "minunile ...vrednice de buna pictura italiana a veacului al XVII-lea sau de mesterii directiei clasice de la inceputul veacului trecut..." (N. Iorga). Picturile marelui maestru, avand foarte putin de suferit in incendiul din 1903, constituie o comoara de neestimat a manastirii. La Agapia, Nicolae Grigorescu si-a incercat penelul innoitor, a sfaramat vechile canoane, cautandu-si uneori modele printre oamenii din jur. Ilustram acest lucru cu cateva icoane pictate de N. Grigorescu de pe catapeteasma: in stanga se afla Maica Domnului si Iisus Hristos iar in dreapta Sf. Arh. Mihail si Gavril si Sf. Ioan Botezatorul.
Colectia de obiecte de valoare istorica si artistica a manastirii cuprinde, in afara de icoane mai vechi din secolele XVI-XVII si XVIII sau cele semnate de N. Grigorescu, tesaturi si broderii, cruci, odoare etc. De asemenea, atrag atentia manuscrisele vechi, unele frumos ferecate si covoarele in stil moldovenesc cu frumoase buchete de trandafiri lucrate artistic in atelierul manastirii.
Manastirea Neamt.
Intr-o natura bogata, inconjurata fiind de codri secculari, la poalele muntilor, se ridica cea mai veche manastire a Moldovei - Manastirea Neamt.
Ctitorie a lui Petru I Musat (secolul al XIV-lea), manastirea Neamt participa la multe evenimente din istoria tarii. Giuvaer al arhitecturii din secolul al XV-lea, biserica inaltata aici de Stefan cel Mare se termina in acelasi an in care ostile Moldovei castigasera batalia impotriva regelui Ioan Albert (1497).
Somptuoasa, cu delicate efecte de culoare, strict arhitectonica ea vadeste maturizarea stilului arhitectonic moldovenesc, inchegat in timpul lui Stefan cel Mare. Fatadele bisericii sunt acoperite cu decorul caracteristic ctitoriilor acestui voievod: ferestre gotice, frize de discuri smaltuite, colorate in verde, galben, brun.
In gropnita - camera mormintelor care apare pentru prima data la aceasta biserica - se afla mormntul lui Stefan al II-lea, fiul lui Alexandru cel Bun si unchiul lui Stefan cel Mare.
Comorile de arta gazduite de manastirea Neamtului stau dovada intensei activitati artistice si culturale desfasurate aici de-a lungul veacurilor. Aici si-a etalat talentul Gavril Uric, cel mai de seama reprezentant al miniaturii moldovenesti din secolul al XV-lea. Primul sau manuscris cunoscut, datat 1429 se pastreaza in Biblioteca Bodleiana din Oxford (Marea Britanie). Maestrilor din acest important centru de caligrafi si miniaturisti Stefan cel Mare le-a facut porunca pentru multe din cartile cu care a inzestrat ctitoria sa de la Putna. In chiliile manastirii, cronicarul Macarie a alcatuit cronica domniei lui Petru Rares, iar Eftimie, cronica domniei lui Alexandru Lapusneanu.
Traditia carturareasca a manastirii Neamt apune in secolele al XVII-lea si al XVIII-lea, pentru a renaste la inceputul secolului urmator, cnd mitropolitul Veniamin Costachi infiinteaza o tipografie. In muzeul manastirii se pastreaza tiparnita cu care, in 1807, s-au tiparit primele carti. Manastirea Neamt a ajuns sa adaposteasca o vestita biblioteca ce numara peste 600 de ani de existenta. Printre cele aproape 11000 de volume, multe sunt carti rare, unele fiind primele tiparituri din tara. Dintre odoarele de pret ale manastirii se detaseaza catapeteasma fostei biserici din Cetatea Neamt, ca si icoana lui Nicolae Grigorescu "Fuga din Egipt".
Manastirea Varatec
La 12 km de Targu Neamt si la 40 km de Piatra-Neamt, amplasata intr-un cadru natural deosebit, Manastirea Varatec este, fara indoiala, unul dintre cele mai cunoscute si mai vizitate monumente ale judetului Neamt.
