CADRUL NORMATIV-LEGISLATIV SI STUDIU DE CAZ PRIVIND SCHIMBUL DE INFORMATII IN DOMENIUL

IMPOZITELOR DIRECTE

Contents

1

CADRUL NORMATIV-LEGISLATIV SI STUDIU DE CAZ PRIVIND SCHIMBUL DE INFORMATII IN DOMENIUL IMPOZITELOR DIRECTE..................................................1

Cadrul normativ european ( privind cooperarea administrativa in domeniul fiscal).......................3

Cadrul legislativ din Romania.........................................................................................................4

Schimbul de informatii la cerere......................................................................................................4

Schimbul automat obligatoriu de informatii....................................................................................5

Schimbul spontan de informatii.......................................................................................................6

Alte forme de cooperare administrativa..........................................................................................6

Conditii de realizare a schimbului de informatii.............................................................................8

Limite si obligatii.............................................................................................................................9

Modalitate de transmitere................................................................................................................9

Masuri practice..............................................................................................................................10

Obligatii speciale...........................................................................................................................10

Schimbul de informatii cu tarile terte............................................................................................10

Conventiile de evitare a dublei impuneri.......................................................................................10

Exemple practice de aplicare a conventiilor..................................................................................14

Studii de caz...................................................................................................................................14

Forumul Global privind Transparenta si Schimbul de Informatii.................................................22

Bibliografie....................................................................................................................................23

Cadrul normativ european ( privind cooperarea administrativa in domeniul fiscal)In aceasta era a globalizarii, nevoia de asistenta reciproca intre statele membre in domeniul fiscal este mai acuta ca oricand. Mobilitatea contribuabililor, numarul tranzactiilor transfrontaliere, intrenationalizarea instrumentelor financiare au cunoscut o dezvoltare puternica, ceea ce ingreuneaza stabilirea corecta a taxelor si impozitelor de catre statele membre. Aceasta

2

dificultate din ce in ce mai mare afecteaza functionarea sistemelor de impozitare si atrage dupa sine aparitia dublei impuneri, fapt care incita la frauda si evaziune fiscala, competentele de control ramanand la nivel national. Ea pune asadar in pericol functionarea pietei interne.

In consecinta, un stat membru nu isi poate gestiona sistemul de impozitare intern, in special ceea ce priveste impozitarea directa, in lipsa unor informatii din partea altor state membre. Este indispensabil sa se instituie o cooperare administrativa intre administratiile fiscale ale statelor membre.

Deoarece situatia fiscala a uneia sau a mai multor persoane impozabile stabilite in mai multe state membre prezinta adesea un interes comun sau complementar, este necesar sa se prevada posibilitatea ca aceste persoane sa fie controlate simultan de catre doua sau mai multe state membre, prin acord reciproc și pe baza de voluntariat. Tinand cont de obligatia legala din unele state membre de a notifica contribuabilului deciziile și actele referitoare la obligatiile sale fiscale și de dificultatile intampinate din acest motiv de autoritatile fiscale, inclusiv atunci cand contribuabilul s-a stabilit intr-un alt stat membru, este de dorit ca, in aceste cazuri, autoritatile fiscale sa poata solicita cooperarea autoritatilor competente ale statului membru in care s-a stabilit contribuabilul.

Statele membre ar trebui sa faca schimb de informatii privind cazuri specifice in cazul in care acest lucru este solicitat de un alt stat membru si sa faca demersurile necesare pentru a obtine aceste informatii.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat la 15 februarie 2011 Directiva 2011/16/UE privind cooperarea administrativa in domeniul fiscal care prevede normele si procedurile conform carora statele membre coopereaza intre ele in vederea realizarii unui schimb de informatii care este in mod previzibil relevant pentru administrarea si aplicarea legilor interne ale statelor membre in privinta tuturor tipurilor de taxe si impozite percepute de catre sau in numele unui stat membru.

Cadrul legislativ din RomaniaTitlul VII1 - Cooperarea administrativa in domeniul fiscal - din O.G. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala reglementeaza normele si procedurile potrivit carora Romania coopereaza cu celelalte state membre in vederea realizarii unui schimb de informatii care este in mod previzibil relevant pentru administrarea si aplicarea legilor interne ale statelor membre in privinta taxelor si impozitelor.

Autoritatea competenta din Romania pentru aplicarea prevederilor prezentului titlu, precum si pentru contactele cu Comisia Europeana, este Agentia Nationala de Administrare Fiscala.

Prin ordin al ministrului finantelor publice, la propunerea presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, se desemneaza biroul central de legatura. Acesta poate fi desemnat

3

responsabil si de contactele cu Comisia Europeana.Autoritatea competenta din Romania poate desemna departamente de legatura cu competente repartizate potrivit legislatiei sau politicii sale nationale, precum si functionari autorizati,biroul central de legatura avand responsabilitatea de a actualiza lista departamentelor de legatura si de a o pune la dispozitia birourilor centrale de legatura din celelalte state membre interesate, precum si a Comisiei Europene.In cazul in care un departament de legatura ori un functionar autorizattrimite ori primeste o cerere sau un raspuns la o cerere de cooperare, acesta informeaza biroul central de legatura din Romania.In cazul in care un departament de legatura ori un functionar autorizat, primeste o cerere de cooperare care necesita o actiune in afara competentei care i-a fost repartizata potrivit legislatiei ori politicii nationale din Romania, el transmite fara intarziere aceasta cerere biroului central de legatura din Romania si informeaza autoritatea solicitanta.

Schimbul de informatii la cerere La cererea autoritatii solicitante din alt stat membru, autoritatea solicitata din Romania comunica acesteia orice informatii prevazute de art. 109^5 alin. (1) din OG 92/2003 pe care le detine sau pe care le obtine in urma anchetelor administrative.Cererea autoritatii solicitante poate contine solicitarea motivata a unei anchete administrative specifice. In cazul in care autoritatea solicitata din Romania decide ca nu este necesara nicio ancheta administrativa, aceasta comunica de indata autoritatii solicitante din alt stat membru motivele acestei decizii.Pentru a obtine informatiile solicitate sau a efectua ancheta administrativa ceruta, autoritatea solicitata din Romania urmeaza aceleasi proceduri ca atunci cand actioneaza din propria initiativa ori la cererea unei alte autoritati din Romania. In cazul in care autoritatea solicitanta din alt stat membru ii solicita in mod expres, autoritatea solicitata din Romania transmite documente originale, cu conditia ca acest lucru sa nu contravina dispozitiilor in vigoare din Romania.Furnizarea informatiilor solicitate se realizeaza in cel mai scurt timp posibil dar nu mai mult de 6 luni de la data primirii cererii. In cazul in care autoritatea solicitata din Romania detine deja informatiile cerute, transmiterea acestora se face in termen de doua luni de la data primirii cererii.Pentru anumite cazuri speciale, autoritatea solicitanta din alt stat membru si cea solicitata din Romania pot conveni asupra unor termene diferite.

