INSPECTIA GENERALA A BOLNAVULUIC3

Constituie prima etapa de examinare a bolnavului. În timpul luarii interogatoriului (anamnezei) bolnavului, putem nota o serie de particularitati sugestive pentru diagnostic. O simpla privire pentru un observator experimentat poate fi suficienta pentru a recunoaste o afectiune caracterizata prin modificari externe ale corpului, ca o hipertiroidie (Basedow), o anemie sau o insuficienta cardiaca. Bineînteles ca în general, acest diagnostic “a prima virsta” trebuie sa fie confirmat de un examen complet.

Primele caracteristici ale bolnavului difera dupa situatia în care este examinat. La un bolnav ambulator ne impresioneaza mai întâi statiunea, mersul, conformatia, statura.

La un bolnav în pat ne intereseaza pozitia sa, atitudinea. Si la unul si la altul observam fizionomia, starea de nutritie, anomalii ale fetei, modificari la nivelul tegumentelor, aspecte particulare ale extremitatilor, modificari ale aparatului locomotor, starea de constienta.

ATITUDINEA (POZITIA) Atitudinea (pozitia) bolnavului în pat poate fi: • normala, activa, libera, de decubit indiferent si posibilitate de miscare, asemanatoare unei

persoane sanatoase; • pasiva: adinamica, flasca, bolnavul fiind tintuit la pat, fara posibilitatea de a-si schimba pozitia

(bolnavi comatosi); • fortata: caracteristica unor boli în care bolnavul adopta instinctiv o anumita pozitie pentru a-si

calma un simptom (dispneea, durerea, etc.).

Tipuri de pozitii fortate: - ortopneea - bolnavul sta la marginea patului, într-un fotoliu sau în pat cu capatâiul ridicat,

sprijinit pe mâini. Aceasta pozitie adoptata de bolnav este caracteristica crizei de astm bronsic, astm cardiac (edem pulmonar acut) si în insuficienta cardiaca globala. În aceasta pozitie, hematoza se face în conditii mai bune, întrucât o parte din sângele care stagneaza în mica circulatie trece în partile declive ale corpului, iar muschii respiratori accesorii intra în functie, ajutând dinamica respiratiei.

- pozitii fortate în decubit lateral - pe partea sanatoasa în pleurita seaca, pentru evitarea durerii si pe partea bolnava în pleurezia exsudativa, pentru a lasa libera expansiunea plamânului sanatos si astfel a compensa pe cel partial scos din functie.

- alte pozitii fortate - în decubit dorsal cu coapsele în semiflexie, la bolnavii cu dureri abdominale cu componenta peritoneala (colecistita acuta, ulcer perforat), cautari de noi pozitii antalgice si agitatie psihomotorie în colica renala si cea biliara.

- pozitia genupectorala - sprijinit pe coate si genunchi (“rugaciunea mahomedana”) în pericardita exudativa.

- torticolis - înclinarea unilaterala a capului si limitarea miscarilor din cauza contracturii muschilor latero-cervicali (în boli reumatice ale coloanei vertebrale cervicale).

- pozitia în “cocos de pusca” - decubit lateral, capul în hiperextensie, gambele flectate pe coapse si acestea pe abdomen (apare în meningita).

- opistotonus - decubit dorsal, extensia fortata a corpului, care descrie un arc, prin contractura musculaturii dorsale a corpului. Apare în tetanos.

FIZIONOMIA SI FACIESUL

FIZIONOMIA. Etimologic:physis-„natura”, nomos-„lege”-limba greaca.Reprezinta anasamblul trasaturilor fetei si expresia care rezulta din acestea; este strans legata de

dezvoltarea constitutionala a fiecarui individ in raport cu structura si fondul sau genetic.Trasaturile fetei pot exprima bucurie, manie, teama, stupoare, anxietate etc.

1

Aceste stari sufletesti se „oglindesc” la nivelul fetei datorita musculaturii mimicii.Fziognomia (greaca physios –„natura”, gignosomie-„a cunoaste”) cauta sa explice

caracterul uman din atitudine si in mod deosebit din trasaturile fetei pacientului.Fizionomia: distinge un tip tonic de unul melancolic;exprima forta morala a bolnavului,

capacitatea fizica de rezistenta; poate traduce:-increderea sau neincrederea bolnavului;-preocuparea sau indiferenta fata de boala;-grija sau satisfactia;-agitatia sau oboseala;-nelinistea sau siguranta bolnavului * poate oferi date legate de gravitatea bolii;FACIESUL PACIENTULUIDin punct de vedere etimologic se explica din latinescul facies-„fata”.