Printre ctitorii acestui asezamant nu aflam nici nume voievodale si nici pe cele ale unor mari dregatori ai tarii. Traditia pomeneste numele Maicii Olimpiada, calugarita in fostul Schit Topolita din apropierea Varatecului si venita apoi de la Schitul de maici de la Durau, care, intre anii 1781-1785, intemeiaza o mica isihie in poiana Varatec, cumparata de la padurarul Ion Balanoiu.
Abia incheiata zidirea noii biserici (in 1812) si manastirea trece prin grelele incercari ale anului 1821: odoarele sunt jefuite, calugaritele izgonite sau ucise si insasi Maica Olimpiada a scapat cu mare greutate "de sabie" fiind adapostita la Manastirea Secu, unde a participat direct la terifiantele momente petrecute acolo. In anul 1900 un puternic incendiu mistuie cea mai mare parte a chiliilor, arzand si acoperisul bisericii mari impreuna cu cele doua turle de lemn care se adaugasera ulterior, si care nu au mai fost refacute. Actualul complex de cladiri din incinta manastirii Varatec s-a construit dupa incendiul din 1900, doar zidul inconjurator - ridicat intre 1808-1812 - pastrandu-se in forma sa initiala.
Casa memoriala "ION CREANGA" din Humulesti
Construita in 1830 de catre Petrea Ciubotariul, bunicul marelui povestitor, casa in care s-a nascut si a copilarit Ion Creanga a fost amenajata ca muzeu in anul 1951. Devenita unul dintre cele mai vizitate muzee memoriale, aceasta reprezinta, dincolo de semnificatia sa istorico-literara si sentimentala, un produs cert al arhitecturii populare specifice perioadei si ariei etno-culturale in care se incadreaza.
Sub acoperisul larg de dranita, peretii durati din barne groase peste care s-a asternut un strat de lutuiala, delimiteaza o singura incapere cu ferestre inguste si o tinda unde abia puteai sa te invarti. Intrarea scunda este adapostita de ploile repezi printr-o prispa lata de cateva palme, iar in spatele casei un acoperamant de scanduri cu panta repede protejeaza mai multe obiecte gospodaresti si unelte agricole cu certa valoare etnografica
Exponatele prezentate sunt caracterizate de simplitatea, bunul simt si modestia proprie taranului moldovean, generand un puternic sentiment de piosenie, nu numai pentru ceea ce reprezinta ele fata de amintirea lui Ion Creanga, ci pentru ca ele sunt marturii autentice ale traditiei populare a locuitorilor din aceasta parte a tarii.
Cetatea Neamt a fost construita in timpul lui Petru I Musat (1375-1391), in perioada consolidarii statului feudal Moldova. Prima atestare documentara dateaza din 1395, anul in care regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, inainte de a fi infrant de ostile lui Petru I Musat la Hindau (azi Ghiodaoani, jud. Neamt), emite un act de cancelarie ante castrum nempch. In forma sa initiala, compunandu-se doar din fortul central ce inchidea o incinta strajuita de cele patru turnuri de la colturi, Cetatea Neamt si-a indeplinit cu bine atributiile pana la mijlocul secolului al XVI-lea, cand au inceput sa fie folosite mai mult armele de foc.
Epoca de glorie a cetatii de pe Culmea Plesului corespunde domniei lui Stefan cel Mare (1457-1504), organizatorul si conducatorul militar de exceptie care, intelegand bine rolul fortificatiilor pentru cresterea capacitatii de aparare a tarii, a intarit cetatile ridicate de inaintasii sai si a construit altele noi, intreaga Moldova fiind strajuita de un puternic sistem defensiv (vezi cetatile Suceava, Hotin, Soroca, Orhei, Tighina, Cetatea Alba, Chilia). Lucrarile intreprinse la Cetatea Neamt in vremea lui Stefan cel Mare au constat in suprainaltarea vechilor ziduri, ridicarea celor patru bastioane ale curtii exterioare si constuirea podului in forma de arc, sprijinit pe 11 piloni de piatra. Astfel intarita, in 1476 Cetatea Neamt a facut fata asediului impus de Mahomed al II-lea, dupa lupta de la Valea Alba-Razboieni. Manastirea Bistrita se afla in satul Bistrita, comuna Alexandru cel Bun la 8 km de Piatra Neamt si a fost zidita la 1406 de catre Alexandru cel Bun, care a inzestrat-o cu sate, mosii si odoare scumpe. Stefan cel Mare a zidit un turn-paraclis ce se pastreaza pana astazi, fiind cel mai vechi edificiu din incinta actuala. In 1546, Petru Rare a renovat manastirea si a construit un zid imprejurul ei. Tot el i-a daruit satul Mojestii cu tot cu venitul produs de acesta. La 1554, Alexandru Lapusneanu a renovat manastirea complet.
