Caiet de Observare.

ŞCOALA CU CLS. I-VIII, NR. 1, RÎMNICUL SĂRAT

INSTITUTOR: MANOLACHE VIORICA

CHESTIONAR PENTRU PĂRINŢII ELEVILOR DE CLASA I

1.Numele şi prenumele copilului..................................................................

2.Şcoala...............................................................................................................

3.Data naşterii copilului: anul................luna...........................ziua...............................................

4.Câţi copii aveţi?.........................................................................................................................

5.Al câtelea copil este?..................................................................................................................

6.Vârsta părinţilor la naşterea copilului: mama..........................tata............................................

Studiile părinţilor: mama...........................................................................................................

tata...............................................................................................................

Profesia actuala: mama..............................................................................................................

tata..................................................................................................................

Adresa stabilă:............................................................................................................................

Număr de telefon: fix......................................mobil..................................................................

7. A fost dorit copilul?

-da/nu*;

*Tăiaţi cu o linie cuvintele care nu corespund cu realitatea.

8.La ce vârsta a mers la grădiniţă?................................................................................................

9.Înainte de a merge la grădiniţă a crescut:

-acasă/la bunici/la creşă;

10.Câti ani a frecventat grădiniţa?................................................................................................

Care grădinită?.........................................................................................................................

Numele educatoarelor:.............................................................................................................

11.Ce fel de frecvenţă a avut:

-foarte buna/buna/medie/slabă;

12.Sunteţi mulţumit de rezultatele de la grădiniţă?

-da/nu;

13. A fost amânat începutul şcolii?

-da/nu;

14.Dacă a fost amânat începutul şcolii, de ce?

-dezvoltare fizică necorespunzătoare;

-dezvoltare psihică necorespunzătoare;

-boală;

-refuzul copilului.

Ce probleme deosebite de sănătate are (a avut)?

-convulsii febrile/în absenţa febrei, encefalită, meningită, traume craniene,

spasmofilie, diabet, altele......................................................................................

Ce boli ale copilăriei a avut?....................................................................................................

15.Cum a aşteptat începutul şcolii?

-cu dorinţă şi interes/cu teamă/indiferent.

16.Cum l-aţi pregătit pentru şcoală? Cum i-aţi stimulat dragostea, interesul?

Descrieţi în spaţiile libere:

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................

17.Ce ştia să facă înainte de a merge la şcoală?

-sa citească: litere/cuvinte/propoziţii;

-să povestească basme ori întâmplări văzute:foarte bine/bine/satisfăcător/deloc;

-să numere până la:................................................................................................

-să calculeze până la:.............................................................................................

18.Ce sunete ale limbii române pronunţă greşit/deloc:.................................................................

19.Participă la discuţii în casă?

-da/nu;

20.Cu cine preferă să vorbească mai mult?

-cu mama/tata;

-cu bunica/bunicul

-cu fraţii/surorile;

-cu prietenii.

21.Cum s-a manifestat după prima zi de scoală?

-încântat /dezamăgit/indiferent;

22.Ce rezultate credeţi că va obţine la scoală?

-foarte bune/bune/medii/slabe.

Semnătura părintelui,

MULT SUCCES IN MISIUNEA DE PĂRINTE!

„Să ne gândim cât de mult se centrează viaţa

noastră socială în jurul respectului faţă de sine. A face

un om de ruşine înseamnă să-i zdruncini respectul

faţă de sine. Invers, a folosi tactul înseamnă a evita

ofensarea eului. Dacă nu folosim tactul, rezultatul este

resentimentul, care constituie afirmarea impulsivă a

unui respect faţă de sine lezat.” (Allport, 1991)

RELAŢIA FAMILIE-ŞCOALĂ

I. Obiectivele educaţionale ale familiei în perioada preşcolarităţii şi şcolarităţii mici

a) asumarea de către părinţi a rolului de colaborator activ al grădiniţei/şcolii;

b) cunoaşterea cerinţelor specifice grădiniţei/şcolii;

”Elevul este mult mai serios decât îl

credeţi voi, educatori, mai puţin copil

decât îl trataţi voi...este nemulţumit de

starea-i de copil, vrea să fie adult, să se

depăşească...preferă dificilul, nu

agreabilul.” (Alain)

„ „Copilul care se naşte nu intră într-oCopilul care se naşte nu intră într-o ambianţă naturală, el intră în civilizaţie.”ambianţă naturală, el intră în civilizaţie.” (M. Montessori)

