Mgt Franta

40
Cuprins I.PREZENTARE GENERALA A FRANTEI I.1 Poziţia geografica I.2. Mediul natural I.2 PRINCIPALELE FORME DE TURISM PRACTICATE IN FRANȚA I.3 Politica Turistica II. Analiza Pest a Frantei III. Analiza SWOT IV.Matricea TOWS IV.Segmentarea Pietei V.Determinarea Mixului de Marketing si Submixului VI.Strategii de Marketing VI.1 Ciclul de viata al destinatiei VII.Conceperea unui Model Propriu

Transcript of Mgt Franta

Page 1: Mgt Franta

Cuprins

I.PREZENTARE GENERALA A FRANTEI

I.1 Poziţia geografica

I.2. Mediul natural

I.2 PRINCIPALELE FORME DE TURISM PRACTICATE IN FRANȚA

I.3 Politica Turistica

II. Analiza Pest a Frantei

III. Analiza SWOT

IV.Matricea TOWS

IV.Segmentarea Pietei

V.Determinarea Mixului de Marketing si Submixului

VI.Strategii de Marketing

VI.1 Ciclul de viata al destinatiei

VII.Conceperea unui Model Propriu

I.PREZENTARE GENERALA A FRANTEI

Nume oficial : Republica Franceza; Suprafata: 543.965 km2 (locul 4);

Page 2: Mgt Franta

Populatia: 62.662.842 loc. (locul 5); Densitatea populatiei: 109,1 loc/km2 (locul 20); Sarbatoarea nationala: 14 iulie (aniversarea caderii Bastiliei-1789); Limba oficiala: franceza; Capitala: Paris P.I.B/loc.:23.300 $ (locul 9) Turism: Cea mai vizitata tara din lume continua sa ramana Franta, cu o cota de piata de aproape 10%

din totalul vizitelor inregistrate, urmata, pe podium, la ceva distanta, de Spania si SUA. Franta se apropie, de pragul de 80 de milioane de turisti anual.

I.1 Poziţia geografica

Deşi marea parte a teritoriului francez se află în vestul Europei, Franţa este constituită şi din teritorii aflate în America de Nord, Caraibe, America de Sud, vestul şi sudul Oceanului Indian, nordul şi sudul Oceanului Pacific şi Antarctica, aici însă suveranitatea este exercitată în cadrul Tratatului Antarcticii.

Franţa metropolitană se întinde de la Marea Mediterană la Canalul Mânecii şi Marea Nordului şi de la Munţii Alpi şi Râul Rin până la Oceanul Atlantic.

Datorită formei geometrice a teritoriului Franţei continentale, ţara este denumită colocvial ca Hexagonul (franceză: L'Hexagone).

I.2. Mediul natural

Relief

Franţa posedă o largă varietate de relief, de la câmpiile din nordul şi vestul ţării până la lanţurile muntoase din sud (Munţii Pirinei) şi sud-est (Munţii Alpi), aceştia din urmă având cel mai înalt punct din vestul Europei, Mont Blanc (4810 m). Mai există regiuni muntoase cum ar fi Masivul Central sau Munţii Vosgi, precum şi largi bazine ale unor râuri cum ar fi Loara, Ronul, Garonne şi Sena.

Clima

Nord-vestul Franţei are o climă blânda oceanică, ale carei condiţii sunt determinate de curentul nord-atlantic. În est iarna este mai geroasă, vara mai calda, şi în general sunt mai puţine precipitaţii. În sud vara este mai fierbinte şi mai secetoasă, iarna mai blândă şi deseori ploioasă.

Hidrografie

Reţeaua hidrografică este densă şi orientată spre patru întinderi marine:- Oceanul Atlantic Loire (1.012 km), Garonne (650 km), Dardogne (472 km )- Marea Mânecii - Seine (776 km) cu afluenţii săi Moselle (550 km ) şi Marne ( 525 km ) -Marea Mediterană - Rhonul (812 km din care 552 km pe teritoriul Franţei)- Marea Nordului - Rhinul ( 195 km pe teritoriul Franţei ) şi afluentul său Meuse ( 950 km ). Apele Franţei sunt legate între ele prin canale navigabile în lungime totală de 4.600 km..

Diviziuni administrative

Page 3: Mgt Franta

Franţa este divizată din punct de vedere adminisatrativ în 26 de regiuni: iar patru sunt regiuni de peste mări. Aceste 26 de regiuni se subdivid în 100 de departamente fiecare având asociat un cod ce îndeplineşte o serie de funcţii administrative,. Patru dintre aceste departamente, sunt parte integrantă a Franţai şi a Uniunii Europene. Departamentele se subdivid şi ele în 342 de arondismente alcătuite din 4.035 de cantoane şi 36.682 de comune.

Infrastructura de transport este foarte bine dezvoltată cu un număr mare de kilometrii de cale ferată, autostrăzi şi drumuri naţionale şi peste 400 de aeroporturi. Reţeaua de cale ferată are aproximativ 30.000 km cu ecartament standard de 1.435 mm din care peste 14.000 km sunt electrificaţi. Franţa este renumită pentru sistemul de trenuri TGV ce pot circula, pe linii dedicate, cu viteze de peste 300 km/h. . Reţeaua rutieră are peste 890.000 km drumuri publice, marea majoritate asfaltate, din care reţeaua de asutostrăzi are peste 10.000 km, majoritatea fiind cu taxă şi unele sunt operate de companii private. De asemenea există o reţea bine dezvoltată de drumuri naţionale, de peste 30.000 km, care leagă principalele oraşe.

I.2 PRINCIPALELE FORME DE TURISM PRACTICATE IN FRANȚA

I.3.1. Formele de turism

Turism intern

- activitatea turistică practicată în interiorul ţării de către rezidenţii ei care vizitează propria lor ţară.

Turism internaţional

- activitate turistică practicată în afara graniţelor rezidenţilor.

a) Turism receptor - totalitatea primirilor, sosirilor; 

b) Turism emiţător - totalitatea plecărilor;

Turism national -activitatea care grupează turismul intern al ţării şi turismul emiţător ce sereferă la rezidenţii acestei ţări care vizitează alte ţări.

