Facultatea de Constructii Civile Industriale si Agricole

Caiet de practica

Student : Constantin Oana MihaelaAnul III C, grupa 9

2011-2012 Pregatire practicaPerioada de desfasurare:9 iulie 2012-20 iulie 2012

Desfasurator: 9.07.2012A avut loc instructajul de Protectia Muncii in cadrul facultatii.

10.07.2012Au avut loc :Prezentarea Baumit a produselor pentru fatade, tencuieli si sape si prezentarea fabricii de profile metalice si tabla Ruukki, impreuna cu un proiect la care au avut ocazia sa lucreze dansii.

11.07.2012Prezentarile firmelor: Alumil, un grup international ce isi desfasoara activitatea principala in domeniul de tamplarie din aluminiu si sisteme de fatade, apoi un reprezentant al Henkel Romania ne-a prezentat hidroizolatiile si mortarele speciale pentru reparatii din gama de produse.

12.07.2012Prezentare oferte: firma Mitek, o firma care comercializeaza sarpante industrializate de lemn impreuna cu un program care vine in ajutorul inginerilor proiectanti si firma Solaron ne-a prezentat gama sa de mortare de subturnare, ancorare si injectie si pardosele antistatice si antiscantei impreuna cu exemple de folosire a acestor materiale.

13.07.2012 Prezentari: Rockwool, un producator de placi rigide din vata minerala pentru fatade si terase,iar mai apoi firma Sika ne-a prezentat gama sa de aditivi pentru mortare si beton, solutii de injectare pentru fisuri si sisteme pentru consolidarea structurilor cu lamele si tesaturi din fibra de carbon sau sticla.

16.07.2012 Bazinul olimpic al Complexului sportiv Dinamo Pe locul unui teren sintetic de fotbal se ridica un bazin olimpic, cel mai mare de acest tip din Romania. Executia este complexa, datorita faptului ca in dreptul bazinului se afla case. A fost nevoie de un zid de sprijin executat din pereti mulati de adancime ~16m si piloti forati cu snec. Acest perete a avut nevoie de consolidari ulterioare, adagandu-se niste chesoane pe care sa se rezeme si o grinda la partea superioara a peretelui pentru rigidizare. Fundatia constructiei este un radier general de grosime variabila de la 40 cm in zona bazinelor la ~1,4 m in zona tribunelor. Din acest radier sunt ridicati stalpi din beton armat pe care vor rezema bazinele de inot. Sub aceste bazine se va lasa un spatiu tehnic de inaltime ~1,4m pe unde vor trece conductele pentru statia de pompare si celelalte utilitati necesare.Structura acoperisului se va realiza din grinzi de lemn lamelat incleiat, intre care se vor executa luminatoare.Planseul peste etaj erau inca sustinute de sprijinirile temporare. Structura tribunelor avea in constitutie grinzi inclinate, care urmau sa sustina treptele tribunelor. Diafragmele sunt plasate in dreptul grinzilor inclinate, in sah. Cofrajele acestor diafragme erau formate din panorui mari preasamblate. Aceasta varianta are un consum redus de maniperea si necesita masini de ridicat. De asemenea odata preasamplat nu poate oferi decat o singura tipodimensiune de perete structural.Principalele operatiuni tehnologice de cofrare sunt: montarea pasarelei de grinzi metalice, a podinei de lucru si a balustradei de elemente nivelului inferior; rezemarea panoului exterior de cofraj pe pasarela peste dulapii de completare si verticalizarea lui; pozitionarea termiozilatiei si a armaturii peretelui; montarea panoului interior de cofraj, simultan cu distantierii si tirantii; calarea cofrajului; strangerea tirantilor si corectarea verticalitatii panourilor.