„Nu există cuvânt mai nelegiuit decât acela care hotărăşte: nu e nimic de făcut” (N.Padellar)

c) creearea condiţiilor necesare activităţii de învăţare continua;

d) asigurarea unităţii de cerinţe în procesul de formare şi consolidare a comportamentelor

specifice, prin instrucţie şi educaţie de tip şcolar;

e) controlul îndeplinirii sarcinilor şcolare;

f) controlul respectării programului zilnic;

g) crearea condiţiilor necesare extinderii capacităţii de cunoaştere prin mijloace adiacente:

cărţi, reviste, expoziţii, teatru, radio, T.V, excursii etc.;

h) crearea condiţiilor necesare dezvoltării aptitudinilor muzicale, plastice, teatrale,

sportive;

i) consolidarea deprinderilor moral-civice, a conduitei civilizate în relaţiile cu ambianţa

socială extinsă progresiv;

II. Caracteristici ale procesului educaţional care determină prezenţa părinţilor alături

de cadrele didactice

a) educaţia este determinată de o serie de factori, printre care familia are un rol important,

ca unul din factorii activi;

b) factorii participanţi trebuie să acţioneze în corcondanţă cu obiectivele propuse, iar

relaţia dintre obiectivele urmarite de familie şi cele urmărite de şcoală să devină

comune;

c) eficienţa procesului educaţional este cu atât mai mare cu cât toţi factorii implicaţi sunt

coordonaţi, în baza unor norme verificate, standardizate, care imprimă produsului

calitatea scontată;

d) caracterul unitar al acţiunilor pedagogice este una din condiţiile majore ale acţiunii

şcolii şi, implicit, ale reuşitei elevului şi părinţilor;

e) continuitatea exerciţiului formator, până la atingerea „ţintelor”; diminuarea sau

întreruperea unui singur factor perturbă activitatea celorlaţi factori prinşi în sistem;

f) metodele şi mijloacele incluse în strategia generală de realizare a obiectivelor trebuie să

fie în deplină concordanţă..

III. Obiectivele unui proiect de colaborare familie-şcoală

a) părinţii să cunoască specificul activităţii şcolii (obiectele de studiu, orarul, tipul de

manuale şi rechizite şi alte materiale necesare elevilor;

b) părinţii să fie informaţi în mod curent despre progresul/eşecul copilului;

c) să cunoască scgimbările survenite în evoluţia copilului, înregistrate sistematic de către

învăţător, psiholog şi medic;

d) să li se creeze condiţiile pentru a-şi exprima nemulţumirile, părerile, îngrijorările;

e) să li se creeze condiţiile de a-şi cunoaşte învăţătorul şi, corespunzător, învăţătorul să-i

cunoască pe părinţi;

f) părinţii să se cunoască între ei, să acţioneze în spirit de echipă pe „frontul educaţional”.

Relaţia părinţilor cu şcoala (învăţătorul) este influenţată din punct de vedere calitativ de o

serie de factori:

-calităţile profesionale şi sociale ale învăţătorului;

-vârsta învăţătorului/vârsta părinţilor;

-trăsăturile de personalitate ale părinţilor;

-tipul familiei;

-nivelul intelectual al părinţilor;

-timpul de care dispune părintele pentru a se ocupa de educaţia copilului.

Iata o statistică realizată la nivelul colectivului de părinţi ai clase a II-a A:

A. TIPUL FAMILIEI

-normală: 19 elevi

-tata/mama decedaţi: 0 elevi

-părinţi despărţiţi: 5 elevi

-părinţi vitregi: 1 elev

-alte situaţii: 1 elev crescut de rude (bunici), părinţii fiind stabiliţi în Maroc

B. NIVELUL INTELECTUAL AL PĂRINŢILOR

-şcoală profesională-11

-liceu-33

-studii superioare-10

C. TIMPUL DE CARE DISPUN PĂRINŢII PENTRU A SE OCUPA DE

EDUCAŢIA COPILULUI

D. TIPUL DE PERSONALITATE A PARINTELUI

Atitudini educative (AE) şi efectele lor probabile asupra personalităţii în

formare (după W. C. BECKER)

Copil-pasiv-conformist-exagerat deautocontrolat-prudent-neîncrezător în sine-timid-politicos-fire deschidă-serios

Copil-activ-neconformist-emotiv-instabil-impulsiv-agresiv-neliniştit-cu tensiuni interne-cu conflicte emoţionale

Copil-activ-cu simţul realităţii-fire deschisă-serviabil-vorbăreţ-vioi-sociabil-cu simţul siguranţei-nepăsător