Prin facies se intelege expresia caracteristica pe fata bolnavului a unei afectiuni, a unei suferinte.Examinand facies-ul unui bolnav se pot obtine sugestii diagnostice pretioase.

EXEMPLE:FACIESUL IN BOLILE ENDOCRINEa).FACIESUL IN BOALA BASEDOW – este caracterizat prin:

-exoftalmie bilaterala usor asimetrica; -fanta palpebrala larg deschisa; -sclera vizibila deasupra corneei si irisului -privire vie, inteligenta; -clipire rara -tremuratura pleoapelor -pigmentare perioculara

Tegumentul fetei este roz, catifelat, elastic, uneori cu temperatura crescuta.Caracteristic este aspectul de „spaima inghetata”, denumit si facies anxios.

b)FACIESUL DIN MIXEDEMEtimologic:l-ba greaca myxa-„mucus”, oedema-„umflatura”.Caracterizat prin:

-tegumentele fetei sunt uscate, infiltrate si palide; -privire inexpresiva; -alopecia jumatatii externe a sprancenelor –semnul HERTHOGE; -nas trilobat; -macroglosie cu amprentele dintilor; -voce aspra si groasa (infiltrarea cu proteoglicani a laringelui); -pavilionul urechii ingrosat, cu aspect gelatinos: -par rar, aspru, uscat, decolorat si facies buhait. -in mixedemul congenital, fata nu se dezvolta si nu se maturizeaza, pastrand caractere

infantile, insa capul ramane mare in raport cu trunchiul, fontanelele persistand multa vreme deschise; fruntea este mica, nasul scurt si plat, bilobat; ochii sunt indepartati (hipertelorism), cu pleoapele ingrosate care reduc deschiderea palpebrala; tegumentul este ingrosat, fata este rotunda (asemanator cu „luna plina”); gura este mare, cu buze groase, rasfrante si limba mare; dintii apar tardiv si au o coloratie galbena din cauza hipoplaziei amaltului.Ansamblul acestor trasaturi si expresia fetei datorata intarzierii mintale dau bolnavulu o infatisare cretinoida.

c)FACIESUL DIN ACROMEGALIECaracterizat prin trasaturi grosiere:

-marimea capului, mai ales a mandibulei care proemina in „galos”;-nasul este mare, turtit, urechile si buzele sunt mari;-pliurile fruntii sunt ingrosate;-mainile si picioarele sunt marite mai ales in grosime.d)FACIESUL IN BOALA SI SINDROMUL CUSHING

2

Caracterizat prin:-fata rotunda, in „luna plina”;-gura pare mica din cauza rotunjirii obrajilor;-roseata obrajilor;-la femei se constata pilozitatea buzei superioare si pilozitatea barbiei;-frcvent apare acnee;-gatul se ingroasa, apare scurtat iar depunerea de grasime in spatiul interscapular si in fosele supra

si infraclaviculare determina aparitia „cefei de bizon”.Este de numit si facies „in luna plina”.

e)FACIESUL DIN INSUFICIENTA CORTICOSUPRARENALA CRONICA(BOALA ADDISON)

Este caracterizat prin pigmentarea tegumentelor si mucoaselor-cu aspect cafeniu, pamantiu in special la nivelul zonelor expuse la soare sau cu risc de frecare(fata, in special periocular, gat, incheieturi etc),precum si la nivelul mucoaselor-pete violacee.

Hiperpigmentarea este reversibila sub tratament corticoid.Se asociaza cu obezitatea de tip troncular, HTA, poliglobulia si scaderea tolerantei la

hidratii de carbon.f)FACIESUL DIN INSUFICIENTA HIPOFIZARA (boala SHEEHAN)-apare postpartum sau dupa hemoragie masiva cu soc hipovolemic si necroza a hipofizei anterioare

cu deficitul ulterior de hormoni (tropi) hipofizari.-faciesul este sters, cu tegument periocular galben-palid; infiltrat, ridat, adesea cu facies buhait;-pilozitatea din treimea externa a sprancenelor se diminueaza pana la disparitie;-diminuarea pilozitatii axilare si pubiene;-depigmentarea areolelor mamare;-stare de denutritie progresiva;-agalactie(cel mai precoce semn la femeia postpartum), ulterior amenoree.g)FACIESUL DIN RUBEOZA DIABETICA-apare la tinerii blonzi, avand culoare roz;-fata este „in luna plina”;-nu are teleangiectazii.h)FACIESUL DIN INSUFICIENTA GONADICA LA BARBATI