I.3.2.Turismul cultural

Turismul cultural are o veche tradiție în Franța. Religia a jucat un rol deosebit de important în această țara, fapt oglindit în multitudinea de biserici, catedrale și complexe monahale de aici, printre care cele mai importante sunt: Catedrală NA´tre-Dame din Paris, Catedrală din Chartres, Abația Saint Denis, Catedrala din Reims, Catedrala Sf. Petru și Pavel din Nantes, Mănăstirea Mont Saint Michele toate acestea având atât importanță istorică, arhitectonică, cât și culturală de renume mondial.

Castelele și palatele constituie un alt punct de atracție al turismului din Franța. Valea Loarei este renumită pentru frumoasele sală castele: Blois, Amboise, Chianon, Talcy, Castelul Chenonceau, Castelul

Page 4: Mgt Franta

Ancenis, ChA¢teau de la HuardiA¨re, Castelul Saint-Maurice, Castelul Saumur, Castelul Serrant, Castelul Sully-șur-Loire.

I.3.3 Turismul rural

Franța este țara cu vechi tradiții în practicarea turismului rural. Această formă de turism a fost considerată o soluție a problemelor din agricultură, dezvoltarea ei fiind posibilă urmare a tendinței cetățenilor de a mai avea o reședința a familiei la țara și a manifestării fenomenului de fragmentare a vacantelor permițând petrecerea timpului liber în mai multe locuri.

Din 1965 se întâlnește conceptul de a “statiune verde” ca produs turistic complet din cazare și alimentație, echipamente de agrement și mijloace proprii de comercializare.

Anul 1975 aduce îmbunătățiri activității turismului rural prin organizarea circuitelor turistice și promovarea turismului ecvestru, fluvial și pedestru arandonee în așezările rurale.

Oferta turismului rural francez se bazează în primul rând pe casele de vacanță cunoscute sub denumire de “a les Gates de France”, desemnând adăposturile rurale, particulare sau individuale ale producătorilor agricoli și meseriași, cele comunale amenajate precum și cele familiale sub formă bungalow-urilor sau pavilioanelor mari cu apartamente de 1-5 camere Aceste structuri de primire turistica le intalnim sub diverse forme

I.3 Politica Turistica

Turismul reprezinta 6.4% din PIB si constituie unul din pilonii importanti ai economiei francize.Pe fondul unor tensiuni economice si politici internationale, mediul turismului mondial a devenit unul dificil. In contextul unei concurente intense, turismul francez trebuie sa faca fata unor noi provocari:

►accelerarea cresterii turistice mondiale si deschiderea anumitor tari, considerate noi destinatii precum China, state de pe continentul sud-american, tarile baltice sau ex-sovietice din centrul Asiei ;

►dezvoltarea produselor turistice de calitate si foarte competitive din partea concurentilor, dar si valorificarea unor politici de promovare agresive si ambitioase, ce beneficiaza de bugete pe masura ;

►industrializarea retelelor de productie si distributie;

►reorganizarea orelor de lucru si mobilitatea crescatoare a populatiei, ca rezultat al dezvoltarii transportului rapid si putin costisitor

►preocuparile privind securitatea atat in privinta destinatiilor, cat si in privinta produselor si a persoanelor, masuri accentuate la nivel mondial, dupa atentatele din 11 septembrie 2001

II. Analiza Pest a Frantei

Mediul Politic

Page 5: Mgt Franta

Factorii Politici

In ceea ce priveste considerentul politic aici sunt inclusi o serie de factori deoarece Franta este vazuta ca o tara dezvoltata in care acest mediu este unul stabil fara probleme politice, razboaie, crize sau conflicte; acest aspect reprezentand un plus in atragerea de investitori si deschiderea de noi afaceri.

In alta ordine de idei sa-ti deschizi o afacere in Franta necesita un capital mare din partea investitorilor, astfel ca in unele zone, Saint Pierre sau Monaco, guvernul a fixat o limita a investitiei de 1500.000 euro pentru investitorii straini.

De fapt guvernul a realizat o lista de taxe si impozite care trebuie sa fie achitate de oamenii de afacere in Franta.Se poate observa ca nu exista niciun fel de restrictii asupra noilor afaceri care vor sa apara .

Factorul Economic

Este un indicator cu o contributie majora in analiza privind situatia unei destinatii de pe teritoriul francez, pozitia tarii fiind foarte importanta. Situatia economica inglobeaza o serie de notiuni : ratele dobânzii, nivelul inflaţiei şi a ocupării forţei de muncă, produsul intern brut al ţării (PIB), venituri pe cap de locuitor etc. Rata de creste a PIB-ului a inregistrat o majorare de la (0,3% în 2008 la 8% în 2009), acest lucru dezvăluie o situaţie economică mai buna in ciuda fenomenului de recesiune.Tinandu-se cont de toate modificarile pozitive survenite de-a lungul anilor putem afirma ca situatia din Franta este una favorabila dezvoltarii destinatiei.

Factorul Social

Destinatie

Franta

Mediul E

conomic

Med

iul T

ehno

logi

c

Mediul Social

Page 6: Mgt Franta

Acesta debuteaza cu indicatorul de populatie a Frantei de 2010 este de 65.056.792.Impartirea populatiei de varste este :

-0-4 ani 18%

-15-64 ani 65%

-65 peste 16%

Speranta de viata a Frantei este urmatoarea: la barbati de 77-78 ani ,iar la femei de 84.Rata de alfabetizare este de 99% din totalul populatiei, exista 2 limbi de circulatie pe teritoriu oamenii fiind foarte mandrii de nationalitatea si identitatea lor. O pasiune declarata a francezilor este mancarea ,vin si branzeturi.