Copil-reţinut-retras-tăcut-rigid-sobru-închis în sine-neîncrezător în sine-pesimist-anxios

AE CALDĂ

AE RECE

AE protectoare

AE INDULGENTĂAE AUTORITARĂ

AE democratică

AE de indiferenţăAE autocrată

Schema model a bugetului de timp la şcolarii mici (în ore)

(adaptată după M.D.Bolşakova)

Componentele regimului zilnic Cls.I Cls. a II-a Cls. a III-a Cls. a IV-a

Activitatea în cadrul şcolii 3-4 4 4 4-5

Pregătirea lecţiilor 1 1 ½ 1 ½-2 2-2 ½

Drumul la şcoală şi înapoi, plimbare în aer

liber, sport, jocuri de mişcare

3 ½- 3 ½- 3 ½- 3 ½-

Ocupaţii în afara clasei şi în afara şcolii:

activităţi la liberă alegere, lecturi, muzică,

limbi străine,

ajutor în familie etc.;

1 1-2 1-2 1-2

Gimnastica de dimineaţă.,

autoservire, luarea meselor

2 ½- 2 ½- 2 ½- 2 ½-

ziua

Somn

noaptea

1-1 ½-

11-10

1

11-10 ½-

-

11-10 ½-

-

11-10 ½-

STADIILE DEZVOLTĂRII COGNITIVE (JEAN PIAGET)

Stadiul inteligenţei senzoriomotorii (1-2 ani)

*de la acţiuni reflexe la acţiuni orientate de scop*permanenţa obiectului*diferenţierea schemelor de acţiune integrate într-un ansamblu organizat

Stadiul preoperaţional (2-7 ani)

*abilitatea de a gândi în simboluri*ireversibilitate perceptivă*abilitatea de a gândi logic într-o singură direcţie*comunicarea verbală (se dezvoltă gradual limbajul)*este posibilă schematizarea obiectelor în desen*dificultăţi în a sesiza punctul de vedere al celuilalt (egocentrism)

Stadiul operaţiilor concrete 7-11ani)

*capacitatea de a rezolva logic probleme concrete prin manipularea directă a obiectelor*surprinderea invarianţei*înţelegerea legii conservării*capacitatea de a clasifica şi seria*înţelegerea reversibilităţii

Stadiul operaţiilor formale (11 ani-adult)

*capacitatea de a rezolva probleme abstracte*raţionamentul ipotetico-deductiv*posibilitatea de operare asupra posibilului*preocupări privind probleme sociale şi de identitate

FIŞA DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ A ŞCOLARULUI MIC

I. Date personale1. Numele şi prenumele...........................................................................................................................2. Locul şi data naşterii............................................................................................................................3. Domiciliul.............................................................................................................................................................................................................................................................................................................4. Şcoala şi clasa în care învaţă...............................................................................................................

II. Date familiale1. Ocupaţia părinţilor.............................................................................................................................

*tatăl.................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. *mama...............................................................................................................................................................................................................................................................................................................

2. Structura şi componenţa familieia) tipul familiei

Clasa I a II-a a III-a a IV-anormalătatăl/mama decedatpărinţi despărţiţipărinţi vitregi alte situaţii

b) fraţi (surori) mai mari, mai mici..................................................................................................................................................................c) alte persoane (rude) apropiate în familie...............................................................................................................................................................................................................................................................

3. Atmosfera şi climatul educativClasa I a II-a a III-a a IV-a

-raporturi armonioase, de înţelegere între părinţi şi între părinţi şi copii;-raporturi punctate de conflicte mici şi trecătoare;-dezacorduri puternice în familie, conflicte frecvente;-familie destrămată sau pe cale de destrămare.

4. Condiţii de viaţă şi de muncă ale elevuluiClasa I a II-a a III-a a IV-a

-foarte precare-la limită-acceptabile-bune-foarte bune

5. Influenţe din afara familiei (vecini, prieteni, colegi)Clasa I a II-a a III-a a IV-a

reduseamplefrecvente

întâmplătoare

III. Dezvoltarea fizică şi starea sănătăţii

1. Caracteristici ale dezvoltării fiziceClasa înălţimea greutatea motricitatea analizatori predispoziţii,

tulburări

ValoriNormale (cm)

Valorinormale

7 ani B:115,6-127,2F:115,0-126,6

B:19,5-26,1F:18,8-26,0

8 ani B:120,3-132,1F:119,4-131,4

B:21,1-29,1F:20,4-28,4

9 ani B:125,2-137,8F:124,6-137,4

B:23,3-32,7F:22,4-32,4

10 ani B:129,9-142,9F:129,1-143,1

B:25,4-36,2F:24,3-35,7

2. Îmbolnăviri -anterioare şcolarităţii.............................................................................................................................................................................................................................................................................. -pe parcursul şcolarităţii..............................................................................................................

