CUPRINS INTRODUCERE Pg 2 CAPITOLUL 1 Prezentarea generala a Bursei de Valori Bucuresti (B.V.B.) si a conexiunilor acesteia Pg 3 1.1 Bursa de valori pe teritoriul Romaniei Pg 3 1.2 BVB si RASDAQ Pg 5 1.3 Comisia Naional a Valorilor Mobiliare (CNVM) Pg 6 1.4 Segmentarea pietei bursiere si functionarea (BVB) Pg 7 1.5 Tranzactii CROSS REGULA DE 5 MINUTE Pg 8 1.6 Actiuni tranzactionate la BVB prin intermediul mecanismului de tranzactionare extrabursiera - piata alternativa XMBS Pg 9 1.7 Indici bursieri (BVB) Pg 9 1.8 Alte entitati, indici si actiuni cu rol important in activitatea bursiera Pg 14 1.9 Cadrul legislativ Pg 15 CAPITOLUL 2 Descrierea si utilizarea graficelor, analiza tehnica si indici bursieri, sabloane tip Candlestick Pg 17 2.1 Grafice Pg 17 2.2 Analiza tehnica Pg 22 2.2.1 Pragurile de suport si rezistenta Pg 35 2.2.2 Medii mobile Pg 38 2.2.3 Benzile Bollinger Pg 49 2.2.4 Indicatorul MACD Pg 53 2.2.5 Oscilatorul Stochastic Pg 57 2.2.6 Indicatorul de Acumulare - Distributie Pg 59 2.2.7 Indicatorul si Oscilatorul Aroon Pg 62 2.2.8 Oscilatorii ADX, Williams %R si Indicatorii ATR, RSI Pg 64 2.3 Sabloane de tip Candlestick Pg 71 2.3.1 BULLISH Pg 74 2.3.2 BEARISH Pg 77 CAPITOLUL 3 Societateapeactiuni,cotarealabursa,evolutiesideciziile actionarilor Pg 81 3.1 Prezentare Societatea pe aciuni - SA Pg 81 3.2 Reglementarile Uniunii Europene referitoare la participarea actionarilor la adunarile generale Pg 85 3.3 Reglementarile Uniunii Europene referitoare la dreptul de vot Pg 86 3.4 Legislatia Uniunii Europene referitoare la dreptul la informare Pg 88 3.5 Caz practic Pg 89 CAPITOLUL 4 Concluzii si propuneri Pg 94 BIBLIOGRAFIE (SURSE SI IZVOARE) Pg 961

INTRODUCERE In lucrare se prezinta activitatiile bursiere pe teritoriu tarii noastre, cadrul legislativ care reglementeaza activitatiile de tranzactionare, institutiile care activeaza, agentii si beneficiarii si legaturile care se stabilesc intre acestia. Scopul lucrarii este de a evidentia modalitatile de calcul si previziune, selectarea si interpretarea informatiei, ajungerea la modalitati eficiente de tranzactionare, exercitarea drepturilor actionarilor, precum si incadrarea in limitele legale si etice in atingerea telurilor financiare. Referintele lucrarii sunt facute exclusiv la piata valorilor mobiliare existente la noi in tara si anume la BVB. Entitatea care verifica si monitorizeaza activitatile bursiere este Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.). Implicatiile economice si financiare ale existentei pietei de valori mobiliare in viata economica a tarii sunt esentiale, activitatiile bursiere fiind principalele forme de finantare a activitatilor comerciale, bancare si de productie si totodata principala modalitate de transfer al puterii de decizie in structura gigantilor economici autohtoni. Ultimii ani au aratat un trend de crestere al implicarii persoanelor fizice si al persoanelor juridice de dimensiuni mici in viata economica bursiera, avand in unele cazuri salturi spectaculoase in realizarea unui prag al averilor ridicat, cat si existenta puterii de decizie asupra unui capital mare. Transferurile de capital si putere intre entitati a influentat foarte mult ariile de dezvoltare ale tarii, privatizarile in majoritatea domeniilor monopolizate, candva, de stat si implicatiile scazande ale statului in procesul decizional au stat la baza unor noi ideologii ale economiei de piata. In speranta promovarii unei noi viziuni asupra actiunilor bursiere si degajarea unui numar cat mai mare al personelor fizice catre bursa, aceasta lucrare prezinta succint posibilitatile si metodele de actionare pe piata valorilor mobiliare. In alte cuvinte, oricine care se implica poate avea un cuvant de spus in evolutia economica a tarii. Capitolul 1 se refera la principalele forme de functionare a pietei bursiere din Romania. In Capitolul 2 se gasesc detaliile analizei tehnice a pietei bursiere, metodele si principiile de analiza a graficelor. Capitolul 3 este dedicat unui caz particular regasit in evolutia spectaculoasa a SC ALBALACT SA pe piata bursiera romana. Am anexat Lista tarife si comisioane BVB (Anexa 1) si Glosar cu termeni si denumiri acceptate in literatura de specialitate (Anexa 2)

2

CAPITOLUL 1 Prezentarea generala a Bursei de Valori Bucuresti (B.V.B.) si a conexiunilor acesteia Bursele de valori sunt institutii de o importanta deosebita in ansamblul mecanismelor de reglare a economiei de piata, detinand o pozitie dominanta pe piete interne de capital si pe piata internationala. Prin intermediul lor se desfasoara multiple tranzactii financiare, detasandu-se cu prioritate cele cu valori mobiliare. Procesul de formare si dezvoltare a burselor este organic legat si interdependent de unele premise de ordin material, organzatoric sau institutional. 1.1 Bursa de valori pe teritoriul Romaniei Aparitia si dezoltarea burselor este o consecinta fireasca, o marturie a progreselor pe care societatea, in evolutia sa, le-a inregistrat in domeniul schimburilor si al organizarii pietei. Bursele moderne sunt rezultatul unui proces evolutiv indelungat. Numeroase lucrari stiintifice semnaleaza existenta unor forme incipiente ale burselor inca din perioada greco-romana. Afirmatia este sustinuta de argumente importante: functionarea burselor a fost reglementata prin prevederi speciale cuprinse in dreptul public, denumirea de valori negociate provine din dreptul roman, locurile speciale unde se realizau negocierile erau organizate si destinate numai acestui scop, iar negociatorii detineau deja monopolul tranzactiilor respective Dupa o perioada de regres, pe toate planurile, generata de preponderenta economiei naturale din primul mileniu al erei noastre, a renascut ideea necesitatii unei reuniuni permanente, la nivelul marilor targuri de marfuri, care sa fie concentrate in acelas loc. Pentru asemenea reuniuni se foloseau cu valoare de sinonime, denumiri ca: piata, loja, conventie sau estrada. Bursele moderne apar in perioada posbelica, indeosebi ultimele decenii, fiind marcate de mutatii de ordin calitattiv si cantitativ, in mecanismele tranzactilor bursiere si raporturile de forte intre principalele centre bursiere. In toate statele s-au creat si dezvoltat burse de valori puternice, care au ajuns sa domine segmente esentiale ale pietelor financiare nationale si internationale. Prabusirea Sistemului Monetar International oficializat la Bretton Woods (inceputul anilor 70) si revolutia telematica au produs o adevarata unda de soc. Suspendarea convertibilitatii (externe) a dolarului SUA a determinat aparitia foarte rapida a financiar futures (piata la termen de instrumente financiare) si liberalizarea regulilor de functionare a sistemului financiar international Conditiile de formare a bursei de valori in Romania s-au format in a doua jumatate a secolului trecut cand s-au contractat de catre stat primele imprumuturi interne si externe si au fost emise primele actiuni de catre societatile create. Primele imprumuri emise de catre stat dateaza din 1832 in Muntenia si 1834 in Moldova. In 1864, Guvernul roman contracteaza primele doua imprumutiri externe pentru lichidarea datoriilor flotante si acoerirea deficitelor bugetare, unul pe piata londoneza si altul pe piata franceza. Pe fondul unei insanatosiri economice se infinteaza prinele societati economice si financiare, se emit primele actiuni. Se elaboreaza primele doua proiecte de lege privind reglementarea comertului la bursa, in 1965, respectiv 1968, de catre Camera de Comert Bucuresti, care insa nu se aproba. Tranzactiile cu aceste hartii de valoare au inceput sa se faca intr-un local neoficial al bursei, pe strada Lipscani, la Hanul cu tei si chiar prin unele cafenele.