Se caracterizeaza prin absenta pilozitatii fetei, fiind un facies depilat sau span.Apare in insuficienta testiculara la indivizi hipoorhitici.

i)FACIESUL DIN HIRSUTISM SAU VIRILISM PILAR SUPRARENALCaracterizat prin hiperpilozitatea fetei la femei (denumit si facies hiperpilos).Apare in

hiperfunctia corticosuprarenala si hiperfunctia corticosuprarenoovariana.j)FACIESUL PIGMENTAT

Apare in supraexpunerea la soare, coloratie etnica, insuficienta suprarenala si sarcina.k)FACIESUL ZBARCIT

Apare constitutional-constitutie presenila sau in suferintele gonadice.e)FACIESUL DIN NANISMUL HIPOFIZAR

Caracterizat prin:-facies infanto-senescent (aspect in acelasi timp infantil si imbatranit al fetei);-rar hiperpigmentare „in fluture” a obrajilor si nasului;-dezvoltarea deficitara a arcadelor dentare, cresterea dezordonata a dintilor, limba subtire si

ascutita;-slaba dezvoltare a pilozitatii faciale.m)FACIESUL DIN CARCINOID

3

-coloratie rosu-aprins ce apare brusc la nivelul fetei („flash”) ca urmare a hipersecretiei de serotonina de catre tumori carcinomatoase ale celulelor argentafine, localizate la nivelul intestinului subtire.Coloratia fetei este tranzitorie si se asociaza pe moment cu dureri abdominale si diaree.

II.FACIESUL IN BOLILE NEUROLOGICEa) FACIESUL IN BOALA PARKINSON

Caracterizat prin:-fixitate, imobilitate;-este ca o masca;-desi psihicul este normal, starile sufletesti nu se exprima prin mimica din cauza leziunilor

extrapiramidale ce determina pierderea miscarilor mimicii.b) FACIESUL DIN PARALIZIA FACIALA – este asimetric.Este diferit in paralizia periferica fata de cea centrala.1.PARALIZIA DE NERV FACIAL PERIFERICA-partea afectata prezinta trasaturile sterse (prosoplegie) , pliurile naso-geniene sunt sterse ca si cele

frontale;-comisura bucala este trasa in jos;-bolnavul nu poate increti fruntea;-bolnavul nu poate fluiera;-nu poate inchide ochiul-lagoftalmie (l-ba greaca-lagos= iepure, opthalmos=ochi) si daca

incearca sa faca aceasta ochiul deviaza in sus si in afara (semnul lui BELL);-epifora-lacrimile se scurg pe hemifata afectata;-etiologia paraliziei faciala periferice este in general virala (a frigore), traumatica sau

tumorala.2.PARALIZIA DE NERV FACIAL CENTRALA-leziunea este in fasciculul geniculat deasupra nucleului facialului si este interesata jumatatea

inferioara a fetei;insoteste de obicei hemiplegia.c) FACIESUL HUTCHINSON- facies adormit.

Caracterizat prin:-ptoza palpebrala bilaterala-bolnav cu aspect adormit;-globi oculari imobili;-muschiul frontal este contractat-fruntea apare contractata, incretita;-capul este dat pe spate.Este dat de oftalmoplegia externa din pareza oculomotorului extern (III,IV,VI)d) FACIESUL MIOPATIC-acelasi trasaturi ca si cel precedent dar pliurile frontale sunt sterse;-cand rade bolnavul tuguie buzele „in tartita” („en cul de poule”) cum spunea DUCHENNEde

BOULOGNE.e) FACIESUL DIN TETANOS –caracterizat printr-o adevarata masca, are expresia unui ras

dureros cu comisurile bucale in sus si in afara descoparind partialdintii(muschii mimicii sunt contractati).Denumit facies sardonic, iar rasul-risus sardonicus.

f) FACIESUL PSEUDOBULBAR-spre deosebire de cel parkinsoniam, mimica este foarte bogata „cand rade, cand plange”,

insotindu-se de trairile corespunzatoare.III. FACIESUL IN UNELE BOLI CARDIACEa) FACIESUL MITRAL – se intalneste in valvulopatiile mitrale, in special stenoza mitrala.

