Şcoala; această instituţie cu rădăcini adinei în istoria noastră şi-a reînceput activitatea sub semnul reconside­rării, al renaşterii din temelii a Jnvăţăm întuluî româ­nesc de toate gradele. Noul trimestru şcolar, care a de­butat ieri pentru elevii claselor a V il-a şi pînă Ia clasa ' â XII-a cursuri de *1 şi a X lII- a . cursuri serale se în-i s c r ie , aşadar, cu vigoare în am plul proces înnoitor care a cuprins toate sferele vieţii economico-socîate. Preci­zările cuprinse în comunicatul din partea Ministerului Invăţămîntului, da t publicităţii miercuri, vin să aducă un prim set de măsuri, m inimale desigur, şi cu caracter i orientativ, menite să conducă spre a îmbunătăţire nu numai structurală, dar şi de substanţă a întregului nos­tru sistem de învăţăm înt.

Ieri s-au desfăşurat şi continuă să se desfăşoare as­tăzi alegerile pentru noile conduceri, a consiliilor pro­fesorale în toate unităţile şcolare, organisme de condu­cere în .care vor f i cooptaţi şi e levi Totodată, fa zilele următoare, cadrele didactice se vor în tîln i, pe speciali­tăţi, pentru desemnarea inspectorilor care vor alcătui noul inspectorat şcolar judeţean. Sînt, toate acestea, organisme cu caracter interimar pină Ia desfăşurarea viitoarelor alegeri generale libere.

S-a hotărît reducerea numărului de ore la cadrele di­dactice care predau in învăţăm întul gimnazial, liceal,. profesional şi de maiştri, Ia 18 ore săptămînal, măsură salutară şi venind, cu certitudine, în întîmpinarea creş­terii calitative a procesului de predare-învăţare. Pe de

altă parte, măsura vizează şi cointeresarea materială a cadrelor didactice, care vor putea beneficia de sistemul prin plata cu ora a activităţii ce depăşeşte norma di­dactică^ Luna aprilie va f i marcată de desfăşurarea u- nor prime concursuri pentru ocuparea de posturi didac­tice vacante, precum şi de o sesiune de num iri şi trans­ferări în mediul rural P lanurile de învăţăm înt au su­ferit şi ele modificări prin reducerea încărcăturii săptă- m lnale £t elevilor, eliminarea totală sau restrîngerea practicii în producţie şi a predării disciplinelor tehno-

ŞCOALA IN m UNU! DRUM IUlogice. Comunicatul am intit se referă la autonomia u- n ităţilor de învăţăm înt, principiu conform căruia cate­drele vor proceda la adaptarea corespunzătoare a pro­gramelor analitice. S-a renunţat la „Constituţie* (ca ma­terie).' Ia celelalte discipline de ştiinţe sociale, urmînd ca, de la 1 martie, să fie introdusă o nouă disciplină num ită „Drepturile omului; noţiuni de democraţie’*.

Se doreşte, după cum s-a subliniat şi la întîlnirea de miercuri a directorilor de şcoli din judeţ cu reprezen­tanţi ai inspectoratului şcolar, promovarea unui invâţă- m înt apolitic şi laic, bazat pe primatul nevoii de învăţă­

tură reală, viabilă, în care, cel puţin, doi din factorii determinanţi în procesul transmiterii şi receptării valo­rilor culturale — profesori şi elevi — să se regăsească într-o comunicare demnă, de respect reciproc. Tensiu­nea artificială creată de politica aberantă privind m i­norităţile naţionale, promovată de vechiul regim, ten­siune perpetuată şi acum de oameni care nu au înţe­les nim ic din sensul şi scopurile revoluţiei noastre, se cere în lăturată prin activitatea unită a celor pentru care catedra a fost şi va rămlne, întotdeauna, proba de conştiinţă lucidă, examenul de maturitate în faţa isto­riei. Acum este nevoie de raţiune şt bun-simţ. Cu atît mai m ult. cei chemaţi, prin vocaţie, să contribuie la formarea tinerilor ca oameni adevăraţi, să nu devină niciodată fermentul destabilizării, fatale pentru momen­tul istoric pe care îl parcurge tînăra noastră democraţie.

Problemele momentului sînt n a numai numeroase, dar de o complexitate extraordinară, vizînd categorii diverse de interese, situaţii particulare locale etc. Solu- < ţionarea acestora cere, desigur, timp. Ministerul Invâ- ţăm întu lu i şi inspectoratele şcolare desfăşoară in aceas­tă perioadă o activitate susţinută în ' vederea clarificării şi situării pe temelii noi a învăţăm întului românesc. Şcoala. însă, trebuie să-şi continue drumul firesc, un drum curat, liber, aşa cum ni l-au lăsat moştenire marii înaintaşi, aşa cum vrem sâ-I facem cu toţii, acum.

Miehaela BOCU •'

EXPRESIE A OPINIEI PUBLICE DIN JUDEJUL

CLUJ

ANUL II, NR. 23

VINURI

19 IANUARIE 1990

4 PAGIN I 50 BANI

C O M UNI C A TConsiliul Frontului Sal­

vării Naţionale ş-a întru­nit la 17 ianuarie, cu ur­mătoarea ordine de zi:

1. Ratificarea decretelor- legi cu privire la „Organi­zarea referendumului pen­tru reintroducerea pedtpsoi cu moartea" şi Ia „Scoate­rea în afara legii a Parti­dului Comunist R om în “.

2. Reînfiinţarea u«or co­mune şi sate desfiinţate iri1989. .! 3. Informare cu privire

la principiile : pro iectu lu i! noii legi electorale.

La punctul 1, Ion Ilies- cu. Petre Roman şi Dum i­tru Mazilu au explicat con­diţiile în care, sub presiu­nea manifestaţiei din 12 ianuarie din Piaţa Victo­riei, au fost adoptate cete două decrete-legi — primul cu privire la . organizarea referendumului pentru re­introducerea pedepsei cu moartea, şi al doilea cu privire la scoaterea în afa­ra legii a Partidului Co­munist Român. Asumîn- du-şi răspunderile persona­le ce revin fiecăruia, ei au declarat că adoptarea pro­iectelor de mai sus consti­tuie o greşeală politică şi o îndepărtare de la principii­le Frontului Salvării Na­ţionale.

Subliniind faptul că apli­carea pedepsei cu moartea celor doi tirani, Ceauşes- cu Nicolae şi 'Ceauşescu E- lena, a fost justificată, atit de situaţia critică a mo­mentului, cît şi de dimen­siunea crimelor de care se fac vinovaţi în faţa po­porului român — preşedin­tele Consiliului a eviden­ţiat faptul că măsura adop­tată de abrogare a pedep­sei cu moartea încă din pri­mele zile ale revoluţiei ' a fost primită de opinia pu­blică din ţară, ca şi de cea internaţională cu o mare satisfacţie, ca un act politic major, de alăturare a Ro­mâniei democrate la lu ­mea civilizată, ca o contri­buţie la promovarea dem­nităţii umane şi la afirma­rea drepturilor omului.

Este semnificativ că Ia Pactul internaţional relativ la drepturile civile şi poli­tice vizînd abolirea pedep­sei cu moartea — adoptat de Adunarea Generală aO.N.U. — România. din dispoziţia fostului dictator, a fost printre puţinele ţări care s-a abţinut ae la vot.

Renunţarea la pedeapsa cu moartea nu înseamnă în nici un caz slăbirea exi­genţei faţă de judecarea cu toată severitatea a princi­

palilor asociaţi ai tiranilor din conducerea , ţării, a şe­filor securităţii centrale şi locale, ca şi a celor din a- paratul de represiune şi a teroriştilor care se fac vi­novaţi de crime îndreptate împotriva poporului român în anii dictaturii şi în zile­le revoluţiei. : Tribunalele - vor aplica- pedepsele cuve­nite, inclusiv pedeapsa cea mai aspră din Codul Penal —• detenţiunea . şi munca silnică pe viaţă.

Apariţia decretului-lege cu privire, la organizarea referendumului penţru re­introducerea pedepsei, cu moartea a produs stupoare, şi nedumerire. Aproape toate ecourile din presa noâstră şi din cea inter­naţională dezaprobă aceas­tă revenire.

Cu privire la scoaterea partidului în afara legii — există un curent general de

■ opinie privind condamna- ' rea partidului comunist ca formaţiune politică. El . a fost confiscat de dictatură, devenind instrumentul de­magogiei, m inciun ii şl cri­mei ca metodă de guvernă­mînt. Este un fapt că par­tidul s-a exclus singur din viaţa politică a ţării. Par­tidul comunist nu mai exis­tă. El s-a identificat în conştiinţa poporului cu Cea- ’ uşescu. Este de înţeles, de aceea, ura pe care o are faţă de acest partid po­porul român, ca şi cerinţa ca toţi cei ce se fac vino­vaţi prin participare direc­tă la aplicarea politicii dic­tatoriale să fie traşi la răs­pundere, iar cei ce au deţi­nut pînă în u ltim ul timp posturi de răspundere In partid şi în stat să fie în ­depărtaţi din asemenea po­ziţii.

Scoaterea însă în afara legii a unui partid este o chestiune politică şi jurid i­că, cu implicaţii m ult mal largi! Aceasta constituie o măsură antidemocratică, contrară principiilor Fron­tului Salvării Naţionale cu privire la crearea în Ro­mânia a unei societăţi de­mocratice 'pluraliste, în ca­re au dreptul să ia fiin ţă şi să activeze orice fel de partide şi grupări politice, cu excepţia celor fasciste. A tît reacţii din ţară, inclu­siv ale unor partide, cit şi din străinătate subliniază caracterul nedemocratic al unei asemenea măsuri. Nu prin decrete pot f l desfiin­ţate partidele; aceasta ţine de lupta politică şi de si­tuaţia politică generală. O ţară care are o democraţie

demnă şi dreaptă nu poate lua o asemenea măsură..

Dezbătînd aceste proble­me, -Biroul Executiv a a- juns la concluzia că ambele decrete adoptate, ca rezul­tat al cedării neprincipiale în faţa unor presiuni, sînt contrare principiilor noas­tre democratice şi Ie-a su­pus dezbaterii Consiliului" Frontului Salvării Naţiona­le, organul care răspunde în faţa -ţării, în drept să ratifice -sau.nu.hotărîrile a- doptate de Biroul său Exe­cutiv. Deplin conştient de răspunderea care-i revine personal pentru greşeala politică comisă, preşedinte­

l e a apelat Ia Consiliu să dezbată aceste două hotă- rîri, propunînd anulai ea lor.