3

Odata cu infiintarea Bancii Nationale in 1880, care a reprezentat la acea vreme un sprijin real in viata noastra economica, s-a simtit nevoia unei burse oficiale, cu un local propiu, pentru ca fiecare cetatean, sa poata face operatiuni. Prima lege bursiera mai importanta apare in 1881, si prevedea deschiderea oficala a bursei la 1 Ianuaria 1882, insa datorita maelui crash bursier de pe piata franceza, din acel an, (la Lyon), oficialitatile, de teama aceluias risc, au amanat deschiderea bursei pentru sfarsitul anului 1882. Datorita faptului ca bursa, deschisa oficial la 1 decembrie 1882 nu avea taria unei burse adevarate, tranzactiile incheiate erau slabe, fapt care facea ca si cota oficiala sa dispara peste cateva zile. Atragerea clientilor pe bursa neoficiala de catre mijlocitorii neoficiali si unele banci, carora nu le convenea cota oficiala, a pus practic bursa oficiala in imposibilitatea sa mai functioneze normal. Activitatea bursei devine neinsemnata pana in 1904 cand se emite o noua lege care prevedea expres obligatia efectuarii operatiilor de vanzare cumparare a hartiilor de valoare prin intermediul bursei oficiale de comert. Potrivit articolului 1 din Legea 1904, bursa de comert reprezenta reuniunea industriasilor, comerciantilor, agricultorilor, vitivultorilor, capitanilor de vase plutitoare si a mijlocitorilor oficiali, in vederea negocierii efectelor publice si private si a tuturor felurilor de produse si marfuri. Conform acestei definiri, bursa de efecte si de marfuri forma o singura institutie careia i s-au adus imbunatatiri prin reglementarile din 1913 si 1918. Prin legea din 1929, bursa de comert se divide in bursa de efecete, actiuni si schimb, pe de o parte si bursa de marfuri pe alta parte, fiecare avand organizare propie si reguli de functionare specifice. In baza acestei legi careia i se aduc unele modificari in 1938 si 1943, bursa de valori capata personalitate juridica, devine institutie publica, in scopul de a reuni pe comercianti, bancheri, industriasi, producatori, armatori si asiguratori, in vederea negocierii valorilor publice si private, monedelor si devizelor. Bursa de valori, aparuta relativ tarziu in tara noastra, fata de celelalte tari europene a inceput sa se dezvolte indeosebi dupa primul razboi mondial. In perioada interbelica bursa de valori a cunoscut mai multe faze de evolutie si a jucat in economia romaneasca un rol insemnat, contribuind prin piata de capital creata, la progresul general al tarii. Piata valorilor mobiliare a fost repartizata in Romania in perioada functionarii ei in 7 burse de valori instalate in orasele Bucuresti, Galati, Braila, Constanta, Iasi, Chisinau si Craiova. Reinfintarea bursei s-a facut dupa 89, in legea privatizarii s-a precizat ca in termen de 6 luni de la intrarea sa in vigoare, Guvernul trebuie sa prezinte proiectul de lege privind organizarea si functionarea bursei de valori. Dupa aproape 2 ani de la scadenta impusa, in Romania nu fusese promulgata o lege privind titlurile financiare si operatiunile de bursa, iar in ceea ce priveste stadiul dezvoltarii pietei de capital, tara noastra se afla intr-un pronuntat decalaj fata de majoriatea tarilor din Europa centrala si de est. In perioada octombrie 1991 mai 1992, un grup de specialisti romani actionand sub egida Banci Nationale institutie desemnata de guvern sa coordoneze elaborarea unei legi a bursei a redactat o prima varianta a proiectului Legii titlurilor financiare si burselor de valori. In a doua jumatate a anului 1992, in baza unui acord de asistenta tehnica cu Bursa din Toronto, sa trecut la redactarea, impreuna cu expertii canadiei, a unei noi variante a proiectului de lege. Aceasta ultima varianta, intitulata Legea valorilor mobiliare si a burselor de valori, a fost inaintata in iunie 1993 Parlamentului, discutarea ei fiind amanata pana dupa vacanta parlamentara. Intre timp, la 26 august 1993, a fost publicata Ordonanta Guvernamentala nr.18 privind reglementarea tranzactiilor nebursiere cu valori mobiliare si organizarea unor institutii de intermediere. In aces fel s-a realizat o anumita reglementare a tranzactiilor cu valori mobiliare 4

prin preluarea si adaptarea in Ordonanta a unor parti din proiect dar aceasta are mai degraba un caracter pregatitor si tranzitoriu in procesul de creeare a unui cadru juridic comprehensiv bazat pe o lege organica. 1.2 BVB si RASDAQ B.V.B. denumirea prescurtata a S.C. Bursa de Valori Bucuresti S.A., privita in calitate de Operator de Piata si Operator de Sistem, in sensul Legii 297/2004 si reglementarilor C.N.V.M. Scurt Istoric Pe fundalul unei traditii de peste 70 de ani de burse de marfuri, care au functionat dupa modelul burselor occidentale, istoria Romaniei consemneaza, in anul 1881, aparitia primei burse de valori. Acest fapt s-a datorat ca urmare a adoptarii Legii asupra burselor, mijlocitorilor de schimb si mijlocitorilor de marfuri. Realizata dupa model francez, aceasta lege reglementa infiintarea, prin decret regal, a burselor de valori si marfuri. Deschiderea bursei din Bucuresti, ca urmare a adoptarii acestei legi, a avut loc la 1 decembrie 1882, in cladirea Camerei de Comert din Str. Doamnei, in Monitorul Oficial al Romaniei din decembrie 1882 fiind publicate cotatiile bursiere ale primelor companii romanesti tranzactionate. Evolutia cadrului normativ in domeniul pietei de capital a fost marcata de urmatoarele etape: - anul 1904 o noua lege a bursei in care operatiunile bursiere sunt mai clar definite si, ca o consecinta imediata, publicul larg este tot mai convins de eficienta plasamentelor in titluri de valoare; - anul 1929 aduce legea asupra bursei, cunoscuta ca Legea Madgearu, care a reprezentat unificarea legislativa a regimului burselor din Romania si, totodata, o abordare moderna a actului legislativ. Dupa incheierea crizei economice 1929 1933, odata cu refacerea economica, Bursa de efecte, actiuni si schimb in Bucuresti, cunoaste si ea un curs ascendent, anul 1939 reprezentand apogeul perioadei interbelice. De mentionat ca, la momentul anului 1939, se tranzactionau 56 de titluri din domeniul bancar, al transportului si al asigurarilor. Sfarsitul celui de-al II-lea razboi mondial, cu intreaga turnura politica pentru Romania, a insemnat si sfarsitul pietei de capital si al bursei de valori. Lovitura de gratie pentru acest sector economic extrem de dinamic a constituit-o procesul nationalizarii economiei din 1948, care a facut ca prin instaurarea proprietatii de stat, sa dispara produsele specifice: actiunile, obligatiunile corporatiste, titlurile de stat autohtone si externe (cu echivalent in lei aur). Revolutia din 1989, care a insemnat o cotitura importanta in istoria Romaniei, accentuata de programul de reforma ce i-a urmat si de necesitatea recladirii pietei de capital si a institutiilor acesteia, printre care si cea a Bursei de Valori Bucuresti. Un grup de specialisti din diferite sectoare economice au avut sansa, uneori unica intr-o viata de om, de a reconstrui aceasta piata, care isi regaseste inceputul in anul 1992. Procesul de reconstructie nu a fost usor, sub toate aspectele, incepand cu cel legislativ au fost necesari doi ani pana la adoptarea Legii 5 /1994 privind valorile mobiliare si bursele de valori si continuand cu cel de educare a publicului larg. Acest proces continua si astazi toti cei implicati invata zilnic, ceea ce le Bursa de Valori reprezinta o institutie esentiala a economiei de piata, iar prezenta ei in peisajul economic confera un element suplimentar de coerenta traiectoriei pe care s-a inscris economia romaneasca dupa anii 90.5

Rolul Bursei de Valori Bucuresti este de a furniza o piata organizata pentru tranzactionarea valorilor mobiliare, de a contribui la cresterea lichiditatii valorilor mobiliare prin concentrarea in piata a unui volum cat mai mare de valori mobiliare, de a contribui la formarea unor preturi care sa reflecte in mod corespunzator relatia cerere-oferta si de a disemina aceste preturi catre public. Principiile care guverneaza Bursa de Valori Bucuresti ca piata organizata de valori mobiliare sunt: Accesibilitate: Bursa se angajeza sa asigure tratament egal tuturor societatilor membre, respectiv societatilor emitente listate la Bursa. Informare: Bursa se angajeaza sa asigure permanent agentilor de bursa si investitorilor, suficienta informatie despre societatile tranzactionate si despre preturile valorilor mobiliare emise de acestea. Etica pietei: Bursa se angajeaza sa asigure ca piata valorilor mobiliare functioneaza intrun mod care sporeste increderea utilizatorilor, autoritatilor si publicului larg in general. Neutralitate: Bursa se angajeaza sa actioneze neutru si sa-si mentina integritatea in relatia cu toti participantii la piata, precum si cu alte institutii sau organizatii care supravegheaza sau opereaza in piata de capital. Rasdaq a fost numele bursei electronice de valori mobiliare de la Bucureti. Numele este o adaptare dup cel al bursei similare din New York City, NASDAQ. Acronimul NASDAQ provine de la: National Association of Securities Dealers Automated Quotation (system), iar RASDAQ provine de la: Romanian Association of Securities Dealers Automated Quotation (system). Rasdaq i-a nceput activitatea pe 26 octombrie 1996, iar la 1 decembrie 2005 a fuzionat cu Bursa de Valori Bucureti. Pe 12 iulie 2007, capitalizarea companiilor de pe RASDAQ a depit 8.2 miliarde euro, ca urmare a deprecierii monedei europene i a creteriilor accentuate din anii 2006-2007. 1.3 Comisia Naional a Valorilor Mobiliare (CNVM) Comisia Naional a Valorilor Mobiliare (CNVM) este o autoritate administrativ autonom a statului romn, are ca scop reglementarea i supravegherea pieei de capital, pieele de mrfuri (reglementate) i instrumentele financiare derivate, dar i instituiile i operaiunile specifice ale acestora. CNVM este subordonat Parlamentul Romniei, prezentnd acestuia din urm rapoarte prin intermediul comisiilor pentru buget, finane i bnci ale celor dou camere. Sediul central al autoritii se afl n Bucureti. Principalele obiective, stabilite prin statutul autoritii, sunt: stabilirea i meninerea cadrului necesar dezvoltrii pieelor reglementate promovarea ncrederii n pieele reglementate i n investiiile n instrumentele financiare asigurarea proteciei operatorilor i investitorilor mpotriva practicilor neloiale, abuzive i frauduloase promovarea funcionrii corecte i transparente a pieelor reglementate prevenirea manipulrii pieei i a fraudei i asigurarea integritii pieelor reglementate stabilirea standardelor de soliditate financiar i de practic onest pe pieele reglementate

