8/6/2019 Cadrul Multilateral Al Comertului Mondial GATT

http://slidepdf.com/reader/full/cadrul-multilateral-al-comertului-mondial-gatt 1/31

 

Cadrul multilateral alcomertului mondial

GATT/ OMC

 Intocm

it de: Acatrinei Laura 

Barbut Alina 

Negara Fulvia Roiu Oana - Craita

E.A.I.  An2 Grupa 22

1

8/6/2019 Cadrul Multilateral Al Comertului Mondial GATT

http://slidepdf.com/reader/full/cadrul-multilateral-al-comertului-mondial-gatt 2/31

 

IASI2009

Cadrul multilateral al comertului mondial

GATT/ OMC

a)GATT

Acordul General pentru Tarife şi Comerţ este un tratat multilateral

interguvernamental, prin care ţările membre (130, inclusiv România din noiembrie 1971)

se obligă să respecte anumite principii, reguli şi discipline în domeniul relaţiilor 

comerciale, să reducă, să elimine sau să consolideze taxele vamale şi să înlăture

restricţiile cantitative sau de altă natură din cadrul schimburilor comerciale reciproce,

trecând treptat la liberalizarea acestora.[187]

Acordul General pentru Tarife şi Comerţ (GATT) a fost semnat la Geneva, la 30

octombrie 1947, de către 23 de state, în baza unui protocol de aplicare provizoriu, intrând

în vigoare la 1 ianuarie 1948. GATT nu a avut statut juridic de organizaţie internaţională,

deci nu a putut fi subordonat ONU, dar a întreţinut legături cu organizaţiile specializateale ONU. Acest lucru a constituit una din motivaţiile principale ale înlocuirii sale cu

Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), de la 1 ianuarie 1995

In reuniunile de la Bretton Woods, din 1944, s-a previzionat constituirea unui al

treilea organism economic mondial, Organizatia Internationala a Comertului. In 1948 s-a

aprobat in Cuba "Carta de la Havana", documentul constitutiv al OIC, dar ratificarea

2

8/6/2019 Cadrul Multilateral Al Comertului Mondial GATT

http://slidepdf.com/reader/full/cadrul-multilateral-al-comertului-mondial-gatt 3/31

necesara pentru diferite guverne, in special cel al SUA, nu s-a produs. A trebuit sa se

astepte aproape cincizeci de ani, pana in 1995, pentru a asista la crearea unui organism

similar, Organizatia Mondiala a Comertului, OMC. In timpul acestor ani piata

mondiala a fost rigida printr-o conjunctie de norme comerciale si concesiuni tarifare

acordate intre un grup de tari, care s-a numit Acordul General asupra Tarifelor

Vamale si Comert (GATT, General Agreement on Tarrifs and Trade) semnat in 1948.

Pe timpul a jumatate de secol, textul bazic al GATT s-a mentinut aproape identic.

Secretariatul general al GATT, cu sediul la Geneva, a convocat o serie de intruniri de

afaceri, care au permis acorduri "plurilaterale", adica, participarea voluntara, care au

 permis importante reduceri tarifare.

GATT avea un caracter provizoriu si un camp de actiune care excludea

tarile din blocul sovietic, dar succesul sau in dezvoltarea comertului mondialde-a lungul a 47 de ani este de necontestat. Reducerile continue ale tarifelor 

au stimulat in deceniile 1950, 1960 cresterea comertului mondial, care a

atins rate foarte inalte (in jur de 8% anual pe termen mediu). Ritmul de

crestere al comertului mondial a fost intotdeauna superior cresterii productiei pe vremea

cand exista GATT. Afluenta de noi membri in timpul rundei Uruguay, dupa prabusirea

sistemului economic sovietic, a fost o proba de recunoastere ca sistemul multilateral

comercial constituia un suport de dezvoltare si un instrument de reforma economica sicomerciala.

Succesul obtinut de GATT in micsorarea tarifelor la nivele atat de joase, impreuna

cu o serie de recesiunieconomice in deceniul lui 1970 si in primii ani ai lui 1980, a impins

guvernele la crearea altor forme de protectie pentru sectoarele care se infruntau cu o mai

mare concurenta pe pietele exterioare. Inaltele rate ale somajului si numeroasele

falimente din timpul crizelor acelor ani au impulsionat guvernele din Europa Occidentala

si America de Nord sa creeze noi tipuri de bariere comerciale fara taxe, sa incerce sa

incheie cu concurentii sai acorduri bilaterale de distributie a marfii si sa obtina subventii

 pentru a se mentine pe pozitie in comertul produselor din industria de crestere a oilor.

Aceste fapte au micsorat credibilitatea si efectivitatea GATT.

Problema nu se limiteaza la deteriorarea politicii comerciale. La inceputul

deceniului lui 1980, Acordul General inca nu raspundea realitatilor comertului mondial

3

8/6/2019 Cadrul Multilateral Al Comertului Mondial GATT

http://slidepdf.com/reader/full/cadrul-multilateral-al-comertului-mondial-gatt 4/31

8/6/2019 Cadrul Multilateral Al Comertului Mondial GATT

http://slidepdf.com/reader/full/cadrul-multilateral-al-comertului-mondial-gatt 5/31

negocieri asupra diverselor probleme. Si in 1996, unele tari au propus liber celebrarea

unei noi runde lainceputul urmatorului secol. Raspunsurile au fost diferite; totusi,

Acordul de la Marrakech pentru care s-a creat OMC, contine efectiv compromisuri de a

redeschide negocierile asupra diferitelor teme spre sfarsitul secolului.

În cadrul GATT s-a desfăşurat până în prezent opt runde de negocieri comerciale

multilaterale. Runda a opta, denumită şi Runda Uruguay, este cea mai amplă şi cu

consecinţele cele mai mari pentru liberalizarea comerţului mondial.

RUNDE ALE GATT

Nume Oras Data

I Geneva 1947

II Annecy 1949

III Torquay 1950-1951

IV Geneva 1955-1956

V "RundaDillon"

Geneva 1960-1961

VI "RundaKennedy"

Geneva 1964-1967

VII "Runda

Tokio"

Tokio 1973-1979

VIII "Runda

Uruguay"

Geneva 1986-1994

Specificul Rundei Uruguay este proiecţia celor mai ambiţioase obiective din

întreaga istorie GATT. În afara obiectivelor tradiţionale, negociate şi în rundele

 precedente, s-au stabilit obiective noi de negociere vizând:

integrarea deplină în regulile şi principiile GATT a două sectoare importante ale

comerţului mondial – agricultura şi textilele;

5

8/6/2019 Cadrul Multilateral Al Comertului Mondial GATT

http://slidepdf.com/reader/full/cadrul-multilateral-al-comertului-mondial-gatt 6/31

Cadrul juridic şi tehnic al comerţului internaţional cu bunuri alimentare

extinderea principiilor şi regulilor GATT asupra unor domenii care n-au format

obiect de negociere în rundele precedente: proprietatea intelectuală, comerţul cu

 produse contrafăcute.

Actul final, care încorporează rezultatele negocierilor din Runda Uruguay, precum

şi acordul de la Marrakech privind constituirea Organizaţiei Mondiale a Comerţului au

fost semnate la 15 aprilie 1994 de către reprezentanţii din cele 125 de state participante,

 printre care şi România.

Începerea activităţii OMC, dar şi a punerii în aplicare a rezultatelor Rundei Uruguay

au multiple semnificaţii pentru statele participante, având în vedere:

crearea unui cadru instituţional caracterizat prin stabilitate, condiţii

 previzibile şi libere de desfăşurare a comerţului internaţional;

crearea unei noi organizaţii caracterizată prin universalitate;

conturarea unui cadru de principii şi reguli extins de la domeniul mărfurilor,

la cel al comerţului cu servicii şi al protecţiei drepturilor de proprietate intelectuală.