Totodată, pornind de la constatarea faptului că Partidul Comunist Român şi-a încetat de fapt exis­tenţa, s-a supus dezbaterii şi aprobării Consiliului Frontului Salvării Naţiona­le un proiect de decret cu privire Ia trecerea întregu­lu i patrimoniu al P.C.R. în patrimoniul statului, ca bun al întregului popor.

In acelaşi timp, a fost su­pusă dezbaterii Consiliului problema organizării unui referendum în legătură cu cele două decrete — pentru ziua de 23 ianuarie a.c.

Analizînd posibilitatea reală a organizării unui re­ferendum, a rezultat că -o asemenea acţiune este prac­tic imposibil de organizat in mai puţin de 2—3 luni— în condiţii normale, de stabilitate politică în ţară. Pregătirea imui referendum presupune timp pentru or­ganizarea comisiilor de re­ferendum — la centru, în judeţe, oraşe şi comune — compuse din profesionişti şi reprezentanţi ai cetăţenilor care să asigure obiectivita­te deplină, elaborarea re­gulamentelor de funcţiona­re a acestora şi instruirea temeinică a membrilor lor, delimitarea şi organizarea secţiilor de votare cu asi­gurarea, In aceleaşi condi­ţii ca şi la comisii, a înca­drării lor cu oameni cores­punzători şi instruirea aces­tora, înscrierea cetăţenilor pe liste electorale, aronda-• te pe secţiile de votare, cu vizitarea tuturor cetăţeni­lo r la dom iciliu etc. Ţ inînd seamă de situaţia actuală a organelor teritoriale ale Frontului Salvării Naţio­nale şi ale administraţiei locale, care ar trebui săa- sigure toate condiţiile or­ganizării acestei acţiuni —

apare cu totul nerealist or­ganizarea unui referendum, nu numai pe 28 ianuarie dar şi în următoarele 2—3 luni. De aceea, anunţarea referendumului pe 28 ia­nuarie s-a dovedit nerealis-

- tă. In următoarele luni, e- forturile organizatorice ale noilor autorităţi adminis­trative şi judiciare vor tre­bui concentrate asupra pre­gătirii şi organizării prime-

. lor alegeri' libere.In consecinţă, ţinînd sea­

mă de toate considerentele .menţionate, preşedintele Consiliului a propus ana- ‘ iarea referendumului anun­ţat pentru ziua de 28 ia- nuarie 1990.

Dum itru Mazilu a decla­rat că în situaţia de ten­siune în care era pus pen­tru prima oară; a acceptat şi chiar a preluat a i uşu­rinţă la microfon unele din lozincile scandate, fără - a reuşi să calmeze atmosfera. In condiţii de tensiune ri­dicată, a dat curs solicită­rilor de adoptare a unor măsuri legislative, scriind textele decretelor-legi, dis­cutabile din multe puncte de vedere şi neconforme cu principiile şi concepţia Frontului., D in aceste moti­ve, el a arătat că se consi­

deră mai vinovat decît co­legii săi.

Petre Roman a declarat că împărtăşeşte răspunde­rea în privinţa greşelii po­litice săvîrşite în seara zi­lei, de 12 ianuarie. După ie­şirile succesive' în piaţă, împreună cu Mazilu, a re ­dactat Poziţia Frontului fa ­ţă de partidul comunist, C9- re răm îne valabilă. Trans­formarea textului în decret- lege de scoatere în afara legii a partidului comunist a-devenit o greşeală poli­tică inadmisibilă. Primul- m inistru s-a asociat apelu­lu i exprimat de preşedinte, considerînd, totodată,- de­claraţia lu i Dum itru M azi­lu ca fiind încărcată de sin-, ceritate um ană şi politică.

La dezbateri au luat cu­vîntul S ilv iu Brucan, Dan Iosif (Bucureşti), A lexandru Bârlădeanu (Bucureşti), Ion Vasile (Buzău), O liv iu To- caciu (Bucureşti), Golum- ban Gabor (Odorhei), Rai- . cu Romeo’ (Bucureşti), Ciu- reanu Gabriel (Vaslui), Che- ţan M ihai (Hunedoara), Ia- cobescu M ihai (Suceava), Mircea-Dinescu (Bucureşti), Popescu Alexandru (Praho­va), Dumitrescu Emil, Do- ru Ţigău (Iaşi), Victor Po­pescu- (Vîlcea), Dumitrescu M ihai (Vîlcea), Budura Ro- mulus (Bucureşti), Ni-U Preda (Brăila), Ana Blan- diana (Bucureşti), Cazimir

Ionescu (Bucureşti), Nicu. Stăncescu (Bucureşti).

Ion lliescu a pas la vot anularea celor două decre­te-legi în discuţie.

Cu 117 voturi pentru, nici un vot contra şi 4 abţineri. Consiliul Frontului S il varii Naţionale a decis anularea celor două decrete-legi ca privire la pedeapsa cu moartea şi scoaterea in a- fara Icgti a Partidului Co­munist Român. -

Secretarul Consiliului a dat apoi citire Decretului- Lege privind trecerea ' in proprietatea statului a pa­trimoniului foitului Partid Comunist Român.

în expunerea de motive se arată că lâ dispoziţia dic­tatorului Ceauşeseu. şi . a familiei sale se găseau în Bucureşti şi în împreju­rimi 21 de palate (în spe­cial la Snagov, Neptun, Si­naia cu întregul complex Peleş şi Pelişor, Predeal, Scroviştea), iar în judeţele ţării 41 de palate şi vile rezidenţiale, precum şi 22 cabane de vînătoare.

Oficiul Economic Carpaţi are 60 de întreprinderi in ­dustriale care realizează a- nual circa 16 m iliard? lei producţie-mârfă, din care circa 2 miliarde lei profi­turi anuale, iar din expor- - turi 220 milioane dolari.

(Continuare in pag. a iV-a)

POPORUL ESTE SUVERANIntrucît emisiunea TV Gluj din data de

10 ianuarie 1990 a fost decalată şi unii dintre telespectatori n-au putut-o urmări, publicăm interviul d-lui Dorel Vişan din cadrul emisiunii „Drepturi la rcplică".

Colhon: Aşa cum am anunţat în înche­ierea conferinţei de presă de ieri, am inv i­tat astăzi în. studio pe dl. Dorel Vişan.

E dreptul domniei sale de a aduce unele lăm uriri In ceea ce priveşte afirmaţiile • care s-au făcu t’ în timpul conferinţei de presă cu privire nu atît la activitatea dom­niei sale, cît la oamenii care s-au prezen­tat şi şi-au oferit ajutorul în Comitetul provizoriu care s-a constituit ad-hoc.

Dorel Vişan: înainte de a inţra In dis­cuţie, vreau să prezint ceea ce eu aş num i motto-ul acestei Intllniri, el aparţine lu i l-eon Gambetta, rostit acum mai bine de 100 de ani şi sună aşa: „Ştiu că există în rîndurile democraţiei oameni nerăbdători şi zvăpăiaţi, ştiu că sc află violenţe şi pa­siune alături cu un avînt generos care în- - doamnă la zdrobirea obstacolelor, cînd ar fi foarle simplu să Ie în lături printr-o răb­dare dc cîtcva Iuni“.

în prim ul rlnd trebuie să spun iub iţilor mei spectatori şi telespectatori că n u am venit aici să mă apăr şi nici nu am de ce. N u mă simt „parte vătămată". A m venit să apăr un principiu, drag nouă, ■ tuturor, principiul DEMOCRAŢIEI. Cred că ar fi nepotrivit să intrăm într-o polemică. în ­totdeauna o polemică aduce după sine altă polemică şi lucrurile s-ar complica din

nbu^ acum, cînd există o confuzie aproape generală. Eu cred că nu discutăm cu toa­tă sinceritatea, ne judecăm unii pe alţii şi - atunci cînd oamenii se judecă spun din adevăr numai atîta cît le foloseşte.' Deci, adevărul nu este spus întreg şi atunci nu este bine. Să-l ascultăm pe Gambetta şi pe alţi mari gînditori ai lumii, care s-au confruntat deja cu aceste probleme acunţ m u lţi ani în urm ă şi istoria a dovedit că ele se pot rezolva numai cu răbdare şi lu­ciditate. Se foloseşte azi foarte m ult cu­v întu l „pătăre". Nu ştim cine este pătat şi cine nu eşte pătat. Aceste cuvinte ne-au fost răstălmăcite în conferinţa de presă. Este adevărat că eu am afirmat Intr-un anum it context că toţi sîntem mai mult sau m ai puţin pătaţi şi nu trebuie să ne dezvinovăţim, ci trebuie să acţionăm. A- ceasta este părerea mea.

Colhon:, Adică mai mult sau mai puţin vinovaţi.

Dorel Vişan: Da. Eu am vrut să plec do multe ori din C lu j pentru că am fost che­m at Ia Bucureşti. Poate că ar fi fost mal bine dacă plecam, eram mai aproape de Televiziune şi Cinematografie. Am avut mereu îndoieii în această hotărlre, dar acum simt o mare mlndrie că sînt cetă­ţean al C lu ju lu i şi cred că-sînt foarw m ulţi oameni la C luj de bună credinţă, oameni lum inaţi, oameni minunaţi, specia­lişti în toate domeniile şi cred că ei ar trebui să fie chemaţi aici Ia Televiziune

' 1 (Continuare In pag. a H-aJ

ADEVĂRUL IN LIBERTATE PAG.INA2

Şi democraţia se învalţă

PRINCIPIUL SEPARAŢIEI PUTERILOR STATULUIDemocraţia reprezentativă, bazată pe pluralismul poli­

tic, adică pc participarea mai multor partide' politice la viaţa publică, apare însoţită pe scena dezvoltării istorice do ideea separaţiei puterilor statului. Această simbioză ji ideii democratice cu principiul separaţiei puterilor sta­tului în cadrul regimului, reprezentativ se explică prin faptu l că scriitorii politici de la sfîrşitul secolului al OCVirj-lea, în special Montesquieu, au considerat că regi­m ul reprezentativ, fără separaţia puterilor statului, a r ' putea uşor duce la tiranie. O delegare din partea poporu­lu i,a exerciţiului tuturor funcţiilor statului unul singur organ ar însemna să se atribuie puteri nelimitate unei persoane sau grupări de persoane şi, deci, ar constitui o ameninţare a libertăţii individuale. • .