Autoritatea solicitata din Romania confirma autoritatii solicitante din alt stat membru, daca este posibil prin mijloace electronice, primirea unei cereri fara intarziere dar nu mai mult de 7 zile lucratoare de la primire. In termen de o luna de la primirea cererii, autoritatea solicitata din Romania notifica autoritatii solicitante din alt stat membru orice nereguli ale cererii, precum si nevoia unor eventuale informatii suplimentare. Intr-un astfel de caz, termenele se calculeaza din ziua urmatoare celei in care autoritatea solicitata din Romania primeste informatiile suplimentare necesare.In cazul in care autoritatea solicitata din Romania nu este in masura sa raspunda in termenul stabilit, aceasta notifica autoritatii solicitante din alt stat membru fara intarziere dar nu mai mult de 3 luni de la primirea cererii, motivele nerespectarii termenului si data la care considera ca va fi in masura sa ofere un raspuns.In cazul in care autoritatea solicitata din

4

Romania nu se afla in posesia informatiilor solicitate si nu este in masura sa raspunda sau refuza sa raspunda unei cereri de informatii aceasta notifica autoritatii solicitante din alt stat membru motivele sale fara intarziere dar nu mai mult de o luna de la data primirii cererii.

Schimbul automat obligatoriu de informatii Autoritatea competenta din Romania comunica autoritatii competente a oricarui alt stat membru, prin schimb automat, informatiile referitoare la perioadele de impozitare care incep dupa data de 1 ianuarie 2014 si care sunt disponibile cu privire la rezidentii din acel stat membru si la urmatoarele categorii specifice de venituri si de capital, astfel cum sunt acestea intelese in temeiul legislatiei nationale din Romania:a) venituri din munca;b) remuneratii platite administratorilor si altor persoane asimilate acestora;c) produse de asigurari de viata neacoperite de alte instrumente juridice ale Uniunii Europene, in cazul schimbului de informatii sau al altor masuri similare;d) pensii;e) proprietatea asupra bunurilor imobile si venituri din bunuri imobile.

Inainte de data de 1 ianuarie 2014, autoritatea competenta din Romania informeaza Comisia Europeana cu privire la categoriile specifice de venituri si de capital prevazute mai sus despre care au informatii disponibile, precum si orice modificari ulterioare care au fost aduse.

Autoritatea competenta din Romania poate indica autoritatii competente a oricarui alt stat membru faptul ca nu doreste sa primeasca informatii referitoare la categoriile de venituri si de capital ori ca nu doreste sa primeasca informatii cu privire la venitul sau la capitalul care nu depaseste un anumit plafon, iar Romania informeaza Comisia Europeana in acest sens. In cazul in care Romania nu informeaza Comisia Europeana despre oricare dintre categoriile cu privire la care detine informatii disponibile poate fi considerata drept stat care nu doreste sa primeasca informatii .

Inainte de data de 1 iulie 2016, autoritatea competenta din Romania pune la dispozitia Comisiei Europene, in fiecare an, statistici cu privire la volumul schimburilor automate si, in masura posibilului, informatii cu privire la costurile si beneficiile administrative si de alta natura relevante legate de schimburile care au avut loc si orice potentiale modificari atat pentru administratiile fiscale, cat si pentru terti.

Comunicarea informatiilor are loc cel putin o data pe an, in termen de 6 luni de la sfarsitul anului fiscal din Romania pe parcursul caruia au devenit disponibile informatiile.

In cazul in care Romania convine cu alte state membre sa faca automat schimb de informatii referitoare la categorii suplimentare de venituri si de capital in cadrul unor acorduri bilaterale sau multilaterale pe care le incheie, Romania comunica acordurile respective Comisiei Europene care le pune la dispozitia tuturor celorlalte state membre.

5

Schimbul spontan de informatii Conform articolului 109^13 OG 92/2003 schimbul spontan de informatii se va aplica incepand cu 1 ianuarie 2015.

Autoritatea competenta din Romania comunica autoritatii competente din orice alt stat membru interesat informatii in oricare dintre urmatoarele situatii:a) autoritatea competenta din Romania are dovezi pe baza carora presupune ca pot exista pierderi fiscale intr-un alt stat membru;b) o persoana impozabila obtine o reducere ori o scutire de impozit in Romania care ar putea determina o marire a impozitului sau o obligatie de plata a impozitului intr-un alt stat membru;c) afacerile intre o persoana impozabila din Romania si o persoana impozabila din alt stat membru sunt realizate printr-una sau mai multe tari, astfel incat sa rezulte o scadere a impozitului in Romania ori in celalalt stat membru sau in amandoua;d) autoritatea competenta din Romania are dovezi pe baza carora presupune ca poate avea loc o diminuare a impozitului in urma unor transferuri artificiale ale profiturilor in cadrul unor grupuri de intreprinderi;e) informatiile transmise unui stat membru de catre autoritatea competenta a altui stat membru au permis obtinerea unor informatii care pot fi importante in evaluarea impozitului datorat in cel de al doilea stat membru.Autoritatea competenta din Romania poate sa comunice, prin schimb spontan, autoritatilor competente din celelalte state membre orice informatii de care are cunostinta si care pot fi utile acestora. Autoritatea competenta din Romania careia i se pun la dispozitie aceste informatii,le transmite autoritatii competente a oricarui alt stat membru interesat, cat de curand posibil, dar nu mai tarziu de o luna de la data la care informatiile au fost puse la dispozitie.Autoritatea competenta din Romania careia i se comunica aceste informatii confirma, daca este posibil prin mijloace electronice, primirea acestor informatii autoritatii competente care le-a furnizat, fara intarziere, dar nu mai mult de 7 zile lucratoare de la primire.

Alte forme de cooperare administrativa Prin acord intre autoritatea solicitanta din alt stat membru si autoritatea solicitata din Romania si potrivit conditiilor stabilite de aceasta din urma, functionarii imputerniciti de autoritatea solicitanta din alt stat membru pot, in vederea schimbului de informatii , sa fie prezenti in birourile in care isi desfasoara activitatea autoritatile administrative ale Romaniei si/sau sa fie prezenti la anchetele administrative efectuate pe teritoriul Romaniei. In cazul in care informatiile solicitate sunt incluse in documente la care functionarii autoritatii solicitate din Romania au acces, functionarii autoritatii solicitante din alt stat membru primesc copii ale acestor documente.

Acest acord poate prevedea ca, atunci cand functionarii autoritatii solicitante din alt stat membru sunt prezenti in timpul anchetelor administrative, ei pot intervieva diverse persoane si pot examina diverse registre. Refuzul unei persoane care face obiectul unei anchete de a respecta masurile de control luate de functionarii autoritatii solicitante din alt stat membru este tratat de catre autoritatea solicitata din Romania drept un refuz impotriva propriilor sai functionari.