17.07.2012 Santierul Centrului Scolar Regina ElisabetaIn cartierul Vatra Luminoasa unde am vazut consolidarea unui corp vechi, unde majoritatea structurii urma sa fie camasuita cu otel. Cladirea a fost construita in jurul anului 1910. In momentul vizitarii se lucra la planseul peste primul etaj. La subsol urma sa fie instalata o centrala termica pentru care se construia o curte engleza pentru a controla suflul exploziei, in cazul in care e nevoie.La planseul peste parter au fost introduse carcasele de armatura pentru grinzi prin gauri in fatada, acoperite apoi cu placi de lemn lipite cu spuma.La subsol, unde se putea observa ce a ramas din structura veche a casei mai in detaliu, am vazut un planseu cu grinzi metalice pe o singura directie cu element de umplutura usor in bolta, plasat acolo probabil pentru a prelua niste incarcari mai mari. Peretii aveau plasele de armatura aplicate, iar in dreptul fiecarui gol de usa se putea observa ca zona de buiandrug era in bolta, pentru a transmite mai usor eforturile.Zidaria folosita in acele case este de alta calitate decat cele din ziua de azi. Cele curente, avand porozitatea mai mare, sunt mult mai fragile si astfel nu au aceleasi caracteristici mecanice.Apoi am vizitat o alta parte a santierului unde se lucra la cladirea grupului scolar in sine, unde am observat pe fatada din interiorul curtii cum se turna mortar automat. Aceasta tehnologie este folosita des pentru constructiile consolidate, datorita faptului ca pentru un mortar normal preparat pe santier se foloseste var, iar varul ataca armatura, ceea ce nu este de dorit. Armatura ce nu se dorea a fi atacata era formata din plase sudate, folosindu-se conditiile de la plase armate pentru plansee de lungime de suprapunere de 2 ochiuri, si avand grija sa puna plase suplimentare in zonele unde sunt concentrari de eforturi(ex: langa bolta de la intrare). Un lucru interesant de puncat este ca detaliile de arhitectura de pe fatada in curtea interioara erau din lemn la etaj, si la parter din beton nearmat. Cofrajele pentru aceste elemente probabil ca erau impresionante.In toate locurile circulabile s-a instalat mana curenta, pentru a-i ghida pe nevazatori.

18.07.2012 Santierul Grupului Scolar Agricol Viaceslav Harnaj Scopul santierului este reconsolidarea cladirii vechi si adaugarea unui corp nou, anex la cel vechi. Corpul nou este o cladire din cadre si diafragme de beton armat cu umplutura de zidarie. Corpul vechi nu l-am vizitat, dar pentru consolidare a fost nevoie de camasuirea unor pereti, lucru evident in planurile prezentate de domnul profesor. In cazul unor stalpi izolati a fost nevoie de turnarea unei diafragme intre ei, acestia devenind bulbii peretelui. Am putut observa ca hidroizolatia cladiri la nivelul subsolului era formata din placi de polistiren extrudat, excavatia fiind inca deschisa.Data fiind forma neregulata a cladirii, a fost nevoie de implementarea unui rost antiseismic pentru a nu aparea concentratii de efort la zonele de colt in cazul in care cele doua corpuri oscileaza in aceeasi directie la un cutremur. Calculul acestui rost se face, adunand deplasarile maxime ale celor doua corpuri cu 5-10 cm. Este recomandat ca umplerea golului dintre corpuri sa se faca cu un material elastic, in cazul constructiei vizitate umplerea a fost facuta cu polistiren expandat. Fiecare corp are prevazut si aticul in zona de rost. Pentru cofraje s-au folosit produsele firmei Doka. Cu ocazia acestei vizite am vazut grinzi cu inima plina din lemn, suporturi de cofraj flexibile si cofrajul pentru rampa scarii care inca era instalat. Pentru montarea unui cofraj pentru planseu se folosesc urmatorii pasi: Se instaleaza suporturile flexibile in pozitie; Se pun pe pozitie grinzile principale, care sunt rezemate pe suporturile flexibile; Se pun pe pozitie grinzile secundare, care sunt rezememate pe grinzile principale; Se instaleaza panourile cofrajului ce vor fi in contact direct cu betonul turnat.La etaj am observat cota trasata de inginerul geodez la etajul respectiv, impreuna cu instrumentul cu care se traseaza aceasta dunga, pentru a facilita pozitionarea cofrajelor grinzilor de beton armat si a planseului.Faza de executie la care se afla corpul nou era turnarea grinzilor si planseului de la ultimul etaj, lucru dedus datorita faptului ca armaturile stalpilor erau intoarse. Armarea grinzilor era perfect vizibila, putandu-se observa calaretii, armatura constructiva, cea de la partea inferioara si asezarea etrierilor in numar mai mare in apropierea reazemului.