M ijlocul chemat să înlăture acest pericol este, în con­cepţia acestor scriilorUpolitici, separaţia puterilor statu­lui, adică atribuirea diferitelor funcţii ale .statului unor organe dişfinctc şi independente unul faţă de altul.

l ’otrivit principiului separaţiei puterilor statului, aceste organe trebuie să fie independente unul faţă de altul în sensul că fiecare dintre ele îşi exercită .funcţia de stat ce i-a fost încredinţată, fără vreun amestec din partea unui olt organ de stat.

Originea principiului separaţiei puterilor statului tre­buie căutată în Anglia şi Franţa. -

Cel care i-a dat prima formulare doctrinară,-atribuin- du-i valoarea unui principiu general de organizare a sta­telor, este filosoful englez John Locke.

Ideile lui Locke au fost sursa din carc.s-a inspirat apoi, Montesquieu atunci cînd, in opera sa „Spiritul legilor11, a reluat şi adincit problema separaţiei puterilor statului.

După Montesquieu, în orice stat există trei puteri dis­tincte: puterea legislativă, exccutivă ţi judecătorcască. Aceste trei puteri trebuie să fie atribuite unor organe se­parate şi independente unele'de altele. Intr-adevăr — spune Montesquieu — , experienţa ne arată că „brice om care are putere tinde să abuzeze de ea“. De aceea,'este

, necesar să se găsească un mijloc pentru a stăvili această pornire inerentă naturii umane. Pentru Montesquieu a- cest m ijloc se concretizează în faptul că: „Pentru a nu se abuza de putere, trebuie ca prin aşezarea lucrurilor puterea să oprească puterea". Pentru ca libertăţile indi­viduale să nu fie nesocotite, puterea publică trebuie di­vizată între mai multe puteri, astfel in cît o putere să se opună celeilalte şi să se creeze, în locul unei forţe unice, un-echilibru de forţe. Prin faptul .că puterea supremă în stat se fracţionează între mai multe organe, care au ace­laşi interes, ca atribuţiile lor să nu fie încălcate de cele­lalte organe ale statului, se asigură aplicarea - strictă a legilor şi respectul libertăţilor individuale.

Teoria separaţiei puterilor'statului a stat Ja baza Con­stituţiei Statelor Unite? cîin 1787, iar art. 16 al Declaraţiei franceze 'a drepturilor omului şi cetăţeanului din 1789 a ridicat-o la rangul de principiu esenţial pentru orice Con'stitiiţie. Ca urmare, atît Constituţia franceză din 1791, cit şi alte constituţii franceze ulterioare şi numeroase constituţii din întreaga lume s-au călăuzit în reglemen­tările lo r după acest principiu. La noi în ţară, Convenţia de la 'Paris*d in 1358,. ca şi constituţiile din 1866 şi 1923 l-au adoptat la rîndul lor. '■ In legătură- cu principiul separaţiei puterilor statului, trebuie să se observe că el nu trebuie înţeles în sensul u- nei izolări absolute a acestor puteri. Intr-adevăr, orga­nele statului nu pot funcţiona izolat. Statul este o uni­tate organică. Pentru ca el să poată funcţiona, este ne-'

. cesar să se ajungă la o colaborare între organele liii. De aceea, diferitele constituţii, care consacră principiul Sepa­raţiei puterilor statului, organizează şi căi procedurale chemate să facă posibilă o coordonare între activităţile desfăşurate de fiecare dintre aceste puteri.

După cum separaţia puterilor statului este mai strictă sau mai puţin strictă, mai conturată sau mai puţin con­turată, ca şi în funcţie de căile procedurale chemate să facă posibilă o coordonare între diferitele activităţi sta­tale, guvernămîntul reprezentativ bazat' pe pluralismul politic a îmbrăcat în dezvoltarea lui istorică două forme principale: regimul prezidenţial 'şi regimul parlamentar.A vînd în Vedere importanţa cunoaşterii acestor două for­me de guvernămînt acum, în pragul adoptării unei noi constituţii pentru ţara noastră, ele vor fi analizate pe scurt ulterior. - i

' Prof. Tudor DRAGANU

W&iMCopiii răinîn tot copii, iar poveştile, lor întotdeauna m inunate . . .

C itito rii scriu „Adevărului in l ib e r ta te ”• Ing. Maklasi Zoltan reproşează zia­

rului nostru că nu a relatat despre mate­rialele destinate presei şi televiziunii din Cluj şi care, datorită unei neînţelegeri, au ajuns pentru moment, în altă parte. 11 ru­găm să citească în „Adevărul în libertate", din data de 11 ianuarie, pag. III, nota a - părută „Din nou despre ajutoare pentru presă şi radioteleviziune11. Acelaşi răs­puns şi pentru Căiaiiă Cornel. Ss mai în ­t îm p lă . , . Restul propunerilor rămin în atenţie • Constantin Cordia, Munthiu Ioan şi Ileana, ing. Vasile Popa, prof. ing.. Graţian Dragoş, propun schimbarea denu­mirii unor pieţe şi străzi din Cluj, inclu­siv a Parcului Universităţii, făcîndu-se şi unele sugestii în acest sens — Piaţa Re­voluţiei, Martirilor, Tinerii eroici, Vasile Milea, 22 Decembrie, Frăţiei, parcul „pfof. dr. Iu liu Haţieganu11. • Valentina Deac, angajată la Combinatul m etalurgic. din Cîmpia Turzii, îşi exprimă m u lte gîtiduri privind ajutorarea mamelor pentru buna creştere şi îngrijire a copiilor . (concedii, asigurarea de locuri în creşe şi grădiniţe, ; căldură în . blocuri etc.) • Pop Petru ne cere sprijin în rezolvarea căldurii, de că- “ tre G.I.G.C.L. în cartierul Plopilor. -— .Şe­sului. Supunem atenţiei celor îri drept de a studia-sesizarea şi a stabili măsurile ce se impun • Suciu Corina propune, în sco­pul ajutorării oamenilor in virstă, care au greutăţi în deplasarea la unităţile de a-r provizionare,' să se constituie, mai ales în blocurile mari, comitete de sprijin, din tineri, care să-i ajute în preluarea alimen­telor ce li se repartizează cît şi in trans­

portul acestora la domiciliul celor, care nu pot să se ajute singuri. Este credem, o propunere care se poate lua în seamă şi rezolva • Elena Bodocan, pensionară în vîrstă, bolnavă, are nevoie de unele me­dicamente. Răspunde lâ telefon 1-99-20 • : Tomna Grui abordează o problemă pe care ani amintit-o m ai sus — creşterea copiilor prin revederea drepturilor la con­cediu a mamelor; solicită să nu se.renunţe la sistemul microcaselor de comenzi pînă

: nu se asigură fondu l'de marfă necesar; o mai bună organizare.şi menţinerea cură­ţeniei oraşului, a tuturor cartierelor e Din Gherla se cer unele lăm uriri iii legătură cu componenţa Frontului Salvării Naţio­nale, m ulţi din membrii nefiind cunoscuţi de cetăţeni; de asemenea, la Fabrica de chibrituri a u ' fost aleşi. în Front oameni care, prin manifestările lor nu-şi găsesc locul !n acest organism al Salvării Naţio-

, nale. Se semnalează, tot din acest oraş, multă dezordine provocata de cetăţeni ca­re nici măcar nu sînt din localitate. Oa­m enii, de ordine să restabilească liniştea în oraş t Comitetul provizoriu al F.S.N. de la F iliala din C luj a Academiei' Ro­mâne aduce calde mulţum iri colegilor de la Biblioteca Naţională Szechenyi diii Bu­dapesta care au donat; bibliotecii clujene un set de valoroase volume de cărţi. • Perde Augustîn Traian din satul Vîlcele

să se prezinte*la redacţie pentru a ridică

actele pierdute (Diplomă de absolvire.

Certificate şcolare, fişe de 'consultaţii me­

dicale , etc.). ;.

. M ă numesc Constantin- Dănuţ Săplăcan. Luni, ,15 ianuarie a.c., am încercat să tr im it prin vamă un pachet cu cărţi (proze, poezii) prietenului Alex Dohi, din Suedia. Mi-s-a spus că pot trimite doar cinci titluri (cinci kilogra­

me). Iată, aşadar,, cum va­

m a română a găsit o nouă

unitate de măsură a cul­

turii: titlul-kilogram. Ce să

NEDUMERIRE

fac dacă cartea lu i Andrei Zanca Sofalvi nu are un kilogram? A intitulat-o „Trunchiuri şi ilustrate1' tocmai pentru că a fost trunchiată. Nici Mariana Marin nu a scris o carte de un kilogram. Ce să a- leg să • trim it prietenului meu din ceea ce e repre-• fcentativ în cultura noas­

tră? Căci interdicţia este clară:, doar cinci titluri şi pînă la cinci kg. Pină cînd vama română va continua să fie un instrument de opresiune al difuzării căr­ţilor româneşti în străină­tate? E lesne de bănuit ce hram poartă vechii anga­jaţi ai văm ii şi pentru cine lucrau ei în particular. Ar trebui, cred, vorba lui Ko- gălniceanu.. i,la ţară nouă, oameni noi".