6

Functionarii imputerniciti de statul membru solicitant prezenti in Romania trebuie sa fie in masura sa prezinte in orice moment o imputernicire scrisa in care le sunt indicate identitatea si calitatea oficiala.

Romania poate conveni, cu unul sau mai multe state membre, sa efectueze controale simultane, fiecare pe teritoriul propriu, ale uneia ori mai multor persoane care prezinta un interes comun sau complementar, pentru a face schimb cu informatiile astfel obtinute.

Autoritatea competenta din Romania identifica in mod independent persoanele pentru care intentioneaza sa propuna un control simultan, notifica autoritatilor competente din celelalte state membre implicate orice cazuri pentru care propune efectuarea unui control simultan si indica motivele acestei alegeri, precum si perioada in care trebuie efectuate aceste controale.Ea decide daca doreste sa participe la controalele simultane si confirma autoritatii competente care a propus controlul simultan acordul sau sau ii comunica refuzul sau motivat.

Autoritatea competenta din Romania desemneaza un reprezentant insarcinat cu supravegherea si coordonarea operatiunii de control.

La cererea autoritatii competente a unui stat membru, autoritatea competenta din Romania comunica destinatarului,toate actele si deciziile emise de autoritatile administrative ale statului membru solicitant si care se refera la aplicarea pe teritoriul sau a legislatiei privind taxele si impozitele

Cererile de notificare precizeaza obiectul actului sau al deciziei care trebuie notificat(a) si indica numele si adresa destinatarului, precum si orice alte informatii care pot facilita identificarea acestuia.

Autoritatea solicitata din Romania informeaza de indata autoritatea solicitanta din alt stat membru cu privire la raspunsul sau la cererea respectiva si ii comunica, in special, data la care actul sau decizia a fost notificat(a) destinatarului.

Autoritatea solicitanta din Romania formuleaza o cerere de notificare in temeiul prezentului articol numai in cazul in care nu este in masura sa efectueze notificarea potrivit normelor care reglementeaza notificarea instrumentelor in cauza in Romania sau in cazul in care o astfel de notificare ar cauza dificultati disproportionate. Autoritatea competenta din Romania poate transmite orice document, prin scrisoare recomandata sau prin sisteme electronice de transmitere la distanta, in mod direct unei persoane aflate pe teritoriul unui alt stat membru.

Autoritatea competenta din Romania poate solicita autoritatii competente care primeste informatiile sa transmita rezultatul utilizarii informatiilor primite. In cazul in care i se solicita un asemenea raspuns, autoritatea competenta din Romania care a primit informatiile transmite autoritatii competente care a furnizat informatiile rezultatul utilizarii informatiilor, fara a aduce atingere normelor privind secretul fiscal si protectia datelor, aplicabile in Romania, in cel mai

7

scurt timp posibil dar nu mai mult de 3 luni de la momentul in care se cunoaste rezultatul utilizarii informatiilor solicitate.

Autoritatea competenta din Romania transmite anual celorlalte state membre rezultatul utilizarii informatiilor ce fac obiectul schimbului automat de informatii, potrivit masurilor practice convenite bilateral.

Conditii de realizare a schimbului de informatii Informatiile comunicate Romaniei de catre statele membre intra sub incidenta secretului profesional si se bucura de protectia conferita informatiilor de acest tip in temeiul legislatiei din Romania. Astfel de informatii pot fi utilizate pentru administrarea si aplicarea legislatiei din Romania referitoare la taxe si impozite, sau pentru evaluarea si aplicarea contributiilor obligatorii la sistemul de securitate sociala. De asemenea, acestea pot fi folosite in legatura cu procedurile judiciare si administrative care pot implica sanctiuni, initiate ca urmare a incalcarii legislatiei fiscale, fara a aduce atingere normelor si dispozitiilor generale care reglementeaza drepturile faptuitorului, suspectului sau inculpatului ori contravenientului, precum si ale martorilor in cadrul acestor proceduri.

Informatiile si documentele primite de Romania pot fi utilizate in alte scopuri , cu permisiunea autoritatii competente a statului membru care comunica informatii potrivit prezentului titlu si numai in masura in care acest lucru este permis in temeiul legislatiei din Romania. O astfel de permisiune se acorda de Romania daca informatiile pot fi utilizate in scopuri asemanatoare in Romania.

Daca autoritatea competenta din Romania considera ca informatiile primite de la autoritatea competenta a unui alt stat membru pot fi utile, autoritatii competente a unui al treilea stat membru, le poate transmite acesteia din urma, cu conditia ca aceasta transmitere sa respecte normele si procedurile legale. Autoritatea competenta din Romania informeaza autoritatea competenta a statului membru din care provin informatiile cu privire la intentia sa de a transmite informatiile respective unui stat membru tert. In situatia in care Romania este stat membru din care provin informatiile aceasta se poate opune transmiterii informatiilor respective in termen de 10 zile lucratoare de la data primirii comunicarii din partea statului membru care doreste sa transmita informatiile.

Limite si obligatiiAutoritatea solicitata din Romania furnizeaza/solicita autoritatii solicitante dintr-un alt stat membru informatii, cu conditia ca autoritatea solicitanta sa fi epuizat sursele uzuale de informatii pe care le-ar fi putut utiliza in aceasta situatie pentru a obtine informatiile solicitate, fara a risca sa puna in pericol atingerea scopului urmarit.

8

Romania nu este obligata sa efectueze anchete sau sa comunice informatii, in cazul in care efectuarea acestor anchete sau obtinerea informatiilor respective pentru propriile scopuri ar fi contrara legislatiei din Romania.

Furnizarea de informatii poate fi refuzata in cazul in care ar conduce la divulgarea unui secret comercial, industrial ori profesional sau a unui procedeu comercial ori a unor informatii a caror divulgare ar fi contrara ordinii publice, sau in cazul in care statul membru solicitant nu este in masura, din motive juridice, sa furnizeze informatii similare, comunicandu-se in acelasi timp si motivele refuzului.

In cazul in care un stat membru solicita informatii, Romania are obligatia de a recurge la mecanismul sau de colectare de informatii pentru a obtine informatiile solicitate, chiar daca acestea nu ii sunt necesare pentru propriile scopuri fiscale.

Autoritatea solicitanta din Roamnia nu poate sa refuze furnizarea de informatii pentru simplul motiv ca aceste informatii sunt detinute de o banca, de o alta institutie financiara, de o persoana desemnata ori care actioneaza in calitate de agent sau de administrator, sau ca informatiile respective se refera la participatiile la capitalul unei persoane.

