______________________________________________________________________________________

Universitatea Tehnica ClujNapoca Proiect de Diploma Facultatea de Instalatii

2. Memoriu tehnic Instalatie de incalzire cu pompa de caldura Si producere ACM

2.1 Producerea energiei din surse regenerabile.Date generale si importanta.Reducerea consumurilor energetice, protectia mediului si dezvoltarea tehnologica sunt directii prioritare ale energeticii mondiale si europene.Instalatiile de incalzire folosind pompele de caldura fac parte din gama instalatiilor folosite din ce in ce mai mult pentru atingerea obiectivelor enuntate mai sus, alaturi de instalatiile de producere a apei calde menajere ce utilizeaza panourile solare sau de instalatiile de producere a energiei folosind forta eoliana.

Folosirea surselor nepoluante si regenerabile pentru producerea energiei prezinta un adevarat interes pentru guvernele oricarui stat avand in vedere faptul ca implementarea unor sisteme ce apeleaza la aceste surse constituie un avantaj pentru mediul mondial si pentru combaterea poluarii locale dar si pentru reducerea costurilor.Incalzirea globala a atmosferei terestre cu 2 pana la 6 grade celsius, sustinuta de un numar tot mai mare de cercetatori , ca efect al emisiilor excesive de gaze cu efect de sera, care va duce la tulburari dezastruoase asupra mediului inconjurator sustine inglobarea instalatiilor ce utilizeaza energie regenerabila in sisteme energetice care sa inlocuiasca,de preferat intr-un timp foarte scurt, vechile instalatii poluante 2.2 Moduri de a economisi energie termicaUtilizarea de materiale cu conductivitate termica redusa si a materialelor izolante, la constructiile noi, care utilizeaza sisteme de incalzire cu surse regenerabile, ca in cazul instalatiilor de incalzire cu pompa de caldura, va duce la o eficientizare a consumului redus de energie.

De asemenea interventiile legate de economia de energie la nivelul cladirilor vechi sunt de mare actualitate. Costurile legate de reabilitarea termic a unei cldiri sunt mai mici dect costurile legate de instalarea unei capaciti suplimentare de energie termic pentru nclzire. n Romnia, consumurile energetice pentru sectorul populaiei sunt la nivelul a 40% din consumul total de energie al rii, iar ponderea aceasta s-a constatat mai mult sau mai puin peste tot n lume.

n paralel cu reducerea necesarului de energie, se realizeaz dou obiective importante ale dezvoltrii durabile, i anume, economia de resurse primare i reducerea emisiilor poluante n mediul nconjurtorConstructia de cladiri care sa utilizeze materiale cu grad ridicat de izolatie are ca scop reducerea transferului termic prin elementele de constructie, transfer care se poate face prin 3 moduri.

Conducia termic reprezint transportul direct al cldurii n interiorul aceluiai corp material. Apare ntr-un mediu staionar (fie el solid, lichid sau gazos) prin transferul de energie microscopic de la particulele componente (molecule, atomi) cu viteze mari spre cele cu viteze mici, ca urmare a ciocnirilor inerente dintre particule. Ca urmare, conducia termic se realizeaz mai bine prin solide i lichide dect n gaze, unde densitatea de particule este sczut. Materialele izolatoare termic au adesea o structur poroas, cu spaii umplute cu aer, reducnd astfel fluxul de cldur prin anvelop. Convecia termic este o transmitere de cldur macroscopic. Apare ntre o suprafa i un fluid n micare, realizndu-se prin aciunea combinat a conduciei termice prin fluid i a micrii macroscopice de ansamblu a fluidului. Aceasta din urm este n mare parte responsabil de transportul de energie microscopic ntre suprafa i fluid. Convecia termic este de dou feluri: convecie forat, atunci cnd micarea fluidului este impus cu mijloace mecanice (cu pompe, ventilatoare etc.) sau naturale (vnturile); i convecie natural, atunci cnd micarea fluidului se nate natural din diferenele de densitate generate de diferenele de temperatur locale (fluidul mai cald urc, iar cel rece coboar, formndu-se aa numiii cureni convectivi).

Radiaia termic reprezint calea de transmitere a cldurii sub form de energie radiant ( sub forma undelor electromagnetice ), ca urmare a modificrilor intervenite n configuraia electronic a corpului emitor. Radiaia termic se manifest la orice nivel de temperatur i, spre deosebire de conducie i convecie, nu necesit un mediu transportor. Sunt situaii n care radiaia termic este mic, chiar neglijabil, n comparaie cu celelalte moduri de transfer (la diferene mici i medii de temperatur), sau sunt situaii n care radiaia termic este dominant (la diferene mari de temperatur, precum radiaia incident de la soare, sau pe timp de noapte spre spaiul atmosferic ndeprtat)..

Clasificarea construciilor:

-fr izolaie termic;

-cu izolaie rudimentar;

-termoizolaie normal ( 5 cm polistiren );

-case cu termoizolaie bun ( 10, 12 cm polistiren );

-case cu consum energetic redus;

-case pasiv energetic.