CONTUL „LIBERTATEA 1989“Locuitorii din satele Re­

cea Cristur, Căprioara, Jur- ca şi Pustuţa au depus în

• contul „Libertatea" suma de 92.295 lei, precum şi su-: ma cuvenită pentru livra­rea a 1308 litri lapte de bi­voliţă. Acţiunea continuă « Colectivul Băncii pentru agricultură şi industrie a- ' limentară Sucursala ju ­deţeană C luj — a. depus in acelaşi cont suma dc• 2O.000'. lei • Locuitorii .sa-̂ tului G ădălin au depus în contul „Libertatea" ; siiroa do 69.565 lei; din partea a- • ccleiaşi .• localităţi • a u : fost rîciruite 32 perechi • de cio- răpi de lînă m ilitarilor di? la j Aeroportul \Sonl6<(?ni,- precumi şl >o mare cantita­te ' de alimente Spitalului; clinic ' judeţean C luj • Co­mitetul de : bloc din . strada Godeanu nr. 5 a . depus la CEC în contul „Liberta­tea11 suma de 3640 lei ■ • Biserica din Colonia ..Bor-- hanci a Cultului Penticos­tal a depus în aeelaşi'cont Suma de 20.000 lei • Colec­tivul -de oameni ai m unc ii. din cadrul Cooperativei de producţie, achiziţii şi des­facere a mărfurilor Beliş a depus în contul „Liberta-; tea11 suma do 4700 lei m Parohia ortodoxă .română Corpadea a depus la CEC suma de 65.075 lei • . Lo­cuitorii com unei' Unguraş, români şi maghiari, au a- dunat şi depus în : aceste zile în contuL „Libertatea1’ , suma de 122.959 lei. ; -

Asociaţia pentru prbtecţiaj

handicapaţilorComitetul de iniţiat :\,“i

din C luj pen tru organiza1 p «j

„Asociaţiei pentru prou r- ţia şi ajutorul handicapa­ţilor motori şi psihici" in­vită pe cei interesaţi, pă­rinţii copiilor ; handicapaţi din judeţul Cluj,, să adere., la înfiinţarea, ca persoană juridică, a acesteia. Comi­tetul de iniţiativă din Cluj este în strînsă legătură" cu dr. Corneliu Bârsan, di­rectorul Sanatoriului de pro fir din Dezna, judeţul Arad: _ Pentru .înfăptuirea ■acestei asociaţii, ca filială clujeană, rugăm părinţii şi handicapaţii motori şi psi­hici să trim ită adeziunea lor scrisă la această aso­ciaţie, împreună cu o fişa individuală a bolnavului, care să cuprindă: numele şi prenumele, adresa, te­lefonul, diagnosticul, vîrş- ta, date cu privire la ocu­paţie etc. Toate acestea se vor expedia, imediat, pe , adresa: Em ilian Dragea', ■ str. Plopilor 40. ăpart. 1, 3100 Cluj.

Comitetul de iniţiativă

POPORUL ESTE SUVERAN• {Urmarn «fin pac. I)

ca să facă din acest Studio nou şi avîntat o şcoală a demnităţii omului şi a demo­craţiei. Acesta este principiul pe care. vreau să-l apăr. Am fost chiar supărat că nu am fost chemat din primele zile la (Televiziune, dar cred că e mai bine că am venit acum, pentru că intre timp mi s-au decantat multe lucruri, fiind implicat d i­rect în cadrul Consiliului Frontului Salvă­rii Naţionale şi al acţiunilor Revoluţiei. După părerea mea problema democraţiei, a libertăţii, ţine în prim ul rînd de bunul sinrţ. Oamenii trebuie să-şi cunoască li­mitele In carc să acţioneze, Cînd nu bc cunosc aceste lim ite se creează degringo­ladă, lucruri care nu numai că sînt neplă­cute, dar care pot să, strice ccea ce s-a realizat la această dată — un lucru su­perb. Eu, dumneavoastră mă cunoaşteţi, şi cred că mă cunosc mulţi dintre spectatorii care văd această emisiune, am fost toată viaţa un om de acţiune„şi de cîte ori aiji fost chemat m-am oferit cu dragoste. Cred că am intrat în revoluţie tot din acest mo­tiv şi m-am retras tot din accst motiv. Ani observat că la un moment dat părerile melc nu s-au suprapus In multe locuri cu părerile altora d in acest consiliu. , M şjm dat cu singur la o parte. In cadrul demo­craţiei locul primului venit nu cslc" stabi­

lit, nu funcţionează. Acesta este un prin­cipiu vechi pe care trebuie să-l depăşii» şi să-l'aruncăm la coş. Eu m-am retras pentru a face loc altora care cred că pot face mai mult decît mine. Nu trebuie să explic aici activitatea mea în consiliu. Ea ar fi făcut-o orice cetăţean de bună cre-

: dinţă. Este o problemă de dăruire cetăţe­nească şi chiar patriotică. Gred că nu exa­gerez deloc.

Colhon: (Se s-a întîm plat în noaptea de27 decembrie, cînd v-aţi retras, şi mai ales în ziua dc- 28 decembrie, cînd v-aţi reîn­tors. Ce s-a întîm plat în acea noapte? .

Dorel Vişan: Există momente de recu­legere ale omului. Eu crcd r:ă trebuie să ne privim prima dată în noi înşine şi_ numai apoi să privim pe ceilalţi. Eram şi într-o stare de oboseală foarte mare, nil am dor­mit mai ales în primele trei nopţi aproape deloc, nici nu se putea dormi, acest comi­tet tio acţiune a făcut în acele zile ca mu-

. nicipiul şi judeţul nostru să se pună cum­va pe picioare. Deci a acţionat în dome­niul alimentaţiei, transportului, gazelor,

. apei şi reluării lucrului în ccbn6mie. Dar eram atît de obosit, îneît simţeam că' nu mă pot angaja şi la o confruntare.. . cum

. să, spiin . a spiritului sau a vorbelor.. .Ain'rtters a, doua z i,.d u p ă ! p reculegere, i, pen tru că ştiam că sînt multe lucruri, • foarte multe cereri, delegaţii muncitoreşti,''

care trebuiau lămurite sau predate pentru rezolvare — totul a fost o greşeală de ne­înţelegere că „vezi doamne" eu v reau- să-mi reiau funcţia, postu l. . . Asta a fost to t Eu cred că lucrurile acestea se vor limpezi şi istoria le va scoate la lum ină aşa cum au fost. -Vreau să mărturisesc că astăzi este foarte periculos să te referi la ideile şi sentimentele poporului. Nu ştiu dacă dumneavoastră sau altcineva ar pu­tea să-mi spună care este de fapt dorinţa comună a poporului în acest moment.- Colhon: Adică dorinţa generală.Dorel Vişan: Da. Este foarte greu de

mărturisit acest lucru. Aceasta sc va ve­dea numai cînd se va ajunge la VOT. A- tunci poporul va vedea cine stă între el şi dorinţele lui, Intre el şi idealurile lui, între el şi adevărul lui. Ca să ajungem, să îndeplinim aceste deziderate, acest lu ­cru măreţ, noi trebuie să avem . încredere în cineva şi, în primul rînd noi trebuie să avem încrcdere în guvernul care s-a creat la Bucureşti. Tot ceea ce-a făcut pînă la această oră este în folosul omului. Nu poate fi ■ acuzat cu nimic, iar invectivele rare se mai fac, se fac pentru că toată lumea are dreptul să vorbească dar în ­crederea trebuie să rămînă.

Colhon: -Trebuie să-i lăsăm să lucreze în linişte.

Dorel Vişan: De altfel cînd m-am re­tras din consiliu am dat o declaraţie pu­blică şj acolo stă sCris şi cine ştie să ci­tească.' (Colhon: şi -nu neapărat printre

rînduri), ci direct, aşa cum a fost scris, poate afla adevărul. Stipulam acolo un lucru care l-am spus în ziua de 30 decem­brie că aş propune ca toţi membrii con­siliului să primească mandatul pop&rului, ca după cîteva zile domnul Ion lliescu să, revină exact, cu această propunere câtre, popor. Credem că singura cale este calea dialogului şi nu a polemicii. ,

Colhon: Credeţi că trebuie să lăsăm ac­tualul consiliu să-şi desfăşoare activitatea?-

Dorel Vişan: Dacă dînşii nu vor fi buni, se vor elimina singuri. Dacă vor fi buni va fi cinstea noastră şi a lor. Nu cred că- trebuie să discutăm prea mult, să ne tot. contrazicem; sînt pîrtii care pot să dis­perseze nişte i lucruri, în această situaţie care şi aşa este cum este. Eu am venit să apăr democraţia şi nu pe mine, de altfel eu" pot să apăr democraţia mult mai bine acolo unde sînt specialist Din punctul meu d c vedere cred că în prim plan trebuie să fie problemele economice, pentru: că • dacă in problemele economice nu se va acţiona cum trebuie, mărturisesc cu ace- . eaşi convingere şi îngrijorare, că ne aş­teaptă zile grele. Care este marele nostru atuu la această oră? Dacă în 1947, cînd cm făcut o altă revoluţie, nu aveam specia­lişti şi luam un om din stradă şi-l pu­neam şef de cadre sau nu ştiu unde, acum avem'oameni de mare ‘cultură, tehnocraţi,■ oameni deosebiţi şi numai cu ei se va pu-- teo face treabă. - De altfel, poporul este

• suveran. . . .

PÂGINA3 ADEVĂR U t - FN LIBERTATE

Să nu-i u.îtăm, niciodată- pe cei care au trecut în'eternitate cu paşaportul de croi 'ai neamului românesc . ; - Fotografia: N. 1‘ETCU

Pentru o conlucrare intre consiliile teritoriale ale F.S.N.' T itlul enunţat este un deziderat care îşi păstrează valabilitatea pentru multe sec­toare ale vieţii sorial-econoinice din judeţ, valabil şi pentru depăşirea momentului de criză în aprovizionarea populaţiei cu bu­nuri şi m ărfuri alimentare. :

Un simplu exemplu; relevant asupra greutăţilor existente, care pot f i în lătu­rate prin. colaborare şi consens. Ne refe­rim la aprovizionarea ciif lapte şi - lactate proaspete. I.A.S. M ihai 'Viteazul, conform repartiţiilor lunare, livra pină acum 3.300 hl de lapte, din care pentru T urda-1600 hl,' iar pentru Cluj 1700 bl, precum şi 4800 hl. de lactate proaspete- (la Turda 500 h l şi.;. 4300- hl la C lu j)/ Cantităţile r intrate în municipiul C luj, s în t: destinate, cu deose- bire, consumului .colectiv '(creşe, cămine etc.). h a rîndul .său,. I.S.C.l.L: .Cluj .livra ; 500 h l .pentru Turda -şi.117.400 hl pentru. ; -Cluj. La ora actuală, insă, se ’pare că din . . dispoziţia .Consiliului municipal .T urda 'a l . F.S.N., întreaga cantitate de fapte 'şi lac­tate proaspete de la I.A.S. M ihai Viteazul este pusă la dispoziţia m unicip iului Tur- . da. In această situaţie, media pe locuitor a ajuns la Cluj- de 2,2 1 lapte şi de 0,9 1

lactate proaspete, în timp ce Ia Turda se

ridică la 5 1 la lapte şi 61 la lactate proas­

pete.