Modalitate de transmitereSchimbul la cerere si schimbul spontan ( cereri,raspunsuri,confirmari, etc.) se trimite, in masura posibilului, pe baza unui formular-tip adoptat de Comisia Europeana ce poate fi insotit de rapoarte, declaratii sau orice alte documente, precum si de copii certificate ori de extrase din acestea.Formularul-tip include cel putin urmatoarele informatii care trebuie furnizate de catre autoritatea solicitanta:a) identitatea persoanei care face obiectul examinarii sau al anchetei;b) scopul fiscal urmarit.In masura in care se cunosc si in acord cu evolutiile internationale, autoritatea solicitanta din Romania poate furniza numele si adresa oricarei persoane despre care se crede ca detine informatiile solicitate, precum si orice element care poate facilita colectarea de informatii de catre autoritatea solicitata din alt stat membru.Schimbul automat obligatoriu de informatii se efectueaza utilizand un format electronic standardizat conceput pentru facilitarea unui astfel de schimb.

Masuri practiceInformatiile comunicate se furnizeaza, in masura posibilului, prin mijloace electronice, utilizand reteaua CCN. In situatia in care Comisia Europeana efectueaza orice adaptare a retelei CCN, Romania este responsabila sa efectueze orice adaptare a sistemelor sale necesara pentru a permite schimbul de informatii de acest tip prin intermediul retelei CCN.

Cererile de cooperare, inclusiv cererile de notificare, si documentele anexate pot fi redactate in orice limba aleasa de comun acord de autoritatea solicitata si autoritatea solicitanta. Cererile

9

respective sunt insotite de o traducere in limba oficiala sau in una dintre limbile oficiale ale statului membru al autoritatii solicitate numai in situatii speciale, cand autoritatea solicitata motiveaza cererea de traducere.

Obligatii specialeAutoritatea competenta din Romania dispune toate masurile necesare pentru:a) a asigura o coordonare interna eficace a masurilor de organizare;b) a stabili o cooperare directa cu autoritatile celorlalte state membre;c) a asigura buna functionare a sistemului de cooperare administrativa .

Schimbul de informatii cu tarile terteIn cazul in care autoritatea competenta din Romania primeste de la o tara terta informatii care sunt in mod previzibil relevante pentru administrarea si aplicarea legilor din Romania in privinta taxelor si impozitelor , autoritatea competenta din Romania poate, in masura in care acest lucru este permis in temeiul unui acord cu tara terta respectiva, sa comunice aceste informatii autoritatilor competente ale statelor membre pentru care ar putea fi utile si oricarei autoritati solicitante din alt stat membru, numai daca toate conditiile de mai jos sunt indeplinite:a) autoritatea competenta a statului membru din care provin informatiile si-a dat acordul cu privire la comunicarea acestora;b) tara terta in cauza s-a angajat sa coopereze pentru strangerea dovezilor care sa ateste caracterul neregulamentar sau ilegal al tranzactiilor care sunt susceptibile sa contravina legislatiei fiscale ori sa constituie o incalcare a acesteia.

Conventiile de evitare a dublei impuneriDin punct de vedere juridic, dubla impunere internationala apare atunci cand acelasi venit  obtinut de catre un contribuabil este impozitat de catre doua state. Pentru a combate efectele daunatoare pe care dubla impunere internationala le imprima asupra liberului schimb de bunuri si servicii si miscarii de capital, tehnologiei si persoanelor, statele lumii au incheiat conventii bilaterale sau multilaterale prin care ofera un mijloc de solutionare, pe o baza unitara, a celor mai des intalnite probleme care apar in domeniul dublei impuneri internationale.

Astfel, conventiile de evitare a dublei impuneri pot fi definite ca reprezentand dorinta statelor de a clarifica, standardiza si confirma situatia fiscala a contribuabililor care sunt angajati in activitati comerciale, industriale, financiare sau orice alte activitati in alte tari, prin aplicarea de catre toate statele a unei solutii unitare in cazuri identice de dubla taxare.

In prezent Romania are incheiate un numar de 82 de conventii de evitare a dublei impuneri cu state din intreaga lume. Prima conventie incheiata de Romania a fost cea cu Germania (aplicabila de la 1.01.1972) iar ultima conventie incheiata de Romania a fost cea cu Arabia Saudita. Un numar de 8 conventii au fost renegociate de-a lungul timpului astfel incat vechea conventie si-a

10

incetat aplicabilitatea si o noua conventie este aplicabila in relatia cu tarile respective (Austria, Belgia, Canada, Finlanda, Germania, Maroc, Olanda, Pakistan).

De regula toate conventiile de evitare a dublei impuneri urmeaza acelasi tipar:

-descrierea scopului conventiei si definirea unor termeni utilizati in mai mult de un articol al conventiei;

-stabilirea regulilor de impunere pentru venituri si castiguri de capital si a metodelor de eliminare a dublei impuneri;

-dispozitii speciale cu privire la nediscriminare, procedura amiabila, schimbul de informatii, asistenta la incasare, membrii misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare, extinderea teritoriala

Conform conventiilor, regulile de impunere pentru venituri si capital pot fi clasificate astfel:

-venituri si castiguri de capital care pot fi impozitate fara nicio limitare in Statul Sursa si pentru care Statul de Rezidenta nu are drept de impunere: venituri din proprietati imobiliare, veniturile unui sediu permanent, veniturile realizate de artisti si sportivi, remuneratiile membrilor consiliului de administratie, remuneratiile primite de o persoana fizica rezidenta intr-un stat, pentru activitatea dependenta pe care o desfasoara in celalalt stat.

-venituri si castiguri de capital care pot fi subiect de impunere limitata in Statul Sursa, iar Statul de Rezidenta trebuie sa acorde o reducere a impozitului: dividende, dobanzi, comisioane si redevente.

-venituri si castiguri de capital care nu pot fi impozitate in Statul Sursa si se impoziteaza exclusiv in Statul de Rezidenta: profiturile din activitatea de afaceri si din transporturile internationale, castiguri de capital, venituri obtinute de studenti.

 Statul Sursa este statul de pe al carui teritoriu se nasc veniturile sau castigurile de capital, respectiv  in cazul veniturilor din afaceri, statul pe al carui teritoriu sunt efectuate afacerile, iar in cazul castigurilor din investitii, fie statul al carui rezident este persoana care dispune platile, fie statul in care este situat activul care genereaza veniturile.

Daca un contribuabil este rezident al unei tari cu care Romania a incheiat o conventie pentru evitarea dublei impuneri, cota de impozit care se aplica venitului impozabil obtinut de catre acel contribuabil din Romania nu poate depasi cota de impozit prevazuta in conventie care se aplica asupra acelui venit. In situatia in care sunt cote diferite de impozitare in legislatia interna sau in conventiile de evitare a dublei impuneri, se aplica cotele de impozitare mai favorabile. Daca un contribuabil este rezident al unei tari din Uniunea Europeana, cota de impozit care se aplica venitului impozabil obtinut de acel contribuabil din Romania este cota mai favorabila prevazuta in legislatia interna, legislatia Uniunii Europene sau in conventiile de evitare a dublei impuneri.