Fluxul termic la construcii:

-Construcii cu termoizolaie bun

;-Construcii cu consum energetic redus

;

-Construcii pasiv energetic

.

n ritmul actual de cretere a consumului de combustibili clasici este nevoie s gsim surse energetice mai ieftine, deoarece dupa cum se stie in prezent principalul mod de a obtine energie este prin arderea combustibililor existenti (gaze naturale, carbune), prin utilizarea energiei nucleare produsa in centrale nucleare sau prin utilizarea hidroenergiei. 2.3 Pompa de caldura 2.3.1Prezentare generala Pompa de caldura obtine cea mai mare parte din energia necesara pentru incalzire din mediul inconjurator, iar pentru restul, utilizeaza ca energie de actionare curent electric. Pompa de caldura ofera posibilitatea pentru incalzire economica si ecologica prin utilizarea caldurii ecologice .Agentul utilizat este un lichid (freon R407C) care atinge punctul de fierbere la o temperatura redusa, se conduce intr-un circuit consecutiv (se evapora, se comprima, condenseaza si se destinde).Agentul frigorific R407C afost creat ca un substituent care nu distruge stratul de ozon pentru inlocuirea agentului frigorific R22. Este un freon care vaporizeaza sau condenseaza la temperatura constanta si care se foloseste in special acolo unde are loc transfer de caldura fata de mediu cu temperatura variabila (de exemplu catre agent intermediar in contra-curent).Agentii termodinamici de lucru din pompele de caldura preiau caldura prin vaporizator si cedeaza caldurra prin condensare, la temperaturi scazute sau apropiate de ale mediului ambiant, deci trebuie sa aiba unele proprietati particulare, care ii deosebesc de agentii termodinamici din alte tipuri de instalatii, din acest motiv poarta denumirea de agenti frigorifici.Proprietatile agentilor frigorifici :

-presiunea de vaporizare trebuie sa fie apropiata de presiunea atmosferica si usor superioara acesteia, pentru a nu apare vid in instalatie;

-presiunea de condensare trebuie sa fie redusa, pentru a nu apare pierderi de agent frigorific si pentru a se realiza consumuri energetice mici in procesele de comprimare impuse;

-sa nu prezinte pericol de inflamabilitate, explozie si toxicitate.

Cei mai utilizati in ultimul timp sunt R134a si R407C, aceste tipuri de freoni sunt considerati definitivi deoarece sunt ecologici. In vaporizator se afla agent de lucru la presiune redusa. Diferenta de temperatura dintre caldura din vaporizator si domeniul de temperaturi de fierbere corespunzator presiunii de lucru conduce la transmitere a caldurii ecologice asupra agentului de lucru, iar agentul de lucru fierbe si vaporizeaza. Caldura necesara se preia de la sursa de caldura (sol, aer, apa).Vaporii rezultati din agentul de lucru sunt aspirati continuu din vaporizator de compresor si sunt comprimati, astfel in timpul comprimarii cresc presiunea si temperatura vaporilor.

Temperatura de lucru a agentului termic din instalatia de incalzire este mai redusa decat temperatura de condensare a agentului de lucru din pompa de caldura, astfel incat vaporii se racesc si se lichefiaza (condenseaza) din nou.

Caldura preluata in vaporizator suplimentar, energia electrica transferata prin comprimare, se elibereaza in condensator prin condensare si se transfera agentului termic.

In continuare se recircula agentul de lucru prin intermediul unui ventil de laminare in vaporizator. Agentul de lucru trece de la presiune ridicata a condensatorului la presiunea redusa a vaporizatorului. La intrarea in vaporizator se atinge din nou presiunea si temperatura initiala deci circuitul este inchis.

2.3.2 Clasificarea pompelor de caldura :Sunt cunoscute mai multe puncte de vedere in conformitate cu care sunt clasificate instalatiile de pompe de caldura, o clasificare completa si riguroasa fiind foarte dificila din cauza numeroaselor tipuri constructive si conditiilor de functionare.Dupa puterea instalata pompele de caldura pot fi:

- instalatii mici: folosite pentru prepararea apei calde menajere;- instalatii mijlocii: destinate in principal pentru climatizare si incalzire pe intreaga durata a anului in locuinte relativ mici si birouri; puterea necesara actionarii este cuprinsa intre 2 pana la 20KW , iar puterea termica poate ajunge pana la 100KW;- instalatii foarte mari:pentru conditionarea si alimentarea cu caldura; aceste instalatii sunt cuplate de regula cu instalatii de ventilare, de multe ori avand si sarcina frigorifica servind la racirea unor spatii de depozitare sau servind patinoare artificiale, puterea de actionare este cuprinsa intre cativa zeci si sute de KW iar puterea termica depaseste in general 1000KW.Dupa felul surselor de caldura utilizate pompele de caldura pot fi:

- pompa de caldura aer-aer: are ca sursa de caldura aerul atmosferic si folosesc aerrul ca agent purtator de caldura in cladirile in care sunt montate; la acest tip de instalatii inversarea ciclului este deosebit de usoara astfel in sezonul rece instalatia este utilizata pentru incalzire iar in sezonul cald pentru conditionare;