...........................................................................................................................................................3. Deficienţe, handicapuri (senzoriale, motorii)..........................................................................................................................................................................................................................................

IV. Particularităţi ale debutului şcolarităţii

1. Pregătirea copilului pentru a deveni şcolara) dezvoltarea motivelor şi intereselor de cunoaştere...............................................................................................................................................................................................................................b) capacitatea de a efectua acţiuni practice şi mentale.............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................c) gradul de independenţă a proceselor intelectuale..................................................................................................................................................................................................................................2. Simtomatologii ale conduitei

pozitivă, adecvată începerii şcolarităţii negativă neadecvată începerii şcolarităţii

3. Inserţia în fluxul solicitărilor şcolarea) caracteristici favorabile de integrare a copilului în activitatea şcolară............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................b) caracteristici nefavorabile de integrare a copilului în activitatea şcolară......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

V. Rezultate obţinute de elevi

1. Rezultate la învăţăturăGrafic global (pe clase)

Lb. rom.

Mate-matica

Cun.mediului

Istorie Geo-grafie

Ed.plastică

Ed.muzicală

Abil.practice

Ed.fizică

Religie Opţio-nal

Cls.ICls. a II-aCls. a III-aCls a IV-a

2. Cercuri frecventate de elev:Clasa Cercul Rezultate

3. Participarea la concursuri şcolare şi extraşcolare:Clasa Concursul Rezultate

4. Activitatea independentă a elevuluiClasa I a II-a a III-a a IV-a

-citeşte suplimentar din manual-citeşte şi alte cărţi-rezolvă probleme în plus-alte ocupaţii (plastice, muzicale, sportive, coregrafice)

VI. Procesele cognitive şi stilul de muncă intelectuală

1. Caracteristici ale funcţiei senzorio-perceptiveClasa Predomină modalitatea

vizuală de recepţie a informaţiei

Predomină modalitatea auditivă de recepţie a informaţiei

Percepţia difuză, superficială a materialului de învăţare

Percepţie complexă, spirit de observaţie

Ia II-aa III-aa IV-a

2. Nivelul de inteligenţăNr. crt Data testării Scopul testării Rezultate

3. MemoriaNr. crt Data testării Scopul testării Rezultate

4. ImaginaţiaNr. crt Data testării Scopul testării Rezultate

5. LimbajulClasa Vocabular bogat

Exprimare frumoasă şi corectă

Exprimare uşoară şi corectă

Vocabular redusExprimare greoaie

Vocabular foarte săracExprimare incorectă


6. Stilul de muncă

ClasaSistematic, ritmic, organizat, foarte sârguincios

Inegal, cu fluctuaţii, în salturi, de obicei sârguincios

Neglijent, copiază temele de la alţii, aşteaptă să i le facă părinţii, puţin sârguincios

Mari lacune în cunoştinţe, rămâneri în urmă la învăţătură şi la alte activităţi, nesârguincios


VII. Conduita elevului la lecţie sau în clasă

1. Conduita la lecţieClasa Atent, participă activ

cu interesAtenţia şi interesul inegale, fluctuante

De obicei pasiv, aşteaptă să fie solicitat

Prezent numai fizic, cu frecvente distrageri


2. Purtarea în generalClasa Exemplară,

ireproşabilăCorectă, cuviincioasă, bună

Cu abateri comportamentale relativ frecvente, dar nu grave

Abateri comportamentale grave, devianţă


VIII. Conduita în grup, integrarea socială a elevului

1. Participarea la viaţa de grupClasa Mai mult retras,

izolat, rezervat, puţin comunicativ

Participă la activitatea de grup numai dacă este solicitat

Este în contact cu grupul, se integrează, dar preferă sarcinile executive

Caută activ contactul cu grupul, sociabil, comunicativ, stabileşte uşor relaţii, vine cu idei şi propuneri

Activ, sociabil, comunicativ, cu iniţiativă, bun organizator şi animator al grupului