6

adoptarea msurilor necesare pentru evitarea apariiei riscului sistemic pe pieele reglementate prevenirea afectrii egalitii de informare i tratament al investitorilor sau al intereselor acestora

1.4 Segmentarea pietei bursiere si functionarea (BVB) Segmente ale pietei bursiere: REGS / RGBS - tranzactii cu actiuni in blocuri de 500 sau multiplu de 500; DEAL tranzactii cu actiuni in valoare mai mare de 200.000 RON; ODD tranzactii cu actiuni in blocuri mai mici de 500; UNLS / XMBS tranzactii cu actiuni fara limita cantitativa.

Variatii de pret REGS / RGBS - 15% fata de pretul de referinta (pretul de inchidere al zilei precedente); DEAL - 15% fata de pretul de referinta (pretul de inchidere al zilei precedente); ODD - 25% fata de pretul de referinta (pretul de inchidere al zilei precedente); XMBS - 25% fata de pretul de referinta (pretul mediu al zilei precedente) UNLS fara limita de variatie Pasi de cotare In Piata Regular (REGS/RGBS) si in Piata Deal valorile impuse de BVB pentru marimea pasului de pret in functie de intervalul de pret, sunt urmatoarele: Interval de Pret (RON) Sub 0,0999 0,1 0,499 0,5 0,999 1 4,999 5 9,999 Peste 10 Marime pas (RON) (A) 0,0001 0,001 0,005 0,01 0,05 0,1

Pentru celelalte segmente ale pietei bursiere, valorile impuse de BVB pentru marimea pasului de pret, in functie de intervalul de pret, au urmatoarele valori: Interval de Pret (RON) Sub 4,99 5 9,99 Peste 10 Marime pas (RON) (A) 0,01 0,05 0,17

Prioritati de afisare si executie ordine la BVB Prioritatea de executare a ordinelor este identica cu prioritatea de afisare a acestora. Ordinele sunt afisate si executate, in ordinea descrescatoare a importantei, in functie de urmatoarele criterii: pret ordin; tip de cont, in cadrul aceluiasi nivel de pret, in ordine descrescatoare a prioritatii: cont client, cont institutie, cont propriu, cont persoane relevante, cont insider, cont combinat (Mixed); timpul introducerii ordinului in sistem sau timpul corespunzator ultimei modificari care determina schimbarea prioritatii, conform principiului precedentei (FIFO: primul venitprimul servit), in cadrul aceluiasi nivel de pret. Modificarea ordinelor introduse in sistem Un ordin modificat primete o nou nregistare de timp, corespunztoare alocrii unei prioriti de afiare i execuie, n urmtoarele situaii: este schimbat preul; este mrit volumul, n cazul unui ordin obinuit (comun); Ordinul de burs modificat nu primete o nou nregistrare de timp corespunztoare alocrii unei noi prioriti de afiare i execuie n urmtoarele situaii: este micorat volumul; este modificat termenul de valabilitate. 1.5 Tranzactii CROSS REGULA DE 5 MINUTE Tranzactia cross este tranzactia la care societatea de servicii de investitii financiare actioneaza ca intermediar, atat pentru cumparator, cat si pentru vanzator. O tranzactie cross rezulta din executia automata in sistemul electronic al BVB a doua ordine distincte de sens opus, unul de cumparare si unul de vanzare, cu caracteristici similare, care sunt introduse si administrate de aceeasi societate de servicii de investitii financiare (SSIF). Un participant poate incheia o tranzactie cross daca este indeplinita urmatoarea conditie: respecta intervalul minim de timp stabilit de BVB ca fiind de 5 minute pentru introducerea unui ordin, prin raportare la ultima (cea mai recenta) operatiune de administrare a ordinelor sale de sens opus, considerate a fi potential implicate in tranzactia cross. In conditiile introducerii unui ordin de catre o SSIF care ar determina o tranzactie cross, ordinele de sens opus ale SSIF-ului respectiv, al caror pret este egal sau mai bun cu pretul ordinului introdus, sunt considerate ordine potential implicate in tranzactia cross. In decursul intervalului de timp precizat anterior, participantii nu vor introduce ordine care pot determina executarea de tranzactii cross. IMPORTANT! Ordinele introduse prin sistemul de tranzactionare ONLINE care pot determina aparitia unor tranzactii CROSS vor fi retinute de la introducerea in piata pentru un interval de timp necesar evitarii unei astfel de tranzactii, urmand a fi introduse in piata dupa expirarea acestui interval de timp. In acest caz sistemul va transmite catre client mesajul Ordinul este intarziat minute (Regula de 5 minute!).

8

1.6 Actiuni tranzactionate la BVB prin intermediul mecanismului de tranzactionare extrabursiera - piata alternativa XMBS Incepand cu data de 17.06.2005, o parte din actiunile listate pe Bursa Electronica Rasdaq se tranzactioneaza la BVB, pe o un segment de piata speciala de tip negociere, denumit XMBS. Programul de tranzactionare al acestor actiuni este miercurea si vinerea inre orele 8:40 9:40. Variatii de pret Actiunile tranzactionate pe segmental de piata XMBS pot varia 25% fata de pretul de referinta (pretul mediu al zilei precedente, sau ultimei zile in care emitentul a fost tranzactionat). Prioritati de afisare si executie ordine pe segmental de piata XMBS Ordinele clientilor in piata se pot afisa numai sub forma unor cotatii informative, in scopul informarii celorlalti participanti asupra intentiei de a incheia o tranzactie prin negociere directa pe piata respectiva. Cotatiile informative introduse si administrate de SSIF-uri sunt centralizate si sortate dupa pret, tip de cont si timp, iar blocul minim de tranzactionare este de 1 actiune. Tranzactiile se fac prin ordine de tip Deal - transmise catre alte SSIF-uri, aceste Deal-uri transmise putand fi acceptate sau nu. Un SSIF care afiseaza o cotatie informativa nu este obligat sa confirme ordinele deal primite, care au aceleasi caracteristici cu ale cotatiei informative introduse. Vanzarea actiunilor cumparate in piata alternativa XMBS nu se poate face decat dupa decontarea lor ( T+3 trei zile lucratoare de la data tranzactiei de cumparare) 1.7 Indici bursieri (BVB) Indicele BET Scopurile crearii primul indice BET al Bursei de Valori Bucuresti (BVB) sunt urmatoarele: reflectarea tendintei de ansamblu a preturilor corespunzatoare celor mai lichide si active 10 societati tranzactionate in cadrul Bursei de Valori Bucuresti (BVB). Aceste societati sunt selectate din lista tuturor societatilor cotate la Bursa de Valori Bucuresti, exclusive SIF, aplicandu-se totodata si criteriul diversificarii activitatii societatilor respective. furnizarea unei baze adecvate pentru tranzactionarea instrumentelor derivate pe indici (index options si contracte futures) pentru a asigura mecanisme de acoperire a riscului pentru investitori. Proiectul BVB de creare a indicelui BET a beneficiat de asistenta acordata de Institutul Austriac de Studii Avansate. Metoda de calcul: Principiul de calcul aplicat pentru indicele BET este similar cu cel utilizat pentru calcularea majoritatii indicilor bursieri, constand in aplicarea unei formule Laspeyres (medie ponderata calculata pe baza capitalizarii). Indicele BET este calculat prin aplicarea unei metode de ponderare cu capitalizarea a preturilor celor mai lichide 10 societati listate, exclusiv SIF.