Manastirea Bistrita are o foarte mare valoare istorica si arheologica. Este zidita in stil bizantin, bogat ornata avand usa de la intrare pastrata din momentul construirii fiind lucrata cu multa arta. Clopotnita a fost construita de Stefan cel Mare si Sfant la 1498. Se remarca icoana Maicii Domnului, daruita de Ana, mama lui Ioan Paleologu, imparatul Constantinopolului. Aici sunt inmormantai: Alexandru cel Bun, sotia lui Ana, Alexandru - fiul lui Stefan cel Mare, Chiajna - sotia lui Stefan Lacust, Anastasie - Mitropolitul Sucevei.
Lacul Bicaz - la extrema Lacului Bicaz spre localitatea Bicaz se afla barajul construit in anii 1960 pe valea Bistritei. Satele din jur au fost stramutate in alte zone ale judetului pentru a face loc lacului de acumulare, dupa care zona a fost inundata de ape creand acest lac ce poate fi vazut si de pe varful Toaca in zilele senine.In timpul sezonului turistic se pot face plimbari cu vaporasul si se poate gasi cazare la motelurile si cabanele din zona.
Lacul Rosu este un lac de baraj natural la altitudinea de 980 metri, in apropierea Cheilor Bicazului si la circa 26 de kilometri de orasul Gheorgheni. Lacul s-a format in anul 1837 deoarece in urma ploilor abundente molozul stancos de pe Stanca Ucigasului a alunecat si a blocat paraul Bicajel. Apa s-a acumulat formand un lac de baraj natural si apa lui iesind trunchiutile goale ale brazilor de odinioara si in care care se oglindeste Micul Suhard. Numele de Lacul Rosu provine de la gresia rosieusor dezagregabila transportata de Paraul Rosu ce a vopsit in rosu imprejurimile pana la lac.
Statiunea Lacul Rosu ofera amatorilor de drumetii itinerarii atragatoare: Circuitul Lacului Rosu, Cheile Bicazului, Varful Suhardul Mic, Varful Suhardul Mare, Varful Ucigasu.
ANEXA 10Preparatul Salau Bonne Femme Caracterizarea preparatuluiEste un preparat de un rafinament aparte atat din punct de vedere al aspectului cat si datorita calitatii senzoriale. Poate fi inclus cu succes in meniul unor mese de dejun sau cina, fiind servit ca preparat principal.
Are o valoare nutritiva mare determinata de proteinele complexe (din carnea de peste, cascaval, ou) glucidele si poliglucide din garnitura, grasimi usor digerabile si asimilabile din unt, cascaval, smantana si de un continutul bogat de vitamine (A,D) si saruri minerale (P, Fe, Ca, Cu, Iod) specific ingredientelor folosite. Totodata, preparatul are digestibilitate usoara si un grad de asimilare ridicat.
Valoarea energetica a preparatului este de 570 calorii / portie.Reteta preparatului
Materii prime
UM
Cantitate bruta pentru 10 portii
Gramaj pentru o portie produs finit
File de salau
Kg
1,250
Peste si sos - 250 g
Garnitura 200 g
Lapte
l
0,600
Vin alb
l
0,200
Ceapa
Kg
0,100
Cascaval
Kg
0,200
Faina
Kg
0,200
Unt
Kg
0,300
Galbenusuri
buc.