2. Cum este văzut de colegiClasa Bun coleg, sensibil, te înţelegi şi te

împrieteneşti uşor cu elBun coleg, săritor la nevoie, te poţi bizui pe el

Preocupat mai mult de sine, individualist, egoist


3. Colegii îl apreciază pentru:Clasa Rezultatele la învăţătură Performanţele extraşcolare Pentru că este prietenos, apropiatIa II-aa III-aa IV-a

IX. Trăsături de personalitate 1. Temperament:

-puternic exteriorizat, impulsiv, nestăpânit, inegal, iritabil, uneori agresiv, rezistent la solicitări, cu tendinţe de dominare a altora;

-exteriorizat, energic, vioi, mobil, echilibrat, uşor adaptabil, vorbăreţ, guraliv, nestatornic;

-calm, calculat, reţinut, lent, uneori nepăsător, mai greu adaptabil, rezistent la solicitări repetitive;

-hipersensibil, interiorizat, retras, nesigur, anxios; -tip combinat.

2. EmotivitateClasa Foarte emotiv, excesiv de timid,

emoţiile îi perturbă activitateaEmotiv, dar fără reacţii dezadaptativeNeemotiv, îndrăzneţ


3. Dispoziţie afectivă predominantăClasa Vesel, optimist Mai mult trist, deprimatIa II-aa III-aa IV-a

4. Însuşiri aptitudinaleClasa Lucrează repede,

rezolvă uşor şi corect sarcinile de învăţare

Rezolvă corect, dar consumă mai mult şi investeşte mai multă energie

Lucrează greoi, cu erori, nu se încadrează în timp


5. Trăsături de caracter în devenirea) atitudini faţă de muncă-pozitive........................................................................................................................................-negative.......................................................................................................................................b) atitudini faţă de alţii-pozitive........................................................................................................................................-negative.......................................................................................................................................c) atitudini faţă de sine-pozitive........................................................................................................................................-negative.......................................................................................................................................

6. CreativitateNr. crt Data testării Scopul testării Rezultate

CLASIFICAREA ACTUALĂ A FENOMENELOR PSIHICE

*Mecanisme informaţional -operaţionale:a) mecanisme de prelucrare primară a informaţiei

b) mecanisme de prelucrare secundară a informaţiei

*Mecanisme stimulator- energizante ale activităţii

Senzaţia-reflectă parametrii fizici ai semnalelor; are: -calitate -durată -tonalitate

afectivă

Percepţia-reflectă structura semnalului; se realizează în etape: -detecţia -discriminarea -identificarea -interpretarea

Reprezentarea- reflectă însuşirile caracteristice ale obiectelor; proprietăţi: -figurativitate -operaţivitate -panoramizare

Gândirea-divergentă/convergentă-reproductivă/productivă /critică-inductivă/deductivă/analogică-algoritmică/euristică-verticală/laterală-pozitivă/negativă

Memoria-de lungă durată/de scurtă durată-episodică/semantică-explicită/implicită-cognitivă/afectivă/motrică

Imaginaţia-voluntară/involuntară-pasivă/activă-artistică/tehnico-ştiinţifică-vizuală/auditivă/motrică-reproductivă/creatoare

Trăiri afective-primare (tonul afectiv al proceselor de cunoaştere, trăiri de provenienţă organică, afecte)-complexe (emoţii curente, emoţii superioare, dispoziţii afective)-superioare (sentimente, pasiuni)Proprietăţi:-polaritatea-intensitatea-durata-mobilitatea-expresivitateaExpresii emoţionale-mimica-pantomimica-modificări de natură vegetativă-schimbarea vocii

Structuri motivaţionale-trebuinţe: organice, de securitate (adăpost şi siguranţă personală9, de apartenenţă la un grup (afiliere), de stimă şi statut social, de autorealizare-motive: individuale/sociale, inferioare/superioare, majore/minorealtruiste/egoiste-interese:generale/personalepozitive/negative-convingeri-idealuri-concepţia despre lume şi viaţă

*Mecanisme reglatoare

*Mecanismele integratoare

Comunicarea Limbajul-verbală -intern-nonverbală -extern-paraverbală -oral -monolog -dialog -scris

Atenţia Voinţa-involuntară/voluntară Calităţi:Calităţi. -perseverenţa -volum -fermitatea, tăria -concentrare -independenţa -stabilitate -iniţiativa -distributivitate -autocontrolul -mobilitate

PERSONALITATEA -matură/imaturăDimensiuni: -temperament -aptitudini -caracter -inteligenţă -creativitate