Comerţul cu produse agricole devine pentru prima dată obiectul unei liberalizări

accentuate, atât prin reducerea taxelor vamale (în mediu cu 38% pentru produsele

industriale şi agricole), cât şi prin diminuarea progresivă a sprijinului intern şi al

subvenţiilor directe de export.

Prevederile Acordului privind crearea OMC, precum şi a celorlalte acorduri anexate

la acesta, au caracter contractual (obligatoriu), avantajul participanţilor decurgând direct

din respectarea riguroasă a obligaţiilor asumate.

În acest sens:

a fost revizuit substanţial textul vechiului Acord General, noul text purtând

denumirea de GATT – 1994; a fost negociat Acordul General pentru Comerţul cu Servicii (GATS), ca un

cadru multilateral de principii şi reguli pentru comerţul cu sevicii şi pentru

liberalizarea progresivă a acestuia prin runde succesive de negocieri multilaterale;

GATS conţine obligaţii şi discipline generale aplicabile în domeniul respectiv:

6

8/6/2019 Cadrul Multilateral Al Comertului Mondial GATT

http://slidepdf.com/reader/full/cadrul-multilateral-al-comertului-mondial-gatt 7/31

clauza naţiunii celei mai favorizate; clauza tratamentului naţional; transparenţa în

 politicile naţionale; evitarea practicilor monopoliste

au fost anexate liste naţionale ale participanţilor, conţinând angajamente

iniţiale privind măsurile orizontale (aplicabile tuturor sectoarelor comerţului cuservicii), cât şi angajamentele sectoriale (care prevăd sectoarele în care participanţii

îşi iau obligaţia de a aplica prevederile Acordului); tot la GATS se găsesc şi listele

naţionale de excepţii de la tratamentul naţiunii celei mai favorizate; durata acestor 

excepţii este limitată la zece ani, ele urmând să fie reexaminate după cinci ani de la

începerea aplicării lor;

a fost negociat Acordul referitor la aspectul drepturilor de proprietate

intelectuală care afectează comerţul, inclusiv comerţul cu mărfuri contrafăcute, care

cuprinde reguli şi proceduri pentru apărarea drepturilor de proprietate intelectuală,

  precum şi pentru lupta împotriva comerţului cu mărfuri contrafăcute; acordul

contine prevederi specifice privitoare la normele de protecţie a drepturilor de autor,

 brevetelor de invenţie, mărcilor de fabrică şi de comerţ, desenelor industriale şi

secretelor comerciale şi stipulează tipuri de proceduri naţionale, pentru protecţia

împotriva contrafacerii şi pirateriei intelectuale; pentru transpunerea în practică a

acordului, ţările dezvoltate au la dispoziţie un an pentru adoptarea legislaţiilor 

naţionale, iar ţările în curs de dezvolatare şi cele în tranziţie la economia de piaţă au

la dispoziţie cinci ani; ţările cel mai puţin avansate beneficiază de o perioadă de

tranziţie de 11 ani;

totodată, a fost instituit un sistem integrat de soluţionare a diferendelor,

 precum şi un organism de examinare a politicilor comerciale ale statelor.

Între rezultatele vizând liberalizarea şi reglementarea comerţului internaţional,

incluse în Actul final, pot fi menţionate în principal:

a) sporirea oportunităţilor de export prin:

reducerea, în medie cu 40%, a taxelor vamale de import pentru produsele

industriale şi agricole; majoritatea reducerilor convenite vor fi puse în practică

treptat, în cinci tranşe egale, eşalonate pe patru ani;

7

8/6/2019 Cadrul Multilateral Al Comertului Mondial GATT

http://slidepdf.com/reader/full/cadrul-multilateral-al-comertului-mondial-gatt 8/31

reducerea progresivă a sprijinului intern acordat agriculturii, în medie cu 20% în

ţările industrializate şi cu 13,3% pentru ţările în curs de dezvoltare, într-o perioadă

de şase ani pentru ţările dezvoltate şi zece ani, pentru ţările în curs de dezvoltare;

reducerea progresivă, în ţările industrializate, cu 36% a cuantumului subvenţiilor deexport pentru produsele agricole şi cu 21% a cantităţilor de exporturi

subvenţionale, într-o perioadă eşalonată de şase ani; pentru ţările în curs de

dezvoltare subvenţiile de export vor fi reduse cu 24% pentru produsele agricole şi

cu 14% a cantităţilor de exporturi subvenţionate, într-o perioadă eşalonată pe zece

ani;

în privinţa accesului la pieţe al produselor agricole, acordul prevede o mai mare

transparenţă şi previzibilitate a regimurilor de import, în special datorită

tansformării în taxe vamale (tarificării) a tuturor măsurilor netarifare, aplicate

conform unei metodologii convenite; taxele vamale rezultate din această tarificare

vor fi reduse, în medie, cu 36% în cazul ţărilor dezvoltate, în decursul unei

 perioade de şase ani, iar în cazul ţărilor în curs de dezvoltare cu 24%, în decursul

unei perioade de zece ani;

liberalizarea totală, pe parcursul unei perioade de zece ani, a exportului de produse

textile, prin creşterea progresivă a nivelul cotelor de acces practicate în prezent de o

serie de ţări industrializate, precum şi reducerea, în prealabil, a taxelor vamale de

import la aceste produse, astfel încât produsele să fie integrate în GATT nu mai

târziu de 1 ianuarie 2005;

1b) liberalizarea comerţului cu servicii prin convenirea acordării multilaterale a

clauzei naţiunii celei mai favorizate şi a tratamentului naţional, precum şi prin

luarea de angajamente iniţiale de liberalizare pe domenii şi sectoare specifice;

2c) întărirea şi consolidarea regulilor de acţiune împotriva practicilor de

concurenţă neloială în comerţul internaţional prin:

limitarea recurgerii la subvenţiile de export şi precizarea mai clară a modalităţii

de apărare faţă de asemenea practici prin instituirea de mărfuri compensatorii;

8

8/6/2019 Cadrul Multilateral Al Comertului Mondial GATT

http://slidepdf.com/reader/full/cadrul-multilateral-al-comertului-mondial-gatt 9/31

întărirea modalităţilor de acţiune împotriva practicilor de dumping şi de eludare a

măsurilor anti-dumping;

dezvoltarea regulilor şi modalităţilor de cooperare vizând neutilizarea

standardelor tehnice ca bariere în calea comerţului;

introducerea de noi reguli vizând folosirea licenţilor de import ca instrument de

administrare a unor restricţii la import şi evitarea folosirii licenţelor pentru

accentuarea restricţiilor respective;

dezvoltarea regulilor privitoare la posibilităţile de recurgere la protecţie prin

măsuri de salvgardare în situaţii de creştere masivă a importurilor unor produse,

care riscă să producă sau au produs deja un prejudiciu grav producţiei nationale;

consolidarea şi precizarea posibilităţilor de recurgere la măsurile de protecţie în

situaţii de dificultăţi ale balanţelor de plăţi;

1d) principiul tratamentului diferenţiat şi mai favorabil pentru ţările în curs de

dezvoltare a fost extins în negocieri, ca urmare a recentelor evoluţii din

Europa şi asupra ţărilor în tranziţie la economia de piaţă. Acest principiu este

reflectat în rezultatele Rundei Uruguay prin:

angajamente mai mici, comparativ cu cele ale ţărilor industrializate, cu  privire la nivelul reducerilor taxelor vamale de import pentru produse

industriale si agricole;

angajamente mai reduse privind diminuarea sprijinului intern pentru

agricultură, în paralel cu excluderea din aceste angajamente a unor forme de

sprijin specifice ţărilor în curs de dezvoltare sau necesare pentru asigurarea

trecerii agriculturii la mecanismele economiei de piaţă în ţările aflate în

tranziţie;  perioade mai îndelungate (de până la zece ani) pentru punerea progresivă

în aplicare a angajamentelor de liberalizare pentru produsele agricole;

9

8/6/2019 Cadrul Multilateral Al Comertului Mondial GATT

http://slidepdf.com/reader/full/cadrul-multilateral-al-comertului-mondial-gatt 10/31

 beneficierea de perioade de tranziţie în ce priveşte alinierea unor politici

economice şi mecanisme comerciale la regulile de comerţ convenite (de ex. în

domeniul subvenţiilor).

