c11 Metaboliti II Taninuri
-
Upload
andreea-bucur -
Category
Documents
-
view
25 -
download
1
Transcript of c11 Metaboliti II Taninuri
-
11
METABOLITI PRIMARI SI SECUNDARI II
C11
TANINURI
2
= substante de natura vegetala, care nu contin azot in moleculalor, cu multiple unitati structurale, cu grupari fenolice libere (polifenoli) si cu o greutate moleculara cuprinsa intre 500 si 20000 g/mol.
TANINURI
gust astringent specific consecinta a complecsilor formatiintre taninuri si glicoproteinele salivare
substante solubile in apa (cu exceptia celor cu greutate moleculara mare)
produsi amorfi
dau coloratii intense cu sarurile ferice
se folosesc pentru proprietatile lor de a forma complecsi cu amidonul, celuloza si mineralele, precum si compusi impermeabili si imputrescibili cu proteinele
Termenul de tanin este foarte vechi avand ca utilizareinitiala transformarea pieilor de animale in piele tabacita cu ajutorul a diferite plante.
-
23
1. RASPANDIRE
Taninurile sunt foarte raspandite in regnul vegetal, gasindu-se frecvent in:
Taninurile apartin clasei fenolice de metaboliti secundari prezenti in plante.
fructe (struguri, curmale, afine) ceai ciocolata
- gustul astrigent al vinurilor, a fructelor necoapte- culorilor florilor si frunzelor de toamna. furaje (trifoi)
Exemple de Dicotiledonate bogate in taninuri:- speciile de Acacia, Lotus (trifoi), Sesbania, Onobrychis;- speciile de Anacardiaceae (Scinopsis balansae);- Combretaceae;- Rhizophoraceae (mangrove);- speciile de Myrtaceae: Eucalyptus sp., Mirtus sp. (mirt);- Polinaceae.
unii arbori
4
Partile din planta care contin taninuri sunt scoarta copacilor, fructele, frunzele, radacinile.
Taninurile se gasesc si in urmatoarele parti ale plantei: - tesuturile mugurilor, de obicei in partile periferice ale acestora, probabil ca protectie la inghet;- petale si frunze, servind la reducerea gustului placut (pentru protectie de pradatori); - radacini, in hipoderma, actionand probabil ca o bariera chimica fata de agentii patogeni care penetreaza si colonizeazaradacinile;- seminte, in invelisul acestora; au rol in mentinerea plantei in stare de latenta si au proprietati alelopatice si bactericide; - tesuturile tulpinilor, ale trunchiurilor, in zona activa de crestere a copacilor. Contribuie la cresterea si durabilitatea naturala a lemnului prin inhibarea activitatii microbiene.
Toti compusii fenolici (primari si secundari) se formeaza, pe diferite cai, ca urmare a transformarilor suferite de acidul shikimic cu diferiti reactanti.
-
35
2. STRUCTURA CHIMICA
Acizi polifenolcarboxilici:
Taninurile apartin, din punct de vedere chimic, la doua clase de compusi:
- acizi polifenolcarboxilici- derivati ai 2-fenil-benzopiranului
OHOH
OH
COOH
OCOCH2OH
OHOH
OHO OH
OHOH
- acidul galic
- glucogalina (esterul acidului galic cu glucoza)
OHOH
O
COOH
O
OHOH
OH
C
- acidul m-digalic (produsul de autoesterificare a acidului galic)
6
- acidul elagicO
O
OHOH
OHOH
O
O
O
2-fenil-benzopiran (flavan)
Derivati ai 2-fenil-benzopiranului
- catehina (3,5,7,3,4-pentahidroxiflavan) OOH
OH
OHOH
OH
H
-
47
taninurile hidrolizabile (galice) taninurile condensate (proantocianidine), rezistente la
degradarea hidrolitica taninuri mixte
Principalele categorii de taninuri sunt:
Taninuri hidrolizabile
- prezente in cantitati reduse in plante
- au in structura generala, ca nucleul central, un polialcool, de obicei D-glucoza, iar gruparile hidroxilice ale acestor carbohidrati sunt partialsau total esterificate cu grupari fenolice, ca acidul galic (galotaninuri) sau acidul elagic (elagotaninuri). Unii autori definesc si doua clase aditionale taninurilor hidrolizabile: taragalotaninuri si cafetaninuri, avand ca nucleu central acidul galic, acidul quinic, respectiv acidul cafeic.