‘ Personal mă jenez să fac această echi­libristică, calcule ce nu-fac decît să pună în evidenţă sărăcia şi mizeria ln care om ‘ trăit şi de care nu am scăpat. Calculele • şi statisticile nu pot înlocui ori suplin i" laptele care lipseşte din alimentaţia copi­ilor, a celor bolnavi şi, deopotrivă, a ce- ’ lor .sănătoşi, a tinerilor care trebuie „să-şi menţină tinereţea, a muncitorilor în cazul •• cărora, pentru mulţi, lâptelc este un an- 1 tidot. Firesc ar fi să nu ne ,'ipseascâ jpp-. ■ tele, după cum ftresc este ca şî aciini, 1 â •*' Strcju; sâ fim 'solidari. Fermele zootehnice, de la i.A.S. M ihâi Viteazul nu sînţ pro-^ prietateâ unui 'or.aş ahiirhe, ele aii fost 1 construite • pentr.u. acoperirea • 'nevoilor 1 populaţiei -diri judeţ., Aşadar,, un apel. la . înţelegere şi ' colaborare, la ' omenie, căci * sîntem la fel de'săraci, că ne numim clu-" jeni, dej* n i . ori turdeni, un apel. la dialog ; filtre consiliile teritoriale ale F.S.N. ' '

Carmen CRISTIAN

DREPTUL LA. REPLICĂ;.Am 'citit în ziarul „Adevărul în libertate" nr. 17/12 ia­

nuarie a.c. calomnia semnată la adresa mea de E.S. Pen­tru stabilirea adevărului permiteţi-mi, să precizez:.. Lu­crez de la vârsta-de 15 arii — începînd ca ucenic In ale comerţului — şi prin strădaniile Colectivului pe care-1 conduc, sper câ am reuşit sâ cîştigăm stima - majorităţii clienţilor. Nu ştiu în numele cărei „colectivităţi" vorbeş­te E.S. Dar trebuie să ştie că în perioada grea a dicta­turii ceauşiste a putut găsi unele produse în magazinul 85 şi datorită deplasărilor mele personale, chiar în afara sarcinilor de serviciu în multe localităţi din ţară; „vi­perele'1 — în traducere: lucrători ai organelor-de stat — e drept, âi statului dictaturii, sub care nu crîcnea nimeni — au cumpărat din toate magazinele, nu numai de la mine, fie ca arondaţi, fie ca inşi care aflau sau ştiau poate înainte despre sosirea unei mărfi. ; Aş "fi vrut să-l - văd pe E.S. că nu-i servea! Dar. să precizez: pe uşa. „din dos“ — cum se susţine — adică prin rampa. de încărcare-

. descărcare din spatele magazinului au ■ fost servite — în cantităţi mai mari după comanda făcută şi marfa exis-

•"tentă• . un ităţi• .cu' consumuri Colective:^grădiniţe, şcoli,♦ creşe, spitale,- cantine ale unor unităţi m ilitare — aron­

date nouă. Cu prioritate şi’direct în mijloacele de trans­port sau la „bagaje de m înă“, ceea ce crea uneori un

: ilu-te-vino la uşa d in spatele magazinului. Smîntîna am pus-o întotdeauna în vînzare aşa cum am primit-o, din depozit; niciodată diluată şi, ca urmare, o asemenea faptă calomnioasă, de diluare a ei, ri-a fost constatată niciodată de către organele care au efectuat controale; că

m ii de alţi cetăţeni posed o maşină — Dacia 1300 — fără _nici o' dotare în plus faţă de cea din fabrică, ceea ce se poate uşor constata de orice om de bună credinţă; accept verificarea activităţii mele, inclusiv a modului în care au fost distribuite portocalele — 300 g aşa cum au fost in­strucţiunile. şi cît a permis' cantitatea repartizată unităţii. De fapt, fn ziua apariţiei articolului, la ora 12,05, îri timp ce eram la întreprindere, a şi fost efectuat un control-de către 4 civili (muncitori, ‘ pensionari, gospodine) şi 4 ofi­ţeri din Poliţia judeţului Cluj, în procesul verbal înche­iat cu acest prilej consenmîndu-se între altele: „Au fost verificate toate magaziile de m înă, şi depozitele. Nu s-au constatat în acest spaţiu mărfuri-ne expuse pe rafturi".. De asemenea, accept, şi chiar rog, să-şi spună opiniile şi alţi cetăţeni clin. cei peste 8.300 arondaţi, sau alţii nearon- daţi pentru care împreună cu colectivul de 30 de oameni al un ităţii ne-am străduit să p rac tic ăm un comerţ c iv i l i ­z a t Sintem conştienţi, că nu i-am putut Tnulţumi pe toţi, că trebuie să ne îm bunătăţim activitatea şi ne străduim în acest sens. C h ia r , dacă pe Eugen Sitaru — cunoscut pentru firea sa nervoasă care mereu ne învinuia pe noi de lipsurile alimentare, , care în repetate rînduri; a jig n it personalul, iar pe mine m-a ameninţat că mă va „aranja"

oricît vom încerca nu-1'vom putea „mulţumi". După cum s-a văzu t.a încercat să m ă „aranjeze11 ^trecînd de ia insinuările, calomniile şi jignirile /directe, ‘ la cele din presă. -■ ' " ■ • ‘ -; -

Vă; mulţumesc pentru spaţiul acordat în scopul stabi­lir ii adevărului, rezervîndu-mi dreptul ca, în acelaşi scop, să-l acţionez pe Eugen Sitaru în instanţă;

Augustin BACIU, şef unitate n r . 8o I.C.S.M.A. C lu j

DIRECŢIA COMERCIALĂ JUDEŢE ANĂ CLUJ NE RĂSPUNDEPrivitor la problemele ri­

dicate la rubrica „Breviar , ; cetăţenesc" în „Adevărul în Libertate*1 nr. 19 din 14 ianuarie 1990, vă răspun­dem următoarele:

1. Ţinînd cont de resur­sele existente pentru apro­vizionarea populaţiei cu -produse alimentare, pe lu-' na ianuarie, s-a propus şi aprobat' desfacerea regle­mentată la zahăr, ulei, unt, brînză. Considerăm justifi­cată cererea de-a lărgi, nu­mărul produselor ce se desfac prin acest sistem, pentru a crea posibilitatea ca întreaga populaţie să beneficieze în mod echita­bil de cantităţile puse în vînzare, doleanţă pe care o vom supune aprobării

Consiliului judeţean al Frontului Salvării' Naţiona­le. ,

2. Cercetînd cele sesizate de M. Ilişan în legătură cu vînzarea televizoarelor la magazinul 190/1, rezultă că şefa magazinului se: face vinovată de încălcarea Le­gii nr. 3/1972 cu privire la activitatea de comerţ in­terior, faptă pentru care a fost sancţionată contraven­ţional, întrucît a afectat interesele celorlalţi cum-

■ părători. -Pentru evitarea unor si­

tuaţii similare s-a atras a- tenţia întregului personal din reţeaua: comercială să dea dovadă de cinste şi corectitudine în * servirea cumpărătorilor, iar solicită­

rile personale să fie in concordanţă cu reglemen­tările în vigoare şi cu in ­teresele generale ale popu­laţiei. •

Director, Ioan BENEA

ExpunereVineri, ora 18, în sala

m ică - a Casei Universitari- ; lor, va fi prezentată expu­nerea „Spania lu i Salvador Dali“, susţinută de cerce­tătorul ştiinţific Iosif Vieh- mann. ...

. In atenţia arbitrilor

de fotbalîn yederea ; constituirii

Asociaţiei Libere a Arbi­trilor activi de. fotbal se convoacă pentru luni, 22 ianuarie 1990, ora 16,00, toţi arbitri activi, indife­rent de categorie, în sala de şedinţe a Consiliului Judeţean al Sindicatelor din str. Dr. P. Groza, Cluj.

COMITETULDE INIŢIATIVA:

Mircea Salonair, ' Patriciu Abrudan, Aurel Coroian, Ionel Suciu • '

Prietenie

La invitaţia Asociaţiei austriece de prietenie cu

' România, 20 de copii d e ja şcoala cu predare în limba

germană (din cadrul ' Li*' ceului „G. Coşbuc"), în ­soţiţi de d o i. învăţători, se află pentru 10 zile la Saîz- byrg pentru a petrece o parte 'din vacanţă. -■

SINDICATUL LIBER AL TIPOGRAFILOR DIN CLUJ .

Duminică, 14 ianuarie 1990, s-a constituit Sindicatul liber al tipografilor din Cluj,, carc.- reuneşte . tipografi din Întreprinderea poligrafică Cluj, CERO, „Mucart", precum şi tipografiile din Dej şi Turda.

Informaţii şi prccizări în legătură cu eventuala ade­rare a altor tipografi Ia Sindicatul liber al tipografilor din C luj, la întreprinderea poligrafică Cluj, telefon 4-51-15, interior 122.

Către redacţia ziarului : c

„ADEVĂRUL IN LIBERTATE",

Opin ia publică a cetate- , nilor din Turda solicită e- limiriarea sistemului de liste preferenţiale pentru repartizarea televizoarelor, atît color cît şi glb-negru,

şi punerea lor în vînzare

în magazinele de speciali­

tate. . . ~ ..