- pompa de caldura apa-aer: folosesc ca sursa de caldura apa de la suprafata sau din adancime, apa calda evacuata din industrie,a gentul purtator de caldura fiind aerul;- pompa de caldura sol-aer: folosesc ca sursa de caldura solul , iar agentul purtator decaldura este aerul;- pompe de caldura aerapa: folosesc ca sursa de caldura aerul, iar purtator de caldura este apa; Pompe de caldura aer-aer Au ca sursa de caldura aerul atmosferic si folosesc aerrul ca agent purtator de caldura in cladirile in care sunt montateCoeficientul de performanta a pompei de caldura(COP) variaza cu diferenta de temperatura dintre vaporizator si condensator si scade cand aceasta diferenta creste. Un dezavantaj al pompei de caldura ce foloseste aerul ca sursa de caldura este acela ca sarcina termica a ei depinde de temperatura erului si implicit de temperatura de vaporizare. Odata cu scaderea temperaturii aerului exterior, creste necesarul de caldura si implicit creste inaltimea de pompare influentand negatin coeficientul de performanta al pompei de caldura.

Utilizarea aerului ca sursa de caldura, mai poate prezenta si un alt dezavantaj, acesta fiind givrarea vaporizatorului.Diferenta optima intre temperatura aerului exterior si temperatura de vaporizare a agentului frigorific este t = 5K.

Aerul exterior este o sursa de caldura economica pentru zone climatice in care iarna este blanda si lunga- clima continental oceanica.

Pompe de caldura apaapa: Folosesc ca sursa de caldura apa, iar purtator de caldura este apa.Apa este cea mai buna sursa de caldura, avandu-se in vedere capacitaea sa termica mare si caracteristicile de transfer ale caldurii foarte bune.

Apa freatica are o temperatura aproximativ egala (sau mai mare cu 1-2K) cu temperatura uniforma si constituie o sursa de caldura buna si in timpul iernii. Captarea ei se face in puturi forate. In general un put are o productivitate de 2-5mc/h de apa, ce este suficienta pentru o pompa de caldura ce alimenteaza 2-5 apartamente. Prelevarea apei din put se poate face cu pompe supraterane cu capacitate mare de aspiratie. Distanta dintre puturi terbuie sa fie cuprinsa intre 15-20m pentru a nu se realiza comunicarea intre ele in panza de apa freatica.Putul de returnare a apei trebuie situat in aval fata de putul de preluare in directia de curgere a apei freatice.Imbatranirea acestor pompe de caldura tip apa-apa consta in:

nisiparea - la viteze mari de extractie a apei, acestea antreneaza particule de nisip si argila care se depun pe conducte ce poate cauza infundarea putului de returnare;

corioziunea conductelor, armaturilor, ridicand probleme importante de intretienre si reparatii;

colmatarea reprezinta formarea coarbonatilor in filtrul de pietris si in fantele conductei de aspiratie aflata in putul de alimentare a pompei de caldura.

Pompe de caldura solapa: Folosesc ca sursa de caldura solul, iar purtator de caldura este apa;

Avandu-se in vedere ca temperatura solului este relativ constanta la nivel acceptabil, el reprezinta o sursa de caldura buna.Factorii cei mai importanti care caracterizeaza din punct de vedere solul sunt: conductivitatea termica, densitatea si caldura specifica.

In sol se amplaseaza schimbatoare de caldura prin care circula un fluid ce preia caldura de la sol. In timpul functionarii pompei de caldura, apar in sol mariri ale volumului acestuia. Pentru a evita efecte nedorite ale schimbatoarelor de caldura din sol, acestea se pozeaza intr-un strat de nisip.Adancimea de pozare a schimbatorului de caldura in sol este de 1,3-1,5m. Cantitatea de caldura ce poate fi preluata anual de la sol este de cca. 30-60W/mp de suprafata amenajata.

Al doilea mod de realizare a schimbatoarelor de caldura din sol este pozarea lui in conducte verticale. Principiul de functionare al acestui tip este realizat cu conducte teava in teava sau alaturate amplasate in sol vertical sau oblice cu o inclinatie pana la 600.

Adancimea maxima pana la care se merge cu aceste sonde ce constituie schimbatorul de caldura este de 150-250m.

Utilizarea solului ca sursa de caldura prezinta avantaje fata de alte surse naturale deoarece sursa este independenta de necesarul de caldura si nu are capacitatea minima la mijlocul iernii, asa cum au celelalte surse naturale.2.4. Date generale privind stabilirea solutiilor tehnice pentru realizarea investitiei.Prezenta documentatie are ca obiect stabilirea solutiilor tehnice si conditiilor de realizare a instalatiei de incalzire si preparare apa calda menajera cu ajutorul unei pompe de caldura aferente imobilului de locuinte P+E situat in str.Regina Maria,fn. loc.Cluj-Napoca, jud.Cluj.