Caracterizat prin:-roseata pometilor obrajilor ce da bolnavului (adesea femei) aspect de papusa („la beaute

mitrale”);-mai tarziu apare cianoza buzelor;-in fazele avansate, fata apare cianotica si buhaita-„masca mitrala”.

4

b) FACIESUL SHATTUCKCaracterizat prin:

-aspectul cianotic si subicteric al fetei;Este intalnita in leziunile tricuspidiene care insotesc des leziunile mitrale, iar subicterul este produs

de staza hepatica.c) FACIESUL PLETORICEtimologic:limba greaca –pletora „plenitudine, abundenta de sange”.Faciesul este rosu cu teleangiectazii pe pometii obrajilor.

Apare la:-hipertensivi;-boli cu ateroscleroza;-obezi, picnici.d) FACIESUL CIANOTIC

Caracterizat prin:-cianoza fetei bolnavului;-cianoza accentuata a buzelor si limbii, mult mai evidenta la efort;-hipocratismul digital;-asociere frecventa cu nanismul.

APARE IN:-cardiopatii congenitale cianogene cu sunt dreapta-stanga, denumit si „boli albastre”-„maladie

blue”.Tipul comun=tetralogia FALLOT sau cardiopatii cu sunt stanga-dreapta atunci cand se

inverseaza suntul.e) FACIESUL DIN ANGINA PECTORALA, INFARCTUL MIOCARDIC-expresia este anxioasa, cu privirea fixa, fanta palpebrala largita, adesea cu buze cianotice, cu

teama mortii iminente;-in infarctul miocardic ce evolueaza cu stare de soc, impresioneaza paloarea marcata, transpiratiile

reci, ochii infundati in orbite si trasaturile sterse.IV.FACIESUL IN UNELE BOLI DE SANGEa) FACIESUL ROSU-caracterizat prin nuanta visinie a pielii si mucoasei;Apare in:poliglobulie, dar poate fi intalnita si la indivizi bine hraniti, care lucreaza in aer liber.b) FACIESUL PALIDEste caracterizat prin paloarea pielii.Apare in anemii.V.FACIESUL IN UNELE BOLI DIGESTIVEa) FACIESUL GASTRIC

Este caracterizat prin fata trasa, supta, obraji fara bula de grasime BICHAT, brazdati de cute longitudinale, cuta naso-labiala pronuntata, fizionomie suferinda.

Apare la bolnavii cu:gastrite, ulcer gastric si / sau duodenal, rezectii gastrice etc.b) FACIESUL GALBENEste caracterizat prin culoarea galbena, uneori icterica a tegumentelor.

Apare in:-icter;-anemii marcate;-la bolnavii cu cancer ( facies „galben ca paiul”);-la bolnavii care au luat:atebrina, santonina, acid picric.c) FACIESUL HIPOCRATIC

Caracterizat prin:-obraji supli, palizi, cenusii, cianotici;-nas ascutit:-buze si urechi reci, cianotice;

5

-ochii infundati in orbite-incercanati.Apare in:stadiile tardive ale peritonitelor sau diarei profuze, varsaturi incoercibile (din:holera,

febra tifoida, toxiinfectiile alimentare).d) FACIESUL TEROS-PAMANTIU

Caracterizat prin culoarea palid-cenusie a fetei si a tegumentelor ,datorat anemiei si icterului.

APARE IN:-ciroza hepatica in stadiile avansate;-malarie;-poate fi uneori expresia mizeriei fiziologice.e) FACIESUL IN CIROZA -apare in stadii avansate de boala;-tegumentele sunt palid cenusii, pe fondul carora apare icter /subicter permanent sau in puseuri

evolutive;-buze carminate;-mucoasa bucala subtiata;-cheilita angulara;-limba depapilata-„lacuita”;-stelute vasculare;-par uscat, friabil;-deteriorarea starii de nutritie pana la disparitia bulei lui BICHAT;-in ciroza postetanolica fata poate fi rosie si usor edematiata.f) FACIESUL HEPATIC –in hepatita acuta virala, mai ales la copii, usoara congestie a obrajilor,

icter perioronazal, buze carminate.VI.FACIESUL IN UNELE BOLI RESPIRATORIIa).FACIES VULTUOSEtimologic:provine din limba latina-vultus-„fata”;