Solicitarea1 noastră se ba­zează pe precedentul creat în fostul regim.. Sîntem inr formaţi că pe baza unor dispoziţii „de sus“ sc con­tinuă sistemul compromis total' al listelor prefereriţi- : ale, ţâre a fost prilej de abuzuri revoltătoare din partea fostului director al întreprinderii comerciale.Turda, Luca Vasile, actual­

mente reţinut pentru cer- . cotări. - . '

Solicităm de asemenea, să fim informaţi care este situaţia stocului de m arfă . (televizoare color), precum şi a producţiei acestui sor­timent pentru trimestrul acesta. Rugăm, în aceşt sens, ’redacţiâ să se ■ ăâre- : seze organelor: -competente să 'ne ofere un răspuns a- decvat! :■în numele unui grup de

cetăţeni aflaţi în ' magazi- ; nu l Electrotehnica-semnea- ; ză: • dr. • Tabără. Eugenia, prof. Trif Valeria, ing. Fe- ; lea.Dan, muncitor Dănuţiu Vasile, cooperatoare Maier Susana, p ro f.. Mincu : Cor- . nel. - ' , ' ; -

Nota redacţiei: La solicitarea d-voastră,- domnul Em il . Gucu, şeful Biroului comercial .-al Întreprinderii coraerr .-. ciale de stat pentru, m ărfuri industriale din Turda, ne-a răspuns: „La ora actuală, în întrepririţlerea noastră mai ■ exista trei televizoare alb-negru defecte şi nici unul color. • ; *. -

In 10 ianuarie a.c. au fost puse în vînzare pentru populaţie 58 frigidere, 18 congelatoare şi o combină mică frigorifică. P înă în 12 ianuarie au fost înregistrate la întreprinderea noastră 860 cereri p e n tru .televizoare color şi înscrierile continuă. Dacă această cerere mare de tele­vizoare color va fi satisfăcută de întreprinderea furn i­zoare, potrivit precizării făcute de Ministerul Comerţului,.; precizare apărută şi în ziarul „Adevărul în libertate” n r . ; 17 din 12 ianuarie „vînzarea televizoarelor color a fost sistată pentru moment.' Televizoarele care se livrează în . această perioadă de la fabrică sîn t. depozitate provizoriu . ini întreprinderile, ^comerţului cu rid icata. pînă la stabili- .rea unui sistem corespunzător de desfacere*. ' . _____ ’

Ion CORDOŞ

ASPECTE DIN A C TIV ITA TEA POLIŢIEI JUDEŢENE CLUJSub generosul stindard'al libertăţii şi democraţiei rea­

le, viaţa economico-socială a judeţului nostru intră pe făgaşul dorinţelor şi viselor de ani de zile ale tuturor locuitorilor dornici de adevăr şi omenie. In efortul con­solidării cuceririlor revoluţionare sînt antrenaţi majori­tatea cetăţenilor, la toţi oamenii cinstiţi regăsindu-se în

■ gîndirea, în atitudinea şi faptele lor, nevoia imperioasă de respectare a legilor, a unui climat calm de ordine şi

■ disciplină, care sâ reprezinte cadrul propice evoluţiei po­zitive a vieţii noastre. • Cu.toate acestea, mai există unii cetăţeni certaţi cu legea, care împiedică buna desfăşurare a activităţilor. Iată cîteva cazuri.

• SOLLOK BEN IA M IN şi SOLLOK FRANCISC, din comuna Bonţida, judeţul Gluj, In ziua de 13 ianuarie 1990, în momentul distribuirii către cetâţcnii comunei a unor ajutoare venite din străinătate, fiind, sub influenţa băuturilor alcoolice, au . insultat, ameninţat şi apoi-lovit pe unul din lucrătorii postului de poliţie, care participa alături de gărzile patriotice la menţinerea ordinii publi­ce. Mai mult, în momentul, cercetării faptelor pe care aceştia le-au comis, Sollok Francisc s-a opus măsurilor luate, ameninţînd cu toporul pe lucrătorii de poliţie în ­sărcinaţi cu soluţionarea cazului şi persoanele care-i în ­soţeau în această activitate. Pentru faptele comise, care întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de u l­traj .şi. huliganism, Sollok Beniamin şi Sollok Francisc

*sînt cercetaţi în sţare de arest şl vor fi deferiţi justiţiei.Facem un apel la responsabilitatea civică şi calm, la

înţelegerea şi respectarea principiilor democraţiei prin. a

ne respecta aproapele şi legea. Vă asigurăm că poliţia se va afla l a datorie şi va lua măsuri .faţă de,orice manifes­tări anarhice sau ilegale: ' Trebuie înţeles că nimeni nu are, voie şi nu poate să-şi ■ facă dreptate singur, aceasta

• fiind atributul exclusiv al organelor jurisdicţionale in-■ vestite prin lege. >

• Pe lin ia respectării regulilor de circulaţie, Sn scopul ■ prevenirii evenimentelor rutiere, menţionăm că mai exis­tă Încă persoane care încalcă prevederile legale, condu-

■ cînd autovehiculele sub, influenţa băuturilor alcoolice sau fără a poseda permis de conducere,, punînd Sn pericol viaţa şi integritatea persoanelor, sens în care exemplifi­căm cazul num itu lu i 1UŞAN ALEXANDRU , de 27 ani din C luj, muncitor la I.R.AV Gluj, care în data de 15 ianuarie

. 1990,; ora 23,40, conducînd autoturismul 1-6J-5578, pe strada Traian Vuia din C luj, ’ aflîndursc sub influenţa

■; băuturilor alcoolice şi-neposedînd permis de conducerer a pierdut^controlul volanului şi a intrat în coliziune ,cu o autobasculantă care circula regulatnentar din sens invers, accideritîndu-se grav şi 'ăvariind autoturismul.

• Mai există o serie de persoane care în loc să-şi cîşti- ge existenţa prestînd o muncă u tilă societăţii, auc un mod de viaţă parazitar, care nu Ie face cirfste, şi se de­dau la furturi în paguba avutu lu i obştesc sau în dauna

• avutu lu i personal, sens In care ;am intim pe num iţii: BENKO VASILE, de 31 ani şi M IR S E A . T IBERIIJ, de 39 ani, neîncadraţi îri, muncă,, care In. noaptea de 13/14 Ia­nuarie 19S0 ,âu spart locuinţa num itu lu i Pop Fabjân diri

, Dej, str. Victoriei nr. 9, de ;unde au, furat câmp şi produ­

se din carne îri valoare de circa 900 lei. Ei sînt cercetaţi . în stare de arest.

• Avînd în vedere că unele persoane consumă în mod exagerat alcool, după care se dedau la acţiuni violente, le atragem atenţia că sub influenţa nefastă a alcoolului se comit o serie de fapte deosebit,de grave, dintre care a- m intim omorul săvîrşit. de num itu l SALATIG ITALIAN, de 34 ani, din satul Berind, comuna Sînpaul, care tn noaptea de 14 ianuarie 1990, aflîndu-se în stare de ebrie- tate, pe fondul unei răzbunări personale, l-a atacat pe num itul Pop Simion, de 59 ani,, care executa serviciul de pază In localitate, aplicîndu-i acestuia mai multe lovitur: , cu o sticlă In cap, în, urma căruia a decedat. Este cerce­tat în stare de arest. ’ . , . ...

Pentru prevenirea. în viitor a comiterii unor astfel de fapte grave, care lezează demnitatea umană, soliei-_ tăm sprijinul tuturor cetăţenilor din judeţul nostru pen­tru a înlesni activitatea organelor de poliţie, pentru a asigura, în continuare, un climat de linişte^ şi ordine ci­vică pe rază de competenţă Cadrele de poliţie 'manifestă solicitudinea necesară- faţă de - toate -problemele cetăţeni- lor, Invitînd' la calm şi condescendenţă reciprocă. Pefi*'-' tru a satisface în mai bune. condiţii do leanţe le oamenilor m uncii, anunţăm că incepind cu data de 17 ianuarie 1990, • la Biroul de evidenţa populaţiei de la Poliţia municipiu­lu i C lu j, prim irea cererilor celor ce întrunesc condiţiile legale pentru stabilirea dom iciliu lu i se va face zilnic, în-

' tre- orele 8—13 şi Ifi—20, exceptînd zilele de s îm bătă , după-amiază: şi dum inica.' Reamintim, de asemenea. că_ reintrarea în posesia permiselor-de conducere a persoa­nelor faţă’ de care S-a luat anterior măsura suspendării perm isului .pp te m e n lim ita t (1—3 luni) se face iar* susţinerea examenului psihologic sau a testării: lor la i * ? .

,'gulile de ^ircţilaţife'.' " ' . • ■

PAGINA 4 >ADEVÂRUL - IN LIBERTATE

c o m u n i c a t(Urinare din pag. I)

D in circuitul rgdcol al ţării partidul comunist a scos circa 55 000 ha: da te- r*n agricol pe care au or-, ganizat 45 unităţi agroin­dustriale cu 18000 lucră­tori.

Consiliul Frontului Sal­vării Naţionale a aprobat fit unanim itate Decretuf* Lege cu privire la trecerea in proprietatea statului a patrimonialul fosfatul Par­tid Comunist Român.

După aceea, preşedintele Consiliului a pus la vot chestiunea anulării refe­rendumului.

Consiliul Frontului Sal­vării Naţionale a decis a- nularca referendumului de Ia 28 ianuarie 1990 cu una­nim itate de voturi.

In continuare. Consiliul a ratificat Decretul-Lege cu privire la constituirea Co­misiei Naţionale pentru re­zolvarea sesizărilor şi do­leanţelor tuturor cetăţeni­lor ţării care au fost victi­mele dictaturii.,

Ca o concluzie generală a dezbaterii, s-a hotărit ca. de acum înainte, toate De- cretele-Lege privind pro-- bleme politice de principiu să fie definitivate numai după consultarea Consiliu­lu i Frontului.

La punctul 2 'al ordinii de zi, urmare a solicitări­lor unui mare' număr . de cetăţeni .şi a unor consilii teritoriale ale Frontului Salvării Naţionale, s-a ana­lizat problema anulării mă­surilor adoptate de fostul regim dictatorial prin care, în mod nejustificat şi abu­ziv. s-au desfiinţat peste 300 comune şi un măre nu­m ăr de sate, ignorlndu-se voinţa locuitorilor, măsuri care au adus grave preju­dicii desfăşurării vieţii şi muncii cetăţenilor, consti­tuind, astfel, un act de in­justiţie socială.

La propunerea unor membri' ai Consiliului s-a stabilit anularea acestor măsuri şi s-a aprobat ca pină la elaborarea unor noi reglementări să se emită un Decret-Lege prin care

’ să-fie repusă în vigoare or­ganizarea administrativă a teritoriului României, exis­tentă pină în anul "1939.

Totodată, s-a propus şi s-a aprobat să fie menţi­nut statutul de oraş, do- bîndit In anul 1989, de 23 localităţi.