Categoria de importanta a cladirii este C de importanta normala, iar clasa de importanta este IV Caldiri de importanta redusa.La montajul aparatelor, echipamentelor si materialelor se vor respecta standardele si

normativele in vigoare referitoare la calitatea si receptia lucrarilor de instalatii: furnizarea echipamentelor si materialelor, executie, montaj, punerea in functiune, respectiv: Legea nr. 10/1995 Calitatea in constructii; H.G. nr.766/1998 Reglementari de calitate in constructii;

H.G. nr.273/1994 Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora;

H.G. nr.272/1994 Regulamentul pentru controlul de stat al calitatii in constructii;

Normativ C56/1985 Verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente;

Legea nr.90/1996 Protectia muncii;

O.G. nr.358/1999 Extras 75 Norme specifice de protectia muncii pentru instalatii frigorifice;

Legea nr. 300/1994 Norme de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor; O.G. nr. 60/1997 Apararea impotriva incendiilor, aprobata prin legea nr. 212/1997.

2.4.1 Situatia existenta:

Fiind constructie noua, imobilul trebuie dotat cu instalatii de incalzire si preparare apa calda menajera

Imobilul are un regim de inaltime P+E. Proprietarul doreste asigurarea imobilului cu toate utilitatile pentru obtinerea confortului.

Intocmit in urma studierii cerintelor din tema de proiectare inaintata de catre beneficiar, proiectul de instalatii de incalzire respecta normele si standardele in vigoare, astfel incat sa fie asigurate confortul utilizatorilor si nivelurile de performante necesare.

2.4.2 Situatia proiectata.Descrierea instalatiei de pompa de caldura pentru incalzire.

Incaperile din cadrul locuintei avand regimul de inaltime P+E vor fi incalzite pe timp de iarna la temperaturile mentionate in STAS 1907/1 cu ajutorul unei pompe de caldura de tip sol/apa IDM TERRA cu puterea termica de 26,60 KW si coeficientul de performanta COP = 5,96. Energia termica este transmisa agentului frigorific prin intermediul a 4 schimbatoare de caldura montate vertical in sol, fiecare la 100 m asa numitele sonde de sol (sonde cu tub dublu cu profil U), iar de aici catre circuitul de incalzire. Pentru pozarea sondelor de sol se executa foraje de adancime.Instalatia de incalzire prin pardoseala si prin perete este reralizata din teava Pe-X (polietilena reticulata la cald).Golurile dintre tuburi si sol se vor umple cu betonit, bun material termoconductor Pentru protejarea instalatiei impotriva inghetului, in instalatie se utilizeaza apa glicolata etilenglicol.

Apa glicolata se pompeaza prin tuburile din PE-Xa polietilena reticulata cu ajutorul unei pompe de circulatie, astfel aceasta preia caldura cumulata in sol. Prin intermediul pompei de caldura se utilizeaza caldura pentru incalzirea incaperilor.

Agentul frigorific utilizat este R407C.In vaporizator se afla agent de lucru la presiune redusa. Nivelul de temperatura al caldurii ecologice din vaporizator este mai ridicat decat domeniul de temperaturi de fierbere corespunzator presiunii agentului de lucru. Aceasta diferenta de temperatura conduce la transmitere a caldurii ecologice asupra agentului de lucru, iar agentul de lucru fierbe si vaporizeaza. Caldura necesara se preia de la sursa de caldura - solul.

Vaporii rezultati din agentul de lucru sunt aspirati continuu din vaporizator de compresor si sunt comprimati, astfel in timpul comprimarii cresc presiunea si temperatura vaporilor.

Temperatura de lucru a agentului termic din instalatia de incalzire este mai redusa decat temperatura de condensare a agentului de lucru din pompa de caldura, astfel incat vaporii se racesc si se lichefiaza (condenseaza) din nou.

Caldura preluata in vaporizator si suplimentar, energia electrica transferata prin comprimare, se elibereaza in condensator prin condensare si se transfera agentului termic.

In continuare agentul frigorific ajunge in ventilul de laminare si apoi in vaporizator. Agentul frigorific trece de la presiune ridicata a condensatorului la presiunea redusa a vaporizatorului. La intrarea in vaporizator se atinge din nou presiunea si temperatura initiala. Circuitul este inchis.

Echipamentele necesare incalzirii imobilului se vor monta incaperea special amenajata de la parterul imobilului-P08.Incalzirea spatiilor se realizaza cu ajutorul circuitelor de incalzire prin pardoseala. Alimentarea acestor circuite se realizeaza cu ajutorul distribuitoarelor colectoare (D - C), astfel:

la parter prin D1 - C1 si D2 - C2;

la etaj prin D3 - C3 si D4 C4Pentru circuitele de apa glicolata se utilizeaza distribuitor colectorul D5 C5.

Distribuitorul Colector pentru circuitul de apa glicolata, pozat in interiorul incaperii se va izola pentru a preveni aparitia condensului.Fiecare distribuitor-colector este echipat cu robinet de golire si robinet de aerisire, iar pentru

echilibrarea hidraulica a circuitelor de incalzire sunt echipati cu robineti de reglaj.

Teava utilizata pentru instalatia de incalzire prin pardoseala este Pe-X polietilena reticulata la cald, iar pentru circuitul de apa glicolata tubulatura utilizata este din PE-Xa polietilena reticulata de ianlta presiune..