9

Pentru simb P bolurile resp pective, pret turile inregis strate in fiec sedinta de tranzact care a tionare sunt rap portate la pre eturile inreg gistrate in se edinta de tra anzactionare de referint pe baza fo e ta ormulei urmatoa are:

unde: arul boluri inclus in portofo se oliul indicel 10, lui: N este numa de simb p este (inc pi0 cepand cu 29 Noiembri 1999) pre de inchidere al simb ie etul bolului i inregistrat in piata prin ncipala (pia Regular) in sedinta d tranzactio ata de onare de ref ferinta (corespunza ( atoare ultimei actualizar a cosului indicelui, considerata a fi t=0). ri p este (incepand cu 29 Noiembrie 1999) pret de inchid al simb pit 9 e tul dere bolului i inre egistrat in piata princip (piata R p pala Regular) in sedinta de t tranzactiona t, are w este fa wfi0 actorul de po onderare cor respunzator simbolului i in sedinta de tranzact r a tionare de referinta (t= r =0). In I conditiile in care par e rticiparea un simbol in index este limitata la 20% din to nui e otalul capitaliz zarii simbol lurilor incluse in indicele BET, factorul de ponderare al acestuia p e poate fi egal cu una dintre c doua va cele alori: numarul de actiuni core espunzatoar simbolulu respectiv (in cazul in care ponde re ui erea n capitalizarii acestuia in capitalizare totala a simbolurilor incluse in i c i n ea r indicele BET este mai m mica de 20%) e u numar aj un justat (in caz in care p zul ponderea ca apitalizarii simbolului d depaseste lim mita procentuala impusa de 20%). p a Unele dintre tipurile de masuri car implica ac U e e re ctualizarea ( (ajustarea) i indicelui sun cele nt care con nstau in reflectarea mod dificarilor de capital (m majorari, dim minuari), a o operatiunilor de r divizare (diminuare valorii no e ea ominale), de consolidar (marirea v e re valorii nomi inale), etc. P Pentru a compen aceste m nsa modificari, se utilizeaza o procedura (splicing procedure) care const in e a ta aplicare unui facto de corecti f (=BET t-1) in cal ea or ie lculul indice BET elui . De D asemene in situati in care se opereaza m ea, ia modificari in componen cosului ind n nt dicelui in vederea mentinerii regulilor de selectare a portofoliul indicelui, indicele va fi actualizat a e lui a corespu unzator (prin recalculare si aplicar unui fact de corectie pentru a compensa n ea rea tor modificarile respec ctive).

10

Valorile ind V dicelui BET sunt ex xprimate si in USD (do n ollar terms) ca o facili ), itate pentru in nvestitori ca doresc o astfel de m are masura a ind dicelui. In I prezent, s societatile in ncluse in co indicelu BET r osul ui reprezinta m mult de 60% din mai capitaliz zarea totala si 70 % din valoarea to n otala tranzac ctionata in B BVB. Reguli de selectare a s R societatilor in portofol indicelu liul ui: societatile tr s rebuie sa dispuna de ce mai mare capitalizare bursiera; d asemenea suma ea e de a, capitalizarii societatilor ale caror a c i r actiuni sunt i incluse in portofoliul in ndicelui BET trebuie sa re t eprezinte ce putin 60% din capital el % lizarea bursi totala, iera s selectarea so ocietatilor tr rebuie sa as sigure divers sificarea por rtofoliului indicelui, a actiunile soc cietatilor inc cluse in ind trebuie s fie cele m lichide; de asemene dice sa mai ea, valoarea tot tranzact v tala tionata a act tiunilor inclu in porto use ofoliul indicelui trebuie sa reprezinte c putin 70% din valoarea totala tr r cel % ranzactionat in BVB. ta Criteriile pr C rezentate ant terior sunt r revizuite lun prin anal nar lizarea perfo formantelor societati care com ilor mpun portofoliul indice (cosul i elui indicelui) pr recum si a societatilor r recent listate, i vederea u in unor posibile actualizari a compone e i entei indicel (inlocuir lui ri). Deciziile de actualizare a cosului indicelui sun adoptate d catre Com D e e nt de mitetul Indi icelui. Metode de ajustare: M Ajustarea in A ndicelui se e efecueaza pr urmatoar metode rin rele e: modificarea factorilor d ponderar m a de re modificarea valorii indi m a icelui prin a aplicarea un factor de corectie (co nui e onform met todei prezentate a p anterior)

Evenimente care determina ajus E stari: Ajustarea in A ndicelui este determinat de urmato e ta oarele eveni imente princ cipale: d divizari (spl lits) sau con nsolidari ale actiunilor i incluse in po ortofoliul in ndicelui m modificarea componentei indicelui (inlocuirea unui simbo in portofo a i a ol oliul indicel lui) m modificari s survenite in capitalizare unei socie ea etati ale car actiuni su incluse i rei unt in portofoliul i p indicelui, ca ar duce l depasirea limitei pon are la a nderii procen ntuale admise in capitalizarea totala a sim c a mbolurilor i incluse in in ndice m modificari d capital (m de majorari / di iminuari) pe entru o socie etate ale car actiuni su rei unt incluse in in i ndice De D asemene operatiun prezent anterior corespunzatoare simb ea, nile tate r, bolurilor resp pective, implica si recalcula factorul de ponde area lui erare pentru acele simboluri ajustat anterior la limita u te uala ta alizarea tota a portofo ala oliului indicelui. procentu prezent din capita

11

Comitetul indicelui: In conformitate cu decizia Comitetului Bursei, Comitetul Indicelui este responsabil pentru toate operatiunile referitoare la componenta indicilor bursieri si la regulile aplicabile acestora. Comitetul Indicelui este abilitat sa adopte decizii privind respectarea regulilor de selectie precum si a metodologiei de calcul a indicelui. Comitetul Indicelui se intruneste lunar, in vederea analizarii si aprobarii deciziilor privind actualizarea indicelui. De asemenea, Comitetul Indicelui transmite propuneri Comitetului Bursei vizand marketing-ul indicelui (orice utilizare comerciala a indicelui) sau pentru orice potentiala utilizare a acestuia drept baza pentru instrumentele derivative. Indicele BET - C Al doilea indice al Bursei de Valori Bucuresti a fost creat pentru a reflecta evolutia de ansamblu a preturilor tuturor societatilor listate la BVB (cu exceptia Societatilor de Investitii Financiare). Necesitatea crearii acestui indice compozit a fost impusa si de cresterea numarului de societati listate la BVB. Metoda de calcul: Metoda de calcul aplicata pentru indicele BET-C este identica cu cea utilizata pentru indicele BET. Metoda este similara cu cea utilizata pentru indicii din generatia a doua (S&P 500, FTSE100, CAC40, ATX, etc). Reguli de selectare a societatilor in portofoliul indicelui: In vederea includerii unei societati in indicele BET-C este necesar ca respectiva societate sa fie listata la BVB (aceasta fiind singura regula de selectie utilizata pentru BET-C). Societatile de Investitii Financiare nu sunt incluse in indicele BET-C. Ponderea maxima admisa a capitalizarii unei societati din cosul indicelui BET-C in totalul capitalizarii indicelui este aceeasi ca si in cazul indicelui BET. Metode de ajustare: Ajustarea indicelui BET-C utilizeaza urmatoarele metode: modificarea factorilor de ponderare modificarea valorii indicelui prin aplicarea unui factor de corectie (regula similara cu cea utilizata pentru indicele BET) Evenimente care determina ajustari: Principalele evenimente care determina ajustarea indicelui sunt urmatoarele: divizari (splits) sau consolidari ale actiunilor incluse in cosul indicelui adaugarea sau stergerea unui simbol in/din cosul indicelui ca urmare a listarii, respectiv delistarii modificari survenite in capitalizarea unei societati ale carei actiuni sunt incluse in portofoliul indicelui, care ar duce la depasirea limitei ponderii procentuale admise in capitalizarea totala a simbolurilor incluse in indice

12

modificari de capital (majorari / diminuari) pentru o societate ale carei actiuni sunt incluse in indice De asemenea, operatiile prezentate anterior, corespunzatoare simbolurilor respective, implica si recalcularea factorului de ponderare pentru simbolul ajustat anterior la limita procentuala admisa in capitalizarea portofoliului indicelui. Comitetul indicelui: Atributiile Comitetului Indicelui referitoare la indicele BET-C sunt identice cu cele aferente indicelui BET. Indicele BET - FI Fiind primul indice sectorial lansat de BVB, BET-FI reflecta tendinta de ansamblu a preturilor fondurilor de investitii tranzactionate in cadrul BVB. Metoda de calcul: Metoda de calcul este identica cu cea aplicata pentru indicii BET si BET-C. Factorul de ponderare pentru un simbol inclus in indicele BET-FI este numarul de actiuni al simbolului respectiv. Reguli de selectare a societatilor in portofoliul indicelui: Singura regula privind includerea unui fond de investitii in indicele BET-FI este ca acesta sa fie listat la BVB. Metode de ajustare: Urmatoarele metode se utilizeaza pentru ajustarea indicelui: modificarea factorilor de ponderare modificarea valorii indicelui prin aplicarea unui factor de corectie (regula similara cu cea utilizata pentru indicii BET si BET-C) Evenimente care determina ajustari: Principalele evenimente care determina ajustarea indicelui sunt urmatoarele: divizari (splits) sau consolidari ale actiunilor incluse in cosul indicelui adaugarea sau stergerea unui simbol in/din cosul indicelui ca urmare a listarii, respectiv delistarii modificari de capital pentru o societate ale carei actiuni sunt incluse in cosul indicelui

Comitetul indicelui: Atributiile Comitetul Indicelui referitoare la indicele BET-FI index sunt identice cu cele privind indicii BET si BET-C. Indicele RASDAQ Indicele RASDAQ Compozit include in calculatie toate societatile listate la cota Bursei Electronice RASDAQ. El urmareste sintetizarea tendintei globale a preturilor actiunilor emise de societatile listate.