Temperamentul (latura dinamico-energetică)-sangvinic, flegmatic, coleric, melancolic (Hipocrate)-extravertit/introvertit(C.G.Jung)

Aptitudinile (latura instrumentală)-simple/complexe-generale/speciale-dispoziţii primare-talent-geniuAptitudine şcolară

Caracterul (latura relaţional-valorică şi de atoreglaj)-atitudini-trăsăturiDispoziţii personale-cardinale-centrale-secundare

Inteligenţă (latura rezolutiv-productivă)-abstractă-practică-verbală-socială-tehnică-artistică-şcolară

Creativitatea (corolar al personalităţii umane)-expresivă-productivă-inovativă-inventivă-emergentă

STADIILE DEZVOLTĂRII MORALE (L. KOHLBERG)

Nivelul preconcepţional al judecăţii morale (copilăria mijlocie)

Judecată bazată pe nevoi personale şi pe regulile altora

Stadiul 2, al scopului şi schimbului instrumental individual (hedonismul instrumental naiv): binele şi răul sunt evaluate după nevoile personale-este bine ceea ce aduceavantaje, rău este ceea ce nu aduce beneficiu;orientarea se face în direcţia obţinerii pedepsei.Stadiul 1, al pedepsei şi supunerii: regulile sunt respectate pentru a evita sancţiunea (binele şi răul sunt evaluate după consecinţele fizice ale acţiunii-este bine ceea ce este recompensat, rău ceea ce este pedepsit).

Nivelul concepţional al judecăţii morale(13-16 ani)

Judecată bazată pe aprobările celorlaţi, pe aşteptările familiei, valorile şi legile comunităţii

Stadiul 4, al sistemului social şi al conştiinţei (moralitatea ordinii şi datoriei): orientare spre lege şi ordine; autoritatea trebuie respectată şi ordinea socială menţinută.Stadiul 3, al conformităţii reciproc interpersonale (moralitatea bunelor relaţii): binele şi răul sunt apreciate după cum acţiunile produc plăcere şi după cum sunt apreciate de alţii

Nivelul postconcepţional al judecăţii morale(16-20 ani)

Judecată bazată pe concepte abstracte

Stadiul 6, al principiilor etice universale: binele şi răul sunt probleme ale conştiinţei individuale şi implică o serie de concepte abstracte ca justiţia, demnitatea umană şi egalitatea.Stadiul 5, al drepturilor prioritare şi al contractului social: binele este apreciat după ceea ce socialul stabileşte ca standarde ale drepturilor individuale

SUGESTII PENTRU ÎNCURAJAREA STIMEI DE SINE A ELEVILOR

valorizarea şi acceptarea încercărilor, eforturilor elevului ca şi când ar fi reuşite, chiar

dacă ele nu ajung la standardele impuse de cadrul didactic;

crearea unui climat de siguranţă fizică şi psihică pentru fiecare elev în parte;

clarificarea standardelor de evaluare, sprijinirea elevilor în a învăţa să se autoevalueze,

construirea contextului adecvat pentru ca fiecare elev să încerce să se autoevalueze

critic, să-şi aplice autosancţiuni dacă e cazul;

evitarea comparaţiilor distructive şi a competiţiei care pune un elev în situaţia de

inferioritate;

construirea unei conduite care să transmită elevului că este acceptat, chiar şi atunci când

i se sancţionează un comportament specific;

încurajarea elevului în a-şi asuma responsabilitatea propriilor reacţii la evenimente;

educarea elevilor în spiritul suportului afectiv reciproc şi al încurajării reciproce.

(Woolfolk, 1998)

MĂSURI PENTRU PREÎNTÂMPINAREA PIERDERII CONTROLULUI CLASEI

menţinerea clasei în stare de preocupare-elevii absorviţi de activităţi intresante nu creează

probleme;

umor şi bună dispoziţie-disponibilitatea pentru glume şi amuzament este semnul

siguranţei de sine şi al simţului realist al propriei valori;

siguranţă de sine, promtitudine în luarea deciziilor cu privire la problemele care apar;

ezitările şi tergiversările în soluţionarea problemelor care apar creează impresia lipsei de

experienţă;

evitarea ameninţărilor- o simplă ameninţare poate determina chiar comportamentul

anunţat ca interzis (poate stârni dorinţa elevilor de a verifica daca profesorul se ţine de

cuvânt);

evitarea manifestărilor violente-pierderea autocontrolului de către profesor poate mai

degrabă să amuze clasa decât să o înfricoşeze;