La punctul 3 al ordinii de zi, Consiliul Frontului Salvării Naţionale a luat In discuţie informarea, pre­zentată de Colectivul de specialişti cu privire Ia principiile proiectului noii Legi electorale, pe baza Platformei-Program din 22 decembrie 1989.

Acestea privesc:— Guvernarea României

se realizează pe baza siste­m ului democratic pluralist, a separării puterilor — le­gislativă, executivă şi Jude­cătorească, şi a alegerii tu­turor reprezentanţilor po­porului, inclusiv a preşe­dintelui ţării, pentru umil sau cel mult două mandate.

— Parlamentul României, alcătuit din Adunarea De­putaţilor şi Senat, precum şi preşedintele RomAniei se aleg prin vot universal, e- gal, direct şi secret, liber exprimat.

- — In ambele camere ale Parlamentului României, toate naţionalităţile vor fi reprezentate In mod pro­porţional cu ponderea lor în totalul populaţiei.

— Cetăţenii români, fără deosebire de naţionalitate, rasă, limbă, religie, sex, convingeri politice sau pro­fesie, exercită In mod egal şi In deplinătatea lor drep­turile electorale.

— Au dreptul de a alege sau,a fi aleşi cetăţenii ro­mâni cu domiciliul în. ţară care au Împlinit 18 ani sau care, fn anul .alegerilor, Îm­plinesc această vîrstă, iar ca senatori cetăţenii cu drept de vot care au‘ îm pli­nit vîrstă de 30 de ani.

— Candidaturile se pro­pun de către partide sau alte formaţii politice şi de organizaţii obşteşti. Pot fi înregistrate şi candidaturi independente dacă sînt sus­ţinute de cel puţin 251 de. alegători.' In aceeaşi circumscripţie

electorală un partid sau organizaţie obştească poate prezenta numai o singură candidatură, iar acelaşi candidat poate fi prezentat într-o singură circumscrip­ţie electorală.

— In campania electora­lă, candidaţii, partidele şi .formaţiile politice, toate organizaţiile sociale au dreptul să-şi exprime opi­niile în mod liber şi fără nici o discriminare prin mitinguri, adunări, utiliza­rea televiziunii, radioului, presei şi a celorlalte m ij­loace de informare în masa.

Accesul Ja radio şi tele­viziune este gratuit şi echi­tabil pentru toţi cei în ­scrişi' in competiţia electo­rală. •

— Birourile electorale de circumscripţie se ' consti­tuie dintr-un magistrat, ca preşedinte, desemnat de preşedintele tribunalului- judeţean, şi din 6 membri, stabiliţi prin tragere ' la sorţi, difttre reprezentanţii formaţiunilor care partici­pă la alegeri.

— Biroul Electoral Cen­tral este alcătuit din pre­şedintele Curţii Supreme de Justiţie şi alţi membri din­tre judecătorii Curţii.

După definitivare, pro­iectul de lege urmează să fie supus dezbaterii pu­blice.

- Cu ocazia supunerii pro­iectului spre dezbatere pu ­blică se vor pune în dUcu- ţie variante posibile cu pri­vire la următoarele: parla­ment unicameral sau bica­meral (Adunarea Deputaţi­lor şi Senatul); preşedinte­le României ales direct de popor sau de. către parla­ment; sistem electoral ba­zat pe scrutin uninom inal (în fiecare circumscripţie se alege un singur candi-

■ dat, propus fie de partide sau formaţiuni politice, fie de către cetăţeni neînca­draţi Intr-un partid) ori scrutin de listă (caz în ca­re candidaturile se depun numai de către partide S3U formaţiuni politice care propun liste de candidaţi, circumscripţia fiind jude­ţul). •

în continuare a avut loc o discuţie In legătură cu probleme actuale ale acti­vităţii consiliilor judeţene ale Frontului Salvării Na­ţionale. '

EXPLOZIE DE GAZEIeri. in Jurul orelor amiezii, s-a produs o «.vnlori#.

instalaţia ţie gaze dintr-un apartament situat Ia parterul

f 9' In Urma « « U n tu lu i , şi au pierdut viaţa proprietarul apartamentului Eupen

/!ctsU,ia trei ani şi Jumătate. Se pfre

te nePcondnrti H “ rfPwi?1"ci defect'uni- '«că nedepista- pccUv. distribuire ce alimentează blocul res-

Vom reveni cu amănunte de îndată ce acestea ne vor fi furnizate de I.R.I.D.G.N. ne vor

IN ATENJIA FAMILIILOR CARE AU DECEDAŢI Şl RĂNIT! IN REVOLUŢIE

Ajutorul bănesc se va acorda conform Hotăririi Con­s iliu lu i Salvării Naţionale astfel:

1. In cazul fam iliilor a i căror întreţină tort au fost ucişi, se acordă un ajutor în bani In valoare de 15.00® Iei.

2. In cazul ta care a fost ucis un membru a l fam i­lie i care realiza venituri, se acordă:

—- pentru fam ilii cu 1—2 copii ff.OOO Iei— pentru fam ilii cu 3 şi măi m ulţi copii 10.000 Iei

3. In cazul fam iliilor a i căror întreţinători au fost răniţi, se acordă:

— pentru fam ilii cu I—2 copii _ 5.000 Iei— pentru fam ilii cu 3 şi mai mulţi copii 7.000 Iei

4. In cazul In care a fost rănit un membru al fami- ' liei care realiza venituri; se acordă:

— pentru fam ilii cu I—2 copii 3.0001 Iei— pentru fam ilii cu 3 şi mai mulţi copii 4.000 Iei

5. In cazul m ilitarilor In termen, nelncadraţi ta muncă Ia data Incorporării, a l elevilor şi studenţilor, se acordă fam iliilor acestora ajutoare după cum u r­mează: .

— pentru decese 15.000 Iei— pentru răniţi 3.000 lei

In acest scop, persoanele cu drept legal din familiile decedaţilor şi răniţilor se vor prezenta începînd cu 19 ianuarie 1990 cu buletine de identitate şi certificate de naştere Ia Consiliul Judeţean al Frontului Salvării Naţionale (Bd. 22 Decembrie nr. 58), Ia camera 19,

pentru ai completa documentele necesare primirii

C.E.C-uriIor. v

■germenul de prezentare la Consiliul judeţean C luj al

Frontului Salvării Naţionale este p ină la 22 ianuarie

1990.

A jutorul bănesc celor In drept se va acorda de că-

, tre Sucursala judeţeană CJLC. —. str. Cuza Vodă, tn-

cepînd cu data de 25 ianuarie 1990, zilnic Intre orele

10,00—15,00. -

mica■p u b l i c i t a t eVINZART-CUMPARARI

0 Vînd videorecorder Japo- nez „Electa“, nou. Informaţii ‘ zilnic telefon 6-31-79, orele 16 —20. (321)

• V înd video player „Sam­sung". Telefon 952/4-22-11, In­tre orele 17—20. (827)

0 Vînd apartament cu două camere, lâ preţ convenabil. ■ Telefon 7-09-3Î. (5*4) " *

• Vind sintetizator profe­sional Rotând D 29, cu com- J puter muzical, seqaencer' şl maşină ritm programabile, nou. Telefon 6-60-27. (1079)

• Vînd Dacia 1310, cu drept de ridicare. Telefon 1-80-51. (1175)

• Vînd apartament cu două camere şi garaj, etaj I , Zo­rilor. Telefon. 8-63-85, după O- ra 16. (1243)

' 0 V înd videorecorder Akal VS 22 EV. telecomandă, me­morie, programabil, nou.-" Te­lefon 6-06-00. (1241)

<0 Vînd convenabil, vldeo- reeorder vestgerman, sigilat, pentru - pretenţioşi. Telefon 8-73-93. (1284)

• Vînd magnetofon Rostov, Telefon 3-82-51. (1223)

0 Cum păr convertor. Tele­fon 4-17-86, .după ora 17.

v înd apartament u ltra­central, 2 camere, dependinţe. Telefon 4-95-54 sau 5-75-57, str. 6 Martie, C lu j. (1311)

0 V ind ■ convertor Fuba de 0,a De, amplificare 59. Tele­fon 8-82-72, între orele 15—21. (1305)

0 Cum păr casă zonă ultra­centrală sau închiriez. Te­lefon 8-82-72, între orele 15— 21. (1305)

• V înd videorecorder Mit- subisni şl televizor telecolor. Telefon 4-25-86. (1301)

0 V ind 2 camere confort 2. Telefon 4-51-02. (1288)

• V înd urgent videocaseto- fon „A ka l“ recorder cu case­te şl telecomandă şl casetofon stereo „Trident”, preţ foarte convenabil. Informaţii zilnic 7-59-01. (1283)

0^ V lnd patru camere, de­pendinţe, şi garaj pentru pre­tenţioşi. Telefon 2-15-73. (1356)

• V înd drujba pe benzina, analizor foto color, noi. mag­netofon „Kasntan”, stare per­fectă, casete video. Telefon - 5-14-47. (1358)

0> V ind videorecorder VHS, telecomandă. Execut film ări video pentru diverse ocazii. Gherla, telefon 4-19-07. (1374)

O Cu adincă durere a- nunţăm încetarea din v ia­ţă a scumpului nostru ta­ta, frate NAGY IULIU,

fost tehnician la „Metalul roşu*. Inmorm lntarea va avea loe In 20 Ianuarie 1990, ora 14, la cim itirul Central. Fam ilia îndure­rată. (235)

0 Cu durere In suflet a- nunţăm încetarea din v ia ­ţă a scumpului nostru soţ, la(â, socru şi bunic IOAN IIÎRŢA, In Vîrstă de 63 ani. Inmormlntarea are loc In satul Agirblcl, azi, 19 Ianuarie, ora 13. Soţia şl cei 9 copil cu familiile în ­durerate. (137C)

0 Ca adincă. durere ta suflet anunţăm Incctarea din viaţă a iub itu lu i nos­tru tată, socru şi bunic PA VEL GADALEAN, ta virstă de 69 de ani, din satul Feiurdeni. Inmormln- tarea va avea loc sîmbă­tă, 20 Ianuarie 1990, de la locuinţa defunctului din Feiurdeni. Fie-i ţărîna u* şoară! Maria, Jenica, Lu­creţia şi Florica cu fam i­liile. (1336) - -