11

Legislatia Uniunii Europene se aplica in relatia Romaniei cu statele membre ale Uniunii Europene sau ale Asociatiei Europene a Liberului Schimb.

Pentru aplicarea prevederilor conventiei de evitare a dublei impuneri si a legislatiei Uniunii Europene, nerezidentul are obligatia de a prezenta platitorului de venit, in momentul realizarii venitului, certificatul de rezidenta fiscala eliberat de catre autoritatea competenta din statul sau de rezidenta, precum si, dupa caz, o declaratie pe propria raspundere in care se indica indeplinirea conditiei de beneficiar in situatia aplicarii legislatiei Uniunii Europene. Daca certificatul de rezidenta fiscala, respectiv declaratia ce va indica calitatea de beneficiar nu se prezinta in acest termen, se aplica prevederile legislatiei interne. Forma si continutul certificatului de rezidenta fiscala pentru nerezidenti sunt cele emise de autoritatea din statul de rezidenta al beneficiarului venitului.

In momentul prezentarii certificatului de rezidenta fiscala se aplica prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri si se face regularizarea impozitului in cadrul termenului legal de prescriptie.

Certificatul de rezidenta fiscala trebuie sa mentioneze ca beneficiarul venitului a avut, in termenul de prescriptie, rezidenta fiscala in statul contractant cu care este incheiata conventia de evitare a dublei impuneri, intr-un stat al Uniunii Europene sau al Asociatiei Europene a Liberului Schimb pentru toata perioada in care s-au realizat veniturile din Romania. Calitatea de beneficiar in scopul aplicarii legislatiei Uniunii Europene va fi dovedita prin certificatul de rezidenta fiscala si, dupa caz, declaratia pe propria raspundere a acestuia de indeplinire cumulativa a conditiilor referitoare la: perioada minima de detinere, conditia de participare minima in capitalul persoanei juridice romane, calitatea de contribuabil platitor de impozit pe profit sau un impozit similar acestuia, fara posibilitatea unei optiuni sau exceptari.

Certificatul de rezidenta fiscala prezentat in cursul anului pentru care se fac platile este valabil si in primele 60 de zile calendaristice din anul urmator, cu exceptia situatiei in care se schimba conditiile de rezidenta.

In certificatul de rezidenta fiscala prezentat de nerezidentii care au obtinut venituri din Romania, trebuie sa se ateste ca acestia au fost rezidenti in statele cu care Romania are incheiate conventii de evitare a dublei impuneri, in anul/perioada obtinerii veniturilor sau in anul/perioada pentru care a fost emis certificatul de rezidenta fiscala. Forma si continutul certificatului de rezidenta fiscala pentru nerezidenti sunt cele emise de autoritatea din statul de rezidenta al beneficiarului venitului. Acesta trebuie sa cuprinda, in principal, elemente de identificare a nerezidentului, precum si a autoritatii care a emis certificatul de rezidenta fiscala, de exemplu: numele, denumirea, adresa, codul de identificare fiscala, mentiunea ca este rezident fiscal in statul emitent, precum si data emiterii certificatului sau a documentului.

Platitorul de venit este raspunzator pentru primirea in termenul stabilit a originalului sau a copiei legalizate a certificatului de rezidenta fiscala si pentru aplicarea prevederilor din conventiile de

12

evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu diverse state. Un nerezident poate fi considerat rezident al unui stat si ca urmare a informatiilor primite pe baza schimbului de informatii initiat/procedurii amiabile declansate de o tara partenera de conventie de evitare a dublei impuneri.

In situatia in care legislatia domestica a unui stat cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri solicita de la un rezident roman certificatul de rezidenta fiscala pentru a aplica prevederile conventiei, rezidentul roman va depune o cerere pentru eliberarea certificatului la autoritatea fiscala competenta.

In cazul in care s-au facut retineri de impozit ce depasesc cotele din conventiile de evitare a dublei impuneri, respectiv din legislatia Uniunii Europene, suma impozitului retinut in plus poate fi restituita la cererea beneficiarului de venit, respectiv a persoanei nerezidente.

Platitorul de venit va calcula si va restitui nerezidentului suma reprezentand impozit retinut in plus, astfel:a) in situatia in care cota de impunere stabilita in conventiile de evitare a dublei impuneri sau de legislatia Uniunii Europene este mai mica decat cea prevazuta de Codul fiscal, suma restituita nerezidentului este egala cu diferenta de impozit platit in plus;b) in situatia in care potrivit conventiilor de evitare a dublei impuneri sau legislatiei Uniunii Europene nu se datoreaza impozit, suma restituita nerezidentului este egala cu impozitul platit in Romania;

In vederea recuperarii de la buget a sumelor efectiv restituite, platitorul de venit va depune la organul fiscal competent in administrarea sa declaratia/declaratiile fiscala/fiscale rectificativa/rectificative cu diminuarea obligatiilor fiscale, in care va inscrie suma efectiv restituita persoanei nerezidente cu titlu de impozit retinut in plus.

Ulterior depunerii declaratiei fiscale rectificative, platitorul de venit va depune la acelasi organ fiscal o cerere de restituire a impozitului platit in plus, solutionarea cererii realizandu-se potrivit legislatiei in materie.

In situatia in care restituirea impozitului retinut in plus fata de sarcina fiscala rezultata din aplicarea prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri, sau a legislatiei Uniunii Europene, dupa caz, coroborate cu legislatia interna, nu se poate efectua de catre platitorul de venit, contribuabilul nerezident isi va recupera de la bugetul statului, acest impozit platit in plus, personal sau prin imputernicit.

Alin. 2 ale articolelor "Dividende", "Dobanzi", "Comisioane", "Redevente" din conventiile de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu alte state, reglementeaza impunerea in tara de sursa a acestor venituri si se aplica cu prioritate. In cazul cand legislatia interna prevede in mod expres o cota de impozitare mai favorabila sunt aplicabile prevederile legislatiei interne.Acdest lucru nu conduce la o dubla impunere pentru acelasi venit, intrucat statul de rezidenta acorda

13

credit fiscal pentru impozitul platit in Romania, in conformitate cu prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri.