Asigurarea bunei functionari a instalatiei de incalzire se realizeaza prin intermediul a doua pompe de circulatie, astfel:

pompa pentru circuitul de apa glicolata: avand debitul Q=0,98 l/s si inaltimea de pompare H=2,56 m col H2O; pompa pentru circuitul de incalzire: avand debitul Q=0,98 l/s si inaltimea de pompare H=3,23 col H2O;

Siguranta functionarii instalatiei este asigurata de doua recipiente hidropneumatice (vase de expansiune inchise) si doua supape de siguranta, astfel:

circuit de incalzire vas de expansiune inchis cu capacitatea de 5 litri si o supapa de siguranta de 3 bar;

circuit de apa glicolata vas de expansiune cu capacitatea de 12 litrisi o supapa de siguranta de 3 bar;

Toata instalatia se va monta ingropat.Diametrele tevilor reies din plansele anexate.

Traversarile prin plansee se vor executa in tevi de protectie.

Inainte de receptia preliminara se va efectua reglajul instalatiei, respectandu-se conditiile de receptie.

La executia si montarea instalatiei de incalzire centrala se vor respecta pantele de montaj, evitandu-se formarea sacilor de aer si astfel periclitarea bunei functionari a instalatiei.

Materialele folosite la executia instalatiei de incalzire vor fi insotite de certificate de autorizatie pentru import si certificate de omologare ISCIR.

Lucrarile de instalatii de incalzire centrala vor fi executate de instalatori autorizati.

Descrierea instalatiei de pompa de caldura pentru prepararea apei calde menajere.

Prepararea apei calde menajere se va face cu ajutorul aceleiasi pompe de caldura tip sol apa, ea fiind echipata cu un desupraincalzitor care va incalzi apa pana la o temperatura de 60 de grade celsius.La unitatea de producere a apei calde menajere se va racorda un rezervor tip IDM- HYGIENIK cu o capacitate de 250 de litri, putand furniza un debit de 25 de litri pe minut.IDM HYGIENIK este un rezervor de apa calda care garanteaza o apa sanatoasa, lipsita de impuritati si de microbi.Rezervorul incalzeste apa destul de rapid pentru ca ii sta la dispozitie pompa termica cu putere mare, chiar si in timpul iernii.Rezervorul poate fi conectat la sisteme de panouri solare sau se poate folosi , cum este si cazul nostru, impreuna cu o pompa de caldura.

Rezervorul se monteaza in spatiul de la parter- Centrala Termica.S-a optat pentru acest mod de preparare a apei calde menajere, in detrimentul alegerii unei noi pompe de caldura care sa prepare apa calda menajera , datorita costurilor reduse pe care le implica conectarea pompei de caldura sol-apa cu rezervorul tip HYGIENIK.2.5 Montajul echipamentelor si probe

2.5.1 Montajul conductelor

La executia lucrarilor se vor utiliza numai materiale verificate in ceea ce priveste conditiile tehnice de calitate prevazute in standardele si normele in vigoare.

Diametrele conductelor sunt indicate pe plansele anexate.

2.5.2 Probe si verificari dupa incheierea lucrarilor de montajLa aceasta faza vor fi efectuate toate verificarile necesare de catre proiectant si beneficiar, in special ceea ce priveste presiunile si durata probelor.

Proba la rece.Probele de rezistenta si etanseitate se vor face la presiunea 1,5x presiunea maxima de regim si se vor executa in prezenta reprezentantului Inspectiei de Stat pentru Calitatea Constructiilor.

Proba de presiune la rece are drept scop verificarea hidraulica la temperatura ambianta a rezistentei etanseitatii elementelor instalatiei.

Proba de presiune la rece se poate executa pe parti din instalatie sau pe intreaga instalatie, aceasta din urma ramanand obligatorie in cazul in care s-au executat probe pe parti din instalatie.

Proba la rece se executa ianintea finisarii elementelor instalatiei (vopsirii, izolatii termice), de inchiderea in canale nevizitabile sau in santuri in pereti sau inplansee, de inglobarea lor in elemente de constructie precum si de executarea finisajelor de constructii.In vederea executarii probei la rece, se va asigura deschiderea completa a tutror armaturilor de inchidere si de reglaj, verificarea punctelor de racordare a instalatiei la conducta de apa potabila si la pompa de presiune.

Inainte de proba de presiune instalatia va fi spalata cu apa potabila.

Spalarea instalatiei cuprinde racordarea conductei de ducere la conducta de apa potabila, umplerea instalatiei, racordarea conductei de intoarcere a instalatiei la jgheabul de golire la canalizare si mentinerea instalatiei sub un jet continuu pana cand in apa golita nu se observa impuritati (namol, nisip, span, zgura de sudura, etc.). Operatia se repeta cu schimbarea sensului de circulatie al apei.Verificarea comportarii instalatiei la proba la rece poate fi inceputa imediat dupa punerea ei sub presioune, prin controlul rezistentei si etanseitatii tuturor imbinarilor.

Masurarea presiunii de proba se ncepe dupa cel putin 3 ore de la punerea instalatiei sub presiune si se face cu manometru nregistrator sau cu manometru indicator cu clasa de precizie 1,6 prin citiri la intervale de 10 minute timp de 3 ore.

Rezultatele probei se considera corespunzatoare daca pe toata durata probei manometrul nu a indicat variatii de presiune si daca la instalatii nu se constata fisuri, crapaturi sau scurgeri de apa la mbinari.