Factorul Tehnologic

Franţa are un mediu excelent ştiinţifică şi tehnologică.Franta detine statut de putere a industrial a lumii, fiind unul dintre liderii mondiali in tehnologia de spatiu, in domeniul de energie nucleara, in ingineria calculatoarelor ,in domniul protectiei mediului. Franta si-a capatat aceasta caracteristica pe baza sistemul educational de calitate care include 230 de univeristati de inginerie si 86 de universati recunoascute pentri baza lor de cercetare.Cresterea industrial si tehnologica finantata de govern ajuta la imbunatatirea standardului de viata al oamenilor. Franta cheltuie aproape 2,2% din PIB pentru dezvoltarea tehnologiei si industriei.Numarul cererilor pentru brevet pentru o tara indica in ce mod un process sau un produs ofera o noua solutie tehnica unei problem.Au fost eliberate aproape 14743 de noi brevet in 2009.Numarul articolelelor tehnice publicate in Franta a fost de peste 30.000 in acelasi an.

Factorul natural

In Franta padurile acop[era peste 30 % din suprafata.Franta este prima tara care are un minister care se ocupa doar de mediu.Este clasata pe locul 17 pentru emisiile de dioxid de carbon.

Din totalul energiei produsen 78% reprezentata de energia nucleara.Aceasta tara a impus chiar si o taxa pentru emisiile de carbon in valoare de 17/tona/emisii, insumand o contribuite de 4,5 mild. pe an.Fiind membra G8, Franta a decis sa micsore cu 20% aceste emisii incepand cu anul 2012.

III. Analiza SWOT

Page 7: Mgt Franta

Analiza S.W.O.T. (puncte forte,puncte slabe, oportunitati si amenintari) este un instrument de analiza a unei destinatii si a mediului sau; este o prima etapa a planificarii si ajuta marketerii sa se concentreze asupra problemelor cheie. Poate fi folosita laolalta cu alte instrumente de analiza, cum ar fi analiza P.E.S.T.

Este important de tinut minte faptul ca atuurile si punctele slabe sunt cunostinte sau bunuri cu valoare intrinseca (potentiala) fata de fortele competitiei. Oportunitatile si amenintarile, pe de alta parte, sunt factorii externi: nu sunt create de firma, ci apar ca un rezultat al dinamicii competitive cauzate de viitoare goluri sau aglomerari din piata. O cercetare a mediului intern si a celui extern este o parte importanta a procesului de planificare strategica. Factorii mediului intern al firmei sunt clasificati, de obicei, în: puncte tari (S) sau puncte slabe (W), iar cei din mediul extern al firmei în: oportunitati (O) sau amenintari (T). La o astfel de analiza, a mediului strategic se refera analiza S.W.O.T. Ea aduce informatii care ajuta la adaptarea resurselor si abilitatilor firmei la mediul competitiv în care activeaza. Este, deci, un instrument de selectie si formulare a strategiei. Urmatoarea diagrama arata modul în care analiza S.W.O.T. corespunde unei cercetari a mediului1.

1 http://www.scritube.com/management/marketing/Lucrare-de-diploma-marketing1333101711.php

Page 8: Mgt Franta

Puncte Forte Puncte Slabe Oportunitati Amenintari

1.notorietatea destinatiei;2.membra a UNIUNII Europene3.pozitia de lider in economia mondiala;4. mare varietate de atractii turistice, raspandite pe intreg teritoriul tarii;5. cultura si autenticitate6.existenta a numeroase traditii, obiceiuri populare, manifestari culturale si festivaluri7.limba franceza8. structuri de cazare de calitate si diversificate;9.locatie compettitiva pentru forta de munca calificata;10.beneficiar de fonduri straine directe11.bucataria franceza gourmet inclusa in patrimoniu12.libertatea de investii;13.atmosfera romantica a Parisului;14.ocupa locul 4 la productivitatea muncii pe ora;15.simbolul tarii: Turnul Eiffel.16.Retea de transporturi foarte dezvoltata ceea ce reprezinta un usor acces la obiectivele turistice

1.complexitatea procedurilor administrative;2.rata somajului;3.pret ridicat al ofertei de produse si servicii turistice;4.decalajul

1.activitati acvatice;2 comertul online3. cresterea veniturilor populatiei ca urmare a a incasarilor din turism;4. incheierea unui parteneriat intre Franta si Africa de Sud in lupta impotriva schimbarilor climatice;5.incurajarea inovarii;6.atragerea investitiilor din partea companiilor indiene;7.fonduri europene pentru dezvoltarea turismului;

1.Spania principalul receptor de turisti2.schimarile climatice;3.efecte negative ale testelor nucleare efectuate;4.Europa este perceputa ca o macrodestinatie invechita;5.atacurile teroriste

Analiza si matricea SWOT ofera cadrul general care permite definirea unor alternative strategice, pe baza unei analize combinate ale destinatiei si a mediului extern. Uneori, simpla analiza a celor patru elemente specifice permite acumularea unor informatii despre management si a altor date utile.

În unele cazuri, firma îsi poate învinge slabiciunile pentru a se pregati pentru urmarirea unei oportunitati necesare. Pentru dezvoltarea strategiilor ce iau în considerare profilul S.W.O.T., poate fi construita o matrice a acestor factori: matricea S.W.O.T.(cunoscuta si sub denumirea de matricea T.O.W.S.

Page 9: Mgt Franta

Chiar daca matricea a fost elaborata cu grija, deciziile vor fi luate dupa o atenta citire si analizare de catre management. în luarea deciziei, consideratiile legate de riscurile implicate de fiecare dintre alternative si cele legate de resurse pot juca un rol la fel de important ca analiza propriu-zisa.

Cadranul analizei SWOT va ajuta la stabilirea unor noi obiective si strategii, precum si la planificarea acestora.

Ø Strategia S-0: strategii care utilizeaza atuurile pentru a profita de posibilitati;

Ø Strategia W-0: strategii care profita de posibilitati pentru a atenua punctele slabe;

Ø Strategia S-T: strategii care utilizeaza atuurile pentru a preveni sau minimiza amenintarile;

Ø Strategia W-T: strategii care atenueaza punctele slabe si previn amenintarile.

TOWS

O T

S SO

S1S11S13O6

Strategia de dezvoltare a pietei

ST

S3S12 T4

Strategia de diversificare conglomerat

W

WO

W30107

Strategia de integrare pe verticala

WT

W1T1

Strategia intoarcerii radicale

1.Cadranul SO

-strategia de dezvoltare a pietei: S1S11S13O6

Incheierea unui parteneriat intre Franta si India pentru a patrunde pe piete noi.