19.07.2012 Santierul Teatrului National Bucuresti Constructia este in curs de consolidare, iar corpurile anexe sunt reaamenanjate, in unul dintre ele urmand sa fie construita o sala noua. Una din principalele dificultati ale proiectului este executarea lucrarilor in timp ce teatrul este inca functional. Datorita incursiunilor facute de Ceausescu in arhitectura bucuresteana, cladirea teatrului a suferit o schimbare a fatadei in anul 1986. Odata cu aceasta schimbare a fost marita si sala mare a teatrului de la 900 de locuri la 1200 de locrui. Aceasta schimbare, insa, nu a fost buna pentru structura cladirii, pentru ca in urma maririi salii au fost scoase niste diafragme. Comportarea acesteia a fost buna la cutremurul din 1977, insa schimbarile in structura puneau sub semnul intrebarii modul in care ar fi reactionat in cazul unui alt cutremur mare. Prin lucrarile executantului se doreste o revenire la structura initiala, impreuna cu schimbarea fatadei la cea veche.Dupa o scurta instructie in normele de protectie a muncii am urcat pe terasa din fata a teatrului unde se putea observa cofrajul unde urma sa se toarne palaria fatadei, in beton armat. De-a lungul acestui cofraj am observat niste rigidizari si niste sprijiniri flexibile folosite pe post de tiranti pentru suspendarea cofrajului. La nivelul cofrajului se afla planseul vechi turnat inainte de 1986, peste care era turnat unul nou.Dupa ce am vizitat prima terasa am urcat pe terasa din spate, unde pe locul unui bar se monta o structura metalica care urma sa adaposteasca biblioteca teatrului. Inginerul care ne-a fost ghid a spus ca alegerea materialului a fost facuta datorita incarcarilor mai mari pe care le are o biblioteca. Structura de metal era contravantuita in unele locuri pentru a-i conferi rigiditate. Am aflat ulterior ca structura cladirii este si in stadiul de reconsolidare. Unii stalpi au fost deja camasuiti, iar in unele zone de colt urmau sa fie turnate diafragme.Apoi am vizitat sala mare a teatrului. Ni s-a spus ca nu se lucreaza inca la sala, pentru ca teatrul mai organizeaza spectacole ce nu se pot desfasura decat in sala mare. Acolo am putut observa si loja construita special pentru Ceausescu.Ultima sala vizitata era cea aflata in constructie in corpul anex teatrului, unde am putut observa niste profile dublu T de metal introduse in beton, pentru a transmite eforturile induse la o grinda.