In cazul constatarii unor scaderi de presiune sau a defectiunilor enumerate mai sus, se procedeaza la remedierea acestora si se repeta proba; rezultatele se inscriu in procesul verbal al instalatiei.

Umplerea se face cu apa din reteaua publica printr-un racord direct la conducta de ntoarcere prin intermediul unui automat de umplere. Este important ca umplerea sa se faca ncet pentru a da posibilitatea aerului sa se colecteze la partea superioara a instalatiei si sa se elimine.

Dupa efectuarea probei, golirea de apa a instalatiei este obligatorie.

Proba la cald.

Proba la cald are drept scop verificarea etanseitatii, a modului de comportare a elementelor instalatiei la dilatare si contractare, a circulatiei agentului termic. Proba la cald se va executa la toate instalatiile de incalzire indiferent de agentul termic utilizat, pe intreaga instalatie, sau pe parti de instalatie care pot functiona separat.

Proba la cald se efectueaza in prezenta conducerii tehnice a santierului si a delegatului beneficiarului, rezultatele consemnandu-se intr-un proces verbal.

Proba la cald se va efectua inaintea finisarii (vopsirii, izolarii), mascarii sau inchiderii elementelor instalatiilor in canale nevizitabile, dar numai dupa inchiderea completa a cladirii si dupa efectuarea probei la rece.

Pentru efectuarea probei la cald, instalatiile interioare se alimenteaza, de preferinta, cu agent termic de la sursa definitiva; in cazul in care aceasta nu a fost pusa in functiune, alimentarea se poate face de la o sursa provizorie.

Sursa de caldura va asigura debitul , presiunea si temperatura agentului termic potrivit prevederilor proiectului instalatiei. Se va folosi, in mod obligatoriu, apa dedurizata.Odata cu proba la cald se va efectua si reglajul instalatiei .Proba la cald comporta urmatoarele faze:

dupa ce apa a atins in instalatie nivelul corect, se ridica temperatura ei la +350C si se mentine aceasta temperatura in limitele unei variatii de +/-50C in functie de temperatura pe retur;

se pun in functiune pompele;

dupa 2 ore de functionare se face un control atent.

Lipsa de uniformitate aincalzirii se corecteaza prin robinetele de reglaj.

Se controleaza daca dilatarile se produc in sensul prevzut in proiect, daca ele sunt preluate in bune conditii, astfel incat sa nu apara neetanseitati, iar punctele fixe sa nu sufere deplasari.

Se verifica daca se face o buna aerisirea instalatiei.

La racirea instalatiei se examineaza din nou toata instalatia si dupa racirea instalatiei la temperatura ambianta, se procedeaza la o noua incalzire, urmata de un control identic cu cel descris mai sus. Daca nici la a doua incalzire instalatia nu prezinta neetanseitati sau incalsiri neuniforme si functioneaza in conditii normale, proba se considera corespunzatoare.

Dupa efectuarea probelor, instalatia se goleste daca pana la intrarea in functionare exista pericolul de inghet.

Proba de eficacitateAceasta proba se efectueaza cu scopul de a verifica daca se asigura, in diverse incaperi, temperaturile prescrise care au fost avute in vedere la proiectare. Proba de eficacitate se va face la toata instalatia de incalzire, prin masuratori efectuate in incaperile indicate de catre beneficiar. In cazul cladirilor civile, numarul acestor incaperi va fi de minim 5 pentru ficare cladire si de cel putin 5 dintotalul incaperilor.Proba de eficacitate se va executa in intreaga instalatie in functiune, in conditii normale de exploatare, la temperaturi scazute ale aerului exterior, cat mai apropiata situatiei normale si numai dupa ce toata cladirea a fost terminata.

Pentru efectuarea probei se incalzeste cladirea cu cel putin 3 zile inaintea probei, iar in ultimele 48 de ore inaintea probei, agentul termic se regleaza conform graficului de reglaj, in limita unor abateri de +/-20C.Pe timpul probei instalatia trebuie sa functioneze continuu si toate usile si ferestrele cladirii sa fie inchise.

Se masoara temperaturiel aerului exterior si ale agentului termic pe conducta de ducere si intoarcere, verificandu-se corelarea acestor parametri conform graficului de reglaj calitativ.

Se citesc temperaturile interioare din incaperi cu ajutorul unor termometre montate in mijlocul incaperii, la o inaltime de 0,75m de la pardoseala; in cazul incaperilor cu deschidere mai mare de 10m, citirile se vor face pe zone cvasipatrate, cu suprafete de maximum 100m2, tot la inaltimea de 0,75m.

In incaperile de locuit masurarea temperaturii se face in cel putin 3 puncte din incapere,la o distanta de cel putin 2m de la peretele incaperii si la o inaltime de 0,75m de la pardoseala; in cadrul probei se urmareste stabilitatea si uniformitatea temperaturii aerului din incaperi pe durata probei.In incaperile cu alta destinatie, masurarea temperaturii se face in punctele in care amplasarea mobilierului sau a utilajelor determina prezenta curenta a oamenilor, chiar daca distanta de masurarea fata de peretele exterior rezulta < 1m, inaltimea de masurare fiind de maxim 1m.