Page 10: Mgt Franta

2.Cadranul ST

-strategia de diversificare conglomerata:S3S12T4

Promovarea Parisului si pe celelalte continente bazandu-ne pe combinatia atractiilor turistice cu statutul detinut in lumea modei.

3.Cadranul WO

-strategia de integrare pe verticala: W3O1O7

Pe baza programelor europene Franta trebuie sa puna accentul pe dezvoltarea produselor turistice bazate pe activitati acvatice.

4.Cadranul WT

-strategia intoarcerii radicale:W1T1

Reducerea complexitatii procedurilor administrative pentru a atrage investitorii straini in defavoarea Spaniei.

Page 11: Mgt Franta

IV.Segmentarea Pietei

Segmentarea pieţei reprezintă ȋmpărţirea pieţei ȋn grupuri de consumatori cu anumite caracteristici distincte, cu anumite nevoi specifice şi cu un comportament aparte.

Acest procedeu curpinde metodele de fracţionare, divizare a pieţei ȋn raport cu anumite criterii, aşa-zisele variabile, având ca rezultat identificare segmentelor de piaţă ţintă.

Segmentelor se mai numesc şi nişe de piaţă şi sunt reprezentate de un segment redus sau foarte redus de consumatori cu nevoi ce sunt clar definite.

Clasificarea variabilelor de segmentare a pieţei: Variabile geografice: regiunea, ţara, oraşul, cartierul, clima, densitatea populaţiei Variabilele demografice: vârstă, sex, rasă, religie, rata mortalităţii, ciclul de viaţă al familiei,

statutul, numărul de membri ai familiei, nivelul de educaţie, rata şomajului, venit, ocupaţie Variabilele psiho-grafice: stilul de viaţă, valorile personale, personalitatea, domenii de interes,

clasa socială Variabilele de comportament: statutul consumatorului, frecvenţa utilizării, gradul de fidelitate,

atitudinea faţă de destinaţie.2

Pentru Franţa am ales următoarele variabile, ȋn funcţie de care am realizat schema de mai jos: Ca variabilă geografică am ales regiunea, rezultând consumatori din Europa şi consumatori din

afara Europei Ca variabilă demografică am ales vârsta: copii, tineri, vârstnici Ca variabila psiho-grafică am ales stilul de viaţă: consumatori activi sau pasivi Ca variabilă de comportament am ales gradul de fidelitate, rezultând consumatori fideli sau

nefideli.

2 Cismaru, L. “Note de curs”

Page 12: Mgt Franta

SEMNIFICATII:

C-consumatori

CE- consumatori din UE

CAE-consumatori din afara UE

CEC-CE copii

CET- CE tineri

CEV- CE varstnici

CAEC-CAE copii

CAET- CAE tineri

CAEV-CAE varstnici

CECA-CEC activi

CECP-CEC pasivi

CETA-CET activi

CETP-CET pasivi

CEVA-CEV activi

CEVP-CEV pasivi

CAECA-CAEC activi

CAECP-CAEC pasivi

CAETA-CAET activi

CAETP-CAET pasivi

CAEVA-CAEV activi

CAEVP-CAEV pasivi

CECAF-CECA fideli

CECAN-CECA nefideli

CECPF-CECP fideli

CECPN- CECP nefideli

CETAF-CETA fideli

CETAN-CETA nefideli

CETPF-CETP fideli

CETPN-CETP nefideli

CEVAF-CEVA fideli

CEVAN-CEVA nefideli

CEVPF-CEVP fideli

CEVPN-CEVP nefideli

CAECAF-CAECA fideli

CAECAN-CAECA nefideli

CAECPF-CAECP fideli

CAECPN-CAECP nefideli

CAETAF-CAETA fideli

CAETAN-CAETA nefideli

CAETPF-CAETP fideli

CAETPN-CAETP nefideli

CAEVAF-CAEVA fideli

CAEVAN-CAEVA nefideli

CAEVPF-CAEVP fideli

CAEVPN-CAEVP nefideli

Page 13: Mgt Franta

FRANTA – LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

Ţintirea prezintă alegerea segmentului ţintă, ţinându-se cont de atractivitatea segmentelor, mărimea reală a lor, potenţialul de creştere, obiectivele destinaţiei şi resursele acesteia.

Prin urmare, am realizat diagrama care reprezintă segmentele ţintă, care sunt următoarele:

-Segmentul 2 reprezintă consumatorii din Europa copii activi nefideli-Segmentul 7 reprezintă consumatorii din Europa tineri pasivi fideli-Segmentul 11 reprezintă consumatorii din Europa vârstnici pasivi fideli-Segmentul 20 reprezintă consumatorii din afara Europei tineri pasivi nefideli-Segmentul 24 reprezintă consumatorii din afara Europei varstnici pasivi nefideli.

În funcţie de tipologia segmentelor, putem realiza gama de produse special concepută pentru fiecare din categoriile de mai sus.

Ca o atracţie principală putem incadra Parisul, care prezintă unele dintre cele mai faimoase obiective turistice din lume, precum Turnul Eiffel, Arcul de Triumf, biserici şi catedrale, muzeul Luvru, faimosul Moulin Rouge şi nu ȋn ultimul rând parcul Disneyland, care reprezintă principalul obiectiv turistic pentru segmentul copiilor.

În continuare se remarcă Valea Loirei, denumită şi “ţinutul catelelor”,o regiune a superlativelor, unde se concentreaza cele mai multe castele din cea mai vizitata tara din lume.

Page 14: Mgt Franta

FRANTA – LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

O altă atracţie turistică o reprezintă plajele din Normandia, care sunt curate si frumoase in zilele cu soare. Este un loc ideal pentru un ejur liniştit pentru persoanele pasive, fie ele din rândul tinerilor sau vâstnicilor.

Riviera Franceza este recunoscută ȋn ȋntreaga lume pentru plajele ei exotice, pentru hotelurile sale luxoase, pentru mâncarea deosebită şi pentru cumpărături, zona putând sa fie astfel ȋncadrată ȋn atracţiile turistice franceze care se potrivesc tiparului nostru.