Exemple practice de aplicare a conventiilorDin punct de vedere al taxarii internationale, analiza fiscala a unei tranzactii incheiate de un rezident roman in calitate de platitor al unui venit cu o persoana rezidenta a unui alt stat in calitate de beneficiar al unui venit, trebuie sa aiba in vedere urmatoarele:

-stabilirea tipului de venit pe care persoana nerezidenta in Romania il obtine de la rezidentul roman (ex: dobanzi, redevente, venituri din prestari de servicii, venituri din activitate de comert, etc.);-identificarea tratamentului fiscal pe care legislatia domestica, respectiv Codul Fiscal, il aplica tipului de venit (ex: potrivit Codului Fiscal, veniturile obtinute de un nerezident din prestari de servicii se impoziteaza in Romania in timp ce veniturile din activitatea de comert nu se impoziteaza in Romania);-daca exista conventie de evitare a dublei impuneri intre Romania si statul in care este rezidenta persoana beneficiara a venitului;-daca se poate face dovada rezidentei in statul respectiv al persoanei nerezidente;-in cazul in care raspunsul la precedentele doua intrebari este pozitiv, urmeaza identificarea si aplicarea prevederilor conventiei;-in cazul in care dupa aplicarea prevederilor conventiei rezulta un impozit care trebuie retinut in Romania, trebuie facuta dovada retinerii si platii impozitului in Romania astfel incat persoana nerezidenta sa poata beneficia de credit fiscal in tara de rezidenta.

Studii de caz Exemplul 1.

Elena SRL, societate comerciala infiintata in Romania, inregistreaza la sfarsitul exercitiului financiar 2012 un profit net de 1.500.000 lei. Din acesta se utilizeaza 5% pentru constituirea rezervei legale iar diefrenta a fost repartizata la dividende. Capitalul social este impartit in 100 de parti sociale si este detinut de 2 asociati dupa cum urmeaza: 40 parti sociale de catre o persoana fizica rezidenta in Grecia si 60 parti sociale de catre o persoana fizica rezidenta in Romania.In februarie 2013 societatea plateste catre asociati dividendele repartizate.

Solutie:

In situatia in care o societate romaneasca are actionari persoane fizice straine, impozitul aplicabil asupra dividendelor obtinute din Romania este reglementat de Titlul V din Legea 571/2003 privind Codul fiscal , cu modificarile si completarile ulterioare si de catre normele metodologice date in aplicarea legii.

Totodata se au in vedere si conventiile de evitare a dublei impuneri ratificate cu statele cu care Romania are incheiate aceste acorduri.

14

Potrivit definitiei data in Modelul OECD de conventii, dividendele platite de o societate care este rezidenta a unui stat contractant (Romania) unui rezident al celuilalt stat contractant (Grecia) pot fi impuse in acel celalalt stat contractant (Grecia). Totusi aceste dividende pot fi, de asemenea, impuse in statul contractant in care este rezidenta societatea platitoare de dividende (Romania) si potrivit legislatiei acestui stat, conditia fiind ca impozitul astfel stabilit sa nu depaseasca o cota minima din suma bruta a dividendelor.

Comentariile OECD precizeaza explicit ca statul sursa (Romania) nu este obligat sa renunte la dreptul de impozitare al veniturilor sub forma de dividende doar pentru simplul fapt ca aceste venituri sunt primite de un rezident al unui stat cu care Romania are incheiata o Conventie de evitare a dublei impuneri.

Cu statul grec este ratificata Conventie de evitare a dublei impuneri, aprobata prin Legea 25/1992.

La art. 10 „Dividende” din tratat se prevede ca impozitul pe dividende nu va depasi: a) 45 % din suma bruta a dividendelor, daca societatea care le distribuie este rezidenta a Greciei, si b) 25 % din suma bruta a dividendelor, daca societatea care le distribuie este rezidenta a Romaniei.

Autoritatile competente ale statelor contractante vor stabili, de comun acord, modalitatea de aplicare a acestor limitari.

Pentru aplicarea prevederilor Conventiei de evitare a dublei impuneri, atat persoanele fizice cat si persoanele juridice trebuie sa faca dovada rezidentei. Certificatul de rezidenta se elibereaza de catre autoritatea competenta din tara respectiva.

Certificatul de rezidenta trebuie prezentat la data obtinerii venitului din Romania.

Certificatul de rezidenta trebuie sa fie in original sau copie legalizata, tradus si legalizat de organul autorizat din Romania.

Potrivit dispozitiilor art. 115 si 116, Titlul V din Codul fiscal , veniturile de natura dividendelor obtinute de o persoana fizica nerezidenta se impun cu cota de 50% daca veniturile sunt platite intr-un stat cu care Romania nu are incheiat un instrument juridic in baza caruia sa se realizeze schimbul de informatii si cu cota de 16% in caz contrar.

In momentul in care este prezentat certificatul se face si regularizarea impozitului in cadrul termenului legal de prescriptie. Pentru aceasta, certificatul de rezidenta trebuie sa cuprinda informatii potrivit carora beneficiarul dividendelor a avut in termenul de prescriptie, rezidenta fiscala in tara al carui rezident este.

Certificatul de rezidenta fiscala prezentat in cursul anului este valabil si in primele 60 de zile din anul urmator, cu conditia ca persoana fizica sa nu isi fi schimbat rezidenta.

15

Rezulta ca, asociatului persoana fizica nerezidenta in Romania, i se aplica cota de impunere prevazuta in Conventia de evitare a dublei impuneri asupra veniturilor de natura dividendelor, de catre societatea din Romania prin stopaj la sursa, cu conditia prezentarii certificatului de rezidenta fiscala.

In tara de rezidenta i se va aplica legea fiscala din acel stat. Pentru suma retinuta in Romania i se va acorda credit fiscal, pe baza certificatului obtinut de la autoritatea fiscala din Romania.

Avand in vedere faptul ca in Grecia cota de impunere este mai mare decat cea aplicata in Romania, se vor aplica dispozitiile art. 118 din Codul fiscal si cele ale pct. 12 din HG 44/2004 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare aCodului fiscal , in sensul ca se va aplica cota de impozitare mai favorabila, respectiv 16%.

Declararea impozitului pe dividende se face de catre societatea care a platit aceste venituri prin completarea formularului 100 „Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat” formular care se depune la organul fiscal teritorial lunar, pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care s-au platit dividendele.

Pentru impozitul pe dividende achitat in Romania, persoana fizica rezidenta in Grecia depune o cerere in vederea eliberarii certificatului de atestare a platii impozitului retinut si platit catre bugetul de stat de persoana juridica rezidenta, la organul fiscal teritorial in raza caruia platitorul de venit sub forma de dividende este inregistrat.

Cererea se poate depune si de platitorul de dividende in numele beneficiarului.

Se vor avea in vedere si prevederile OMFP 724/2011 pentru aprobarea formularisticii prevazute de art. 118 si 120 dinLegea 571/2003 privind Codul fiscal si stabilirea competentelor in ceea ce priveste semnarea acestor formulare, anexele 11-12.