Caracterizat prin:-aspectul rosu usor tumefiat al obrajilor, cel mai adesea de partea bolnava;-caracter tranzitoriu;-se asociaza frecvent herpesul perioronazal (de partea afectata);Apare in:pneumonie (in special cea pneumococica) si alte boli febrile.b) FACIES ASFIXIC

Caracterizat prin:-fata care priveste inainte:-gura deschisa;-privire atenta, ingrijorata;-miscari respiratorii vii, ample, active energice;

Aspectul bolnavului poate fi:-„gafaitor roz”-pink puffer – cand predomina emfizemul;-„buhait-cianotic”-blue bloater-cand predomina bronsita.

Apare in:-astmul bronsic;-bronsita cronica;-emfizemul pulmonar;-procese masive, pulmonare sau pleurale;-insuficienta cardio-circulatorie;-rar el poate fi numai functional.c) FACIESUL HECTIC

Caracterizat prin:-aspectul supt, emaciat, palid;

6

-ochii infundati in orbite, cu privire stralucitoare, uneori stranie;-pometii rosii („trandafirul cimiturului”) in contrast cu paloarea generala. (Facies pictat de

TITZIAN )Apare in:

-formele avansate, grave de tuberculoza;-stadiul final al infectiilor prelungite.d) FACIESUL ADENOIDIAN

Caracterizat prin:-dezvoltarea mai accentuata a regiunii superioare a fetei;-nasul este subtire- slab dezvoltat si ascutit;-bolnavul respira pe gura. Apare la copii cu vegetatii adenoide.VII.FACIESUL IN BOLILE RENALE a) FACIESUL EDEMATOS

Caracterizat prin:-tumefactia fetei, a pleoapelor;-tegumente palide.

Apare in:-afectiuni renale; -afectiuni alergice(edeme Quincke); -compresii pe vena cava superioara.b) FACIESUL MURDAR-EDEMATIAT

Caracterizat prin:-edeme ale fetei si edeme palpebrale moi, pufoase, in special dimineata;-aspect buhait, palid;-tegumente palide si murdare;-pleoape ingrosate, fanta palpebrala micsorata. Apare in:insuficienta renala cronica.VIII.FACIESUL IN UNELE BOLI DE COLAGENa) FACIESUL DIN SCLERODERMIE DENUMIT SI FACIES BIZANTIN

Caracterizat prin:-ingrosarea tegumentelor fetei, indurarea lor si aderenta la planurile profunde, cu pliurile disparute,

cu aspect ceros (luciu particular);-subtierea buzelor, a nasului;-micsorarea orificiului bucal (microstomie);-ectropion;-teleangiectazii;-activitate exagerata a glandelor sudoripare si sebacee;-pierderea mimicii (da bolnavului aspect de icoana ortodoxa).b) FACIESUL DIN LUPUSUL ERITEMATOS DISEMINAT

Caracterizat prin:-eruptie eritemato-scuamoasa-cicatriceala ce acopera dosul nasului si umerii obrajilor-cu aspect de

fluture-„vespertilio”;-este respectata regiunea perioculara:Vindecarea acestor zone duce la aparitia de mici cicatrice alb-sidefii.c) FACIESUL DIN DERMATOMIOZITA

Caracterizat prin:-coloratia liliachie a pleoapelor;-eruptia poate lua forma de „fluture” (pometi, nas);-piele edematiata, elastica;-calvitie;-in timp se instaleaza atrofia pielii care devine lucioasa, indurata, hiperpigmentata;-poate aparea paralizia de nervi oculomotori si iritatie conjunctivala;-aspectul general este trist, inlacrimat.

7

d) FACIESUL IN SINDROMUL SJOGREN-femei oeste 40 de ani;-keratoconjunctivita;-secretia conjunctivala este vascoasa;-marirea bilaterala a glandelor parotide;-buze subtiri, uscate, cu fisuri sau ragade comisurale.e) FACIESUL IN AVITAMINOZEPELAGRA (AVITAMINOZA PP )-tegumentul se inroseste si edematiaza, ulterior se hiperpigmenteaza si se descuama, cu

hiperkeratoza pe nas si frunte si ragade la comisura;-fotosensibilitatea zonelor expuse;-se pot asocia:diaree si tulburari neuropsihice mergand pana la dementa.AVITAMINOZA A-xeroftalmie (uscaciunea corneei si conjunctivei );-keratomalacie (puncte purulente pe cornee);-hiperkeratoza foliculara – pe nas, in jurul gurii.