10

8/6/2019 Cadrul Multilateral Al Comertului Mondial GATT

http://slidepdf.com/reader/full/cadrul-multilateral-al-comertului-mondial-gatt 11/31

e) Finalizarea negocierilor în cadrul Rundei Uruguay şi semnarea Actului Final de către

124 de ţări, în aprilie 1994, (146 de ţări la 4 aprilie 2003), a constituit o cotitură clară şi

fermă a comunităţii internaţionale spre cooperare şi conlucrare pe bază de reguli de

comerţ unanim acceptate. După ratificarea acestui document de către statele semnatare,rezultatele rundei au fost puse în aplicare începând cu anul următor. Prin semnarea

acestui document, ţările participante au convenit să pună bazele unui sistem comercial

multilateral, întărit, stabil şi transparent.

Reuniunea de la Marrakech, din aprilie 1994, a Comitetului pentru Negocierile

Comerciale, a marcat oficial finalizarea Rundei Uruguay, prin semnarea Actului Final,

înglobând toate rezultatele negocierilor comerciale şi a confirmat, totodată, la nivel

oficial, actul de naştere al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, al treilea pilon aleconomiei mondiale (pe lângă FMI şi Banca Mondială).

b)OMC - Introducere

Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), creată la 1 ianuarie 1995, este o

organizaţie internaţională care supervizează un număr mare de acorduri care definesc"regulile comerciale" dintre statele membre. OMC este succesoarea „Acordului general

asupra tarifelor şi comerţului“(GATT - General Agreement on Tariffs and Trade) care

cuprindea o serie de tratate comerciale încheiate la sfârşitul celui de-al doilea război

mondial, cu scopul de a facilita comerţul liber şi operează în direcţia reducerii şi abolirii

 barierelor comerţului internaţional. Reprezintă un acord la care participă în prezent 149

state însumând peste 90% din comerţul mondial. Obiectivul său este comerţul liber între

statele membre prin reglarea şi reducerea tarifelor în comerţul cu bunuri şi prin furnizarea

unui mecanism comun de rezolvare a conflictelor industriale.

Sediul OMC se află în Geneva, Elveţia. În 13 mai 2005, Pascal Lamy a fost ales

director general al OMC. Până la data de 19 august, 2005 au existat 148 de memberi ai

organizaţiei. Tuturor membrilor OMC li se recomandă să-şi ofere reciproc statutul de

8/6/2019 Cadrul Multilateral Al Comertului Mondial GATT

http://slidepdf.com/reader/full/cadrul-multilateral-al-comertului-mondial-gatt 12/31

naţiunea cea mai favorizată, astfel încât (cu mici excepţii) concesiuni comerciale oferite

de un membru OMC unei ţări trebuie să fie oferite tuturor membrilor OMC.

La sfârşitul anilor '90, OMC a devenit o ţintă majoră a protestelor mişcărilor anti-

globalizare.

Origini

Organizaţia Mondială a Comerţului a fost creată la 1 ianuarie 1995 pentru a înlocui

 Acordului general asupra tarifelor şi comerţului (GATT - General Agreement on Tariffs

and Trade) care cuprindea o serie de tratate comerciale încheiate la sfârşitul celui de-al

doilea război mondial, cu scopul de a facilita comerţul liber. Principiile şi acordurile

GATT au fost adoptate de OMC care a fost însărcinată cu administrarea şi extinderea

acestora. Spre deosebire de GATT, OMC are o structură instituţională substanţială.

Efectiv, OMC este succesoarea mult amânată a Organizaţiei Internaţionale a

Comerţului care iniţial a fost planificată a fi urmaşa GATT-ului. Carta internaţională a

Organizaţiei Internaţionale a Comerţului a fost stabilită în cadrul conferinţei Naţiunilor 

Unite asupra comerţului şi ocupaţiei, organizată la Havana în martie 1948, însă a fost

 blocată de Senatul american. Unii istorici au presupus că nereuşita e posibil să fi rezultat

din temerile venite din interiorul comunităţii de afaceri americane, acelea că Organizaţiainternaţională a comerţului, (ITO) ar fi putut fi folosită pentru a regulariza, mai degrabă

decât pentru a liberaliza marile afaceri (Lisa Wilkins, 1997).

Functii

Funcţiile Organizaţiei Mondiale a Comerţului sunt:

a) soluţionarea diferendelor (disputelor) comerciale;

 b) OMC joacă rol de forum de negocieri legate de comerţ între statele membre. Odată ce

se ajunge la un consimţământ, preia rolul pentru punerea în aplicare a acestor rezultate.

 Negocierile sunt pilonul de suport al acestei organizaţii. Acordurile la care ajunge se

doresc a fi rezultatul unui proces de consultări între toate părţile interesate pentru a ajuta

8/6/2019 Cadrul Multilateral Al Comertului Mondial GATT

http://slidepdf.com/reader/full/cadrul-multilateral-al-comertului-mondial-gatt 13/31

la sporirea interacţiunilor;

c) asistă ţările în curs de dezvoltare în probleme de politică comercială prin asistenţă

tehnică şi probleme de educaţie;

d) examinarea politicilor comerciale naţionale;

e) cooperarea cu alte instituţii internaţionale în formularea politicilor economice la scară

mondială.

În exercitarea funcţiilor, OMC pune accentul în special pe următoarele cinci

activitaţi:

11) asistarea ţărilor în dezvoltare şi ţărilor în tranziţie;

22) ajutor special la promovarea exporturilor;

33) cooperarea pentru elaborarea politicilor economice mondiale;

44) examinarea politicilor comerciale ale Membrilor (ţări membre ale OMC);

5) notificările curente ale noilor măsuri comerciale, adoptate de ţările membre ale

OMC sau a modificărilor efectuate la măsurile existente.

Obiectivele membrilor OMC:

ridicarea nivelului de viaţă;

creşterea producţiei şi comerţului de mărfuri şi servicii;

dezvoltarea durabilă şi protecţia mediului;

luarea în vedere a nevoilor ţărilor în dezvoltare.

Structura organizatorică a OMC

Toţi Membrii OMC pot participa la consilii, comitete etc., cu excepţia Organului

de apel, grupuri speciale de reglementare a diferendelor, Organului de supervizare a

textilelor şi a comitetelor şi consiliilor stabilite de Acordurile plurilaterale. În subordinea

Consiliului General operează Consiliul pentru Comerţul cu Bunuri; Consiliul pentru

Comerţul cu Servicii şi Consiliul pentru Aspectele Comerciale ale D.P.I. Pentru

8/6/2019 Cadrul Multilateral Al Comertului Mondial GATT

http://slidepdf.com/reader/full/cadrul-multilateral-al-comertului-mondial-gatt 14/31

 problemele specifice ale ţărilor în curs de dezvoltare funcţionează Comitetul pentru

Comerţ şi Dezvoltare. Există o serie de comitete pentru: supravegherea restricţiilor 

comerciale adoptate în scopuri legate de balanţa de plăţi; pentru supravegherea

aranjamentelor comerciale regionale; pentru relaţia comerţ-mediu şi pentru finanţe şi

administraţie. Toate ţările membre pot participa în toate consiliile, comitetele şi grupurile

de lucru, cu excepţia panelelor privind soluţionarea diferendelor, comerţul cu textile şi

cele care administrează acordurile plurilaterale.