Termometrele folosite la masurarea temperaturii aerului din incapere vor fi de tipul cu balon liber. In timpul efectuarii masuratorilor, termometrele vor fi agatate de dispozitive care sa asigure spatiul liber de jur imprejurul lor.Incaperile in care se va masura temperatura interioara vor fi:

- la parter, incaperile de colt si cele alturate neincalzite, in mod obligatoriu de asemenea, alte incaperi dupa apreciere;

- la ultimul nivel, incaperile de colt in mod obligatoriu si alte incaperi dupa apreciere.

Rezultatele probei de eficacitate vor fi considerate satisfacatoare daca temperaturile aerului interior corespund celor prevazute in proiect cu abateri de -1+20C in incaperi de productie si daca viteza aerului din incapere satisface prevederile Normativului de protectie a muncii.Pentru masurarea temperaturii vor fi folosite doar termometre avand o sensibilitate de 1/100C.

Garantii.Furnizorii de echipamente vor fi obligati sa acorde garantii pentru furnitura.

Societatea de executie si montaj este obligata sa acorde garantii circuitului de conducere, raspunzand material pentru deficientele de calitate aparute in perioada de garantie, precum si pentru eventualele vicii ascunse depistate in perioada de functionare normala.

Garantiile se inscriu in contractul de furnitura care se incheie intre beneficiar, furnizorul de echipamente si societatea de executie si montaj.

Cartea tehnica a constructiei.

Conform prevederilor Legii 10/1995, cartea tehnica a constructiei cuprinde documentatia de executie si documentatia privitoare la realizarea si exploatarea acesteia. Ea se intocmeste prin grija investitorului si se preda proprietarului constructiei, care are obligatia sa o pastreze si sa o completeze la zi.Prevederile din cartea tehnica a constructiei referitoare la exploatare sunt obligatorii pentru proprietar si utilizator. Cartea tehnica a constructiei se intocmeste in conformitate cu prevederile Normelor de intocmire a cartii tehnice a constructiei cuprinse in Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii.2.6 Masuri de protectie si igiena muncii.In executie si in exploatare se vor respecta prevederile Normativului I13/2002 privind

instalatiile de incalzire centrala si a Normativului I7-2002 privind instalatiile elctrice cu tensiuni pana la 1000V c.a. si 1500V c.c.

Atat executantul lucrarilor cat si beneficiarul/reprezentantul acestuia care urmareste desfasurarea lucrarilor, au obligatia sa aplice toate prevederile privitoare la protectia muncii: Legea 90/1996 si ANorme metodologice de aplicare;

Norme generale de protectie a muncii elaborate de M.M.P.S. in colaborare cu MInisterul Sanatatii;

Norme specifice de securitate a muncii;

Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii Ordinul M.L.P.A.T. nr. 9/N/15.03.1993;

Cele mai importante masuri pentru asigurareas protectiei si igiena amuncii sunt urmatoarele:

efectuarea instructajelor de protectie a muncii pentru intregul personal de executie, exploatarea si intretinerea si semnarea in cunostiinta de cauza a fiselor individuale de protectie a muncii;

verificarea la intervale de timp bine determinate a personalului in ceea ce priveste cunoasterea normelor si masurilor de tehnica a securitatii muncii;

controlul aplicarii si respectarii normelor si masurilor de tehnica a securitatii muncii;

asigurarea unei zone de lucru si de protectie in lungul conductelor pe perioada desfasurarii lucrarilor;

interzicerea accesului pe santier a persoanelor sau utilajelor straine;

semnalizarea si supravegherea desfasurarii lucrarilor, utilizarea iluminatului pe timp de noapte;

asigurarea personalului de executie cu echipament de protectie si echipament tehnic adecvat sarcinii de munca sau adaptabil cu usurinta pentru indeplinirea acesteia; asigurarea cailor de acces de urgenta care trebuie care trebuie sa ramana in permanenta libere si sa conduca cat mai direct afara sau in spatii sigure;

la efectuarea lucrarilor de instalatii electrice se vor lua toate masurile necesare pentru evitarea electrocutarii (scoaterea de sub tensiune a instalatiei electrice, verificarea legaturii la instalatia de protectie de punere la pamant); interventia la instalatiile electrice se face numai de catre persoane calificate si autorizate care vor utiliza in mod obligatoriu si integral echipamentul de protectie elctroizolant;

nu se vor efectua lucrari in apropierea conductelor sau utilajelor a caror suprafata prezinta pericol de arsuri din cauza temperaturii ridicate; punerea sub tensiune la terminarea lucrarilor se va face la cererea si pe raspunderea conducatorului lucrarii, dupa ce acesta s-a convins ca lucrarea a fost executata in conditii tehnice corespunzatoare.