MERSUL BOLNAVULUI

Inspectia mersului bolnavului ne poate pune în evidenta diverse boli reumatice, degenerative sau boli neurologice. Astfel:

• boala lui Parkinson - bolnavul umbla cu pasi mici, marunti, sacadati, prezinta un tremor continuu al mâinilor, fata este inexpresiva. Aceasta boala apare prin leziune extrapiramidala.

• hemipareza - reprezinta un deficit motor la nivelul unui hemicorp si apare în urma unui accident vascular cerebral. Mersul acestor bolnavi este “cosit”. • boala lui Little - diplegia spastica - este o leziune piramidala bilaterala, apare frecvent în urma unor leziuni provocate în timpul nasterii cu forcepsul. Mersul tipic este “în foarfece”. • pareza de nerv sciatic popliteu extern - este imposibila flexia dorsala a piciorului. Bolnavul îsi târaste vârful piciorului pe sol, îsi ridica exagerat piciorul. Mersul este “stepat”.Mersul antalgic – apare din cauza unor dureri şi este întâlnit în boli reumatice sau în suferinţele

nervului sciatic.Mersul rigid – apare la aterosclerotici sau în b. Parkinson şi este un mers cu paşi mici.Mersul dezordonat – apare în coree, complicaţie neurologică din RPA.Mersul cosit – apare în hemipareze spastice şi membrul descrie un arc de cerc în timpul mersului.Mersul talonat –ataxic, pe călcâie, apare în sifilisul cu localizare la măduva spinării, tabes.Mersul legănat, de raţă – apare în miopatiile grave.Mersul ataxic – apare în afecţiunile cerebeloase şi pacientul merge încet cu picioarele depărtate şi

cu privirea în jos.Mersul ebrios – apare în intoxicaţiile acute cu alcool, cu barbiturice, în sindroamele cerebeloase.Mersul adinamic – apare în miastenia gravis, b. Addison, neoplazii în faze terminale.

Miscările involuntare

sau spontane apar în boli neurologice, metabolice si degenerative ; survin numai în stare de veghe , cresc la emotii si dispar în timpul somnului ;

Aceste mişcări sunt anormale şi involuntare, ele fiind determinate de contracţii musculare nedorite şi apar în leziuni ale sistemului nervos extrapiramidal şi boli metabolice.

8

Fasciculaţiile şi fibrilaţiile musculare sunt contracţii rapide, limitate la suprafaţa muşchilor, fiind determinate de intoxicaţii endogene (insuficienţa hepatică, insuficienţa renală decompensată, insuficienţa respiratorie etc) sau exogene.

Tremurăturile – sunt oscilaţii ale extremităţilor corpului. Ele pot fi fine, rapide, mai ales la nivelul membrelor superioare, în caz de alcoolism, consum excesiv de cafea, în hipertiroidism sau în emoţii, intoxicaţii cu plumb, arsenic, mercur, b.Basedow, scleroza în plăci. Tremurăturile din Parkinson sunt rare, apar numai în repaus şi sunt mai frecvente la nivelul capului şi membrelor superioare. In encefalopatia portală şi insuficienţa hepatică apar tremurături mai ample şi rare, ca bătăile aripilor de pasăre, fiind denumite flapping-tremor.

Mişcările atetozice – sunt mişcări lente, permanente şi apar în boli ale nucleilor bazali ale creierului (boala Wilson sau degenerescenţa hepatolenticulară) .

Mişcările coreice – sunt mişcări ample, involuntare, rapide, aritmice şi de scurtă durată şi apar în leziuni cerebrale din cadrul RPA, în encefalite, etc.

Convulsiile – sunt contracţii intermitente ale muşchilor, cu o durată variabilă. Ele pot fi tonice şi produc rigiditatea segmentelor interesate sau pot fi clonice, când produc mişcări violente, ample, dezordonatate ale întregului corp. Ele pot fi şi mixte, tonico-clonice. Apar în epilepsie, hipertensiunea intracraniană, tulburări metabolice sau vasculare cu răsunet pe creier sau în intoxicaţii exogene.

Contractura permanentă – apare în tetanos, tetanie, turbare, afecţiuni cerebrale, isterie.

9