20.07.2012Fabrica de prefabricate a firmei Delta A.c.m.Aceasta este construita integral din elemente prefabricate, de la grinzi de acoperis la stalpi. La exteriorul acestei hale se afla o statie de mixturi asfaltice si o statie de betoane moderna, terminata in anul 2010.Fabrica avea 3 zone principale. Fiecare zona avea propriul pod rulant pentru a facilita transportul diferitelor elemente prefabricate sau a formelor in care sunt turnate. In prima zona am vazut cum se realizeaza carcasele de armatura, prin masini care fasoneaza armatura automat. Am avut ocazia sa vedem si carcasele elementelor prefabricate ce se vor folosi la tunelele de metrou ce urmeaza a fi executate. Inginerul care ne-a fost ghid de-a lungul vizitei ne-a explicat ca acestea sunt prinse prin niste mecanisme cu arc , si ca nu se pune problema miscarii din loc a acestora cand sunt puze pe pozitie in tunel. In aceasta zona am avut ocazia si sa vedem procesul tehnologic de turnare a unor elemente de forma tubulara. La iesirea din prima zona, am vazut un cheson format din elemente prefabricate de tip placa, cu dintii pe conturul acestora, peste care urma sa se toarne betonul de monolitizare. In a doua zona am vazut mulajele in care se putea turna o grinda de pod pretensionata de ~50m, un profil pi pretensionat, pentru plansee, un mulaj pentru grinda de acoperis care a fost folosita la construirea halei si mai multe mulaje pentru formele de bolta folosita pentru tunelul de metrou. Aici, sub grinda de rulare a podului care aservea zona se afla un monorail care venea din statia de betonare, care era anexa halei, pentru a turna betonul necesar in mulaje. Acest monorail avea o bucla in traseu, pentru a turna si in zona a treia, in care se montau dale de beton armat prefabricat. Statia de betoane era special proiectata pentru a aservi si fabrica de prefabricate si betoniere obisnuite. La exterior se afla o cabina de la care un inginer putea sa controleze toate cantitatile de materiale care intra in componenta betonului si a diferitilor aditivi. In lateralul statiei de betoane se putea observa o deschidere prin care sunt turnate agregatele care vin in camioane, care erau transportate la partea superioara a statiei, usurand procesul de fabricare a betonului.La sfarsit am vizitat si statia de mixturi asfaltice, care nu era in functiune in acel moment.

TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE COFRARE A ELEMENTELOR DE BETON ARMATPrincipalele componente ale cofrajelor sunt: cofrajul propriu-zis, alcatuit din: placa cofranta, elemente de rigidizare a placii cofrante (in unele cazuri) - panouri de cofraj; structura de sustinere sau sprijinire a cofrajului propriu-zis; elemente auxiliare. 1. COFRAJUL PROPRIU-ZISPlaca cofranta este elementul cofrajului ce vine in contact direct cu betonul pus in lucrare. Placa cofranta confera forma si dimensiunea elementului, precum si calitatea suprafetelor elementului din beton. Placa cofranta este solicitata in functie de pozitia i care se afla la actiunile proprii proceselor de realizare a elementelor din beton monolit: presiunea betonului, armaturi, oameni, eforturi dinamice la betonare etc. pentru limitarea deformatiilor in exploatare, placa cofranta poate fi rigidizata cu nervuri. In functie de materialul din care sunt realizate, panourile de cofraj sunt alcatuite astfel:a) produse inferioare din lemn (cherestea); acestea au dimensiuni de 22 - 24 mm grosime pentru scanduri si 38 - 48 mm grosime pentru dulapi. Elementele pot fi geluite pentru impiedicare aderentei cu betonul si pentru a fi permisa deformarea scandurilor ce alcatuiesc placa cofranta in contact cu umezeala, acestea sunt pozitionate cu rosturi de 1 - 3 mm intre ele. Aceste panouri de cofraj sunt usor deformabile si cu o intretinere corespunzatoare pot fi utilizate de 8 - 10 ori, rezultand un consum ridicat de material lemons. De asemenea, suprafata de beton obtinuta este amprentata si mai putin neteda.b) produse superioare din lemn; sunt constituite din placaje rezistente la umiditate cu grosimi intre 8 - 25 mm. Placajele sunt confectionate din foi de furnir in numar impar, suprapuse alternative cu fibrele perpendiculare intre ele. Intre furniruri exista pelicule din rasini sintetice, acest ansamblu fiind supus la presiuni si temperature ridicate, in urma carora se obtine placajul propriu-zis. Furnirurile provin din lemn obijnuit de rasinoase (15 - 20 refolosiri), rigidizat cu nervuri sau din lemn de rasinoase nordice (100 de refolosiri) - fara nervuri de rigidizare. Calitatea betonului obtinut este superioara.c) tabla de otel cu grosimea de 1,5 - 5 mm. Aceste panouri pot avea 500 de refolosiri si suprafata betonului obtinut este deosebita. Prezinta dezavantajul masei proprii ridicate.d) tabla si nervuri din aliaje 22422o1416w de aluminiu; sunt usoare, rezistente si confera o calitate a suprafetei betonului exceptionala. Au pret de cost ridicat si un numar de refolosiri de pana la 700 - 800 ori.e) polimeri armati sau nearmati cu fibre; prezinta caracteristicile panourilor din aluminiu.Nervurile au rolul de a rigidiza placa cofranta si de a prelua de la aceasta toate eforturile la care este supusa. Impreuna cu placa cofranta, nervurile formeaza cofrajul propriu-zis.Nervurile sunt dispuse de regula pe o singura directie, dar pot fi dispuse si pe ambele directii. Nervurile placii cofrante sunt realizate de regula din lemn (dulapi) sau metal (laminate usoare sau elemente din tabla indoita). Nervurile sunt fixate de placa cofranta, de obicei nedemontabil, dar la unele tipuri se impune posibilitatea de a fi inlocuite periodic.Panourile de cofraj pot fi alcatuite fie numai din lemn, fie numai din metal, fie in sistem mixt. Panourile sunt realizate cu dimensiuni modulate.Din punect de vedere dimensional si al suprafetei de cofrare, exista panouri modulate cu dimensiuni mici si panouri mari de suprafata (preasamblate). Cele mai utilizate sunt panourile modulate, ce pot alcatui suprafete cofrate mari prin alaturarea, sprijinirea si rigidizarea lor dupa anumite reguli. Panourile mari de suprafata sunt realizate pentru cofrarea elementelor de suprafata cu dimensiuni identice, de aceea se adreseaza de regula constructiilor civite tipizate si constructiilor industriale specifice.