Principalii actori ai activităţii curente ai OMC sunt oficialii delegaţiilor ţărilor membre.

OMC este într-o oarecare măsură o organizaţie reţea, în care centrul este Secretariatul,

care are un panel de reprezentanţi ai ţărilor member la Geneva, o serie de funcţionari în

capitalele ţărilor membre şi grupuri neguvernamentale şi de afaceri naţionale, care

încearcă să determine guvernele să le susţină interesele în plan multilateral. Iniţiativele delansare a noi runde de negocieri comerciale multilaterale şi de soluţionare a diferendelor 

sunt în responsabilitatea ţărilor membre, nu a Secretariatului.

Procesul decizional în cadrul OMC se bazează pe dialog (tabelul 1.2), consultare

şi consens, care au constituit modus operandi anterior şi au generat numeroase succese.

Procesul decizional în cadrul OMC

Tabelul 1.2Procedura

decizională

Tipul de probleme vizat

Unanimitatea Amendarea unor principii de bază ale funcţionăriisistemului.

Majoritatea de3/4

Interpretarea unor prevederi ale OMC şi acordareaunor derogări de la principiile fundamentale pentruţările membre.

Majoritatea de2/3

Amendarea prevederilor OMC referitoare la alteaspecte decât principiile generale.

Consensul Acolo unde nu se specifică altă procedură

Sursa: Miron, D. „Comerţ internaţional”, Editura Economică, Bucureşti,2003.În toate cazurile, spre deosebire de practica deciziilor prin consens, dacă se

impune votarea, majoritatea se raportează la numărul total de membri ai OMC, şi nu la

numărul de membri prezenti.

8/6/2019 Cadrul Multilateral Al Comertului Mondial GATT

http://slidepdf.com/reader/full/cadrul-multilateral-al-comertului-mondial-gatt 15/31

Referitor la soluţionarea diferendelor şi punerea în aplicare a normelor de

conduită multilaterală, care este monitorizat de Organismul de Soluţionare a Diferendelor 

(OSD) are autoritatea să stabilească panele, să adopte rapoartele acestora, să

supravegheze punerea în aplicare a recomandărilor şi să autorizeze măsuri de retorsiune

dacă ţara care a pierdut cazul nu pune în aplicare recomandările panelelor. În realitate

OSD este Consiliul General al OMC, care în cazul unor astfel de speţe îşi schimbă doar 

numele.

Mecanismul de soluţionare a diferendelor are mai multe caracteristici, printre care

cele mai relevante sunt:

• sunt implicate direct doar guvernele

• compensarea pierderilor suferite de anumiţi parteneri nu este de regulă cerută

sau acordată

1• capacitatea de punere în aplicare a deciziilor este asimetrică;

2• costurile de administrare a procesului sunt ridicate;

• cele mai multe cazuri se soluţionează prin consultări bilaterale

Sectoarele având interese în export solicită propriilor guverne să aducă acestecazuri în atenţia OMC, doar ele având statut recunoscut la nivelul sistemului comercial

multilateral. De multe ori guvernele nu sunt motivate să aducă o serie de acuzaţii în

atenţia OMC de teamă să nu genereze acuzaţii similare din partea altor ţări membre.

Probleme cum sunt: standardele ambientale şi cele sociale, reglementările privind

securitatea alimentelor, dreptul de proprietate intelectuală, protecţia consumatorilor, etica

afacerilor, birocraţia şi corupţia preocupă cetăţenii din toate ţările membre ale OMC.

 Numeroase grupuri de presiune şi organizaţii politice din SUA, UE sau din alte regiuni

solicită includerea problemelor ambientale şi standardelor sociale pe agenda negocierilor 

comerciale viitoare şi cer ca noile acorduri să conţină o ,,clauză socială”.

8/6/2019 Cadrul Multilateral Al Comertului Mondial GATT

http://slidepdf.com/reader/full/cadrul-multilateral-al-comertului-mondial-gatt 16/31

Referitor la soluţionarea diferendelor şi punerea în aplicare a normelor de conduită

multilaterală, care este monitorizat de Organismul de Soluţionare a Diferendelor (OSD)

are autoritatea să stabilească panele, să adopte rapoartele acestora, să supravegheze

 punerea în aplicare a recomandărilor şi să autorizeze măsuri de retorsiune dacă ţara care a

 pierdut cazul nu pune în aplicare recomandările panelelor. În realitate OSD este Consiliul

General al OMC, care în cazul unor astfel de speţe îşi schimbă doar numele.

Principiile sistemului comercial

Acordurile OMC sunt intinse si complexe pentru ca se refera la texte juridice care

abordeaza o mare varietate de activitati. Este vorba de urmatoarele probleme: agricultura,

textile si imbracaminte, servicii bancare, telecomunicatii, contracte publice, norme

industriale, reguli despre sanatatea alimentelor, proprietate intelectuala si multe alte teme.

Toate aceste documente sunt inspirate din diferite principii simple si fundamentale.

Aceste principii sunt baza sistemului multilateral de comert.

Acordurile OMC au rolul de a veghea ca schimbul de mărfuri să se deruleze liber 

şi ca eventualele conflicte să fie rezolvate de părţile interesate cu ajutorul metodelor de

reglementare a diferendelor OMC.

OMC joacă rolul instanţei de negociere şi este considerat de ţările membre un locadecvat pentru astfel de situaţii. Majoritatea sunt de părerea ca toate întrebările care

trebuie clarificate, să fie scrise în programul unei noi serii de negocieri comerciale. Toate

  problemele trebuie abordate la nivel naţional şi internaţional într-un cadru fondat pe

reguli.

Organul suprem de decizie al OMC este Conferinţa Ministerială, care se reuneşte

la fiecare doi ani în sesiuni ordinare. Reunită la nivelul miniştrilor comerţului, această

structură are menirea să consolideze liniile directoare ale politicilor comerciale şi să

întărească prevalenţa şi credibilitatea deciziilor sale în arenele politice interne din ţările

membre.

Între 9-13 decembrie 1996 a avut loc la Singapore prima sesiune a Conferinţei

Ministeriale a OMC. În mai 1998 a avut loc la Geneva cea de-a doua sesiune a

8/6/2019 Cadrul Multilateral Al Comertului Mondial GATT

http://slidepdf.com/reader/full/cadrul-multilateral-al-comertului-mondial-gatt 17/31

Conferinţei Ministeriale a OMC, marcând împlinirea a 50 de ani de la crearea GATT-

ului.În noiembrie-decembrie 1999 a avut loc a treia Conferinţă Ministerială a OMC la

Seattle (SUA), care trebuia să lanseze Runda Mileniului, dar s-a soldat cu un eşec

răsunător. În perioada 9-14 noiembrie 2001 a avut loc la Doha (Qatar) a patra Conferinţă

Ministerială a OMC care a hotărât declanşarea unei noi runde de negocieri comerciale. A

cincea sesiune a Conferinţei Ministeriale a OMC va avea loc între 10-14 septembrie 2003

la Cancun (Mexic). În cadrul acestei sesiuni se va face bilanţul ce promovează

negocierile şi alte lucrări convenite la Doha pentru dezbatere.