Reflectarea in contabilitate a constituirii rezervei legale si a distribuirii si platii dividendelor se face dupa cum urmeaza:

La 31.12.2012:

129 = 1061 75.000 lei Repartizarea profitului Rezerve legale

In exercitiul urmator, respectiv in anul 2013, s-a efectuat inchiderea contului de profit si pierdere si a celui de repartizare.

121 = % 1.500.000 lei Profit si pierdere 129 75.000 lei Repartizarea profitului 117 1.425.000 lei

16

Rezultatul reportat

117 = % 1.425.000 leiRezultatul reportat 457.1 855.000 lei Dividendede plata pf rezidente 457.2 570.000 lei Dividende de plata pf nerezidente

Plata dividendelor si retinerea impozitului:

457.1 = % 855.000 lei Dividende 446 136.800 lei Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate 5121 718.200 lei Conturi la banci in lei

457.2 = % 570.000 lei Dividende 446 91.200 lei Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate 5121 478.800 lei Conturi la banci in lei

Daca dividendele se platesc in valuta, conversia in lei a impozitului in valuta aferent veniturilor obtinute din Romania de nerezidenti se face la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil in ziua in care s-a platit venitul catre nerezident .

Exemplul 2.

Presupunem ca o persoana juridica din Romania doreste distribuirea de dividende catre actinarii sai: doua persoane fizice rezidente in Romania care detin impreuna 95% din actiunile societatii si o persoana fizica rezidenta in Germania ce detine 5% din actiuni.

-persoana fizica nerezidenta in Romania obtine un venit din dividende;

-venitul din dividende obtinut de persoana fizica nerezidenta de la o persoana rezidenta in Romania se impoziteaza in Romania potrivit prevederilor titlului V “Impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti si impozitul pe reprezentantele firmelor straine infiintate in Romania” din Codul Fiscal;

17

-exista conventie de evitare a dublei impuneri incheiata intre Romania si Germania, ratificata prin legea 29/16.01.2002;

-presupunem ca persoana fizica nerezidenta poate face dovada rezidentei in Germania prin prezentarea unui cerificat valid de rezidenta fiscala;

-potrivit prevederilor art. 10 - Dividende, alin. 2. din Conventia de evitare a dublei impuneri incheiate intre Romania si Republica Federala Germania, veniturile din dividende sunt impozabile in statul contractant in care este rezidenta societatea platitoare de dividende si potrivit legislatiei acestui stat, dar daca beneficiarul efectiv al dividendelor este rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va depasi: a) 5% din suma bruta a dividendelor, daca beneficiarul efectiv este o societate (alta decat un parteneriat) care detine in mod direct cel putin 10% din capitalul societatii platitoare de dividende; b) 15% din suma bruta a dividendelor in toate celelalte cazuri.

Cota de impozit prevazuta de legislatia interna in cazul de fata este 16% . Conform art.118 din Codul Fiscal daca un contribuabil este rezident al unei tari cu care Romania a incheiat o conventie pentru evitarea dublei impuneri, cota de impozit care se aplica venitului impozabil obtinut de catre acel contribuabil din Romania nu poate depasi cota de impozit prevazuta in conventie care se aplica asupra acelui venit. In situatia in care sunt cote diferite de impozitare in legislatia interna sau in conventiile de evitare a dublei impuneri, se aplica cotele de impozitare mai favorabile.

Prin urmare, prin aplicarea prevederilor conventiei, impozitul retinut in Romania este limitat la 15% din suma bruta a dividendelor.

Exemplul 3

Presupunem ca o persoana rezidenta in Romania plateste o suma de bani catre o persoana rezidenta in SUA in baza unui contract de achizitie a unui program informatic exclusiv in scopul utilizarii acestuia, precum si in baza contractelor de actualizare/mentenanta a respectivului software.

Conform Codului fiscal, completat si modificat, art. 7, alin. (1), pct. 28, lit. b), "Nu se considera redeventa, in sensul prezentei legi, remuneratia in bani sau in natura platita pentru achizitiile de software destinate exclusiv operarii respectivului software, fara alte modificari decat cele determinate de instalarea, implementarea, stocarea sau utilizarea acestuia. De asemenea, nu va fi considerata redeventa, in sensul prezentei legi, remuneratia in bani sau in natura platita pentru achizitia in intregime a drepturilor de autor asupra unui program pentru calculator."

De asemenea, in baza HG nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 115, pct. 2, alin. (4), "In analiza caracterului unei tranzactii care implica transferul de software nu se tine

18

cont de dreptul de a copia un program exclusiv in scopul de a permite exploatarea efectiva a programului de catre utilizator. In consecinta, o suma care trebuie platita nu este o redeventa daca singurul drept transferat este un drept limitat de a copia un program, in scopul de a permite utilizatorului sa-l exploateze. Acelasi rezultat se aplica si pentru "drepturi de retea sau site", in care primitorul obtine dreptul de a face multiple copii ale unui program, exclusiv in scopul de a permite exploatarea programului pe mai multe computere sau in reteaua primitorului."

Astfel, in baza reglementarilor legale de mai sus, achizitiile de software destinate in exclusivitate utilizarii acestuia, la care nu se opereaza alte modificari decat cele prevazute de art. 7, alin. (1), pct. 28, lit. b) din Codul fiscal, completat si modificat, nu reprezinta redeventa. De asemenea, in conformitate cu definitia data redeventelor in Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, modificarile aduse programelor informatice in scopul utilizarii acestora, inclusiv actualizarile operate in vederea utilizarii respectivului software, nu pot fi incadrate in categoria redeventelor, ci reprezinta prestari de servicii.

In concluzie nerezidentul obtine in acest exemplu doua tipuri de venit:a) venit din activitate de comert cu programe informatice;b) venit din prestari de servicii de asistenta tehnica

-venitul nerezidentului din activitate de comert cu programe informatice nu se impoziteaza in Romania;

-venitul nerezidentului din prestari de servicii de asistenta tehnica se impoziteaza in Romania potrivit prevederilor titlului V “Impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti si impozitul pe reprezentantele firmelor straine infiintate in Romania”;

-exista conventie de evitare a dublei impuneri incheiata intre Romania si SUA;

-presupunem ca persoana nerezidenta poate face dovada rezidentei in SUA prin prezentarea unui cerificat valid de rezidenta fiscala;

potrivit prevederilor art. 7 – Profituri din afaceri, alin. 1. din Conventia de evitare a dublei impuneri incheiate intre Romania si Statele Unite ale Americii, profiturile industriale sau comerciale se impun numai in statul de rezidenta al beneficiarului de venit, respectiv in SUA.

Prin urmare, prin aplicarea prevederilor conventiei nici un impozit nu se va retine si plati in Romania.

Exemplul 4.

Presupunem ca o persoana juridica rezidenta in Maroc acorda un imprumut purtator de dobanda unei persoane juridice din Romania.