13

1.8 Alte entitati, indici si actiuni cu rol important in activitatea bursiera: 1. Piata componenta a Bursei, in cadrul careia pot fi tranzactionate unul sau mai multe simboluri si care functioneaza in mod independent, dupa reguli specifice. 2. Piata bursiera sau Bursa - sistemul unitar compus din mai multe piete, care sunt administrate in mod independent si intre care pot exista relatii de interdependenta. 3. Piata de oferte si operatiuni speciale - piete de tip order-driven in care se tranzactioneaza instrumente financiare care fac obiectul ofertelor publice desfasurate prin B.V.B., inclusiv pe sistemul alternativ de tranzactionare al B.V.B., sau al altor metode de vanzare de instrumente financiare prevazute in legi speciale, precum cele din materia privatizarii. 4. Piata principala piata desemnata de B.V.B. drept piata de referinta pentru fiecare simbol care se tranzactioneaza in cadrul B.V.B., inclusiv pe sistemul alternativ de tranzactionare al B.V.B. 5. Pret de deschidere pretul la care se executa prima tranzactie pentru un simbol intr-o anumita Piata in cursul unei sedinte de tranzactionare. 6. Pret de inchidere pretul la care se executa utlima tranzactie pentru un simbol intr-o anumita Piata in cursul unei sedinte de tranzactionare. 7. Pret de referinta al simbolului intr-o sedinta de tranzactionare, reprezinta pretul fata de care se calculeaza variatia de pret a simbolului in cursul unei sedinte de tranzactionare, valabil in toate Pietele in care este tranzactionat un anumit simbol. Este pretul de inchidere inregistrat in Piata Principala a simbolului in sedinta de tranzactionare precedenta. 8. Pret mediu pretul care reprezinta media preturilor de tranzactionare pentru un simbol intr-o anumita Piata, ponderata cu volumul tranzactiilor incheiate in cursul unei sedinte de tranzactionare, rotunjit la cel mai apropiat pas de pret. 9. Prospect de admitere la tranzactionare prospectul intocmit in conformitate cu prevederile Regulamentului C.N.V.M. 1/2006 in vederea admiterii instrumentelor financiare pe piata reglementata la vedere administrata de B.V.B. 10. Regulament prezentul Regulament de functionare al sistemului alternativ de tranzactionare al B.V.B. numit si Codul B.V.B. ca Operator de Sistem. 11. Sistem Alternativ de Tranzactionare al B.V.B. numit ATS (Alternative Trading System) sistem alternativ de tranzactionare, definit conform art. 2 alin. (1) pct. 26 din Legea 297/2004, administrat de B.V.B. 12. Sistemul de tranzactionare al B.V.B. sau Sistemul electronic al B.V.B. sau Sistemul B.V.B. - sistemul electronic prin care se asigura efectuarea ordonata si transparenta a tranzactiilor cu instrumente financiare. Accesul agentilor de bursa la sistemul de tranzactionare al B.V.B. se realizeaza prin intermediul aplicatiei-client de tranzactionare, care este parte componenta a Sistemului de tranzactionare al B.V.B. Aplicatia-client de tranzactionare este instalata pe calculatoarele Participantilor, care sunt conectate la B.V.B. prin intermediul unui sistem de comunicatie la distanta. Sistemul de comunicatie la distanta dintre Participanti si B.V.B. este asigurat de societati de comunicatii agreate de B.V.B. 13. Tranzactie bursiera - contractul de vanzare-cumparare de instrumente financiare, inregistrat in sistemul de tranzactionare al B.V.B., cu respectarea prevederilor Titlului III.

14

14. Valori mobiliare - termen avand intelesul definit in art. 2 alin. 2 pct. 33 din Legea 297/2004, si art. 2 pct. 3 din Regulamentul C.N.V.M. nr. 31/2006, prin raportare la sectoarele si sectiunile pietei reglementate la vedere si ale sistemului alternativ de tranzactionare administrate de B.V.B. 15. Emitent entitate cu/fara personalitate juridica, care a emis sau intentioneaza sa emita instrumente financiare de tipul celor care definesc sectoarele si sectiunile pietei reglementate la vedere administrate de B.V.B. mentionate in Titlul II, Cartea I a Codului B.V.B. ca Operator de Piata. 16. Client - orice persoana fizica sau persoana juridica care are cont deschis la un Participant si pentru care acesta presteaza, in baza unui contract, servicii de investitii financiare principale si/sau conexe. 17. Comisia de Admitere la Tranzactionare organ al B.V.B. cu competente consultative in materia admiterii, promovarii, retrogradarii si retragerii de la tranzactionare a instrumentelor financiare de pe pietele B.V.B, care este organizat si functioneaza in conformitate cu prevederile Regulamentului de organizare si functionare al B.V.B. 18. Consiliul Bursei Consiliul de Administratie al B.V.B.; organul de conducere si administrare al B.V.B. 19. Variatie maxima pret ordin - variatia procentuala maxima a pretului ordinelor de bursa fata de pretul de referinta al simbolului respectiv. 20. Vanzarea speciala la ordin - o metoda de vanzare specifica pietei de capital care se realizeaza prin intermediul B.V.B., constand intr-o oferta ferma, formulata de orice persoana fizica sau juridica, inclusiv de catre institutiile publice implicate in procesul de privatizare, denumita Ofertant, de vanzare a valorilor mobiliare pe care le detine, prin sistemul B.V.B. cu respectarea reglementarilor B.V.B. incidente. 21. Volum minim ordin - cantitate minima de instrumente financiare admisa la introducerea unui ordin de bursa in sistemul de tranzactionare al B.V.B. 1.9 Cadrul legislativ Activitatea bursiera pe teritoriul Romaniei se supune unor serii de legi, hotarari, ordonante si regulamente, acestea fiind enumerate mai jos: Noul Cod bursier BVB si RASDAQ 19-sep-2006 Comunicat de presa al BVB cu noile modificari aduse Comunicat de presa al BVB cu noile modificari aduse Noul Cod al bursei (BVB + RASDAQ) Codul Fiscal actualizat 1-ian-2007 in forma adoptata de Parlament la 1 Aug 2006 Codul Fiscal 2007 cu adnotari (Sintact - Wolters Kluwer) Legea 343/2006 de modificare a Codului Fiscal 2007, publicata in Monitorul oficial la 1Aug-2006 Codul Fiscal actualizat 1-ian-2006 impreuna cu normele de aplicare Codul Fiscal 2006 Norme metodologice de aplicare a Codului Fiscal 2006

15

Legile ce reglementeaza piata de capital din Romania Legea Nr. 297/2004 privind piata de capital Ordonanta de Urgenta a Guvernului Nr.25/2002 privind aprobarea statutului CNVM Regulamentul Nr.3/2002 privind autorizarea si functionarea Societatilor de Servicii de Investitii Financiare (SSIF) Regulamentul Nr.3/2003 privind autorizarea si functionarea Societatilor de Administrare a Investitiilor (SAI), a Fondurilor Deschise de Investitii (FDI), a Societatilor de Investitii Financiare (SIF) si a Depozitarilor Instructiunea 2/2005 privind preluarea ordinelor de vanzare a actiunilor Fondul "Proprietatea", activele sale si legea 247/2005 Legea nr.247/2005 Titlul VII - Regimul stabilirii si platii despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv

16

CAPITOLU 2 C UL D Descrierea s utilizarea graficelor, analiza tehnica si ind bursier sabloane tip si a dici ri, e ck Candlestic 2.1 Gra afice Un U grafic re eprezinta un mod de a a n afisa anumit date. In general daca datele sunt sub te forma d tabel ele s de sunt mai gre de interpr eu retat. In plus pe un tabe nu ne pute da seam de felul el em ma cum se "misca" un pret. In mod cel mai simplu un g dul grafic contin doua axe (X=orizont si ne tala icala). Pe ax X se afise xa eaza timpul intre anumi valori sau de la o da aleasa pa la zi. ite u ata ana Y=verti

Dupa cum s observa u astfel de g D se un grafic este c compus din 3 parti prin ncipale: p partea centr cu infor rala rmatii despre pret p partea de su ce contine indicatoru "Slow Sto us e ul ochastic" p partea de jos ce contine indicatorul MACD e l Partea centr contine o reprezent a pretului impreuna cu cateva elemente ce tin de P rala tare a e analiza t tehnica. Ast graficul poate conti un numa de maxim 4 medii m tfel l ina ar m mobile (2 SM si 2 MA EMA), B Benzile Bol llinger, Can nalele Donch si binei hain inteles volum detranz mul zactionare (p o scara pe separata a).17