Panouri de cofraj:a. dulgheresti; b. din placaj; c. cu placi cofrante din placaj si rigidizari metalice1 - placa cofranta; 2 - nervure de rigidizare; 3 - traversa; 4 - distantier; 5 - borduri de rigidizare2. ELEMENTE DE SUSTINERE SAU SPRIJINIRE A COFRAJULUI PROPRIU-ZIS Pentru limitarea deformatiilor cofrajului si pentru transmiterea actiunilor la care este supus, cofrajul propriu-zis se reazema pe un ansamblu de elemente. Aceste elemente sunt alcatuite si denumite in functie de pozitia in care sunt exploatate in procesul de realizare a elementului din beton. Pentru elemente de beton orizontale:grinzile de sustinere -sunt asezate de obicei dupa o directie. Ele se confectioneaza fie din lemn, fie din metal (de inventar). Cela de tip vechi au lungime fixa, iar cele moderne au lungime variabila, pentru a se putea folosi la deschideri si incarcari diferite.esafodajul -reprezinta un ansamblu de elemente care preia de la grinzile de rezemare toate solicitarile si le transmite nivelului anterior sau terenului constructiei. Esafodajul asigura stabilitatea intregului ansamblu de cofraj. Pentru elemente curbe, esafodajul se numeste cintru. - partile principale ale esafodajului sunt: popii - elemente verticale pentru rezemarea grinzilor. Pot avea dimensiune fixa sau pot fi extensibili. Pot avea capacitate de incarcare diferite si uneori alcatuire spatiala. Se confectioneaza din bile de lemn (sistem vechi) sau din otel; longrinele - sunt bare orizontale de regula din teava de otel sau din bile de lemn (sistem vechi). Au rolul de aliniere si contravantuire a polilor de pe acelasi sir. In functie de pozitia lor exista longrine superioare sau inferioare; contravantuirile - sunt elemente de rigidizare montate dupa 2 directii, ortogonal, si asigura stabilitatea ansamblului de cofraj. Sunt confectionate fie din bile sau dulapi de lemn (sistem vechi) fie din tevi de otel sau tije din otel cu sisteme de tensionare.Pentru elemente de beton verticale:o Pentru cofrarea peretilor, elementele de sprijinire sunt urmatoarele:moaza - este o grinda orizontala pe care se reazema cofrajul propriu-zis, in cazul placilor de cofraj nerigidizate sau a celor rigidizate cu nervuri longitudinale dispuse pe verticala; se confectioneaza din dulapi de lemn, tevi sau profiluri metalice;montantul - este o grinda verticala pe care se reazema cofrajul propriu-zis, in cazul placilor de cofraj nerigidizate sau a celor rigidizate cu nervuri longitudinale dispuse pe orizontala; se confectioneaza din dulapi de lemn, tevi sau profiluri metalice;tirantii - elemente metalice sub forma unor buloane cu tija lunga integral filetate la pas mare. Preiau actiunile orizontale de la moaze sau montanti prin intermediul unor placute metalice. In sistem invechit se alcatuiesc din sarme de otel rasucite;spraiturile - sunt elemente solicitate axial la compresiune din actiunile orizontale ale moazelor sau montantilor. Ele transmit aceste eforturi fie constructiei pe care se sprijina fie terenului. Sunt confectionate din dulapi sau bile de lemn (sistem vechi) fie din elemente metalice cu dimensiune fixa sau variabila;o Pentru cofrarea stalpilor, elementele de sprijinire sunt urmatoarele:calotii si chingile - sunt elemente care au rolul de rezemare a cofrajului propriu-zis, fiind confectionate din dulapi de lemn si tiranti din sarme de otel (sistem vechi) fie din metal cu dimensiune variabila. Calotii sprijina cofrajul pe toate laturile elementului de constructie (stalpi), iar chingile nu sprijina una din laturile acestuia (bulbi, rezalite, grinzi).