În perioada dintre reuniunile Conferinţei Ministeriale - responsabilă pentru

îndeplinirea funcţiilor OMC - organizaţia esta condusă de către Consiliul General,

compus din oficiali ai ţărilor membre. Consiliul General are reuniuni lunare, în medie70% din ţările membre iau parte la activităţile acestui organism prin reprezentanţii lor de

la Geneva.

Sistemul comercial trebuie sa fie...

 nediscriminatoriu - o tara nu trebuie sa faca discriminari intre interlocutorii sai

comerciali (se acorda tuturor, in egala masura, conditia de "natiunea cea mai

favorizata" sau NMF); si nici nu trebuie sa faca discriminari intre propriile sale produse, servicii sau cetateni si produsele, serviciile sau cetatenii straini (li se acorda

"atentia nationala").

1. Natiunea cea mai favorizata (NMF): tratarea celorlalti in forma egala

In virtutea acordurilor OMC, tarile nu pot prin regula generala sa stabileasca

discriminari intre diversii sai interlocutori comerciali. Daca i se acorda unei tari un

avantaj special (reducerea tarifului aplicabil la unul din produsele sale, de exemplu),trebuie sa se faca acelasi lucru cu toti ceilalti membrii ai OMC.

Acest principiu este cunoscut drept clauza natiunii celei mai favorizate (NMF). Sunt

 permise anumite exceptii. De exemplu, tarile care fac parte dintr-o regiune pot stabili un

acord de liber comert, care nu se aplica marfurilor ce provin din exteriorul grupului. O

8/6/2019 Cadrul Multilateral Al Comertului Mondial GATT

http://slidepdf.com/reader/full/cadrul-multilateral-al-comertului-mondial-gatt 18/31

tara poate pune obstacole produselor ce provin din anumite tari, ce sunt considerate

obiect al unui comert neloial. Si in cazul serviciilor, se permite ca tarile, in anumite

circumstante restranse, sa aplice anumite discriminari. Totusi, acordurile permit doar 

aceste exceptii cu referire la conditii stricte. In general, clauza natiunii celei mai

favorizate inseamna ca de fiecare data cand o tara inlatura un obstacol din fata comertului

sau deschide o piata, trebuie sa faca acelasi lucru pentru aceleasi produse sau servicii ale

tuturor partenerilor comerciali, bogati sau saraci, slabi sau puternici.

2. Tratatul national: tratatul de egalitate pentru natiuni si straini

Marfurile importate si cele produse in tara trebuie sa primeasca un tratament egal,

cel putin dupa ce marfurile straine au intrat pe piata. Acelasi lucru se aplica serviciilor 

straine si celor nationale si marcilor de fabrica sau de comert, dreptul de autor si patentele

straine si nationale. Acest principiu de "tratat national" (a-i trata pe ceilalti la fel ca pe

conationali) figureaza in cele trei principale Acorduri ale OMC (Articolul III din GATT,

articolul 17 din AGCS si articolul 3 din Acordul asupra ADPIC), chiar daca in acest caz

 principiul se abordeaza pentru fiecare dintre ei intr-o maniera diferita.

Tratatul national se aplica doar cand produsul, serviciul sau lucrarea au intrat pe

 piata. Astfel, aplicarea taxelor vamale asupra importurilor nu constituie o violare atratatului national, chiar daca produsele fabricate in tara nu sunt supuse unui impozit

echivalent.

mai liber - obstacolele trebuie reduse prin intermediul negocierilor.

Reducerea obstacolelor catre comert este unul din mijloacele cele mai evidente de a

insufleti comertul. Aceste obstacole includ taxele vamale (sau impozite) si anumite

instrumente cum ar fi interzicerile de importuri sau contingentele care restrang selectivcantitatile importate. In mod ocazional s-au dezbatut si alte probleme, cum ar fi rolul

administrativ si politicile de schimb.

De la crearea GATT, in 1947-1948, s-au realizat opt runde de negocieri comerciale.

La inceput, aceste negocieri se centrau pe reducerea taxelor (taxele vamale) aplicabile

8/6/2019 Cadrul Multilateral Al Comertului Mondial GATT

http://slidepdf.com/reader/full/cadrul-multilateral-al-comertului-mondial-gatt 19/31

marfurilor importate. Ca o consecinta a negocierilor, la sfarsitul lui 1980 tarifele aplicate

tarilor dezvoltate pentru produsele industriale au scazut neintrerupt, ajungand la

aproximativ 6,3%.

Pe de alta parte, in anii '80, negocierile s-au amplificat pentru a include obstacolelenetarifare asupra marfurilor, si anumite domenii noi, cum ar fi serviciile si proprietatea

intelectuala.

Deschiderea pietelor poate fi benefica, dar cere si o adaptare. Acordurile OMC

  permit ca tarile sa introduca schimbari graduale, prin intermediul "liberalizarii

 progresive". In general se acorda tarilor in dezvoltare termene mai indelungate pentru a-

si indeplini obligatiile.

 previzibil - intreprinderile, investitorii si guvernele straine trebuie sa aiba incredere

ca nu se vor stabili arbitrariu obstacole comerciale (care includ tarife, obstacolele

netarifare si alte mijloace); un numar crescator de compromisuri in ceea ce privesc

tarifele si de deschideri de piete se "consolideaza" in OMC.

In unele cazuri, promisiunea de a nu ridica un obstacol in fata comertului poate fi

atat de important ca si reducerea lui, acum ca promisiunea permite intreprinderilor sa aiba

o panorama mai clara asupra oportunitatilor sale viitoare. Prin intermediul stabilitatii si

  previziunii, se incurajeaza investitiile, se creaza locuri de munca si consumatorii pot

 profita de beneficiile concurentei: posibilitatea de a alege si preturi mai joase. Prin

intermediul sistemului multilateral de comert, guvernele incearca sa dea stabilitate si sa

 previzioneze activitatile economice.

In OMC, cand tarile se hotarasca sa-si deschida pietele de marfuri si servicii, isi

"consolideaza" obligatiunile. Pentru marfuri, aceste consolidari echivaleaza la limitemaxime de tipul taxelor. In unele cazuri, drepturile de import aplicate sunt inferioare

tipurilor consolidate. Aceasta obisnuieste sa se intample in tarile in dezvoltare. In tarile

dezvoltate tipurile efectiv aplicate si cele consolidate obisnuiesc sa fie identice.

8/6/2019 Cadrul Multilateral Al Comertului Mondial GATT

http://slidepdf.com/reader/full/cadrul-multilateral-al-comertului-mondial-gatt 20/31

O tara isi poate modifica consolidarile sale, dar numai dupa ce le negociaza cu

 partenerii sai comerciali, ceea ce poate insemna ca trebuie sa-si compenseze pierderile

comerciale. Una dintre reusitele negocierilor comerciale multilaterale ale Rundei

Uruguay a constat in incrementarea unei proportii a comertului referitor la obligatiile

consolidate (a se vedea tabelul). In agricultura, astazi aproximaiv 100% din produse au

tarife consolidate. Rezultatul este un grad mare de securitate a pietelor pentru comercianti

si investitori.

Si sistemul incearca sa imbunatateasca previziunea si stabilitatea prin alte mijloace.

Unul dintre ele consta in a descuraja utilizarea de contingente si alte mijloace angajate

 pentru a fixa limite cantitatilor ce se pot importa (administrarea contingentelor poate crea

o crestere a rolului administrativ si la acuzatii intr-o maniera neloiala). Alt mijloc constain a face ca normele comerciale ale tarilor sa fie atat de clare si publice ("transparente")

 pe cat posibil. Multe din Acordurile OMC cer ca guvernele sa faca publice politicile si

 practicile lor in tara si sa le aduca la cunostinta OMC. Controlul periodic al politicilor 

comerciale nationale prin intermediul Mecanismului de Examinare al Politicilor 

Comerciale constituie alt mijloc de incurajare a transparentei, atat la nivel national cat si

multilateral.

mai competitiv - se descurajeaza practicile "neloiale", cum sunt subventiile

 pentru export si dumpingul produselor la preturi inferioare costului pentru a castiga

 parti ale pietei.