Parte de jos contine la i P inceput doar indicatoru MACD. O r ul Optional se m pot adau un mai uga numar d indicatori prin select de i tarea lor de c catre utiliza ator. Este de mentionat faptul ca pe masura e e ce sunt selectati tot mai multi i indicatori fis sierul ce con ntine graficu se marest si exista r ul te riscul ca transferu sa fie len mai ales p ul nt pentru cei cu conexiuni lente la inte u ernet. In I partea de sus a fiecar subgrafi sunt preze e rui ic entate inform matii utile. S exemplu la Se u subgrafi central sunt prezen ficul ntate: O = pretul de deschide din ultim zi Op ere ma H = pretul maxim din ultima zi Hi L = pretul minum din ultima zi Lo C = pretul d inchidere din ultima zi Cl de e a S SMA(20) = media mob simpla p ultimele 2 zile bila pe 20 E EMA(20) = media mob exponen bila ntiala pe ultimele 20 zil le B Bollinger(20 0,2): min-m = minim si maxim pentru b max mul mul benzile Bollinger pe ult timele 20 zile z V = volum tranzact Vol mul tiilor din ult tima zi Tipuri de g T grafice Un U grafic po fi alcat din elem oate tuit mente divese In general in domeniu financiar si in e. l ul special a graficelor pentru acti al r iuni (burse) se folosesc grafice ce c c contin mai m multa inform matie decat o simpla linie de pret. e Ideea princi I ipala este de a include m multa in e mai nformtie int tr-un astfel d grafic. Astfel pe de langa pr retul de inch hidere pentr o anumita zi mai sun prezentate si pretul de dechidere, cel de ru a nt e e , minim s cel de max si xim. In ima aginea de ma jos se poa observa in detaliu cu se pot ci aceste ai ate um iti valori de pe un sim mbol de tip lu umanare si d pe unul d tip HLOC de de C.

difera. In ge Se S observa c in functie de crestere sau scader culoarea d ca e e re eneral se fol loseste verdele pentru crest si rosu pentru scad tere dere. In cazu graficului de tip HLO liniutele laterale ul i OC reprezin valorile d deschide si inchide si sunt d la stanga la dreapta ( nta de ere ere de (deschiderea e in a18

stanga s inchiderea in dreapta) Denumire HLOC pr si a ). ea rovine din e engleza si es acronimu de la ste ul "High-L Low-Open-C Close". In I detaliu un exemplu c n comparativ de folosire a celor 2 tip de grafi cu cele 2 variante puri ice de culor ri:

19

Alte A optiun pentru gr ni rafice Graficele pr G rezentate da posibilitatea de selec au ctare a unor optiuni. Fat de cele pr ta rezentate anterior mai sunt 2 optiuni. Un se refera l folosirea pe Y a unei scalari logaritmice iar cealalta r na la i r la afisar sau nu a volumului de tranzacti rea ionare. Initial scala logaritmica nu este fol I a losita. In gen neral scala l logaritmica se foloseste in e verificar trendulu Iata un ex rea ui. xemplu cu s fara scala logaritmica In figura a doua se ob si a. bserva clar cum pretul a av un trend crescator a m vut d aproape cons stant din apr rilie 2005 p pana in ianua 2006. arie Acest tr rend e greu d observat pe prima figura. de

20

Volumul ap suprapu peste graf V pare us ficul de pret si are scala pe partea s t a stanga.In ge eneral volumul se folosest pentru a c l te confirma un trend. Culo n oarea barelo de volum poate fi ros verde or sie, sau gri. Culoarea ve erde se foloseste atunci cand pretul din ziua cu i urenta s-a in nchis la o va aloare mai ecat rea a a. entru culoare rosie cu d ea diferenta ca e pe a mare de inchider din ziua precedenta Similar pe scadere. Culoara gr apare atun cand inch . ri nci hiderea din ziua curent este la ace ta eiasi valoare cu cea e din ziua precedenta a a. Se S poate observa ca pot exista cazu in care d lumanar de pret e verde, c t uri desi rea este culoarea volumul sa fie ros Alegere culorilor se face pe c lui sie. ea criterii diferi si de ace pot apare astfel de ite eea e situatii.

21

2.2 Ana aliza tehnica Un U indicato tehnic re or eprezinta o s serie de date care sunt o e obtinute prin aplicarea u n unei formule (ecuatii) as e supra pretulu unei actiu La calculul indicat ui uni. torului se po folosi oric din ot care valorile de deschide inchidere, minime, maxime , v ere, , volum. Unii indicatori f folosesc doa o parte ar din aces valori iar altii le folo ste r osesc pe toa Toti indi ate. icatorii folo osesc valori din mai mu zile de ulte tranzact tionare. De o obicei numa de zile p care le fo arul pe olosesc este introdus ca parametru. Unii e a . indicato se afiseaz suprapus peste grafic de pret i altii se af ori za cul iar fiseaza intr- grafic se -un eparat. O formula de calcul p a pentru un ind dicator are c rezultat o valoare pentru o anum zi. ca mita De D exemplu media pre u, etului de inc chidere pent 3 zile con tru nsecutive es ste (2.1+2.2 2+2.2)/3=2.16 . Totusi o singura va aloare nu ne ofera prea multa infor e rmatie si nic nu ci formeaz un indica za ator. Mai utile sunt o ser de astfel de valori pentru o anum perioad de rie l mita da timp. Un grafic obt n tinut cu aces valori e m mai uti ste mult il. Un U indicato tehnic ofe o alta per or era rspectiva in analiza pre etului unei a actiuni. Unii indicato cum ar fi mediile mo ori i obile se obti cu formul simple si usor de inte in le eles. Alti ind dicatori , ca de ex xemplu Stoc chastic, au fo formule com mplicate si m dificil de inteles. Da indiferent de mai e ar t complex xitatea form mulei de calc indicato are scop de a adu o noua ab cul, orul pul uce bordare in s studiul evolutie uni pret. ei O medie mo obila simpl este un in la ndicator care arata medi pretului p o anumita perioada e ia pe a de timp. Daca pretu are o vola ul atilitate mare atunci o m e medie pe un numar mare de zile "filtreaza" e valorile. Cresterile/ /scaderile nu mai sunt a de brust O astfel d medie ce elimina "zg u atat te. de e gomotul" variatiilor pe termen scurt este utila in afla trendulu pe o perio area ui oada lunga. Exemplu:

Pretul pentr Veritas (V P ru VRST) are o mare volat tilitate si un trend e gre de gasit. D n eu Daca in schimb se foloseste o medie m e mobila simpla pe o perio oada de 10 z atunci e mai simplu in zile u carea unui tr rend. identific Folosirea in F ndicatorilor r In I general in ndicatorii au 3 tipuri de functii: de alerta, de confirmare s de anticipa u e si are.22

Un U indicato se poate fo or folosi ca o al lerta. Daca n stabilim un nivel de suport si co ne onstatam ca medi a trecut su acest niv atunci pu ia ub vel utem spune c alerta e d aparitie a unui trend in jos al ca de pretului. Sau daca d exemplu observam o divergenta pozitiva in crestere atu e o aler ca s-ar de a n unci rta putea fo orma un tren ascenden nd nt. Indicatorii p fi folosit ca o confi I pot ti imare a altor indicatori/ r /oscilatori. D Daca 2 sau m multi mai indicato arata acel lucru at ori lasi tunci e o ma probabili are itate ca acel lucru sa fie adevarat. l e Unii ind dicatori pot fi folositi pe entru a antic o posib viitoare evolutie. cipa bila Sfaturi pen S ntru folosire indicatorilor ea Cel C mai imp portant lucru e ca indica u atorii indica Poate pare banal dar multi ignor lucruri a. ea r ra element in folosirea si interp tare pretarea ind dicatorilor. I Indicatorii p prelucreaza i informatiile e continut de valoril pretului. C te le Cand se ana alizeaza un p trebuie sa se aiba tot timpul in vedere pret n variatia pretului si s se corelez cu variat indicatoru sa ze tia ului. Chiar daca p evident la un anum moment dat ca avem un semnal de vanzare sau C pare mit m l e cumpara totusi tre are ebuie sa tine cont si d ceea ce n arata indic em de ne catorii. Ei p sa confir sau sa pot rme infirme. Un indicator poate ara de exem . ata, mplu, un sem de cum mnal mparare dar i insa daca id dentificam pe grafic un triungh descenden cu minim la valori d ce in ce mai mici at hi nt me din tunci inseam ca mna semnalu de cumpa ul arare poate f fals. Exem fi mplu:

Pe P graficul p pentru Ram mbus (RMBS se observ ca indicat S) va torul MACD arata o div D vergenta pozitiva din Noiem a mbrie pana in Martie. Da ar fi sa n luam doa dupa MACD atunci a trebui n aca ne ar ar sa intram long si sa asteptam sa creasca pr m a a retul. Pe gra aficul de pre observam ca pretul in scade et nca iar mini imele au val din ce in ce mai mici. Putem desena un tri lori n iunghi ce are o latura ap e proape orizonta formata d minimele de pret si cealalta lat ala din i tura e forma de maxim pe acei ata mele iasi perioada De obicei un astfel d triunghi in a. i de nseamna ca pretul se va duce in jos Iata ca gra a s. aficul contrazi indicator ceea ce ar trebui sa dea de gan unui inv ice rul, a ndit vestitor infor rmat si educ In cat.23

plus la inceputul lunii martie s-a trecut pragul de suport format din minimele de pret din perioada noiembrie-martie. De obicei in analiza tehnica a citi si interpreta un indicator e mai mult o arta si nu o stiinta exacta. A interpreta un indicator nu e ceva de genul DA sau NU. Tot timpul pot exista nuante in interpretare iar interpretarea e subiectiva. Acelasi indicator poate arata diferit cand se aplica unei alte actiuni sau perioade. De obicei un investitor are nevoie de o perioada de invatare si de experimentare (aplicare) practica in folosirea indicatorilor. Pe masura ce creste experienta se pot identifica nuante in folosirea si interpretarea indicatorilor. In lume se folosesc sute de indicatori si numarul lor e in continua crestere. Pachetele software pentru Analiza Tehnica au incluse o multitudine de tipuri de indicatori si de asemenea utilizatorul are posibilitatea de a crea proprii sai indicatori. In mod uzual se folosesc maxim 5 indicatori. De obicei se aleg 2-3 indicatori de baza pentru care investitorul are o buna intelegere a functionarii si interpretarii. Ideal ar fii alegerea a 2 indicatori care se completeaza reciproc. Daca se folosesc doi indicatori de acelasi tip atunci ei se vor confirma reciproc de cele mai multe ori si apar astfel mari sanse pentru luarea unei decizii eronate. De asemenea nu are nici un rost alegerea a 2 indicatori care sa arate semnale de tipul OB (over-bought=supra-cumparat) sau OS (over-sold=supra-vandut) , cum ar fi Stochastic si RSI. Indicatori de anticipare Asa cum spune si numele indicatorii de anticipare are scopul de a anticipa evolutia viitoare a pretului. Majoritatea indicatorilor de acest tip arata puterea (intensitatea, taria) variatiei pretului calculata pentru o anumita perioada de timp. De exemplu un oscilator Stochastic pe 20 de zile foloseste ultimele 20 zile incepand cu ziua curenta si nu ia in calcul ce s-a intamplat cu pretul in afara acestui interval de timp. Printre cei mai utilizati indicatori de anticipare se numara CCI (Commodity Channel Index), Momentum, RSI (Relative Strength Index), Oscilatorul Stochastic si Williams %R. Oscilatorii de Momentum Denumirea de "momentum" provine din engleza si in romaneste s-ar putea traduce prin acceleratie, intensitate, tarie sau putere. Un indicator (oscilator) de acest tip ne arata intensitatea cu care se produce o schimbare. Pe masura ce pretul creste si indicatorul de intensitate creste. Daca pretul mai creste dar viteza de crestere se micsoreaza atunci indicatorul va avea o valoare tot mai mica. Daca pretul sta pe loc atunci si indicatorul va sta pe o valoare medie. La oscilatori media e de 50%. Daca pretul scade atunci si indicatorul scade si cu cat scaderea e mai abrupta cu atat indicatorul se duce mai repede in jos. Pentru ca oscilatorii nu au valori decat intre 0 si 100 se utilizeaza in mod uzual valorile de 30% si de 70% ca valori de supra-vanzare respectiv supracumparare. Aceste valori nu trebuie considerate "ad literam" ca semnale de cumparare sau vanzare ci doar ca semne ca pretul a scazut/urcat foarte brusc intr-o perioada mica de timp. RSI Indicatorii de momentum folosesc diverse metode pentru a calcula schimbarile de pret. De exemplu RSI compara variatia medie a valorilor din perioada ascendenta (de crestere) cu variatia medie a valorilor din perioadele descendente (de scadere). Iata un exemplu:

24

Pe P graficul p pentru IBM se observa cum RSI cr M a reste din Oc ctombrie pan spre sfar na rsitul lui Noiemb brie. In aceasta perioada pretul a cr a rescut de la $ la $82. Cand pretul a intrat in $64 l consolid (in prim jumatate a lui Decem dare ma e mbrie intre c doua lin albastre) indicatorul RSI a cele nii ) l scazut d destul de mu Apoi in a doua juma ult. atate a lunii Decembrie pretul a urc din nou iar e cat indicatru a depasit iarasi valoa de 70% Desi au m fost tenta ul area %. mai ative de cres stere si scad dere brusca ( Ian respectiv 8 Feb) se observa ca indicato a variat intre 30 si 7 (20 ) a orul 70%. Asta i inseamna ca pretu a intrat int peroada de stabilizare cu oscilatii ample d care se m ul tr-o a dar misca in juru valorii ul de $86. De altfel ac ceasta valoa medie po fi usor c are oate citita daca n uitam la m ne momentele c cand orul za roape de 50% (liniile ve % erzi). De ase emenea se m observa ca mai a indicato se aseaz foarte apr moment de mini ale indica tele im atorului sun foarte apr nt roape de mo omentele de minim ale p pretului. Avantajele si dezavan A ntajele indic catorilor de anticipare e e Sunt cateva avantaje ev S vidente ale i indicatorilor de anticipa Principa avantaj este r are. alul posibilit tatea de a es stima mome entele optim in care sa intram sau sa iesim de pe o actiun Un alt me a e ne. avantaj este faptul c aceste tip de indic ca puri catori ofera mai multe s semnale de a alerta comp parativ cu orii rire. Sunt sa anse deci ma mari ca d aceste se ai din emnale sa se gaseasca e indicato de urmar oportun nitati pentru a investi. A Atentie insa ! Nu toate a aceste semna sunt 100 sigure ! T ale 0% Trebuie intotdea auna sa mai existe cel p putin un alt i indicator car sa confirm Indicato de antic re me. orii cipare se folosesc in special i analiza ac c in ctiunilor car sunt pe tr re rend si in mod special in directia tr n rendului si nu impo otriva lui. Pe un trend ascendent se folosesc se e emnalele de supra-vanzare pentru a alege moment optim de intrare. Pe un trend de tul e escendent se folosesc se e emnalele de supra-cump e mparare pentru a vinde in m momentele de pret maxim m.

25

Ca C dezavant se pot e taje enumera pro obabilitatea mai mare ca sa fie gene erate semna false ale precum si faptul ca folosirea lo pe actiuni cu volatilit mare le anuleaza to avantajele or i tate oate r e. anterior mentionate Indicatori d urmarir I de re Dupa cum s poate ded D se duce din den numire acest tip de indicator nu fac decat sa t ce urmarea asca evolutia pretului. E mai sunt d a Ei denumiti si indicatori c urmarire de trend. Fo cu oarte rar se poate intampla c un astfel d tip de ind e ca de dicator sa an nticipeze o m miscare ulte erioara a une actiuni. ei Indicato de urma orii arire function neaza cel m bine atun cand pre se misca intr-un tren mai nci etul a nd puternic Acest tip d indicator au fost rea c. de ri alizati pentr a tine investitorii cat mai mult pe trend , ru e bineinte atat timp cat trendu e intact. D asemenea acesti indi eles p ul De a icatori nu se recomanda a fi e a folositi p pentru luare deciziilor in cazul in care pretul oscileaza in suport s rezistenta Cei mai ea r n ntre si a. utilizati indicatori d urmarire sunt mediile mobile (si de imple si exp ponentiale) p precum si M MACD.

Dupa cum s poate obs D se serva din gra aficul (indic S&P500 de mai su peste pre mai cele 0) us, et sunt sup prapuse si m mediile simp (SMA) p ple pentru 20 si 100 de zile. Se poate fo . olosi interse ectia celor doua me ca semn de vanz edii nale zare/cumpar rare. Astfel se pot distin 7 astfel de semnale Cele de nge e. BUY su marcate cu sageata v unt verde in sus iar cele de SELL sunt semnalizate cu sageata rosie in s e a jos. Obs servam ca d deoarece pre a fost pe un trend pu etul e uternic asce endent , rezu ca daca am fi ulta cumpara at/vandut in momentele semnalizat am fi obti n e te inut un prof bunicel. fit Denumirea de indicator de urmarir se vede usor de pe gr D r re rafic. Se con nstata ca de cate ori s-a gene un semn de SELL sau BUY el a aparut d erat nal L destul de tar fata de variatia pretului. De rziu exemplu semnalul d BUY car a aparut in prima par a lunii Noiembrie 19 a venit l u de re n rte 999 la aproxim mativ o luna dupa ce tren ndul s-a for rmat si cand deja indice S&P500 urcase cu d ele aproxim mativ 200 pu uncte. Putem imbunatat performan acestor in m ti nta ndicatori da pentru ace ar easta trebuie s alegem o perioada m scurta de timp ceea ce face ca in sa mai e ndicele sa o oscileze mai des si sa i creasca probabilitat de a gen semnale false. tea nera e