5
Ciuperci conserva
Kg
0,250
Smantana
Kg
0,100
Cartofi
Kg
0,500
Morcov
kg
0,250
piper
Kg
0,002
sare
Kg
0,030
Materii prime si auxiliare
1.Carne de peste (file de salau) constituie un aliment valoros din punct de vedere nutritiv, usor digerabil si asimilabil. Pestele utilizat trebuie sa fie proaspat, cu pielea uscata, suprafata cu consistenta elastica si miros corespunzator, de aceea se va realiza verificarea gradului de prospetime prin analiza senzoriala.
2. Laptele: prin continutul variat in substante nutritive, in special proteine, laptele costituie un aliment complet, deosebit de valoros in hrana oamenilor, cu precadere a copiilor. Laptele constituie un sistem coloidal fizico-chimic foarte complex. El poate fi considerat ca o emulsie sau suspensie de grasimi intr-o solutie apoasa, care contine numeroase alte substante, dintre care unele in stare dizolvata, iar altele sub forma coloidala. Laptele proaspat este usor acid. Fiind un mediu favorabil pentru dezvoltarii microorganismelor, laptele trebuie pastrat cu o grija deosebita, la temperaturi de refrigerare, in spatii special destinate.
3. Vinul este o bautura alcoolica otinuta prin fermentarea mustului de struguri, si este utilizat in bucatarie in scopul imbunatatirii utilitatilor senzoriale ale produsului. Vinul trebuie sa se prezinte ca un lichid limpede fara sediment, cu gust, miros si aroma specifica, fara gust de fermentatie
4. Ceapa- face parte din categoria de legumelor bulboase, este formata dintr-o tulpina foarte scurta, numita disc, pe care sunt prinsi mai multi muguri, inveliti cu frunze carnoase . La exterior bulbul este acoperit cu frunze subtiri uscate a caror culoare variaza cu soiul . Ea poate fi consumata in stare cruda cat si supusa proceselor termice respectiv preparatelor culinare . Ceapa trebuie sa aiba gust si miros speciific, sa nu prezinte lovituri sau corpuri straine .
5. Cascaval- se obtine prin oparirea coagulului scurs de zer, urmata de sarare, framantare, presare si maturare. Este o branza cu consistenta tare. Cascavalul trebuie sa prezinte suprafata neteda, compacta; fara gauri de fermentare in sectiune; de culoare alb-galbuie; consistenta tare, putin elastica; gust si miros caracteristice.
6. Faina: este o materie prima de origine vegetala, obtinuta prin macinarea bobului de grau. Faina utilizata trebuie sa aiba: culoare:alba, alb galbuie;gust placut, specific, nici amar, nici acru, putin dulceag, fara scrasnet la mestecare;miros: placut, specific de faina de grau, fara alt miros strain; infestare: nu se admite prezenta insectelor in nici un stadiu de dezvoltare;
7. Untul: este o grasime de origine animala, obtinut prin procesul de batere a smntanii fermantate cu continut de minim 30-40 % grasime, urmat de separarea de lichid, spalarea, malaxarea pentru omogenizare apoi presare si ambalare.Untul este un aliment bogat in grasimi emulsionate, bogate in acizi grasi esentiali, fosfatide si vitamine liposolubile: A, D, E, etc. Este un aliment usor asimilabil si are o valoare energetica foarte ridicata, circa 767 calorii / 100g. Untul trebuie sa aiba: consistenta semisolida, sa fie onctuos; gust si miros specific; culoare galbuie, caracteristica sortimentului;
8. Oul aliment cu o ridicata valoare nutritiva, dar mai ales biologica, cu o larga utilizare in productia culinara. Pentru utilizare se va verifica gradul de prospetime a acestora, (analizand aspectul cojii, aspectul galbenusului si albusului precum si mirosul si gustul), sau prin examinare exterioara (organoleptic) si examinarea structurii interne prin proba spargerii. Oul proaspat trebuie sa aiba coaja curata, mata, poroasa, cu structura interna perfecta, cu camera de aer mica, albusul distinct si transparent, salazele nerupte, galbenusul sa fie centric.
9. Ciupercile: sunt plante lipsite de clorofila, apreciate pentru gustul lor placut , aroma caracteristica si valoare alimentara . Ele contin substante azotoase, zaharuri ( glucoza si trehaloza zahar de ciuperci) grasimi, acizi argonici, saruri de calciu, potasiu, fosfor, fier, vitamine B1, B2 , D, tanin, substante ceroase,etc. Ciupercile trebuie sa aiba palariile carnoase, fragede, nepatate, neatacate de boli sau insecte .