V.Determinarea Mixului de Marketing si Submixului

Mixul de marketing, în ansamblul său, poate fi privit ca un vector cu mai multe dimensiuni pentru creşterea competitivităţii. Astfel că procesul de concepere a unui mix de marketing a fost definit ca „acel proces de alegere logică a mijloacelor de acţiune la care pot apela destinaţiile şi a modului de antrenare eficientă a lor, în combinaţii diferite, în raport de resursele proprii şi de mediul extern cu scopul de a obţine un avantaj competitiv. De altfel, fiecare dintre elementele mixului ales se poate constitui într-o potenţială sursă de obţinere a unui avantaj competitiv.

Mixul de marketing al destinaţiei turistice nu trebuie să conţină în mod obligatoriu cele patru elemente din cadrul mixului tradiţional. După cum s-a subliniat în literatura de specialitate, în unele cazuri, este suficient chiar un singur element, restul „rămânând în realitate îngheţate la nivelul şi structurile anterioare”. Mixul de marketing al destinaţiei turistice se particularizează, în funcţie de specificitatea acesteia, de nevoile pe care le are la un anumit moment dat, precum şi în funcţie de obiectivele pe care şi le-a fixat pe un anumit termen.

Ca orice altă variabilă a mixului de marketing, elementele care compun mixul destinaţiei turistice trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici esenţiale:

1. să fie în măsură să influenţeze cererea pentru produsul/produsele şi serviciile oferite de către destinaţie;

2. să fie controlabil de către echipa de management;

3. să fie interrelaţionat cu celelalte elemente ale mixului, adică să poată influenţa, respectiv să poată fi influenţat de fiecare din celelalte componente.

În cazul destinaţiei turistice, conceptul de „produs turistic” poate fi abordat

din două perspective:

1. dintr-o perspectivă de ansamblu, specifică, făcând referire la produsul„destinaţie turistică”.

2. dintr-o perspectivă clasică de marketing, făcând referire la produsele turistice concepute şi oferite în cadrul unei destinaţii.

Page 15: Mgt Franta

FRANTA – LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

Produsul de ansamblu „destinaţie turistică” se suprapune peste conceptual de experienţă turistică. În tot ceea ce oferă, ca şi trăire, o destinaţie turistică, spiritul ei este omniprezent. Deoarece acest caracter de omniprezenţă este specific fiinţelor, destinaţia, ca şi produs de ansamblu, ca şi experienţă turistică, este vie, ea pulsează în tot ce trăieşte turistul în cadrul său. Din aceste considerente, se va aborda produsul turistic de ansamblu „destinaţie turistică”

sub denumirea, deja consacrată, de „experienţă turistică”. „Experienţa turistică” se conturează ca şi element de primă importanţă, cu totul specific marketingului destinaţiei turistice.

Următorul element al mixului de marketing specific destinaţiei turistice, în ordinea importanţei, este comunicarea. Alegerea termenului comunicare în locul celei tradiţionale de promovare se justifică prin importanţa pentru o destinaţie turistică a obţinerii informaţiilor de la turişti. Comunicarea are, prin definiţie, două sensuri – emitere de mesaj şi recepţionare de mesaj. În

marketingul destinaţiei turistice, ambele sensuri trebuie acoperite. Datorită necesităţii cooperării actorilor destinaţiei turistice, se susţine includerea parteneriatelor în categoria elementelor sine qua non ale mixului de marketing al destinaţiilor turistice. Însăşi organizaţia de management al

destinaţiei este de fapt un parteneriat. Tot pe baza identificării unor interese şi responsabilităţi comune ale actorilor din cadrul destinaţiei, se poate considera că un alt element important al mixului de marketing specific destinaţiei turistice este constituit din oameni, incluzând angajaţii din turism şi comunitatea gazdă.

În domeniul marketingului destinaţiei turistice, marketerii au un control foarte mic asupra preţului, distribuţiei şi combinării sau împachetării, prin urmare trebuind să se concentreze mai mult pe celelalte componente ale mixului de marketing. Demonstrând faptul că îndeplineşte toate cele trei cerinţe ale unui variabile de mix de marketing, se propune introducerea unui nou element specific mixului de marketing propriu destinaţiei turistice – securitatea.

Page 16: Mgt Franta

FRANTA – LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

Figura 1.1. Mixul de marketing

Locul central în cadrul mixului de marketing revine produsului, ca principal mijloc de comunicare a întreprinderii cu piaţa, fiind, în acest sens, elocvent faptul că, parafrazând un dicton biblic- dacă produs nu e nimic nu e. Pot exista, totuşi şi unele situaţii când accentul cade pe alte elemente (promovare, preţ, distribuţie), în funcţie de condiţiile concrete ale implementării mixului, de specificul strategiei pe care urmeaza să o susţină.

Preț

Preţ de catalogRabaturiFacilităţiPerioada de platăCondiţii de creditare

Produs

VarietateCalitateDesignCaracteristiciMarcaServicii

Plasament

CanaleAcoperireSortimenteAmplasareStocuriTransport

Promovare

ReclamaAcţiuni promoţionalePublicitateVânzare personalaRelaţii publicePromovare directaForţa de organizare

Mixul de marketing

Page 17: Mgt Franta

FRANTA – LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

Componentele mixului de marketing

Fiecare dintre elementele mixului de marketing este influenţat de o serie de factori specifici. Aşa, de exemplu, stabilirea mixului promoţional este influenţată de: tipul pieţei produsului, strategia adoptată - de “împingere” sau de “atragere” – pentru stimularea vânzărilor, stadiul de pregătire a cumpărătorilor, faza din ciclul de viaţă al produsului, poziţia întreprinderii în cadrul pieţei. În procesul fundamentării mixului de marketing se va urmării – prin opţiunile asupra instrumentelor respective – să se asigure optimizarea eforturilor de marketing, criteriul eficienţei economice fiind decisiv.