Sprijinirea panourilor de cofraj la pereti:a. pe moaze si montanti; b. pe moaze1 - panou metalic modulat; 2 - moaza tubulara; 2' - moaza din profil laminat; 3 - montanti; 4 - tirant; 5 - placuta de distributie; 6 - zavor; 7 - bolt cu gaura de imbinare; 8 - panou de lemn; 9 - placuta de rezemare a moazelor; 10 - pana de imbinare.

3. ELEMENTE AUXILIARE ALE COFRAJULUI PROPRIU-ZISAceste elemenete contribuie la fixarea cofrajului propriu-zis cu elementele de sprijinire si rigidizare ale acestuia, la protejarea lor si la usurarea proceselor in timpul formarii elementelor de beton.dulapii sau scandurile de aliniere - aceste elemente sunt asezate la baza panourilor de cofraj montate vertical sau inclinat. Rolul lor este acela de aliniere a panourilor conform trasarii, reglarea pe inaltime a cofrajului, asigurarea etanseitatii la baza cofrajului si usurarea decofrarii;distantierii - piese tubulare din pvc sau otel ce raman pierdute in elementul de beton;- rolurile distantierilor constau in limitarea apropierii panourilor de cofraj la tensionarea tirantilor asigurand grosimea elementului de beton si recuperarea tirantilor care lucreaza in interiorul distantierilor. Uneori distantierii pot fi recuperati, cand au forma tronconica si sunt din metal;clemele si clestii - piese metalice cu rolul de a prinde si fixa intre ele nervurile verticale (clesti) sau orizontale (cleme) panourilor modulate de cofraj, in vederea asigurarii etanseitatii cofrajului;placute de repartitie -sunt din metal si au rolul de a prelua de la moaze sau montanti toate actiunile si a le transmite la piesele de blocare ale tirantilor;zavoare si piulite - au rolul de a bloca tirantii dupa tensionarea lor. Se reazema pe placutele de repartitie;baghete de colt si sipci - - elemente din pvc sau lemn pentru creearea de muchii tesite eclise - piese metalice liniare sau cu forme speciale care au rolul de imbinarea a moazelor si montantilor;bride si coliere -piese metalice utilizate la asamblarea popilor, contravantuirilor, longrinelor, etc.tensori - elemente liniare solicitate axial, cu rolul de asigurare a stabilitatii cofrajelor verticale;menghine - elemente metalice folosite pentru fixarea intre ele a moazelor sau montantilor cu panourile de cofraj;platforme de lucru - - ansambluri agitate pe moazele sau montantii cofrajului, in vederea asigurarii unei incinte de siguranta pentru muncitorii betonisti.Tehnologia de realizare a elementelor prefabricate din beton armat (pe stand, pe conveier, in lant de agregate).Avantajele principale:1. Asigurarea continuitatii lucrului in tot timpul anului2. Utilizarea in cea mai mare parte a muncitorilor calificati si specializati inanumite operatii3. Introducerea mecanizarii si automatizarii proceselor tehnologice4. Realizarea unei mari economii de cofraj si uneori de otel si beton folosindprecomprimarea5. Realizarea unei calitati sporite datorate materialelor de calitate superioara,specializarii muncitorilor, posibilitatii unui control permanent al tuturor operatiilor si gradul ridicat de mecanizare6. Utilizarea unor metode de accelerare a intaririi betonului7. Reducerea manoperii pe santier si utilizarea muncitorilor calificati8. Reducere timpului de executie al constructiei9. Marirea distantei intre rosturile de