10. Smantana produs obtinut prin separarea grasimii din lapte. Este un aliment cu valoare nutritiva mare utilizata frecvent la prepararea mancarurilor. Smantana utilizata trebuie sa prezinte culoare alba pana la slab galbui, aspect omogen, consistenta vascoasa, gust si miros placut, slab acid, specific, fara gust si miros straniu de fermentare.
11. Cartofl - este o leguma tuberclifera, foarte folosita atat in alimentatia omului, cat si in industrie pentru fabricarea amidonului si a spirtului.Partea comestibila o constituie tuberculii, parti ingrosate ale extremitatilor tulpinilor subterane, formate prin depozitarea substantelor de rezerva, in mare parte amidon. In afara de amidon, cartofii mai contin proteine, vitaminele B, C, PP si provitamina A.Soiurile de cartofi apreciati in alimentatie sunt: Roz de vara, Galben timpuriu, Viola, Sapunari, Chifle, Gulbaba-soiuri timpurii.Verificarea calitatii se face prin examen organoleptic, urmarindu-se gustul, suprafata, aspectul, defectele exterioare si interioare, etc.
12. Mocovul este o leguma radacinoasa, bogata in gluciude, vitamine(A, B1,B2,etc.), substanta minerale (Fe, Cu, Ca, P, etc.), avand o larga utilizare in tehnologia culinara. Morcovul utilizat trebuie sa fie proaspat, sa aiba caracteristici senzoriale specifice soiului, fara vatamari mecanice si fara defecte interioare.
13. Piper Planta tropicala originara din Orient. Sunt fructe mici, de forma rotunda de culoare neagra.
14. Sarea sau clorura de sodiu este o substanta minerala cu rol deosebit in organismul uman (are rol in mentinerea echilibrului osmotic). Se utilizeaza la prepararea mancarurilor, in primul rand, datorita proprietatilor gustative avand rol de potentare a gustului si aromei.
Vase, utilaje si ustensile necesare
Vasele utilizate si ustensilele necesare la prepararea acestui produs sunt:
cantarul electronic si pahar sau masura gradata folosit la dozarea materiilor prime utilizate;
masina de gatit cu plita si cuptor pentru tratamentul termic;
blaturi pentru felierea ciupercilor, cepei, respectiv felierea pestelui;
cutite de taiat legumele, respectiv carnea de peste;
vase de diferite capacitati pentru realizarea operatiilor preliminare;
tigaii de teflon folosite la realizarea tratamentului termic si la prepararea sosului;
oala pentru fierberea laptelui;
paleta de lemn pentru omogenizare;
tel - sub forma de para, pentru amestecarea ; etamina pentru strecurarea sosului;
razatoare pentre raderea cascavalului; servet.
Prezentare si servire
Se serveste imediat dupa preparare in stare calda, alaturi de garnitura de legume natur cu decor adecvat si felii de lamaie.
FLAMBAREA
Tratarea termica sa anumitor preparate si flambarea lor la masa clientului implica solide cunostinte culinare si multe indemanare.
Intr-adevar un preparat flambat trebuie sa fie nu numai un regal gastronomic,dar si un spectacol din punct de vedere al pregatirii si prezentarii,care nu poate fi improvizat.
Pentru flambat avem nevoie de:
Carucioare speciale pentru flambat,care sa functioneze perfect
Un set de tigai de toate dimensiunile din cupru argintat
Sticle cu diferite bauturi alcoolice
Diverse ingrediente ce se folosesc la diferite preparate care se flambeaza
Flambarea se face cu coniac sau whisky.Nu se recomanda aprinderea alcoolului cu chibritul sau bricheta ci, aplecand putin tigaia ,se aprinde de la flacara.
Alcoolul nu se toarna direct din sticla,ci se pune cu ajutorul unei linguri pe preparatul de flambat.
Nu trebuie prea mult alcol,calitatea preparatului nu depinde de cantitatea acestuia,un singur paharel (o lingura )este considerat de ajuns.Pentru reusita operatiei,alcoolul trebuie sa fie in intregime consumat de flacara.