Componentele mixului de marketing trebuie să se intercondiţioneze, respectiv să se susţină reciproc. Pentru asigurarea unei eficienţe ridicate a mixului de marketing, diferitele elemente ale celor 4P trebuie să fie interdependente în cadrul fiecăruia şi între ele, modificarea survenită în cadrul unui element al mixului putând avea repercusiuni asupra celorlalte componente. De exemplu, mărimea forţelor de vânzare va depinde de canalul de distribuţie ce urmează a fi folosit, de intensitatea acestuia; imaginea de marcă a produsului trebuie întărită prin politica de preţ aplicată mărcii; amploarea şi maniera reclamei, precum şi a promovării vânzărilor vor influenţa percepţia produsului de către consumatori.

În condiţiile în care survin, pe parcurs, unele modificări în cadrul mediului de afaceri al întreprinderii este necesară o ajustare structurală corespunzătoare a mixului de marketing. În acest context trebuie reţinut că nu toate variabilele mixului respectiv pot fi ajustate pe termen scurt. Pe un astfel de orizont se pot efectua, de regulă, modificări la nivelul mărimii preţurilor, al forţelor de vânzare şi al chetuielilor cu publicitatea. Alte instrumente – vizând de exemplu, creearea unor produse noi şi modificarea canalelor de distribuţie – sunt obiective pe termen lung.

Cei patru P reprezinta, de fapt, punctul de vedere al ofertantului – producator sau distribuitor – asupra instrumentelor de marketing pe care le are la dispozitie pentru a-I influenta pe cumparatori. La randul lor, cumparatorii considera ca fiecare dintre aceste instrumente are menirea de a le oferii un avantaj in calitatea de consumatori, concretizat, de cele mai multe ori, in economie si confort. Astfel, toate componentele mixului de marketing au impact asupra consumatorilor.

Pot apărea şi unele cazuri în care mixul de marketing nu conţine obligatoriu toate cele patru componente ale sale, el putându-se limita la doua-trei sau chiar la un singur element, celelalte rămânănd în realitate “îngheţate” la nivelul şi structurile anterioare.

Se apreciază că oportunităţile pentru standardizarea variabilelor mixului de marketing pot fi ierarhizate în următoarea ordine descrescătoare: produsul (poziţionarea, marca, ambalajul, serviciile), comunicarea promoţională (mesajul, conţinutul creativ al temei, mijloacele de comunicare, forţele de vânzare, distribuţia, preţul.

Page 18: Mgt Franta

FRANTA – LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

5%

15%

10%

10%

15%

25%

20% Promovare

Produs

Pret

Plasament

Personal

Combinare impachetare

Parteneriat

Locul central în cadrul mixului de marketing revine produsului, ca principal mijloc de comunicare a destinatiei turistice cu piaţa, fiind, în acest sens, elocvent faptul că, parafrazând un dicton biblic- dacă produs nu e nimic nu e,de aceea am clasat produsul pe primul loc cu un procent de 25%

Promovare 20% .Se realizeaza prin emiterea de mesaje directe sau indirecte agentilor vizati,organizarea de evenimente pentru promovarea ofertei turistice franceze,participari la manifestari interne si internationale ,brosuri.

Atat pretul cat si personalul le-am considerat fiind egale ca procent (15%) deoarece deoarece personalul este cel care asigura prestare serviciilor de calitate superiaoara ,iar pretul este indicatorul care influenteaza decizia finala a consumatorului.

Plasament,parteneriat 10%

Combinare impachetare 5%.Se realizeaza prin creare de pachete turistice,oferte atractive.

Submixul de produs

Submixul de produs se detaşează ca importanţă, deoarece el constituie suportul celorlalte submixuri. Pentru întreprindere, esenţialul este să producă doar bunurile şi serviciile care posedă caracteristicile dorite de grupul ţintă, atât sub aspectul trăsăturilor sale tangibile (culoare, mărime, funcţionalitate etc.) cât şi al celor intangibile (transport, servicii secundare, facilităţi post-desfacere). Politica de produs, pe baza studierii pieţii,

Page 19: Mgt Franta

FRANTA – LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

urmăreşte să asigure adaptarea ofertei la exigenţele cererii, prin produse care să satisfacă trebuinţele consumatorului, dar în acelaşi timp să-i aducă profit.

15%

25%

15%

20%

10%

5%10%

Brand

Resurse

Imagine

Calitate

Dezvoltare

Inovare

Autenticitate

Componenta submixului de produs “resurse” am clasat-o pe primul loc cu un procent de (25%) datorita faptului ca Franta ca destinatie turistica detine o gama variata de resurse ce genereaza servicii de calitate superioare prin urmare componenta “calitate” ocupa urmatorul loc cu un procent de 20 %.

La un procent egal de 15 % se pozitioneaza imaginea si brand-ul fiind strans legate intre ele ,aceste aspecte creand prima impresie in momentul in care un turist isi cauta o destinatie potrivita de vacanta.

Dezvoltare 10%.In mare parte, produsele turistice din Franta sunt folosite la capacitate mare, rezultand un singur grup restrans care necesita dezvoltare.

Autenticitate 10%, o componenta de mare insemnatate pentru turisti,reprezinta calitatea de a fi unic si de a atrage prin acest fapt.

Inovare 5%.Este ceea ce cauta turistii in a caror vacanta a intervenit monotonia, iar Franta,din pacate nu ofera decat in mica parte aceasta componenta a submixului de produs.

Submixul de promovare

Page 20: Mgt Franta

FRANTA – LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

Submixul de promovare realizează comunicarea cu viitorii clienţi, stabilind ce şi cui se comunică, cum să se realizeze aceasta, în ce formă şi cu ce mijloacele.

Promovarea - înseamnă eforturile producătorului sau comerciantului de a realiza vânzări, prin formarea unei imagini mai bune a produsului sau serviciului

– ansamblul activităţilor de marketing care stimulează cumpărăturile consumatorilor prin COMUNICARE!

10%

15%

15%

35%

25%

Publicitate

Vanzare profesionala

Marketing direct

Relatii publice

Promovare vanzari

Un loc fruntas ocupa publicitatea cu un procent de 35%.Se realizeaza prin filmulete video de promovare a destinatiei,panouri publicitare,reclame TV,internet prin pagina proprie pentru descrierea turismului si achizitionarea de pachete turistice,pliante,afise,brosuri.