Aceasta enumerare a masurilor si instructiunilor de protectie a muncii nu este limitativa, beneficiarul fiind obligat sa intocmeasca norme proprii care au ca scop realizarea prevederilor din normele specifice, in conditiile date.2.6.2Norme pentru prevenirea si stingerea incendiilor (P.S.I.)La executia instalatiei de incalzire centrala si a centralei termice, inclusiv in timpul reparatiilor sau reviziilor, este necesara respectarea reglementarilor de prevenire si stingere a incendiilor (P.S.I.) precum si echiparea cu mijloace si dispozitive P.S.I. Responsabilitatea pentru prevenirea si stingerea incendiilor revine executantului lucrarilor. Toate unitatile trebuie sa asigure dotarea cu instalatii si apratura de masura, control si automatizare, necesare functionarii in conditii de siguranta impotriva incendiilor a utilajelor pe care le detin. Este obligatorie instruirea personalului care executa operatii cu foc deschis (sudura, topire de materiale izolante sau plumb) pentru cunoasterea si aplicarea prevederilor Normativului C300.In zonele in care se executa lucrari de izolare, vopsitorii sau operatii cu materiale inflamabile este strict interzis fumatul sau lucrul cu foc deschis. De asemenea este interzisa depozitarea la sediul santierului a combustibilului necesar functionarii utilajelor. In cazul lucrarilor executate in spatii inchise (caminde de vizitare) se iau toate masurile P.S.I. in functie de natura operatiilor si conditiile locale. Personalul de executie va fi instruit si se va supraveghea respectarea msurilor P.S.I.

Unitatile prevazute cu instalatii de stingere a incendiilor cu hidranti exteriori de la care se asigura direct interventia, se asigura cu aparate de masurare a debitului si presiunii apei in retea.

Toate instalatiile fixe, semifixe sau mobile pentru stingerea incendiilor vor fi intretinute in buna stare de functionare. Este interzisa folosirea acestora in alte scopuri.

Dispozitii finaleBeneficiarul locuintei are obligatia sa-si insuseasca in totalitate documentele privitoare la actele normative specifice ( in vigoare) precum si proiectele de executie si instructiunile de functionare elaborate de catre furnizori si cele precizate de catre proiectantul de specialitate.2.6.3 Receptia lucrarilorReceptia constituie o componenta a sistemului calitatii in constructii si este actul prin care investitorul declara ca accepta si preia lucrarea si ca aceasta poate fi data in folosinta.Receptia lucrarilor de instalatii de efectueaza atat la lucrari noi, cat si al interventiile in timp asupra constructiilor existente (reparatii capitale, consolari, modificari, modernizari, extinderi) si se realizeaza in doua etape:

2.6.4 Receptia la terminarea lucrarilor.Comisiile de receptie pentru instalatii se vor numi de catre investitor si vor fi alcatuite din cel putin 5 membri. Dintre acestia, obligatoriu va face parte un reprezentant al investitorului si unreprezentant al administratiei publice locale pe teritoriul careia este situata constructia, iar restul vor fi specialisti in domeniu.Investitorul va organiza inceperea receptiei in maximum 15 zile calendaristice de la notificarea terminarii lucrarilor si va comunica data stabilita membrilor comisiei de receptie, executantului si proiectantului.Reprezentantii executantului si ai proiectantului nu pot face fata din comisia de receptie, acestia avand caliatea de invitati. Proiectantul va intocmi si va prezenta in fata comisiei de receptie punctul sau de vedere privind executia lucrarii.

Procesul verbal de receptie va consemna realizarea masurilor prevazute in documentatia de executie din punct de vedere al prevenirii si al stingerii incendiilor, fara de care receptia nu este acceptata.

Comisia de receptie poate functiona numai in prezenta a cel putin 2/3 din membrii numiti ai acesteia. Hotaririle comisiei se iau cu majoritate simpla.

Comisia de receptie examineaza:

respectarea prevederilor din autorizatia de construire, precum si avizele si conditiile de executie impuse de autoritatile competente. Examinarea se face prin cercetarea vizuala a constructiei si prin analiza documentelor continute in cartea tehnica a constructiei; executarea lucrarilor in conformitate cu prevederile contractului, ale documentatiei de executie si ale reglementarilor specifice, cu respectarea exigentelor esentiale, conform legii;

referatul de prezentare intocmit de proiectant cu privire la modul in care a fost executata lucrarea. Investitorul va urmari ca aceasta activitate sa fie cuprinsa in contractul de proiuectare;

terminarea tuturor lucrarilor prevazute incontractul incheiat intre investitor si executant si in documentatia anexata la contract .

La terminarea examinarii, comisia va consemna observatiile si concluziile inprocesul verbal de receptie. 2.6.5 Receptia finala.

Receptia finala este convocata de investitor in cel mult 15 zile dupa expirarea termenului perioadei de garantie. Periaoda de gratie este cea prevazuta in contract.La receptia finala participa investitorul, comisia de receptie numita de investitor, proiectantul lucrarii si executantul.

Comisia de receptie finala se intruneste la data, ora si locul fixate si examineaza urmatoarele:

procesul verbal de receptie la terminarea lucrarilor;

finalizarea lucrarilor cerute de receptia la terminarea lucrarilor;

referatul investitorului privind comportarea instaaltiilor in exploatarea pe perioada de garantie, inclusiv viciile aferente si remedierea lor.

La terminarea receptiei comisia de receptie finala isi va consemna observatiile si concluziile in procesul verbal de receptie finala.

Intocmit,

Radu Margineanpag 20

_1208611984.unknown

_1208611990.unknown

_1208611979.unknown