Nu este rentabil sa se pregateasca (flambeze) un preparat pentru o singura persoana.
Flambarea clatitelor-crepes Suzette
Crearea delicatelor clatite Suzette se atribuie, in general, lui Dugnol, sef de sala al faimosului restaurant Bignon din Paris.Dupa Larousse Gastronomiquear fi datorate lui Escoffier.Unii pretind ca au fostinventatein 1897,de Joseph,proprietarul restaurantului Marivaux din Paris.Oroginea lor nu s-a clarificat inca.
Mareriale necesare
Gheridon cu fata de masa si napron
Spirtiera sau resou in partea stanga
Presaratoare pentru zahar
Tigaie de forma ovala
Un tacam de serviciu
Un bol de argint sau vas de Jena
Presa de lamaie(storcator)
Un cleste de zahar
Ingrediente(pentru doua personae)
6 clatite pregatite la bucatarie
60g unr
6-8 cuburi de zahar
Lamaie
O portocala sau mandarina
50ml cognac
Lichior de portocale
Pregatirea untului Suzette
Se freaca 6 bucati de zahar prinse in cleste pe coaja de portocala (mandarina)si doua bucati pe lamiae,pentru a se impregna bine cu aroma.Se pun aceste bucati de zahar in bolul de argint.
Se stoarce portocala si se toarna sucul peste zahar care apoi se zdrobeste prin presare cu furculita.Se adauga putin cate putin untul si se prelucreaza pana la completa absortie a lichidului.Se incorporeaza progresiv in acest amestec coniacul si lichiorul.
Aceasta pregatire fiind terminate,se obtine un unt in pomade(crema) foarte omogen,numit untSuzette
Finisarea clatitelor(in fata clientilor)
Se pune tigaia pe resou;se lasa sa se incalzeasca cateva clipe.Se pune la topit o bucata de untSuzettedin cel obtinut(evitandu-se sa se colorize).
Se pune o clatita in tigaie,se impregneaza (inmoaie) bine, amestecand pe fiecare fata.
Se impatureste in doua,apoi in patru apoi se lasa la marginea tigaii.
Se procedeaza la fel pentru celelalte.O data terminata operatiunea se aranjeaza frumos in tigaie.Se adauga untul ramas,se intorc de mai multe ori clatitele in acest amestec,pentru a le face mai untoase si rumenite.
Se flambeaza cu coniac si se presara zahar farin
Se servesc in farfurie desert calda,cu lingura si furculita desert.
ANEXA 11Croaziere
Pentru cei ce iubesc luxul si, deopotriva, aventura, pentru cei ce calatoresc singuri sau impreuna cu familia, pentru proaspat casatoriti sau pentru cei varstnici, croaziera are ce le oferi: cabine si restaurante luxoase, activitati la bord si la tarm dintre cele mai variate, spatii de fitness si relaxare, cluburi pentru copii, sali de bingo si cazinouri, piscine, magazine, cinematografe, animatori, spectacole live si multe altele...
INCLUDEPICTURE "http://www.perfect-tour.ro/imagine.php?fis=imagini/categorii/harti/hrt00003.jpg&dim=200" \* MERGEFORMATINET Imi pot permite o croazieraDaca iti poti permite o vacanta cu cazari la hotel, atunci cu siguranta iti poti permite o croaziera. Preturile pornesc de la aprox. 250 Euro/3 nopti. Si probabil vei avea cea mai buna valoare pentru banii tai de vacanta!
Ce este inclus in pretPretul croazierei contine cazarea, toate mesele (inclusiv bufetul de la miezul noptii!), distractiile, activitatile si, bineinteles, transportul intre porturile din itinerariu.
Cat dureaza o croazieraO croaziera porneste de la 3 nopti la 110 nopti, calatorie in jurul lumii.
Sunt croazierele cu adevarat atat de populareDa. Mai mult de 10 milioane de oameni si-au petrecut astfel vacantele anul acesta. Croazierele au cel mai ridicat nivel privind satisfactia clientilor in toate celelalte categorii de vacanta.
Toate navele sunt la felNu. Facilitatile si marimea lor difera: de la cele asemanatoare unor yachturi pentru 100 de persoane, la cele de 3000 persoane.