Vanzare profesionala 25 %.Aceasta se realizeaza prin expozitii si targuri de specialitate,compuse din mai multe personae sau organizatii care promoveaza diverse pachete turistice.

Promovarea vanzarii 15 %. Se realizeaza prin promotii “buy one and get two” si reduceri de preturi.

Relatii publice 15 %.Se realizeaza prin conferinte nationale si internationale;

Page 21: Mgt Franta

FRANTA – LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

Marketing direct 10%.O alta tehnica importanta de promovare a atractiilor turistice a tarii este realizata prin intermediul cataloagelor turistice si a reclamelor prin intermediul teleshopping-ului.

VI.Strategii de Marketing1.Ciclul de viata al destinatiei

Sosire turisti (milioane)

Anul 1980 1990 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

NrTuristi 30,10 52.50 77,20 75,20 77,00 75,00 75,10 75,00 78,90 80,90 79,20 76,80 77,10

30,00

35,00

40,00

45,00

50,00

55,00

60,00

65,00

70,00

75,00

80,00

85,00

1980 1990 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Pe baza tabelului cu numarul de turisti care au vizitat Franta incepand cu anul 1980 si pana in anul 2010 am realizat diagrama de mai sus, astfel putand determina ciclul de viata al Frantei. Intre anii 1980-2000 am observat o crestere accentuate a numarului de turisti, ajungand la 77,20 milioane de vizitatori. Intre anii 2000-2002 are loc o oscilatie a numarului de turisti, dupa care intre 2003-2005 numarul este aproximativ constant. Urmeaza o crestere incepand cu anul 2006, atingand valoarea de 78,90 milioane de turisti, dupa care numarul acestora scade si ramane constant pana in 2010. In aceasta faza de maturitate Franta adopta o strategie de mentinere a numarului de turisti, care sunt fideli destinatiei printr-o promovare in scop de reamintire3.3 Cismaru.L, Note de curs

Page 22: Mgt Franta

FRANTA – LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

2.Matricea Boston Consulting Group 1 ( B.C.G.1)

Date generale:Modelul Boston Consulting Group, cunoscut si sub numele de matricea B.C.G. sau matricea

crestere-cota de piata, a fost elaborat de o firma american de consultanta manageriala avand acelasi nume. Cu ajutorul acestei matrice se grupeaza activitatile (produsele) existente in portofoliul unei intreprinderi in patru categorii4, în functie de două criterii:- rata de crestere a pietei, activitatii (produsului). Ca prag de diferentiere s-a considerat valoarea de

10% care distinge o piata aflata in crestere rapida si una aflata în crestere lenta, stagnare sau scadere;

- cota relativa de piata detinuta de o intreprindere in cadrul pietei respective. Ca prag de diferentere s-a considerat valoarea 1,00 care diferentiaza produsele lider de cele non-lider ale intreprinderii. Astfel, în funcție de cadranul în care sunt plasate activitătile (produsele) întreprinderii, acestea vor

purta denumiri sugestive, permitand o analiza a lor și vor fi grupate astfel:- produse cu cota de piață mică și rata de creștere mare (Dileme)- produse cu cota de piață mare și rata de creștere mare (Staruri)- produse cu cota de piață mare și rata de creștere mare(Vacă de muls)- produse cu cota de piață mică și rata de creștere mică (Câine plouat)

a). Dileme (semne de întrebare, copii dificili), care se caracterizează prin următoarele:- sunt afacerile nou introduse în portofoliul firmei, cu un ritm de creștere peste media economiei,

având un viitor promițător deoarece cererea este în expansiune, dar care încă nu și-au întărit poziția pe piață. Sunt afacerile cele mai critice.

- concurența este acerbă deoarece există posibilități favorabile pe termen lung. Este greu să mărim cota de piață.

- nu este bine să renunțăm la ele, deoarece pierdem viabilitatea pe termen lung.- piața este dominată de cel care a dezvoltat produsul.- problema strategică cheie este să decidem în ce domeniu îi cât să investim pentru a ajunge în

eșalonul fruntaș. Dacă ne ocupăm concomitent cu prea multe domenii noi, ne fărâmițăm forțele și nu vom reuși sș cucerim o cotș de piață substanțială în nici unul. Decizia este riscantă, deoarece atinge viitorul firmei, perenitatea ei pe termen lung.

b). Staruri (stele, vedete), care se caracterizează prin:- au o cotă de piață mai mare decât concurentul principal și piața crește mai repede decât

economia în ansamblu.- datorită acumulării de experiență în producție și valorificare din partea firmei, aceste afaceri au

costuri unitare reduse și aduc profituri substanțiale.- expansiunea pieței atrage noi investitori, iar păstrarea cotei de piață este dificilă, cere noi

investiții.- dacă afacerea "stea" este aproape de cel mai înalt punct al CVP, problema strategică cheie este

să se decidă până când va mai crește cererea, respectiv ce modificări strategice sunt necesare pentru a prelungi segmentul crescător al CVP?

c). Vaci de muls (saci cu bani), care se caracterizează prin următoarele:

4 Parfene, M.,D., Marketing, EdituraOmnia Uni S.A.S.T., Braşov, 2009

Page 23: Mgt Franta

FRANTA – LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

- întreprinderea domină pe piața afacerii, care s-a stabilizat.- cota de piață a afacerii este mare, asigură profituri mari, dar acestea nu mai merită a fi cheltuite

pentru modernizarea sau dezvoltarea proprie (afacerea a trecut deja de prima tinerețe).- problema strategică cheie este găsirea momentului până când merită să ne menținem pe piață

pentru a ne maximiza încasările totale. Când încasările încep să scadă (CVP își începe declinul), trebuie să se restrângă treptat activitatea.