evitarea umilirii elevilor-umilirea unui elev îi afectează statutul în clasă şi îi determină

comportamente de restabilire a acestuia (uneori violente);

evitarea familiarităţii excesive-indiferent de amploarea manifestărilor de prietenie ale

profesorului, elevii nu îl pot recepta ca fiind „unul de-al lor” şi pot să se raporteze confuz

la ideea de autoritate;

utilizarea unui limbaj pozitiv în corectarea unor comportamente (în loc de „nu mai faceţi

gălăgie” se poate spune „hai să facem linişte”);

exprimarea cât mai des posibil şi adecvat a satisfacţiei cu privire la anumite

comportamente ale elevilor. (D.Fontana, 1995)

I. DEZVOLTAREA PROCESELOR PSIHICE COGNITIVE SUPERIOARE(Probe aplicate la începutul clasei I)

A.) Probă pentru determinarea limbajului-pronunţia (se aplică individual)

-pentru depistarea copiilor cu particularităţi de vorbire (fonetice)care se pot trata şi corecta în

procesul instructiv-educativ (nu patologice);

Instructaj- Ascultă cu atenţie şi repetă după mine următoarele:

a) r, s, ş, t, gz, j, v, f, c, b, ce, ci, ge, gi (la sunetele pronunţate greşit se solicită să la pronunţe

în cuvânt-la început, în interior, la sfârşit);

b) diftongi şi triftongi: ea, oa, eau, ciu, floare, jgheab, vreau, pisoi;

c) grupuri bi şi triconsonantice: mn, cr, şt, str, ltf, pumn, cratiţă, stradă, stâncă, astfel, altfel;

d) număratul de la 1 la 10.

CONCLUZII:

*...........elevi au tulburări de pronunţie (.....................................................................................

.....................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................)

B.) Test de cunoştinţe şi lărgirea vocabularului (se aplică individual)

Se poartă un dialog cu fiecare elev pe următoarele teme:

1. Din ce sunt făcute:

mesele farfuriile

zidurile furculiţele

cheile omul

2. Cunoaşterea unor profesii:

Cine clădeşte locuinţe? Cine face pâinea?

Cine vindecă dinţii? Cine vinde medicamente?

Cine face prăjituri? Cine vindecă bolnavii?’

Cine face pâinea? Cine repară mobila?....

Nivelul de dezvoltare a limbajului este reflectat în vocabularul folosit, capacitatea de a

comunica precum şi capacitatea de a descrie.

foarte bine bine satisfăcător nesatisfăcător

vocabularul folosit

capacitatea de a comunica

capacitatea de a descrie

C.) Test pentru stabilirea nivelului de dezvoltare a proceselor de analiză şi sinteză

fonetică

Se prezintă elevilor o planşă ce surprinde o imagine sugestivă (copii jucându-se în parc).

Se poartă un dialog pornind de la această imagine. Elevii vor formula mai multe propoziţii.

Realizează apoi, analiza şi sinteza fonetică a acestora.

A. Se lucrează lucrează cu fiecare elev în parte următoarele exerciţii:

1) Câte cuvinte are propoziţia...? Care sunt acestea (primul, al doilea, al treilea)?

2) Câte silabe are cuvântul...? Care sunt acestea (prima, a doua, a treia)?

3) Ce sunete auzi în silaba...?

4) Ce silabă se formază din sunetele...?

5) Ce cuvânt se formează din silabele...?

6)Ce propoziţie se formează din cuvintele...?


*identifică nr. de cuvinte

din propoziţie şi le numeşte

*identifică numărul de silabe

dintr-un cuvânt şi le numeşte

*identifică sunetele unei silabe

formate dintr-o consoană şi o vocală

*identifică sunetele unei silabe

formate din trei sunete

*uneşte într-o silabă două sunete date

*uneşte într-un cuvânt silabe date

B. Se testează capacitatea copiilor de a reprezenta grafic numărul de cuvinte şi silabe dintr-un

cuvânt.

Cerinţă- Reprezintă grafic propoziţiile:

1. Fetiţa râde.

2. Bunica are ochelari.


Propoziţia 1.

Propoziţia 2.

D.) Test pentru cunoaşterea volumului achiziţiilor referitoare la citit-scris (se aplică

individual)

Materiale:

a) se alcătuieşte un tabel pe un carton; dimensiunile literelor vor fi cele din abecedar;

I O U E A

F C N R T

DO MI OP AT OU IN

IE EN CAR PLAT CÂNTEC ZDUP

domnişoară

Copilul se culcă.

b) jetoane cu litere mici şi mari de mână.

c) o foaie de hârtie pe care elevii scriu literele pe care le cunosc.