3. CLASIFICARE
8
Galotaninurile se gasesc in special in Rhus semialata (nucile galice) si sunt constituite dintr-un nucleu central de D-glucoza si intre 6 si respectiv 9 grupari galoil. Gruparile fenolice care esterifica nucleul sunt constituite din dimeri sau oligomerisuperiori ai acidului galic, un singur monomer fiind numit galoil.
OOG
OGGOGO
OG
OHOH
OHO
G:
galoilglucoza (1,2,3,4,6-penta-O-galoil-D-glucoza)
OHOH
OHO
OCH2OR
OHOH OH
R =
hamamelitaninul (2,6-O-digaloil-D-hamameloza)
ROH2C
Depsidele sunt esteri care conduc prin hidroliza la acizi polifenoliciidentici sau diferiti cum ar fi acidul m-digalic, acidul rozmarinic, acizii lichenici.
-
59
Taninuri condensate(proantocianidine, nehidrolizabile, catehice)
- sunt mult mai larg raspandite in natura decat cele hidrolizabile
= oligomeri sau polimeri de unitati flavonoidice (flavan-3-ol) legate la atomii de carbon nesusceptibili de hidroliza. - contin intre 2 si 50 de unitati flavonoidice care pot fi diferit substituite
O
OH
OH
OH
OH
O
OH
OH
OH
OH
OH
O
OH
OH
OH
OH
OH
OH
15
taninul din Sorghum sp.
10
- sunt raspunzatoare de o paleta larga de nuante de roz, rosu, stacojiu, mov, violet, albastru ale petalelor, frunzelor, fructelor, sucurilor de fructe si vinurilor, precum si de gustul acestora.
Termenul de proantocianidine, cum mai sunt denumite taninurile condensate transformarea prin incalzire, in solutiealcoolica acida a acestor compusi, reactie care conduce la antocianidine de culoare rosie. Cele mai cunoscute antocianidinesunt cianidina (flavan-3-ol, din procianidina) si delfinidina (din prodelfinidin).
Taninuri mixte
- au ca grupari fenolice derivati de acid hexahidroxidifenic, care elibereaza prin hidroliza forma lactonica a acidului elagic.
Elagotaninurile 2000 < M < 5000 g/mol
- prin tratare cu acizi sau baze slabe, apa calda sau enzime (tanaze), conduc la carbohidrati si acizi fenolici
-
611
Efectele negative ale taninurilor pot fi pe de o parte instantanee, cum ar fi gustul neplacut, astrigent sau amarui, iar pe de alta parte, ulterioare, raportate la consecintele antinutritionale sau toxice functie de tipul si cantitatea de taninuri ingerate si de toleranta animalului (tipul tractului digestiv, comportamentul alimentar, talia si mecanismele de detoxifiere).
Taninurile fiind, in genere, substante puternic reducatoare, actioneaza ca antioxidanti.
Un rol important il au taninurile in procesul de respiratiecelulara, indeosebi catehinele, prin functiile lor orto-difenolice, actionand ca transmitatori de hidrogen.
5. ACTIUNE SI INTREBUINTARI
In general, efectele benefice ale acestor compusi se manifesta la rumegatoare, nivele moderate ale taninurilor (sub 4%) in nutreturiinducand un raspuns benefic, concretizat printr-o rata inalta de crestere si un bun randament in lapte; in schimb, un nivel de peste 6% in taninuri afecteaza negativ dezvoltarea si productivitatea acestora.
Utilizarea in industria de pielarie in procesul de tabacire (coaja de stejar, de salcie, conuri de molid, galele de stejar etc.)
4. ROLUL TANINURILOR IN ORGANISMUL VEGETAL
12
Datorita proprietatilor lor generale de a precipita cu substanteproteice, taninurile sunt puternic astringente. Concomitent cucoagularea proteinelor are loc si o actiune de retractare a tesuturilor, micsorand suprafata de actiune.
tratarea plagilor provenite, indeosebi, din arsuri
Combinatiile taninurilor cu proteinele fiind si imputrescibile, protejeaza indeosebi plagile externe impotriva infectiilor
antiseptic
In tractul gastrointestinal: - in doze mici taninurile actioneaza ca substante antidiareice
- in doze mari taninurile au actiune laxativa sau vomitiva
-
713
Exercitand actiunea de precipitare a proteinelor sanguine
actiune hemostatica
! Efecte nedorite Prin resorbtia unor cantitati mari de tanin
functia hepatica poate fi lezata