- prin investiții suplimentare reduse se poate prelungi interesul pieței pentru produs.Problema critică este să se decidă câte și care anume "vaci" merită investiții suplimentare? Dacă se

adoptă tactica "cârpirii", firma se mărginește doar la un orizont decizional scurt. Surplusul de lichiditate se folosește pentru finanțarea dilemelor promițătoare și a starurilor.d). Câini plouați (pietre de moară, greutăți sterile, poveri), care se caracterizează prin:

- sunt afaceri ale căror prezent a devenit instabil, nepromițător și care nu mai au viitor.- de obicei, aceste afaceri nu mai aduc lichidități și nu există posibilități de întinerire a lor

deoarece au ajuns în ultima fază a CVP.- decizia strategică critică este: cum să ne retragem de pe piață fără pierderi prea mari? De

asemenea, se caută piețe externe unde produsele s-ar putea vinde rentabil încă un anumit timp, sufficient de îndelungat pentru ca firma să poată recupera cheltuielile de implantare necesare

Page 24: Mgt Franta

FRANTA – LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

Prezentarea datelor generale

Principalii concurenți ai croației sunt reprezentați de următoarele state:1. Grecia2. Slovenia3. Muntenegru

Tabela 1. Numărul total de turiști sosiți

Nr. Crt.

Statul/Regiunea

Nr. Sosiri turiști/an(milioane)2008 2009

1. Franta 79 218 74 200

2. Spania 52 231 57 1923. Croatia 9 415 9 3358. Europa 486 270 459 253

Formule de calcul: Cota de piață(CP)= Nr. turiști sosiți/Nr. total turiști Rata de creștere(RC)= Nr. turiști 2009 –Nr. turiști 2008/Nr. turiști 2008

Calculul efectiv

a)Franta

b)Spania:

Page 25: Mgt Franta

FRANTA – LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

c)Croatia

Strategii:Franta:de transformare in destinatie de tip vaca de mulsprin scaderea atractivitatii (RC), controlarea cotei de piata,fidelizarea clientilor.

Page 26: Mgt Franta

FRANTA – LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

3.MATRICEA EXPERIENTEI

Pentru a definii tipul de experienţă al unei destinaţii trebuie analizat brandul acesteia.În evaluarea experienţelor unei destinaţii turistice vor fi luate în calcul următoarele variabile:

Experienţa educativă Experienţa estetică Experienţa de divertismet Experienţa de evadare

Brandurile destinaţiilor analizate sunt următoarele: Franta: „Rendez vous en France”; Spania: “I need Spain”; Croaţia: „ The Mediterranean as it once was

I. Experienţa educativă se axează pe oferirea turistului unui plus de cunoaştere, acesta participând activ şi ramănând cu informaţii despre destinaţia vizitată.

În acest cadran, destinaţia Franta oferă diferite activităţi cum ar fi vizitarea unor atracţii culturale precum muzee şi vestigii istorice şi buna conservare a tradiţiilor.

Destinaţia Spania, în acest cadran se evidenţiază prin prezenţa unor elemente culturale.

Page 27: Mgt Franta

FRANTA – LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

Croatia oferă diferite activităţi cum ar fi vizitarea unor atracţii culturale precum muzee şi vestigii istorice şi buna conservare a tradiţiilor

II.Experienţa estetică se bazează pe integrarea turistului în peisaj, acesta fiind activ şi învatând ceva în urma sejurului petrecut, vizitând şi admirând peisajul.

Franta în materie de estetică se evidenţiază prin oferirea un turism variat, pentru toate vârstele, observându-se peisaje impresionante în zonele montane şi litorale, astefel turişti având posibilitatea de a le admira şi vizita.

Spania în acest cadran se evidenţiază prin vizitarea zonelor montane şi litorale incadrate în mediul natural bine conservat.

Croatia este renumit pentru frumuseţea extraordinară a peisajelor naturale şi conservarea acestora.

III.Experienţa de divertisment, în care turistul este pasiv şi datorită absorbţiei destinaţia captează atenţia acestuia.

Franta din punct de vedere al divertismentului pune accent păstarea tradiţiilor în materie de dans, muzică cât şi gastronomie, oferindu-le turiştilor un grad mare de ospitalitate.

Spania pune accent pe socializare şi modernizare dar nu neglijează tradiţiile gastronomice şi distracţia.

Croatia îmbina foarte bine ospitalitatea cu distracţia dar nu neglijeaza nici gastronomia.

IV.Experienţa de evadare presupune dorinţa turistului de a se detaşa de rutina cotidiană şi de a face lucruri complet diferite, fiind preocupat de trăirea personală.

Franta oferă posibilitatea turiştilor de a-şi dezvolta abilităţile de aventură evadând din mediul obişnuit având parte de trăiri intense.

În cadranul experienţei de evadare, Spania datorită frumuseţei naturale, turisţii putând practica o varietate de sporturi de aventură precum surfing, ciclism şi drumeţii montane.

Destinaţia Croatia propune evadarea din mediul obişnuit si trăiri intense.

Page 28: Mgt Franta

FRANTA – LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

VII.Conceperea unui Model Propriu

Pentru a determina matricea panzei de paianjen pentru Franta am ales 5 indicatori: istorie, autenticitate, arta si cultura, atractii si frumusetea ambientala.

Cifrele indica evaluarea tarii in functie de atributele specifice.

Page 29: Mgt Franta

FRANTA – LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

VIII.Concluzii

In concluzie, arta marketingului reprezinta implicatiile necesare contruirii unui brand. Inca de la inceputurile ei ca si destinatie turistica, Franta a pus accent pe dezvoltarea unui brand care sa redea cat mai fidel atractivitatiile sale, incercand sa se claseze in top nu doar in clasamentul destinatiilor turistice, cat si in cel al brand-urilor de elita.

Franta trebuie sa se concentreze pe mentinerea calitatii produselor sale turistice si pe fidelizarea turistilor sai, fiind necesar sa aplice strategiile potrivite pentru atingerea acestor puncte.

IX.Bibliografie

Cismaru.L Note de curs

http://www.invest-in-france.org/

http://www.ambafrance-rsa.org/Business-opportunities-between

http://int.rendezvousenfrance.com/fr/

http://www.scritube.com/management/marketing/Lucrare-de-diploma-marketing1333101711.php