Cateodata OMC este descrisa ca o institutie de " comert liber ", dar asta nu este

complet exact. In realitate sistemul autorizeaza aplicarea de tarife si, in circumstante

restranse, alte forme de protectie. Este mai exact sa se spuna ca un sistem de norme

destinat dobandirii unei concurente libere, leale si fara distorsiuni.

  Normele asupra nediscriminarii - NMF si tratatul national - au ca obiectiv

indeplinirea conditiilor echitative de comert. Acesta este si el obiectivul normelor 

referitoare la dumping (exportari la preturi inferioare costului pentru a castiga parti ale

 pietei) si subventiile. Problemele sunt complexe si normele incearca sa determine ce este

8/6/2019 Cadrul Multilateral Al Comertului Mondial GATT

http://slidepdf.com/reader/full/cadrul-multilateral-al-comertului-mondial-gatt 21/31

leal sau nu si cum pot raspunde guvernele, in particular prin intermediul aplicarii

drepturilor de import aditionale calculate pentru a compensa prejudiciul ocazionat de

comertul neloial.

Multe din celelalte corduri ale OMC sunt destinate sa sprijine concurenta loiala, deexemplu in ceea ce priveste agricultura, proprietatea intelectuala si serviciile. Acordul

asupra Contractarii Publice (care este un acord "plurilateral" pentru ca a fost semnat doar 

de unii din membrii OMC) extinde normele in materie de competenta in ceea ce priveste

cumparaturile realizate de mii de entitati "publice" ale multor tari. Si tot asa in mod

succesiv.

 mai avantajos pentru tarile mai putin avansate - dandu-le mai mult timp

 pentru a se adapta, o mai mare flexibilitate si privilegii speciale.

Economistii si expertii in probleme comerciale recunosc in mare ca sistemul OMC

contribuie la dezvoltare. Se recunoaste de asemeni ca tarile mai putin avansate au nevoie

de flexibilitate in momentul in care aplica Acordurile. Si propriile texte ale acordurilor 

incorporeaza dispozitiile anterioare ale GATT, care prevad o asistenta special si

concesiuni comerciale pentru tarile in dezvoltare.

Mai mult de trei sferturi din membrii OMC sunt tari in dezvoltare si in tranzitie spre

o economie de piata. De-a lungul a sapte ani si jumatate cat a durat Runda Uruguay, mai

mult de 60 din aceste tari au aplicat in mod autonom programe de liberalizare a

comertului. In acelasi timp, tarile in dezvoltare si economiile in tranzitie au fost mult mai

active si influente in negocierile din Runda Uruguay ca in nici o alta runda anterioara.

Aceasta tendinta a distrus in practica idea ca sistemul de comert exista doar pentru

tarile industrializate. A facut de asemeni sa varieze anterioara inclinare a tarilor indezvoltare pentru dispensa de la indeplinirea unor determinate dispozitii si Acorduri ale

GATT.

La sfarsitul Rundei Uruguay, tarile in dezvoltare erau dispuse sa-si asume

majoritatea obligatiilor ce se impuneau tarilor dezvoltate. Nu intamplator, Acordurile le-

8/6/2019 Cadrul Multilateral Al Comertului Mondial GATT

http://slidepdf.com/reader/full/cadrul-multilateral-al-comertului-mondial-gatt 22/31

au acordat perioade de tranzitie pentru a se adapta la dispozitiile - mai putin familiare si

  poate mai dificile - OMC, in special in cazul celor mai saraci, tarile "mai putin

dezvoltate". In virtutea unei decizii ministeriale adoptate in finalizarea Rundei, se da

acestor tari o mai mare flexibilitate pentru aplicarea Acordurilor OMC. In aceasta decizie

se stabileste ca tarile cele mai bogate trebuie sa accelereze aplicarea obligatiunilor in

materie de acces la piete care afecteaza marfurile exportate de catre tarile mai putin

avansate si se cere sa li se dea o mai mare asistenta tehnica.

Negocieri

Acordurile negociate sau renegociate la Runda Uruguay, acoperă comerţul cu

 bunuri, servicii şi drepturi de proprietate intelectuală, conturând şi consolidând principiileliberalizării comerciale, precum şi derogările acceptate de la acestea. Ele includ

angajamentele individuale ale ţărilor membre în ce priveşte reducerea taxelor vamale şi a

altor obstacole comerciale. Toate aceste Acorduri statuează procedurile de soluţionare a

diferendelor, prescriu un tratament special pentru ţările în curs de dezvoltare, cer 

guvernelor să facă politicile comerciale mai transparente prin notificarea către OMC a

tuturor reglementărilor în vigoare şi a noilor măsuri adoptate.

Domeniile cele mai importante acoperite de acordurile din cadrul OMC se referă

la circulaţia mărfurilor, circulaţia serviciilor, apărarea drepturilor de proprietate

intelectuală, reglementarea aspectelor comerciale legate de investiţii, protecţia mediului

înconjurător, concurenţa loială, măsurile sanitare şi fitosanitare, măsurile de apărare

comercială (antidumping, măsuri de retorsiune, măsuri de salvgardare), procedurile de

reglementare a diferendelor, acordul privind agricultura etc.

Acordurile vizând cele mai cuprinzătoare segmente ale comerţului internaţional,

cel cu bunuri şi cel cu servicii se definesc prin trei elemente structurale de fond:

Debutează cu principiile de bază:Acordul General pentru Tarife şi  

Comerţ(GATT) şi Acordul General pentru Comerţul cu Servicii (GATS). În aceeaşi

categorie intră şi Acordul cu privire la Aspectele Comerciale ale Drepturilor de

Proprietate Intelectuală (TRIPS) deşi nu are în prezent părţi contractante separate;

8/6/2019 Cadrul Multilateral Al Comertului Mondial GATT

http://slidepdf.com/reader/full/cadrul-multilateral-al-comertului-mondial-gatt 23/31

1 La acestea se adaugă acorduri complementare şi numeroase anexe cuprinzând  

cerinţe pentru anumite sectoare specifice sau anumite aspecte specifice ale

comerţului internaţional;

În final, există calendare detaliate ce cuprind angajamentele asumate de fiecare

 ţară care permit accesul produselor străine pe pieţele lor. În cazul GATT aceste

angajamente se referă la obligaţia de a consolida concesiile acordate privind comerţul cu

 bunuri şi o combinaţie de consolidări şi contingente tarifare în cazul comerţului cu

  produse agricole. În cazul GATS, angajamentele stabilesc anvergura accesului

furnizorilor străini de servicii la pieţele sectoriale ale serviciilor şi includ lista tipurilor de

servicii la care fiecare ţară a decis să nu aplice clauza naţiunii celei mai favorizate.

Acolo unde cele mai multe organizaţii operează pe „o ţară, un vot“ sau pe baza

„voturilor măsurate“, multe decizii ale OMC, cum ar fi adoptarea înţelegerilor (şi a

reviziilor aduse acestora) sunt determinate de consens. Acest lucru nu înseamnă însă ca s-

a ajuns la unanimitate: doar că nici un membru nu găseşte o decizie a fi atât de

inacceptabilă, încât să insiste pe o anumită obiecţie. Votul este folosit doar ca un

mecanism de reducere sau în cazuri speciale.