*Recunosc literele mari de tipar:

nu recunosc nici o literă..................elevi

recunosc câteva litere......................elevi

recunosc toate literele......................elevi

*Recunosc literele mici de tipar

nu recunosc nici o literă..................elevi

recunosc câteva litere.....................elevi

recunosc toate literele.....................elevi

*Recunosc litere mari de mână...................elevi

*Recunosc litere mici de mână...................elevi

*Scriu litere mari de tipar............................elevi

*Scriu litere mici de tipar............................elevi

*Scriu litere mari de mână...........................elevi

*Scriu litere mari de mână...........................elevi

*Citesc:

nu ştiu să citească.................................elevi

citesc silabe..........................................elevi

citesc cuvinte........................................elevi

citesc propoziţii/texte............................elevi.

E.) Test privind cunoaşterea unor elemente pregătitoare pentru înţelegerea şi formarea

unor concepte matematice

I. Cerinţe:

Desenează tot atâtea cerculeţe câte obiecte îţi arăt (se arată 4 obiecte)

Desenează tot atâtea floricele câte obiecte îţi arăt (se arată 8 obiecte)

Desenează tot atâtea triunghiuri câte obiecte îţi arăt (se arată 10 obiecte)

Colorează cu verde al treilea triunghi şi cu roşu al şaptelea triunghi.

Desenează cu 1 obiect mai mult decât îţi arăt (se arată 4 obiecte)

Desenează cu 1 obiect mai puţin decât îţi arăt (se arată 2 obiecte)

II. Cerinţe:

Colorează cu roşu inimioarele şi triunghiurile.

Colorează cu galben steluţele şi semilunile.

Colorează cu albastru pătratele şi cerculeţele.

Încercuieşte cu negru mulţimea obiectelor mari şi mulţimea obiectelor mici.

Încercuieşte cu verde mulţimea obiectelor mari şi roşii.

III. Cerinţe:

Colorează inimioara din interior

Colorează triunghiul din exterior

Desenează un cerculeţ verde. Deasupra lui desenează un cerculeţ galben. Dedesupt

desenează un alt cerculeţ, roşu. În stânga cercului verde desenează unul albastru, iar

în dreapta cercului verde o floricică portocalie. În interirul cercului galben desenează

un triunghi maro, iar în exteriorul cercului galben un pătrat negru.

Colorează cu verde săgeata verticală şi cu roşu săgeţile oblice.

IV. Cerinţe:

-Desenează în pătratul din dreapta cu un triunghi mai mult decât cercuri.

-Uneşte fiecare mulţime cu cifra corespunzătoare

8 6 5 9 10

-Colorează prima şi a şaptea inimioară.

-Scrie sub fiecare inimioară cifra corespunzătoare.

Au fost evaluate următoarele capacităţi:


-recunosc culorile

-denumesc culorile

-recunosc formele plane

-desenează forme plane

-recunosc mulţimi cu un anumit număr de elemente

-stabilesc poziţia relativă a obiectelor în spaţiu

-realizează corespondenţa număr –cifră

-scrie corect cifrele de la 1–la 10

-numără de la 0 la 10

-numără peste 10

-găseşte locul numerelor în concentrul 0-10

- găseşte locul numerelor în concentrul 0-100

-efectuează oral operaţii de adunare şi scădere în

concentrul 0-10

II. DEZVOLTAREA PSIHOMOTRICITĂŢII

În urma observării comportamentului elevilor în cadrul activităţii didactice şi în timpul

pauzelor, am concluzionat următoarele:

1. Deprinderi practice

*............elevi au formate aceste deprinderi (grad de independenţă ridicat)

*............elevi au formate o parte dintre aceste deprinderi (încă mai are nevoie de ajutorul

învăţătorului/părinţilor;

*.............elevi au formate aceste deprinderi într-o mică măsură (grad de independenţă foarte

scăzut).

2. Motricitate fină

*.............elevi fac dovada exersării motricităţii fine;

*.............elevi obosesc foarte repede la sarcinile scrise, rămân în urmă, lucrează puţin, sunt

nesiguri;

3. Schema corporală

*..............elevi îşi cunosc schema corporală;

*..............elevi au probleme de orientare stânga/dreapta;

*..............elevi nu îşi cunosc schema corpora

Caiet de Observare.

Documents

Transcript of Caiet de Observare.