ANEXA 14Analiza SWOT a Pensiunii turistice LIDO
PUNCTE TARIPUNCTE SLABE
1. 1. Atracii turistice importante ( Curtea Domneasca si Turnul clopotnita, Muzeul de Arta, Parcul National Ceahlau, Cetatea Neamt, Casa Creanga, M-rea Agapia, Manastirea Bistrita, Manastirea Neamt.).2. 2 Accesul la drumuri naionale importante - DN 15 A, DN 15 B, DN 15 C si la o distanta de 35 km. de drumul european E-85, care asigura legatura rutiera cu orase importante ca Bucuresti, Iasi, Constanta, Bacau3. Mediu inconjurator atractiv si nepoluat, amplasat in arealul Parcului Natural Vanatori-Neamt.
4. Experienta managerului firmei, de peste 20 de ani, in activitatea de primire turistica.
5. Experienta personalului in prepararea unor specialitati din bucataria traditionala moldoveneasca.
6. Existenta unui segment de clienti stabili care asigura fluxul turistic anual de care are nevoie pensiunea pentru a avea randament.;
7. Pensiunea dispune de teren agricol care asigura o parte din materia prima
( legume, fructe proaspete ) pentru productia culinara.
1. Nu exista o preocupare mai eficienta pentru transmiterea de informatii turistice utile turistilor, referitoare la obiectivele turistice din apropierea pensiunii.
2. ntrzierea efecturii unor cercetri de pia in vederea atragerii unor noi segmente de clienti si elaborarea unor strategii de dezvoltare;
3. Activitatea de publicitate este limitata la publicitatea prin Internet fara a apela si la alte metode de publicitate;
4. Lipsa unor dotari tehnice moderne care sa asigure o productivitate mare in productia culinara;
5. Lipsa resurselor financiare i materiale necesare pentru un program amplu de modernizare.
6. Lipsa unei sali de conferinte si a unei piscine pentru asigurarea conditiilor de agrement dar si pentru noi forme de turism;
7. Lipsa de informaii utile i la timp pentru accesarea proiectelor structurale. 8. Lipsa unei reele locale de centre de informare i promovare turistic; 9. Sisteme de informare i semnalizare turistic insuficient dezvoltate;
OPORTUNITATIAMENINTARI
1. Oferta din partea agentiilor de turism tur-operatoare pentru incheierea de contracte pentru vanzarea capacitatii de cazare prin intermediul agentiilor;
2. Existenta unui calendar bogat de manifestari artistice in aceasta zona, pe tot parcursul anului;
3. Existenta cadrului general legislativ pentru constructiile, dotarile si clasificarea structurilor de primire turistica;
4. Existenta de fonduri europene pentru investitii in turismul rural si agroturism, dar si pentru clificarea si perfectionarea personalului.
1. Prelungirea crizei economice care ar putea duce la o si mai mare scadere a puterii de cumparare si a nivelului de trai;
2. Cresterea inflatiei si implicit cresterea preturilor de achizitie la materiile prime de stricta necesitate in productia culinara a pensiunii;
3. Schimbarea preferintelor turistilor si orientarea lor spre alte destinatii turistice;
4. Introducerea din partea statului a unor condiii, care necesit un efort financiar suplimentar.
ANEXA 18CHESTIONARBun venit!
V mulumim c ai ales Pensiunea turistica LIDO i sperm c ai avut un sejur plcut.