Avantajul consensului este acela că încurajează eforturile de a găsi decizia acceptată

de către toţi. Principalele dezavantaje includ cererile de alocare a unei perioade de timp

mai mare şi mai multe runde de negocieri, pentru a dezvolta o decizie în consens, iar tendinţa ca acordurile finale să folosească un limbaj ambiguu asupra părţilor contencioase

 punctează faptul că viitoarele interpretări ale tratatului vor fi dificile.

Richard Steinberg (2002) este de părere că deşi modelul conducerii prin consens a OMC

oferă comerţ iniţial bazat pe lege, rundele comerciale se încheie prin comerţ bazat pe

 putere, favorizând Europa şi Statele Unite şi pot sănu conducă la pareto eficienţă. Cele

mai notabile nefuncţionalităţi ale consensului de la întâlnirile ministeriale de la Seattle 

(1999) şi de la Cancún (2003) au apărut din cauza refuzului câtorva ţări în curs de

dezvoltare de a acepta propunerile.

Ca şi multe alte organizaţii internaţionale, OMC nu are o putere semnificativă

 pentru a întări deciziile pe care le ia atunci când un membru face o plângere împotriva

unui alt membru. Dacă deciziile luate de corpul de acord în privinţa disputelor nu sunt

îndeplinite, se pot lua măsuri de despăgubire pentru membrul care a făcut plângerea, însă

8/6/2019 Cadrul Multilateral Al Comertului Mondial GATT

http://slidepdf.com/reader/full/cadrul-multilateral-al-comertului-mondial-gatt 24/31

nici o altă acţiune de constrângere nu este disponibilă. Asta înseamnă că state puternice

din punct de vedere economic, cum sunt Statele Unite ale Americii, pot să ignore

hotărârile luate împotriva lor de către state cu economii mai slabe, deoarece cele din urmă

nu au puterea de a forţa SUA să îşi schimbe poziţia. Acesta a fost cazul, de exemplu, cu

decizia corpului de acord din martie 2005 în cazul DS 267 prin care se declarau ilegale

subvenţiile americane pentru bumbac.

Ţări membre

OMC cuprindea 76 de ţări membre la înfiinţare. Alţi 74 de membri au urmat în

următorii zece ani, ultima fiind Vietnam care a aderat la data de 11 ianuarie 2007.

Există ţări care nu sunt membre şi care au participat ca observatori la OMC: Algeria,

Andorra, Azerbaidjan, Bahamas,  Belarus, Bhutan, Bosnia şi Herţegovina,  Capul Verde,

Guineea Ecuatorială,  Etiopia, Sfântul Scaun (Vatican), Iran, Irak , Kazahstan,  Laos,

Liban, Libia, Federaţia Rusă, Samoa, São Tomé şi Príncipe, Serbia, Muntenegru,

Seychelles,  Sudan, Tadjikistan, Tonga, Ucraina, Uzbekistan, Vanuatu, şi Yemen. Multe

dintre aceste ţări doresc să devină membre.

Iranul a aplicat pentru prima oară la OMC în 1996, însă aplicaţia sa a fost blocată de

către Statele Unite de 22 de ori, sub acuzaţia că Teheranul ar susţine terorismul

internaţional. În luna martie, 2005, SUA a declarat că îşi va folosi dreptul de veto pentru

a începe negocierile pentru aderarea Iranului. Statele Unite au ales să nu blocheze ultima

cerere de aderare, ca parte a unei înţelegeri legate de programul nuclear. Nici  Rusia nu

este încă ţară membră, deşi a aplicat pentru aderarea la GATT în 1993.

 Romania, membru fondator 

Din postura de partener GATT din 1971, România a devenit membru fondator al

OMC, la 1 ianuarie 1995, toata legislaţia rezultată din acordurile OMC, devenind direct

8/6/2019 Cadrul Multilateral Al Comertului Mondial GATT

http://slidepdf.com/reader/full/cadrul-multilateral-al-comertului-mondial-gatt 25/31

aplicabilă şi României. Regulile şi mecanismul sistemului de comeră multilateral au fost

 principalele instrumente pentru întocmirea regimului politicii comerciale. Pe parcursul

ultimilor 10 ani, procesul examinării politicii comerciale româneşti a dovedit că România

şi-a respectat în întregime angajamenetele asumate faţă de OMC.

În prezent, România rămâne un membru activ al OMC. De la ultima revizuire a

  politicii comerciale, delegaţia României a participat în mod activ la conferinţele

ministeriale din Doha(Qatar) (2001), în calitate de coordonator al statelor 

CEFTA(Acordul de Liber Schimb Central European), Cancun (Mexico)(2003) si Hong

Kong (2005).Angajamentul ferm al României faţă de sistemul comercial multilateral a

fost evidenţiat de rolul activ pe care aceasta l-a jucat în coordonarea diferitelor comisii

(BOP, Licente de Import, Subvenţii şi Taxe Compensatorii).

Urmărind principiul unei economii deschise, România a susţinut întotdeauna procesul de liberalizare al OMC. Astfel, România a acceptat eliminarea taxelor vamale al

 produselor IT, având în vedere faptul că România este partener la Acordul în Tehnologia

Informaţiei.

De asemenea, fiind conştientă de dezvoltarea sectorului serviciilor, România a

 participat în cadrul procesului de finalizare a Protocoalelor IV si V ale GATS (servicii

fundamentale de telecomunicaţii şi financiare) şi a depus listele angajamentelor specifice.

Examinarea politicilor comerciale naţionale constituie o activitate extrem deimportantă în cadrul OMC. Aceasta este centrată pe politica şi practicile economice şi

comerciale ale fiecărui membru în domeniile acoperite de Acordurile multilaterale care

constituie sistemul de reguli şi discipline ale OMC.

În cadrul seviciilor non-financiare, alături de transport şi turism, serviciile poştale şi

de telecomunicaţii au fost examinate recent în cadrul celui de-al treilea exerciţiu de

examinare a politicilor comerciale ale României, desfăşurat în noiembrie 2005.

Cronologie

8/6/2019 Cadrul Multilateral Al Comertului Mondial GATT

http://slidepdf.com/reader/full/cadrul-multilateral-al-comertului-mondial-gatt 26/31

• 1986-1994 - Runda Uruguay a negocierilor GATT, culminând cu Acordul de la

Marrakech care a pus bazele OMC.

• 1 ianuarie, 1995 - OMC îşi începe existenţa.

• 1 mai, 1995 - Renato Ruggiero devine director general pe 4 ani.

• 9 decembrie - 13 decembrie, 1996 - Conferinţa ministerială inaugurală de la

Singapore.

• 18 mai - 20 mai, 1998 - A doua conferinţă ministerială, de la Geneva, Elveţia.

• 1 septembrie, 1999 - Mike Moore a devenit director general.

• 30 noiembrie - 3 decembrie, 1999 - A treia conferinţă ministerială, de la Seattle,

Washington, SUA.

• 9 noiembrie - 13 noiembrie, 2001 - A patra conferinţă ministerială, de la Doha, 

Qatar începe cu Runda de la Doha.• 11 decembrie, 2001 - Republica Populară Chineză a aderat la OMC după 15 ani

de negocieri (cele mai lungi negocieri din istoria GATT).

• 1 ianuarie, 2002 - Republica Chineză (Taiwan) a aderat la OMC.

• 1 septembrie, 2002 - Supachai Panitchpakdi devine director general.

• 10 septembrie - 14 septembrie, 2003 - A cincea conferinţă ministerială, de la

Cancun, Mexic

•

octombrie 2004 - Cambodgia devine membră OMC• 13 decembrie - 18 decembrie, 2005 - A şasea conferinţă ministerială va avea loc

la Hong Kong.