26

Avantaje si dezavantaje ale indicatorilor de urmarire Principalul avantaj a acestor indicatori este ca pot identifica un trend si pot ramane pe el pana acesta se termina. Daca piata e in trend atunci sunt cei mai utili indicatori pentru ca ne scapa de fluctuatiile zilnice si de semnalele false. Daca in schimb, pretul se misca intre suport si rezistenta atunci indicatorii de urmarire nu mai sunt folositori. Un alt dezavantaj este si faptul ca acesti indicatori avertizeaza relativ tarziu cand incepe sau se termina un trend. Oscilatori Un oscilator este un indicator care variaza in jurul unei linii centrale sau intre doua valori. De obicei oscilatorii au valori intre 0 si 100 (sau 0% si 100%) iar linia centrala e la 50. In mod uzual pragurile de supra-vandut si supra-cumparat sunt la 30 si respectiv 70. Oscilatorii pot ramane la valorile extreme (70) pentru o lunga perioada de timp si in general nu au un trend pe o perioada indelungata. Sunt mai multe tipuri de oscilatori. Ei se impart in doua mari categorii: Oscilatori cu linie centrala si oscilatori cu banda. Cei cu linie centrala variaza in jurul unui centru (uzual 50) iar cei cu banda variaza intre benzile de supra-vanzare (70). In general oscilatorii cu linie centrala se folosesc pentru analiza intensitatii variatiei de pret iar cai cu banda se utilizeaza pentru determinarea pragurilor de supra-cumparare si/sau supra-vanzare. Oscilatori cu linie central Oscilatorii cu linie centrala variaza in jurul unei linii (sau punct) de centru. Acestia sunt indicati pentru a identifica directia, sensul, intarirea sau slabirea unei miscari de pret. In forma cea mai simpla , cand oscilatorul e deasupra liniei centrale insemna ca pretul mai are putere sa creasca iar daca e sub linia centrala atunci inseamna ca pretul e in scadere. Printre cei mai uzuali oscilatori e si MACD (Moving Average Convergence-Divergence). MACD variaza in jurul unei linii centrale care este la 0. MACD este obtinut din diferenta intre EMA la 26 zile si EMA la 12 zile. Cu cat cele doua medii sunt mai departate cu atat MACD e mai mare in amplitudine. Chiar daca MACD nu are nivele de minim si de maxim totusi sunt foarte rare cazurile in care MACD are o valoare foarte departata de 0 (in plus sau in minus). MACD este un indicator mai special deoarece are caracteristici ale indicatorilor de urmarire dar si ale indicatorilor de anticipare. Acestea deoarece se foloseste diferenta intre doua medii mobile. In plus MACD are si o EMA la 9 zile ce actioneaza ca un semnal. Mai multe detalii sunt prezentate in pagina dedicata MACD. Oscilatori cu banda Oscilatorii cu banda fluctueaza intre doua benzi ce reprezinta extreme ale pretului actiunii. Banda de jos reprezinta nivelul de supra-vanzare (uzual intre 0 si 30) iar banda de sus reprezinta nivelul de supra-cumparare (uzual intre 70 si 100). Doua exemple de oscilatori cu banda uzuali sunt RSI (Relative Strength Index) si Stochastic.

27

Pro P si contr Oscilato ra orilor Oscilatorii a avantaje d si dezav O ai dar vantaje. Ava antajele apar doar daca s r stim sa-i int terpretam corect si mai apes s ii aplicam doar in ace caziri pe sa m ele entru care au fost proiec u ctati. Adica un oscilator cu linie ce entrala se fo oloseste pent a estima taria unei v tru a variatii de pr Oscilato cu ret. orii banda se folosesc d e doar pentru a identifica punctele de extrem (su e upra-vanzare e/supra-cum mparare). Desigur ca unii pot folosi oscil r t latorii si pen aflarea altor caracteristici ale m ntru miscarii pretului dar e cam ri iscant. Semnale ob S btinute cu O Oscilatori Oscilatorii p genera s O pot semnale de v vanzare (SE ELL) si de cu umparare (B BUY). Unel le semnale pot apare i e inaintea sau dupa mome u entul optim. In plus, os scilatorii ne pot avertiza cu a privire l starea tren la ndului curen sau la o p nt posibila viito schimb de trend Chiar dac un oare bare d. ca oscilator genereaza un semnal trebuie totu sa mai av confirm a usi vem marea a inca cel putin un a nui or fi nu nal leg icatorii de indicato pentru a f siguri ca n e un semn fals. De obicei se al cu mare atentie indi confirm si de pre mare eferinte se a mai mu indicator (recomandabil minim 3). De ase aleg ulti ri m emenea in validare semnalelo de SELL/ ea or /BUY trebu sa fim ate si la evolutia volum uie enti mului de tranzact tionare, la sa abloanele de pret si la l e liniile de sup port/rezisten nta. Divergenta pozitiva si negative D a i Divergenta e un concep cheie ce a D pt apare la indi icatori si osc cilatori. Div vergenta poa fi ate folosita ca o avertiz timpuri ca trendul e posibil sa se schimb dar si ca o conditie ne zare ie l a be ecesara in ea lor are/cumpara Divergen poate fi dedoua felu : pozitiva sau are. nta uri a generare semnalel de vanza negativa Divergent pozitiva a a. ta apare atunci cand pretu actiunii sc i ul cade iar indi icatorul cres ste. Diverge negativa apare atun cand pre actiunii creste iar in enta nci etul ndicatorul sc cade.

28

In I graficul d mai sus s observa o divergenta pozitiva in luna Octom de se a mbrie. Pe ma asura ce pretul at tinge noi mi inime totusi MACD nu depaseste m i u minimele an nterioare (sa agetile verzi Insa i). MACD nu a depasi inca linia centrala (va it aloarea de 0) si deci div vergenta poz zitiva nu e mata. In mom mentul in car MACD a depasit lini centrala ( Oct) ave un posib semnal re ia (23 em bil confirm de BUY Acum put fi siguri ca avem o divergenta pozitiva con Y. tem i nfirmata. Observatie: li inia groasa e MACD iar linia sub este btire este EM la 9 zile linie ce se foloseste c prag de a MA e, e ca alarma pentru M MACD. Can EMA-9 t nd trece peste linia de MACD se spun ca avem u posibil se ne un emnal de cumpara (BUY). In literatura de limba e are a engleza aces fapt este d st denumit "bu ullish crosov ver". Cand EMA-9 trece sub M MAC se spun ca avem un "bearish crossover" Revenind la graficul p ne h ". prezentat rva 4 ut m re ctionare si d asemenea ca pretul de a se obser ca pe 24 Oct a aparu un volum foarte mar de tranzac a crescu foarte mult. Putem tra concluz ca un ma investito a folosit a ut age zia are or analiza tehni si a ica intrat (a cumparat) la momentu optim. a ul Supra-vanz S zare si supr ra-cumpara are Oscilatorii c banda au fost proiectati pentru a gasi mome O cu u entele de sup upra-cumpar si rare de supra-va anzare. Insa deoarece v a valoarea osc cilatorului va ariaza intre doua extrem e dificil d folosit me in momentul in care pretul e pe un trend. O e e Oscilatorii c banda se recomanda a fi folositi in cu analiza actiunilor ce variaza in suport si rezistenta. Nu se recom e ntre i manda folos sirea acestor oscilatori intr-un tre puternic Daca, insa, pretul e p un putern trend asc end c. pe nic cendent , cum mpararea29

la momentele de supra-vanzare va fi mai profitabila decat vanzarea la momentele de supracumparare. Si viceversa. Intr-un trend puternic, semnalele date de oscilator impotriva directiei trendului sunt mai nesigure decat semnalele date in directia trendului. Trendul poate si trebuie sa fie prietenul investitorului si nu e profitabil sa i te opui si sa mergi "contra curentului". Chiar daca o actiune e pe trend totusi in interiorul trendului pot apare fluctuatii. Daca un pret e pe un puternic trend ascendent, cumpararea la momentele in care oscilatorul arata supra-vanzare (sau in zona de supra-vanzare) este mai indicata (si mai profitabila) decat sa vindem in momentele de supracumparare. In mod similar, pe in puternic trend descendent, daca vindem la momentele de supracumparare este mai indicat (si mai profitabil) decat sa cumparam la momentele de supra-vanzare. Cand trendul e puternic, oscilatorii cu banda pot ramane multa vreme in zonele de supracumparare/supra-vanzare. Cand apare un moment de supra-cumparare nu inseamna neaparat, "ad literam" , ca trebuie sa vindem. Si viceversa. Intr-un trend puternic crescator, un oscilator poate ramane multa vreme in "supra-cumparare", pana la slabirea in intensitate a trendului. Poate apare o divergenta negativa dar nu e indicat ca vindem imediat pentru ca trendul inca nu s-a terminat. Intr-un trend puternic descendent, un oscilatorcu banda poate indica "supra-vanzare" atat timp cat intensitatea miscarii e mare. La slabirea intensitatii va apare o divergenta pozitiva dar inca nu putem fi siguri ca asta inseamna neaparat si un moment optim de cumparare. Trebuie sa avem confirmarile altor indicatori/oscilatori. Asta nu inseamna insa ca semnalele impotriva trendului sunt neaparat false ci doar ca sunt foarte riscante si e bine sa asteptam alte confirmari. Prima etapa in folosirea oscilatorilor cu banda este identificarea valorilor de extrem. De exemplu pentru RSI pragurile de extrem sunt considerate a fi 30 si 70. Pentru Stochastic se folosesc in mod uzual 20 si 80. Identificarea conditiilor de supra-vanzare/supra-cumparare ar trebui sa fie ca o alarma si sa fie vazuta in contextul celorlalte elemente (sabloanele de pret, trendul, suportul, rezistenta, volumul, etc...). Cea mai simpla metoda de generare a semnalelor este monitorizarea valorilor oscilatorului. Daca oscilatorul a ajuns in zona de supra-cumparare (>70 la RSI si >80 la Stochastic) si apoi a coborat sub aceasta zona atunci se considera ca s-a generat un semnal de vanzare (SELL). Similar, daca oscilatorul a coborat in zona de supra-vanzare (