Ne dorim s fim la nlimea ateptrilor dvs. i v solicitm cteva minute pentru completarea rubricilor de mai jos. Aceste ntrebri ne ajut s aflm mai multe despre dorinele dvs. aa nct TOATE rspunsurile sunt FOARTE importante pentru noi. Nume si Prenume:
Nr. camer:
Perioada Vizitei Sosire:
Plecare:
Domiciliul stabil :
Adresa:
Telefon:
Prin ce surse de informare ati ales pensiunea noastra ?Internet
Agenie
Companie
Pres scris
Altele
Cu ce ai cltorit?Autoturismul
Autocarul
Microbuzul
Care este scopul cltoriei dvs.?Afaceri
Turism
Altele
SERVICIILE NOASTRE
Personal recepieAmabilitate:
Excelent | Bun | Satisfctor | Nesatisfctor
Operativitate:Excelent | Bun | Satisfctor | Nesatisfctor
Detalii:
Camera
Confortul:
Excelent | Bun | Satisfctor | Nesatisfctor
Curenia:Excelent | Bun | Satisfctor | Nesatisfctor
Detalii:Minibar
Diversitatea:Excelent | Bun | Satisfctor | Nesatisfctor
Calitatea produselor:Excelent | Bun | Satisfctor | Nesatisfctor
Detalii:Micul Dejun
Varietate:Excelent | Bun | Satisfctor | Nesatisfctor
Calitate:Excelent | Bun | Satisfctor | Nesatisfctor
Detalii:Personal restaurant
Amabilitate:Excelent | Bun | Satisfctor | Nesatisfctor
Eficien:Excelent | Bun | Satisfctor | Nesatisfctor
Detalii:Prnz / Cin
Gust:Excelent | Bun | Satisfctor | Nesatisfctor
Diversitatea meniului:Excelent | Bun | Satisfctor | Nesatisfctor
Detalii:V-ar plcea s revenii la Pensiunea turistica DUMBRAVA MINUNATA?Da | Poate | Nu
Numii un angajat care a fost pe msura ateptrilor dvs.. Descriei situaia la care facei referire.
Alte precizri i comentarii. Ce putem face n plus pentru dvs.?Prin declararea datelor personale, ntelegem acordul i permisiunea dvs..pentru viitoare contactri la adresele furnizate. Informaiile coninute n acest chestionar rmn CONFIDENIALE.
Anexa 18 Chestionar pentru turistii cazati in pensiune
Hoteluri i restaurante din judeul Neam
Hotel OZANA
Statiunea BaltatestiHotel ECOTUR
CeahlauHotel BRADUL
DurauHotel BISTRITA
DurauHotel BRANDUSA
DurauHotel CASCADA
DurauHotel CENTRAL
Piatra-NeamHotel CEAHLAU
Piatra-Neam
Hotel BULEVARD
Piatra-Neam
Hotel ROMAN
Roman
Restaurant CASA ROMANEASCA
Roman
Restaurant CEAHLAU
Piatra Neam
Restaurant CONCETA
Roman
Restaurant HAN IZVOARE
Dumbrava Roie
Restaurant HUCI
Roman
Restaurant MOLDOVA
Roman
Restaurant NEFERTITI
Piatra Neam
Restaurant ROMTUDO
Roman
Restaurant TERASA GOSPODINELOR
Piatra Neam
Restaurant UNION
Piatra Neam
Hotel DOINA
Targu Neamt
Hotel OZANA
Targu Neamt
Hotel CASA ARCASULUI
Targu Neamt
Hotel OGLINZI
Targu Neamt
Hotel SPORT
Targu Neamt
Restaurant CENTRAL
Targu Neamt
Muncitor necalificat
Ajutor de bucatar
Ospatari
Muncitor iintretinere
Caneriste
Bucatari
Receptioneri
Administrator pensiune
Tari origine turisti nerezidenti, total sosiri in perioada 2003-2010
(Sursa: DRS Neamt)
Israel
19,7%
Germania
12,1%
Moldova
2,7%
Reg.Unit
2,5%
SUA
2,2%
Alte tari
19,9%
Italia
15,8%
Frana
9,4%
Spania
8,2%
Olanda
3,0%
Austria
4,5%
Tari origine turisti nerezidenti, total innoptari in perioada 2003-2010
(Sursa: DRS Neamt)
Italia
21,06%
Germania
10,90%
Frana
7,49%
Olanda
2,58%
Alte tari
22,63%
Israel
16,61%
Moldova
2,59%
Austria
4,36%
Reg.Unit
2,89%
Spania
5,89%
SUA
3,01%
Menionai activitile pe care le realizai i abordai, la alegere, o tem din lista Tematica pentru pregtirea practic. A se introduce rnduri adiionale, conform cu numrul de zile prestate pentru activitatea practic.
PAGE 58Nume si Prenume Cursant:______________________________ Semntura: __________________________