Critici

OMC promovează globalizarea economică şi comerţul liber, care sunt considerate

de mulţi ca fiind două teme problematice. Tratatele OMC au fost acuzate de tendinţe de

 parţialitate faţă de corporaţiile multinaţionale şi faţă de naţiunile bogate. În timp ce

  parteneriatul este voluntar, criticii sunt de părere că neparticiparea plasează ţările

neparticipante sub embargo, creând un sistem internaţional de reguli economice forţate şi

descurajând schimbul şi experimentarea.

8/6/2019 Cadrul Multilateral Al Comertului Mondial GATT

http://slidepdf.com/reader/full/cadrul-multilateral-al-comertului-mondial-gatt 27/31

Procesul de luare a deciziilor în cadrul organizaţiei şi în ceea ce priveşte organizaţia

a fost, de asemenea, supus criticilor. Cei trei mari membri -  Statele Unite ale Americii,

Uniunea Europeană şi Japonia - au fost acuzate de faptul că se folosesc de OMC pentru a

exercita o influenţă exagerată asupra statelor membre mai puţin influente. În plus, unii

cred că statele membre au adoptat tratatele OMC în mod nedemocratic sau în detrimentul

 propriilor cetăţeni sau al mediului înconjurător.

Cresterea dezvoltarii si reforma economica

Economistii si expertii in probleme comerciale recunosc in mare ca sistemul OMCcontribuie la dezvoltare. Se recunoaste de asemeni ca tarile mai putin avansate au nevoie

de flexibilitate in momentul in care aplica Acordurile. Si propriile texte ale acordurilor 

incorporeaza dispozitiile anterioare ale GATT, care prevad o asistenta special si

concesiuni comerciale pentru tarile in dezvoltare.

Mai mult de trei sferturi din membrii OMC sunt tari in dezvoltare si in tranzitie spre o

economie de piata. De-a lungul a sapte ani si jumatate cat a durat Runda Uruguay, mai

mult de 60 din aceste tari au aplicat in mod autonom programe de liberalizare a

comertului. In acelasi timp, tarile in dezvoltare si economiile in tranzitie au fost mult mai

active si influente in negocierile din Runda Uruguay ca in nici o alta runda anterioara.

Aceasta tendinta a distrus in practica idea ca sistemul de comert exista doar pentru

tarile industrializate. A facut de asemeni sa varieze anterioara inclinare a tarilor in

dezvoltare pentru dispensa de la indeplinirea unor determinate dispozitii si Acorduri ale

GATT.

La sfarsitul Rundei Uruguay, tarile in dezvoltare erau dispuse sa-si asume

majoritatea obligatiilor ce se impuneau tarilor dezvoltate. Nu intamplator, Acordurile le-au acordat perioade de tranzitie pentru a se adapta la dispozitiile - mai putin familiare si

  poate mai dificile - OMC, in special in cazul celor mai saraci, tarile "mai putin

dezvoltate". In virtutea unei decizii ministeriale adoptate in finalizarea Rundei, se da

acestor tari o mai mare flexibilitate pentru aplicarea Acordurilor OMC. In aceasta decizie

8/6/2019 Cadrul Multilateral Al Comertului Mondial GATT

http://slidepdf.com/reader/full/cadrul-multilateral-al-comertului-mondial-gatt 28/31

se stabileste ca tarile cele mai bogate trebuie sa accelereze aplicarea obligatiunilor in

materie de acces la piete care afecteaza marfurile exportate de catre tarile mai putin

avansate si se cere sa li se dea o mai mare asistenta tehnica.

Principalele deosebiri între GATT şi OMC sunt:

1• GATT a fost un Acord provizoriu şi adoptat pe baze ad-hoc care nu a fost

niciodată ratificat de parlamentele ţărilor participante, OMC este o organizaţie

internaţională având baze legale solide ratificate de parlamentele ţărilor 

membre iar Acordurile sale descriu exact modul în care aceasta funcţionează;

2• OMC are membrii în timp ce perticipanţii la GATT s-au numit părţi

contractante;

3• GATT s-a ocupat exclusiv de comerţul cu bunuri în timp ceactivităţile OMC

vizează şi comerţul cu servicii,şi cu drepturi de proprietate intelectuală;

Mecanismul OMC de soluţionare a diferendelor este mai rapid, acţionează în mod

automat iar procedurile sale nu pot fi blocate de nici o ţară membră.

Rezultatele negocierilor din Runda Uruguay şi acordul de la Marrakech privind

constituirea Organizaţiei Mondiale a Comerţului au fost semnate la 15 aprilie 1994 de

către reprezentanţii din cele 125 de state participante, printre care şi România.

Începerea activităţii OMC, dar şi punerea în aplicare a rezultatelor Rundei Uruguay aumultiple semnificaţii pentru statele participante, având în vedere:

1• crearea unui cadru instituţional caracterizat prin stabilitate, condiţii previzibile

şi libere de desfăşurare a comerţului internaţional;

2• crearea unei noi organizaţii caracterizată prin universalitate;

3• conturarea unui cadru de principii şi reguli extins de la domeniul mărfurilor, la

cel al comerţului cu servicii şi al protecţiei drepturilor de proprietate

intelectuală.

Acordul privind OMC este instrumentul juridic principal al rezultatelor Rundei

Uruguay. Acest acord defineşte sfera de acţiune a OMC, funcţiile sale structura

instituţională, membrii originari, procedurile de aderare de noi membri, etc. Sunt anexate

şi fac parte integrantă din acest acord toate celelalte acorduri şi memorandomuri de acord,

8/6/2019 Cadrul Multilateral Al Comertului Mondial GATT

http://slidepdf.com/reader/full/cadrul-multilateral-al-comertului-mondial-gatt 29/31

care includ rezultatele negocierilor pe domenii specifice. OMC este concepută ca o

organizaţie independentă în afara sistemului ONU, dar care conlucrează cu instituţii şi

organizaţii cu caracter economic, inclusiv cele din sistemul ONU.

OMC constituie forul multilateral de punere în aplicare a ansamblului măsurilor 

de liberalizare a comerţului cu mărfuri, servicii şi drepturi de proprietate intelectuală, de

desfăşurare de noi runde de negocieri pentru extinderea liberalizării în comerţul cu

 produse agricole, industriale şi cu servicii, precum şi de supraveghere multilaterală a

 punerii în aplicare a prevederilor referitoare la regulile, disciplinile şi practicile de comerţ

convenite.

OMC are caracter permanent şi înlocuieşte structura juridică instituţională a

GATT, care din 1948 a funcţionat pe o bază provizorie. Toate ţările membre ale GATT

au devenit membre ai OMC la 1 ianuarie 1995. După această dată, ţările candidate la

accesiune trebuie să urmeze prevederile de aderare prevăzute în acordul de creare a

OMC.

8/6/2019 Cadrul Multilateral Al Comertului Mondial GATT

http://slidepdf.com/reader/full/cadrul-multilateral-al-comertului-mondial-gatt 30/31

BIBLIOGRAFIE

1. www.omc.gov.ie2. www.ro.wikipedia.org3 .www.mec.md/omc.aspx4. www.dce.gov.ro/poli_com/OMC.htm5.www.eumed.net/ecorom/XVI.%20Organisme%20economice%20internationale/7%20gatt_si_ omc.htm6. Martin Khor et al (2005), OMC and the Global Trading System:

 Development Impacts and Reform Proposals, Zed Books

7. Petrescu M, GATT - cadru multilateral pentru promovareacomertului international, Editura Stiintifica si Enciclopedica,Bucuresti, 1987

8/6/2019 Cadrul Multilateral Al Comertului Mondial GATT

http://slidepdf.com/reader/full/cadrul-multilateral-al-comertului-mondial-gatt 31/31