19

-in urma contractului de imprumut, persoana juridica nerezidenta in Romania obtine un venit din dobanzi;

-venitul din dobanzi obtinut de persoana juridica nerezidenta de la o persoana rezidenta in Romania se impoziteaza in Romania potrivit prevederilor titlului V “Impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti si impozitul pe reprezentantele firmelor straine infiintate in Romania” din Codul Fiscal;

-exista conventie de evitare a dublei impuneri incheiata intre Romania si Maroc;

-presupunem ca persoana juridica nerezidenta poate face dovada rezidentei in Maroc prin prezentarea unui cerificat valid de rezidenta fiscala;

potrivit prevederilor art. 11 - Dobanzi, alin. 2. din Conventia de evitare a dublei impuneri incheiate intre Romania si Regatul Maroc, veniturile din dobanzi sunt impozabile in statul contractant din care provin, respectiv Romania, impozitul astfel stabilit neputand depasi 10% din suma bruta a dobanzilor.

Conform articolului 118 din Legea nr. 571/2003 cu modificarile si completarile ulterioare daca un contribuabil este rezident al unei tari cu care Romania a incheiat o conventie pentru evitarea dublei impuneri, cota de impozit care se aplica venitului impozabil obtinut de catre acel contribuabil din Romania nu poate depasi cota de impozit prevazuta in conventie care se aplica asupra acelui venit. In situatia in care sunt cote diferite de impozitare in legislatia interna sau in conventiile de evitare a dublei impuneri, se aplica cotele de impozitare mai favorabile.

Prin urmare, prin aplicarea prevederilor conventiei, impozitul retinut in Romania este limitat la 10% din suma bruta a dobanzilor.

Exemplul 5.

Presupunem ca o persoana fizica rezidenta in Romania obtine venituri din dividende de la o societate din Austria.

Dividendele platite de o societate rezidenta in Austria unui rezident al Romaniei sunt impozabile in Romania potrivit alineatului 1 al articolului “Dividende” din Conventia de evitare a dublei impuneri incheiata intre Romania si Austria .

Totusi, veniturile de natura dividendelor obtinute din Austria, de persoane fizice rezidente in Romania sunt impozabile in Austria potrivit alineatului 2 al articolului “Dividende” din Conventia de evitare a dublei impuneri incheiata intre Romania si Austria . Impozitul astfel stabilit nu va depasi 5% din suma bruta a dividendelor.

20

Pentru aplicarea prevederilor conventiei de evitare a dublei impuneri persoana rezidenta in Romania trebuie sa prezinte platitorului de venit austriac certificatul de rezidenta fiscala, eliberat de autoritatea fiscala din Romania.

Potrivit prevederilor art. 90 "Venituri obtinute din strainatate" din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, persoanele fizice rezidente in Romania care obtin venituri din orice sursa din afara Romaniei datoreaza impozit pentru veniturile obtinute din strainatate.

Veniturile realizate din strainatate se supun impozitarii prin aplicarea cotelor de impozit asupra bazei de calcul determinate dupa regulile proprii fiecarei categorii de venit, in functie de natura acestuia.

Contribuabilii care obtin venituri din strainatate au obligatia sa le declare, potrivit declaratiei specifice, pana la data de 25 mai a anului urmator celui de realizare a venitului.

Potrivit prevederilor art.91 "Creditul fiscal extern" contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru acelasi venit si in decursul aceleiasi perioade impozabile, sunt supusi impozitului pe venit atat pe teritoriul Romaniei, cat si in strainatate, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat in Romania a impozitului platit in strainatate, denumit in continuare credit fiscal extern, in limitele prevazute in prezentul articol.

Creditul fiscal extern se acorda daca sunt indeplinite, cumulativ, urmatoarele conditii:

a) se aplica prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate intre Romania si statul strain in care s-a platit impozitul;

b) impozitul platit in strainatate, pentru venitul obtinut in strainatate, a fost efectiv platit in mod direct de persoana fizica sau de reprezentantul sau legal ori prin retinere la sursa de catre platitorul venitului. Plata impozitului in strainatate se dovedeste printr-un document justificativ, eliberat de autoritatea competenta a statului strain respectiv;

c) venitul pentru care se acorda credit fiscal face parte din una dintre categoriile de venituri prevazute la art. 41.

In situatia in care persoanei fizice rezidente in Romania nu i-au fost aplicate prevederile Conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate intre Romania si Austria, aceasta poate solicita autoritatii competente austriece restituirea impozitului retinut in plus fata de prevederile conventiei mai sus mentionate, dar numai dupa certificarea rezidentei de catre autoritatea fiscala romana pe formularul eliberat de autoritatea competenta din Austria.

21

Forumul Global privind Transparenta si Schimbul de InformatiiIncepand cu anul 2013, Romania, prin Ministerul Finantelor Publice, a aderat la Forumul Global OECD privind Transparenta si Schimbul de informatii, ca cel de-al 118 membru al acestuia.

Scopul Forumului Global privind Transparenta si Schimbul de Informatii pe probleme fiscale este acela de a imbunatati transparenta fiscala si de a asigura un schimb de informatii eficient intre statele membre ale acestui Forum.

In calitate de membru al acestui organism, Romania va participa la procesul de evaluare a legislatiei nationale privind schimbul de informatii legat de aspecte fiscale.

Forumul Global este o organizatie bazata pe consens si egalitate deplina intre membrii sai, fiind infiintata in anul 2009 de catre OECD si de o parte din jurisdictiile interesate de desfasurarea in bune conditii a schimbului de informatii pe probleme fiscale.

In Monitorul Oficial, Partea I, nr. 163/26.03.2013 (pagina 15), a fost publicat Ordinul viceprim-ministrului, ministrului Finantelor Publice nr. 353/2013 (OMFP 353/2013) privind desemnarea biroului central de legatura responsabil pentru schimbul de informatii privind cooperarea administrativa in domeniul fiscal intre statele membre ale Uniunii Europene.

Potrivit ordinului mentionat mai sus, este desemnat Serviciul schimb international de informatii din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala – Directia generala de informatii fiscale ca Birou central de legatura pentru schimbul de informatii privind cooperarea administrativa in domeniul fiscal intre statele membre ale Uniunii Europene.

Biroul central de legatura este responsabil si de contactele cu Comisia Europeana. In acest scop, Biroul central de legatura transmite Comisiei Europene toate informatiile, datele si statisticile prevazute la titlul VIII „Cooperarea administrativa in domeniul fiscal” din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de Procedura Fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Bibliografie1.Legea 571/2003 Codul Fiscal

2.HG 44/2004 privind Normele de aplicare a codului fiscal

22

3.OG 92/2003 privind Codul de procedura fiscala

4.Directiva 2011/16/UE privind Cooperarea administrativa in domeniul fiscal

23