dilatatie10. Demontare si utilizarea constructiei11. Posibilitatea incercarii elementelor si verificarea astfel a calculelor Dezavantajele majore:1. Pierderea continuitatii datorate monolitismului2. Sporirea inaltimiii constructiei datorita suprapunerii prefabricatelor 3. Aparitia unor rigidizari suplimentare datorate lipsei monolitismului4. Necesitatea unor utilaje puternice de ridicat in vederea montariiprefabricatelor5. Sporirea uneori a consumului de otel si beton,datorita solicitarilor suplimentare pt.fazele de manipulare,transport si monatj6. Posibilitatea aparitiei unor defecte (fisuri, crapaturi, ciobiri, etc) intimpul depozitarii, transportului sau montajuluiFolosirea prefabricarii nu e posibila in toate cazurile, ea avand anumite limite: Limita tehnica, determinata de posibilitatile de confectionarea prefabricatelor, de trensportul si manipularea lor Limita de eficienta econnomica Limita de ordin esteticOPERATII DE LUCRU1. Curatirea si ungerea tiparelor 2. Asamblarea tiparelor 3. Montarea armaturilor 4. Punerea in opera a betonului si compactarea lui5. Tratarea termica6. Decofrarea7. Controlul de calitate8. Marcarea elementelor 9. DepozitareaOPERATIILE DE LUCRU SPECIFICE1. Pozitonarea de piese inglobate ca rame2. Tensionarea armaturilor de inalta rezistenta3. Transferul fortei de precomprimare4. Lucrari de finisaje5. Lucrari de termoizolatie6. Lucrari de instalatii7. SablareTehnologiile de baza sunt cele de realizare a prefabricatelor din B.A. si B.P. desi au multe particularitati in functie de tipul elementului pe care il realizeaza si a mijloacelor folosite, se pot grupa in 3 tehnologii de baza: TEHNOLOGIA STAND TEHNOLOGIA CONVEIER TEHNOLOGIA IN FLUX DE AGREGATE

TEHNOLOGIA STANDTiparele sunt fixate pe un amplasament iar utilajele tehnologice si muncitoriispecializati pe diferite operatii de lucru se deplaseaza de la un tipar la altul.Astfel acesti muncitori specializati pe diferite operatii de lucru executaconcomitent aceste operatii, dar la posturi de lucru (tipare) diferite, urmand cadupa terminarea lucrarii sa treaca la alt post de lucru (tipar) la care operatiileprecedente au fost incheiate. Cu aceasta tehnologie se poate realiza practicorice tip de prefabricat. Automatizarea fiind mai dificil de realizat productivitateaeste mai mica decat la celelalte tehnologii. De aceea e recomandabil sa fiefolosita pt realizarea elementelor prefabricate cu gabarit si greutate mare saude serie redusa. Tiparele se amplaseaza pe o platforma exterioara pe unul saumai multe siruri. Transportul prefabricatelor se face cu electrocare, dumpleresau benzi transportoare. Pentru turnarea betonului se folosesc bene simplesau cu furtun. Compactarea betonului se face cu vibratoare de tipar pevibratoare sau placi vibratoare.O varianta a tehnologiei stand e preturnarea. Aceasta reprezinta realizareaunor elemnte prefabricate in incinta santierului, de regula in imediata apropierea locului de montaj. Preturnarea se foloseste in special in cazul elementelor prefabricate cu gabarit sau cu masamare.A. Sectia montare armaturi:1. depozit armaturi;2. atelier de confectionatarmaturi;3. depozit de armaturi finiteB. Sectia de preperare a betonului:4. depozit de agregate;5. depozit ciment;6. laborator;7. statie de preparere a betonului