0 Moartea fulgerătoare a răpit din m ijlocul nos­tru pe scumpa ILEANA

CADAU AN , d in satul Coasta. Odihnească-se în pace. Inmorm lntarea are loc In 20 ianuarie 1990, o- ra 12, tn saful Coasta. Fa­m ilia îndurerată: soţul Va­sile, fiica Victorîţa, gine­rele Filon şl nepoata. Co- rina. (1334) ■ '

• Cu ochii în lacrim i şl inim ile îndurerate anun ­ţăm Încetarea d in viaţă, după o lungă şi grea su­ferinţă, in ziua de 17 ia ­nuarie 1990, a scumpului nostru soţ, laţă, socru şi

bunic IACOB IOAN (IONAŞ), om de aleasă o- menie, in virstă de 78 de ani, din satul Sălişte. A lăsat In amintirea noastră chipul său blind şi drag pe care il vom păstra me­reu viu In Inim ile noastre, înmormîntarea va avea loc In ziua de dum inică, 21 ianuarie 1990, la ora 12, în satul Sălişte, comuna Ciu- rila. Fie-i ţărîna uşoară! Fam ilia îndoliată. Autobu­zul va pleca din faţa „Ca­sei învăţătorului» .dum ini­că, la ora 10. (1378)

0 Cu in im ile zdrobite de durere anunţăm Încetarea din viaţă, după o scurtă şi grea suferinţă, a m ult iub itu lu i nostru soţ, t a t ă , socru şi bunic NICOLAE POP, In vîrstă de 74 ani. înmormîntarea are 'loc In data de 20 ianuarie 1990, ora 14, in cim itiru l din Mănăştur, d in capela I. Nu-I vom uita niciodată pe iubitul nostru tată şl caracterul Iul m inunat. Fa­m ilia îndurerată. (1386)

0 S-au scurs 6 săptă- m in l.de cînd ne-a părăsit scumpul nostru soţ, tată,

frate şi bunic AUREt> CHEŢAN, din Borşa. Co­memorarea va avea loc duminică, 21 .ianuarie 1990, ora 12, ia biserica Calva- rla d in Mănăştur. Fam ilia îndoliată. (1361)

. 0 Dureroasă şi tristă a- mlntire Ia Împlinirea a şase lun i de la despărţirea de tatăl nostru, preot pen­sionar SIOTEON ACIU şl patru ani de la despărţi­rea de mamaN noastră, în ­

văţătoarea pensionară ELV1RA ACIU. Chipul şl bunătatea lor răm ln vii In memoria noastră. Come­morarea va avea loc mil- ne, sîmbătă, 20 ianuarie, la ora 17, in catedrala or­todoxă din Piaţa Victoriei. Odlhncască-1 bunul Dum ­nezeu In pace. Copiii R ă­dica, Sandi ; l Mlrcea. (440)

• Au trecut şase luni de lacrimi fierbinţi, durere In sullet şl un dor nestins dc clnd bunul nostru tată, soţ, IOPI BOJAN a plecat dintre noi. Chipul Iul blind II vom păstra veşnic viu In amintirea noastră. tn veci nemlngilaţl soţia Ma­riana şl fiu l Marius. (900)

| Cu aceeaşi durere tn suflet sinfem îndureraţi şl la şase săptăm ini de la despărţirea de dragul nos­tru ing. IL IE CHIOIîEAN. Comemorarea sîmbătă, 20 ianuarie, ora 16, Ia. capela din str. Moţilor 25. Fa-» m ilia . (815)

0 O readucem o clipă tn memoria celor care au cunoscut-o pe. scumpa noastră m ătuşă şl ' veri- şoară VETURIA SUCIU, Ia un an de Ia deces. P i­oasă am intire şi recunoş­tin ţă veşnică. Fam ilia . (336)

9 Anul scurs de la moartea măicuţei noastre

IUSTINA CRIŞAN din Morlaca, nu ne-a alinat durerea. Dorul de ea este cumplit de' greu. Dormi In paee, buna noastră m ă i­cuţă şi soţie. Soţul Victor şi copiii cu fam iliile. (1300)

0 Pios omagiu Ia Împli­nirea a 5 an i de Ia decesul

soţului meu dr. VUIA LIV IU . Nu II voi uita nl- clodată. Soţia A lma. (997)

• Cu neîmpăcată dure­re comemorăm patru ani de la plecarea In veşnicie a fiicei mele DORA POP (DORINA). JJe va răm îne vie In suflet şi memorie fiinţa ei tînără, iubită. Mam a, bunicii şl Mirceâ. ’ (992)

0 Cu nemărginită dure­re ne luăm rămas bun de la aceea care a fost pen­tru noi cea m al stimată si m ai bună colegă EVA ’MARGINEAN. Colectivul calcul retribuţii C.U.G. — Fabrica metalurgică.(1297)

0 Prezentă mereu In 1- nlm ile noastre păstrăm neşfearsă amintirea cole­

gei noastre EVA MĂRGINEAN. Transmi­tem sincere condoleanţe fam iliei îndoliate. Servi­ciul contabilitate al Fabri­cii metalurgice C.U.G. (1M6)

O Sîntem alături de prie­tenul nostru sing. loan Mărginean Ia pierderea soţiei sale şl transmitem condoleanţe familiei greu Încercate. Rita şi Ghiţă Sas. (1359)_______ __________

0 S-a Stins din viată buna şi scumpa noastră

tuşică O .VIŢA IANC. Amintirea el va rămine veşnic in Inim ile noastre. Nepoţii şl strănepoţii. (1373/A)

• Lacrimi şl flori scum­pei noastre cumnate şl ' m ătuşi dr. V IRGINIA

RODICA ONAC. II păs­trăm In suflet o caldă a- mintlre. Victoria, Grlgore, Marius şl Mtml. (1354/B)

0 Sintem alături de naşii noştri tn marea durere pricinuită dc dcccsul m a­mei lor dragi. Familia Danclu. (13.12)

• Un ultim omagiu fos­tei noastre colocatare dr.

V IRG IN IA RODICA ONAC. Sincere condole­anţe fam iliei îndoliate preentn şl întreaga noas­tră compasiune* Colocata­rii din str. 13 Septembrie nr. 5. (1355)

• Sincere condoleanţe colegcl noastre Argentina Gula la trecerea In eterni­tate a mamei soacre. Co­legii de Ia serviciul Meca- no-energctlc din C.M. C luj. (1249)

• Cu aceeaşi neţărmuri­tă şl adincă durere anunţ că au trecut 6 săptămini de la decesul m u lt Iubitu­lu i meu soţ dr. HORAŢIU COSTACHE. Ceremonia va avea loc sîmbătă, 20 ia­nuarie 1990, ora 11, la ca­tedrala oriodoxăyjgoţia. (1114) ' ,

0 Acum , cînd sufletul tău, loan M ihu, lăcrimează prietenii sînt In continuare alături de tine. Sincere condoleanţe. G ina, Ella, Radu, Florin şi Tavi. (275)

■0 Sintem alături de-co­lega noasiră Maria Bot la marea durere pricinuită de moartea mamei dragi. Co­le g ii . b iroulu i contabilitate F.M .R. (1244)

• EVA, bunătatea ta nu o vom u ita niciodată. Dragă Nelu, sintem ală­turi de tine In aceste cli­pe grele. Colegii d in tur­nătoria de oţel — C.U.G* (1212) : ‘ '

• Sintem alături deţine, dragă — Com ei, în mare* durere : pricinuită de pier­

derea tatălui tău drag GAVRIL TAMAŞ. Colegii de echipă din cadrul ate­lierulu i sculărie I , C.U.G. (1235) , '

0 Sintem alături de , fa­m ilia Vasile Petruţa in marea durere pricinuită de moartea tatălui drag. Fa­m ilia Vişa. (1231)

0 Sintem alături de co­lega noastră Antonia

Nagy în marea durere pri­cinuită de pierderea mamei dragi. Colegii de la G.I.G. C.L. (1232)

0 Cu m u ltă durere In suflete ne despărţim de bunul nostru prieten şi

colaborator VASILE HINTEOAR, fost epltrop a l parohiei ortodoxe româ­ne F loreştl,, vreme de *4 de ani. Dumnezeu să-l ierte. Preotul paroh şi consiliul - parohial. (1231)

0 Sintem alături de co­legul nostru Nelu

Mârgineanu In greaua în­cercare pricinuită de moar­tea soţiei dragi EVA, om deosebit, suflet ales. Co­legii de la P.P.L.UJ». — F.M. (1228)

0 cu durere în suflet ne despărţim de dragul nos­tru cumnat şl unelti IOAN DOBOCAN. Cumnata Doi­na şi fam ilia. (1221)

O Cu adincă dnrere a- i unţăm trecerea In eterni­tate In ziua de 17 . ianuarie 1990, a scumpei noastre mame, GERE ANDRASNe, In virstă de 89 de ani. In- mormintarea va avea loc la data de 20 Ianuarie, 0- rele 14, la morm lntul fa­m ilia l In cim itirul din str. Crişan. Fam ilia îndoliată. (1407)

0 CU Inim ile zdrobite de durere anunţăm moartea fulgerătoare a iubitului nostru soţ, tată, socru şl

bunic AUREL RUS,In virstă de 6t ani. înhu ­marea are Ioc tn ziua de 22 Ianuarie 1990, ora 11 la c im itiru l Mănăştur. Soţia Maria, fiii şl fiicele Re- mus, Dorel, Puşa, Dana, ginerii v iorel, Călin, nora Maria şl nepoatele Dlana, Camelia şl Mara. (1458)

22^'prob lrm e^o ’rtMe ş^econ^mlce - \ tc *c,oane «ntcrloarej secretariat - 22S; secţia'culturală - 227 şl zilnic, Intre orclo 10-ie, num î i , aVZi t i n<1m,nl:!trnt|r‘ “ 231: tipografia - 153,223. Mica publicitate se primeşte

__________________________ « .n u m a i ia administraţie, strada Napoca nr. l» , parter.

] Tiparul execntot ia întreprinderea' poligrafică//M rin ! Tirnlul Ortf) n-v

i i >it c i m n i ■

f i n Cluj. T irajul 55.000 ex.40.100