C. Sectia de realizare a prefabricatelor:8. mijloc pt.transportareaprefabricatelor;9. calea de rulare a mijloculuide ridicat si transport pe stand;10. mijlocul de ridicat si transport;11. tipare orizontale incalzitoare;12. conductedistributie agent termic

D. Sectia de depozitare:13. control de calitate si marcare prefabricate;14. depozit;15. mijloc de transport pt.livrarea prefabricatelor E. Sectia administrativa si de deservire:16. centrala termica;17. ateliere ptintretinere;18. grup social;19. birouri

TEHNOLOGIA CONVEIERTiparele sunt mobile, ele trecand succesiv si continuu prin fata unor posturi delucru fixe in care se gasesc muncitori specializati pt anumite operatii de lucru.Are caracter limitat, o linie tehnologica fiind proiectata (specializata) numai pt oanumita gama de elementa prefabricate asemanatoare (plansee sau pereti).Are un grad ridicat de mecanizare si chiar automatizare, asigura o folosiremaxima a suprafetelor de productie si productivitaea cea mai ridicata.Tiparele se realizeaza sub forma unor platforme metalice pe care se monteazapanorile laterale.Betonul este adus de la statia de preparare cu ajutorul benzilor transportoare sidescarcat intr-un buncar.Compactarea se face cu grinzi sau mase vibrante. Tratamentul termic se facein camere de tratare termica cu actiune continua. Intervalul de timp caredelimiteaza 2 deplasari succesive ale tiparelor de la un post de lucru la altuldefineste tactul (ritmul, pasul).Posturile de lucru sunt:1. Curatarea tiparelor 2. Asamblarea si ungerea tiparelor 3. Montarea armaturii de la partea inferioara, a mustatilor laterale si aurechilor de agatare4. Montarea tuburilor si dozelor pt instalatia electrica, a cutiilor pt goluri5. Turnarea betonului betonul e adus de la statia de preparare cu unsistem de bezi transportoare si este descarcat intr-un buncar mobil6. Compactarea betonului cu ajutorul a doua grinzi vibratoare 7. Finisarea suprafetei betonului8. Preintarirea betonului9. Stivuirea tiparelor (6, 8 buc.)10. Tratarea termica executata intr-o camera de tratare termica supraterana(g)11. Racirea elementelor prefabricate12. Decofrarea13. Depozitarea

TEHNOLOGIA IN FLUX DE AGREGATEIn cadrul fluxului de fabricatie tiparele sun mobile si se transporta cu ajutorulunor utilaje (poduri sau grinzi rulante) succesiv pe la diferite posturi de lucruechipate cu utilaje specializate pe anumite operatii. Aceasta tehnologie seaplica la realizarea unui tip de prefabricat de serie foarte mare si cu greutatemica sau mijlocie. Gradul de mecanizare si automatizare este ridicat, rezultaproductivitae mare.Operatiile tehnologice sunt:1. Curatirea si ungerea tiparelor si inelelor de capat2. Montarea inelelor de capat si intinderea armaturii longitudinake(sub tensiune)3. Tensionarea finale a armaturii longitudinale4. Montarea tiparului5. Realizarea primului strat de beton prin centrifugare6. Post de preintarirea betonului7. Tratere termica8. Decofrare9. Tratere termica10. Post de racire11. Sablare12. Armare transversala13. Realizarea celui de-al doilea strat de beton prin torcretare14. Post de preintarire15. Tratarea termica16. Scoaterea inelelor de capat17. Rectificarea prin polizare a capetelor tubului18. Controlul tehnic de calitate si stabilirea clasei de calitate a tubului19. Depozitarea